bata 29 OCTOMBRE 1883
Adininistraţia, Calea "V'ictoi’iei   32.
ANUL AL VIII —No. 23
r
abonamentele
        ţara, pe an .     .
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            pe 6 luni. p* 3 Ioni. j-oinătate pe an .
40 le! 22 le! 12 lei 60 lei
Lle s« priimeic la Adniini»»r»ţie
TIMPUL
ANUNŢURI INSERŢII
l.iniR 3<J litere petit pae. IV. 4' Reclun'.e prif [II     1 !*0
   .     . îl .         2 50
epltalft 10 bani număra stricte 15 bani număra
Pr: M PALEOLOGU
    ANUNCIU
   domnii abonaţi din capitală şi \4ricte, a căror abonament a ex-jsunt rugaţi a achita costul căi întârziat.
           Administraţia
V
    Anunţurile yi inserţiile rp primei. Bucureşti , la Administraţia ziarului ia Yiona, la biurooriie de anunţuri Heinrii ăchalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbob-ateiu 2;—Paris, C. Adam, rue Cl^mene 4 A. Lorett, ruc S-tei Anni 51.
REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Hr. 2.
                                                                                                                                                                                                                         Scrisorile nefrancate nu se pripim Manuscrisele ncimprlmate se ard.
          SUMASIU
   itratura şi adrocaţii roşii : ,,, —Depăşi teicii nformaţiuni.—Libertatea alegerilor. — Cro-untrunirilc advocaţilor. —Ştiri din străinătate, thanea unei fete : Argus — Birjarul şi Măria \ ru; -Exposiţia cooperatorilor.—Un revizor Zipet'KJ.—O nedreptate : X.— Curierul par.
       Un spectator.—Gazeta Tribunalelor- ZI. Jî ha de electricitate din Vicna : Em. Sacaloglu. »ut cooperatorilor.—Ştiri teatrale.
1;
    ■nresii, 28 Octombre 1883
   jcidentul Strămbeanu-Yiişoreanu re importanţă in sine, căci un riaş, sau un om demn de puş-mai mult sau mailpuţin in func-iib actualul guvern, este lucru isrmnat. Prin aceasta insă se răii un colţ al vălului care acoperea mărate ilegalităţi, jafuri şi ne-lîăţi ce se petrec necunoscute mctuarul justiţiei roşii. iusurile in justiţie sunt cele mai de descoperit. Chiar victima, •platul, nu strigă decăt cu gura | late, fiind că sejgăndeşte că pes-tui-ănd poate să se afle in faţa a-ijj'aşi judecători, şi dacă ieri a lă-cămaşa, măine poate să lase a.
                                                                                                                                                                            inceputul domniei actuale, ce drept, se făcuse o insemnată si-spre imbunătăţirea magistratura ire o mai dreaptă impărţire a ţi ei care este temelia ori cărei sociale ce aspiră măcar a so civilisată. Cât a stat guvernul i4iervator, diferiţii miniştrii cari au acest portofoliu, işi făceau o j de a depărta politica din ces-le judecătoreşti şi de a privi robitatea şi ştiinţa presupusă a lui, mai mult decăt la legăturele ociale, sau ideile lui politice. Ulti _fii guvern conservator exagerâ chiar «istă tendinţă onestă şi impinse ne-■finirca până la imprudenţă. Do pi cu ori-ce chip ca justiţia să nu nici albă nici roşie, pănă in sfărşit S cu roşie, astfel că partidul radical u găsi, in 1875, vre-o 12 ma-
  t'aţi in Bucureşti cari se fă* i instrumentul unei intrigi po-
   1:11 veni insă la putere guvernul de şe se bucură şi se fericeşte ţara pănă &zi, lucrul luă altă faţă. Puţinii ma-Mraţi bănuiţi de simpatii conserva :re fură goniţi fără milă ; legea Itru inaintarea şi numirea in funcţii judecătoreşti, votată sub fostu »ern, nu fu respectată nici o zi id-că dănsa cerea pentru numire ud de doctor sau licenţiat şi impu
   • un stagiu pentru inaintări. Ea călcată de ministrul Ferekydis i-nte de a fi legal abrogată şi des
   * tatii imediat de Camera din 76. p.C băeţoii fără experienţă cari fâ-M»ră politică militantă sub stin-trdul de la Mazar-paşa, graţie aces
abrogări fură numiţi fără stagiu cele mai înalte posturi clin capi-
tală. Căt pentru provincii1, subpre-1 clamă resunătoare şi publică, şi nu fecţi, grefieri, judecători de ocol, destituiţi pentru abusuri de fostul guvern fără nici un motiv politic, şi adeseori, ce este mai ciudat, după denunţările chiar ale ziarului Homă-mănul (1) se înfăţişează ca martin politici la noul guvern care, fără altă cercetare, ’i procopsi numai decăt, dăndu-le pe mănă justiţia ţării.
   Pc lăngă aceasta, Ministerul cel nou voi să se ştie că dănsul nu glumeşte şi Curtea din Iaşi care in-drăsni să achite pe cavalerescul şi de obşte stimatul colonel Rosnovanu fu destituită in corpore.
   In asemenea condiţiuni, docilitatea magistratura era asigurată. Din nenorocire, această magistratură robită nu avea cel puţin un singur stă păn, pe ministrul justiţiei. Răul, de şi mare, ar fi fost totuşi circumscris.
Ministrul putea din intămplare fi un om mai curat (nu tot-dauna un Chiţu ţine acest portofoliu); in ori-ce cas, responsabilitatea lui făţişă i impunea oare care ruşine.
   Dară nn ast-fel merge la Roşii.
Camera şi Senatul sunt compuse de o mulţime de advocaţi, (ni se oare că s’au numărat vre-o şapte-zeci in Adunările trecute). Aceşti oameni sunt cei mai mulţi lipsiţi nu numai de talent şi cunoştinţe, dară chiar de cel mai mic scrupul. Este de a-mns a numi pe Dimanci şi Staniani, spre a se şti pe ce măini este dată justiţia in nenorocitele judeţe. Ei bine, aceşti precupeţi de drept, cari nu jse pot numi advocaţi,-a tot puternici pe lăngă*miniştri, se presintă la tribunale nu ca pledatori, ci ca poruncitori, nu ca advocaţi, ci ca stăpâni.
     Ce neatârnare poate să aibă faţă cu dănşii un biet tănăr fără prestigiu, fără avere, poate fără caracter, numit adeseori după recomandaţia lor şi care Ia fie-care moment simte tremurând sub dănsul jeţul pe care şea-de ? — Ori cine înţelege ce isvor necurmat de înavuţire repede, fără sciinţă şi fără muncă, este o asemenea posiţiune. Când aceşti oameni nu pot pleda in persoană au pe înlocuitorul lor cunoscut. Ceva mai mult; când ajung chiar miniştri ai justiţiei, adică cănd ţin in măne-le lor soarta intregei magistraturi, n’au ruşine de a continua sub vălul toarte transparent al unei rude sau unui amic strălucite afaceri pe cari le-au inceput ca deputaţi sau senatori.
     Ast-fel ,de esemplu, face actualul ministru, onestul d-1 Chiţu, al cărui frate, advocat de a treia mănă, necunoscut pănă iori, este pe drum de a alcătui o adevărată avere.
     Dară oare astea să fie un casiso-
  lat! Câtuşi de puţin.
     Judeţele sunt împărţite. In fie-care
suntem plătiţi pentru aceasta,
    Această boală a coprins pănă şi tribunalul din capitală, unde magistratura până acum fusese niţel ferită de asemenea ruşine. Dar putreziciunea regimului se întinde cu incetul. Ori cine ar putea publica şi aci numele acelor advocaţi cari, fără mai mult talent şi ştiinţă de căt alţii, adesea cu mai puţină, ocupă necontenit bara tribunalelor şi a Curţilor. Aceste nume sunt cunoscute. Şi cu căt un proces este mai nedrept, mai scandalos, mai greu de câştigat, cu a-tăta se preţueşte mai mult concursul acestor influenţe, precum in boa-lele desperate se aleargă la medici mari.
    Alt spectacol tot atât de odios. Se vede in pricini simple şi cari ar cere o jumătate oră discuţiune serioasă patru advocaţi dintr’o parte şi patru din alta.
    Se ia un advocat, fie din oposi ţiune, dară pentru talentul şi ştiinţa lui, căci in cele din urmă procesul trebue pledat. Pe urmă un advocat roşu presupus cu trecere la d-1 I Brătianu. jjProtivmcul din parte-i, aleargă numai de căt la advocatul iubit de d-1 Rosetti, sau rudă cu d-1 Chiţu, la care cel-alt adversar, ca să nu se lase mai pe jos, respunde luând un jurist agreat şi plăcut in cercul d-lui Rosetti, ca să întărească niţel pe omul Iui Brătianu. Punga bieţilor impricinaţi ştie singură căt le costiseşte această luptă de ingerinţi neoneste. Dar in Bucureşţi fiind abundenţă de toate opiniile şi de toate mărfurele, un împricinat gros la pungă poate să spere a dobândi dreptate sacrificând d’a-bia 3/i din ceia ce are să ia, ori să nu dea.
    In provincie, prăvălia advocatului roşu este adeseori fără concurenţă, căci d-1 Brătianu are in fie careju-deţ un agent principal, mai totdauna advocat, şi cine a apucat mai nain-te să meargă la acela,-se înţelege, nu cu măiuele goale,-este sigur de câştig.
    Aceste scandaluri nu sunt un secret. Nu ni se poate spune că sunt calomnii sau exagerări, căci ele sunt mărturisite cu naivitate sau cinism do insişi membrii partidului roşu. Zilele astea chiar un ministru advocat ăşi dete demisiunoa sub cuvânt că nu câştigă destul ca ministru (30000 fr. pe an). Parveniţii de astăzi sunt pretenţioşi. D-1 Brătianu nu spune necontenit in Camere, că cine se face ministru, fiind advocat, face un adevărat sacrificiu pe altarul patriei ? Şi aşa este. Cănd in fie care judeţ un Dimancea oare care, şi in Bucureşti vre o zece advocaţi roşii, foşti miniştri sau ministeriabili au mouopolisat absolut justiţia, bene-
tribunal sau curte de province se ficiurile sunt neCalculabile, şi leafa ştie care este advocatul care căşti- j degtul de groscioara de 300OO fr. gă, toate procesele. Am putea sa j ail ajunge a părea neînsemnată, dăm numele faţă cu fie care judeţ Aeum ^ Bratj
al acestor neruşinaţiprecupelide dreptate ; dară ar fi să le facem o re-
   m Arifrî un dotnn Bsreşteanu de la Plonşti, după cat no aducem aminte.
   Acum D-1 Brătianu nu spune adevărul complect. Căci sunt miniştri cari i umulează ca D-1 Chiţu şi leafă şi profiturile unei întreprinderi do procese care nare decăt beneficiuri
fără riscuri, ceia ce este idealul unui comerţ.
   Resultatul acestei neruşinate exploatări a tot ce oamenii au mai sfânt şi mai respectat, adică dreptatea, să vede pe fie care zi. împricinaţii, turma esploataţilor, ăşi privesc cu spaimă topindu-se ca prin farmec bunurile lăsate de strămoşi. De la 1864 toată România pledează şi toată România se ruinează. Două clase numai s’au îmbogăţit din miseria generală. Cămătarii ovrei, şi advocaţii roşii — Despre ovrei se poato zice că pe lăngă mult rău au făcut şi ceva bine social, precum ridicarea creditului, la care, ce este drept, a contribuit intru ceva speculaţiile lor asupra efectelor publice. Dară ce bine au fâ-făcut avocaţii roşi, îmbogăţiţi prin cea mai neruşinată esploatare a ideilor politice, intr’un scop pur bănesc ? Au ameţit, corupt, kşi ruinat nenorocita societate română, şi pe aceste dărâmături şi pe acest gunoi unii au zidit palaturi, alţii au cumpărat Domenii, alţi au jucat milioane in cărţi sau au cheltuit şi cheltuesc pe lux şi petreceri variate un venit de la 200000 la 300,000 franci pe an.
    La această stare de lucruri care este remediul ?
    A’l cere de la guvern, este a cere pungaşului să se facă jandarm, şi D-lui Chiţu a deveni onest.
    A’l cere de la Adunări ? Nu trebue să uităm că acele Adunări co-prind vre-o seapteqleci de advocaţi din vre-o două-sute de membri; este dară a le cere să renunţe la propriile şi cele mai sigure ale lor venituri.
    A se adresa la Capul statului ? Vedem că M. Sa înţelege Constitu-ţiunea in sens de a iscăli cu sănge rece decretele de numire a unor puşcăriaşi ca Copăceanu, Nicu Rusu, sau al unui plastograf dovedit ca Strămbeanu, destituit de un alt ministru roşu.
    M. S. Regele pare hotărit a lăsa înăuntru a se face ori ce, ori căt, ori pănă cănd, reservăndu’şi i nalta sa intervenţiune numai in afacerile exterioare. Sistemul poate fi cel mai corect, cel mai constituţional. Dară chiar de nu ar fi, chiar dacă ar fi păreri autorisate in contra unui asemenea mod de interpretare al con-stituţiunei, totuşi trebue să ne închinăm inaintea acestei hotăriri a M. Sale care pare nestrămutată.
    Ce române dară de făcut ? Ce este de încercat contra Chiţilor mari şi mici, cari cer de la magistratură, pusă sub ordinile lor, pănă şi falsul in acte publice, fapt ce ar trebui să ducă la Ocnă pe ministru şi pe instrumentul lui V
    Noi punem întrebarea fără să’i dăm o soluţiune. Facă Cerul ca desperarea publică să nu dea această soluţiune altmiuterea de cum ar voi oamenii patrioţi şi cu minte, şi in momente in care s’ar cere unire şi concordie intre Români.
                                                        ŞTIRI TELEGRAFICE
    Londra, 7 noemvrie.—Se asigură că guvernul a ordonat d’a retrage indatâ o mare parte din trupele corpului de ocupare in Egypt.                                _
    Ştiri'din Teheran semnalează o petiţie a locuitorilor din Afganistan cerând protecţia Rusiei contra influenţii engleze şi declarând că Indiile sunt gata a se rescula, daca Rufi sosesc la Herat.
    Ticna, 7 noemvrie.—D. Balabauoff, ministrul afacerilor străine al Bulgariei, a sosit aici intorc6ndu-8» din Petersburg.
    Delegaţia ungară a votat in plină şedinţă budgetul ministerului afacerilor străine, ’d. Bausnern a mărturisit o mare satisfacţie de menţinerea alianţei cu Germania ; a exprimat dorinţa ca această alianţă să ia incă intindere din punctul de vedere eco • nomic. Corniţele Palfly a arătat trebuinţa de a suprima agitările interioare indreptate contra alianţei Austro-Germane şi a renunţa la o politică de condescendinţâ către statele mici.
    Belgrad, 7 noemvrie.—Din ordinul Comisarului Regal, şeapte capi ai partidei radicale au fost arestaţi şi puşi in inchi-soare.
    Belgrad, 7 noemvrie.—Starea de «sediu a fost proclamată in districtul Banja (cercu Alexinatz).
    Potsdam, 7 noemvrie.—împăratul Wil-helm, arhiducele moştenitor, arhiducesa Austriei şi prinţesa Augusta Victoria au sosit; au fost primiţi de principele Wiiheim şi colonelul regimentului gardei ; un detaşament din acest regiment a făcut onorurile militare şi muzica a cântat imnul austriac ImpSratul şi arhiducele Rudolf au asistat ia dejunul ofiţerilor guardei.
    Berlin, 7 noemvrie. — La prânzul ce a fost dat ieri in castelul de vSnătoare, principele Wiiheim a ridicat un toast arhiducelui Rudolf, care a rispuns bănd in sănătatea scumpului sAu amie şi văr principele Wiiheim.
    Ziarele de aseară observă că principele moştenitor al Austrii a fost primit ia Potsdam eu onorurile militare ce nn sunt făcute de cât capetelor încoronate.
    Berlin. 8 noemvrie. — După noutăţile primite din Spania, principele moştenitor al Germaniei e aşteptat la Madrid, unde j se va duce spre a face o vizită regelui Alfons
                                                                                                                        * * *
                                                                               INFORMAT IUNI
icD. Prim Ministru Brătianu se reîntoarce azi iu capitală şi va veni, se zice, să asiste la şedinţa Camerei.
   Se mai zice că d. Stolojan tămăduit de frigurile, sale, (va face reapa-riţiunea sa in Cameră şi poate chiar işi va desvolta acea faimoasă interpelare d’atătea ori amânată,
   LIBERTATEA alegerilor
   Că libere au fost alegerile trecute sub actualul guvern pretins liberal, o ştie toată lumea; că libere vor fi şi pe viitor, chiar iu alegerile pentru cameră, o probează in de ajuns următoarea telegramă ce primim diu Roşiorii-de-Vede;
   Duminică t te ahgeiea consiliului comunal.—Aseară, pe întuneric, prefectul sosind
rjMPUi
nici a chemat din aleatori prin poliţain ni a icgulat ctun şi pe cine să aleagă. Aceasta va să zică libertatea alegerilor? Rog protestaţi contra ingerinţelor admi-uistraţiunei.
                                                                                                                                                                                                                                                                G. Călinescu.
CRONICA
    Căpitan Parasciiivescu, casierul regim. 2 de artilerie, se zice că ar fi fost prins la Pesta.
   D. I. Titnlescu, prim-prezident al de apel din Craiovn, a incetat din după o lungă şi nemiloasă boală.
curţi
viaţăi
j JL» întrunirea medicilor ce sa ţinut aia!--tă-ieri in amfiteatrul delft Colţea au luat parte reprezentanţi ai corpului medical din tontă ţara. Toţi oratorii nu accentuat asupra necesităţii unei legi sanitare care să garauteze poziţia medicului.
                                                                                                                                     *
    0 bătae s’a intămplat alaltă ieri, nnuu ţă Eesboiul, intre mai mulţi olteni priu viile de pe şoseaua Giurgiului. Unul diutr’ăuşi, anume Ioniţă Gutuiatu, a fost impuşcat in coasta dreaptă; altu, Mihai Constantin, a fost rănit cu patul puscii la coada ochiului drept. Amândoi pacienţi s'au transportat la spitalul Colţea. Doi dintre bătăuşi au fost arestaţi, cei-l’alţi au dispărut.
un avocat, D. G. Pillade. se crezuse suie-risat să ceară abrogarea legei din 1SG4 şi, prin urmare, desfiinţarea corpului de avocaţi. ’şi-a pus întrebarea daca se poate găsi remediu in contra actualei stări de lucruri. Gir şi preopinentul seu, oratorul a declarat nepraetică propunerea formulat! de D. Ghiţoscu şi ceilalţi. D. Păucescu s’a o prit la următoarele două resoluţiuni : 1. să se interzică din nou, conform art. 4 din lege, avocaţilor inserişi in alto judeţe dreptul de a pleda in mod obicinuit in Ilfov ; 2. consiliul de disciplină din Ilfov si introducă, in regulamentul de care vorbeşte art, 12 din legea de la 1864, o disposiţiune prohibitivă in sensul menţionatului art. 4 —Cititorii noştri ’şi-aduc a minte că aceasta din urmă propunere fusese formulată de onor. D. Lahevari, la intruuirca precedentă.
   D. Ioan Lahovari a relevat cu mult spirit cuvintele de „monopol" şi „privilegiu" de cari se seivise 1). i’allade in focul unei improvisaţiuni svăpăiate. Oratorul a întrebat pe D. Pallade daca, fiind bolnav —Doam-
ne fereşte ! — şi „monopolul" farmaciştilor
cum-
pres-
    Colegiul III electoral pentru consilierii generali dela judeţul Vaslui este convocat, iu ziua de 29 Noembre 1883, a se intruni, la orele 10 de dimineaţă, in localul comunei de reşedinţă, ca să aleagă doi consilieri la vacanţele declarate in consiliu. In zilele de 17 şi 18 Noembre 1883 se vor a-lcge delegaţi cari compun Colegiul UI.
    Consiliul general al judeţului Buzeu este autorisat, in urma votului seu din şedinţa dela 1 Septembre trecut, a lua cu impru-mnt, dela casa de puneri şi consemnaţiuni, suma de lei 50,000, necesară pentru constituirea capitalului oasei de credit agrict! ce urmează a se înfiinţa in acel judeţ
   Dom ou N. Săveanu s’a numit in funcţiunea d« admiuistrator al casei de credit agricol din judeţul Putua şi domnii M. Ca-riadi şi A. P. Dimitriu* m funcţiunea de comisari ai guvernului pe lăngă aceeaşi casă de credit agricol.
no mai esistănd, ar avea curagiul să pere de la ori şi cine medicamentul cris de doctorul său ? „Ce ai zice D-ta daca, in loc de chină, larmaeistul de contrabanda ţi-ar da strichnină ?“ a observat D-sa. De altminteri, adaos» D. Lahovari, espresiunea aceasta de „mouopol“/nu e nouă ; ea a fost intrebuinţati de D. inginer hotarnic Pană Buescu, — care, fia zis in parentesă, e şi dânsul „monopolist", de vreme ce nu toată lumea poate fi inginer hotarnic.
   Ca conelusiune practică, oratorul a recomandat propunerea sa de la întrunirea precedentă, cerend în acelaşi timp ca decanul împreună cu consiliul din Ilfov să intervină pe lângă d. procuror general al Curţei de apel din BucurescI spre a da în judecată pe acele consilie de disciplină din ţ6râ cari, de anî întregi, violeză legea în nepedepsit transformâud’o în iiistru-
mod
ment de trafic. Cu acesta se va pune capăt râului îu sorgintea lui.
                                                                                                                                                                                                             Audienţa a fost rădicata la ICP/2 ore, spre a se continua Sâmbăta viitore 29 Octombre,
   Demisiunea dntă de domnu inginer-şef C. Olănescu, diu postul de sub-director ol căilor ferate ale statului, s’a aprobat.
la 8 1 j ore sera. D. G. Vernescu a promis
că va lua cuventul la acesta nouă întrunire, spre a ’şî arăta vederile sale.
    Programa studiilor institutelor pedagogice de fete, votată de către consiliul general de instrucţiune in sesiunea anului 1882. s’a aprobat.
                                                                                                                                             *
Ştiri din Străinătate
    Domnu D. Constantinescu s’a numit iu-stitor provisoriu la clasa IU şi director scoa-lei 3 de băeţi din Huşi.
                                                                                                                                  *
    Ministerul lucrărilor publice anunţă că timpul de descărcare pentru mărfurile in-carcate in vagoane deschise şi platforme M-eenm şî pentru piatră şi lemnele de foc ii.carcate in v goane închise, se reduce la 9 ore. Această disposiţiune intră la 8 Noembr.: stil nou.
Situaţiunea in Serbia
Ira in vigoare
Întrunirile avocaţilor
    A doua intrunire a baroului din Bucu i'oşt: s a ţinut subt'prezidenţia d luijG. Yer-noscu, decanul ordinului.
    Au luat parte la desbatoro d. Christeseu, Daniel-anu, Gr. Pâucescu, I. Lahovâri şi alţi. & au făcut mai multe propuneri peu-tiu a face sa se respecte legea din 1864. Cu toţi insă au de plâns abuzul ce se face sistematic de consiliul de disciplină din Târ-
goMşt*, care face o speculă neruşinată din
liberai
        ■ui curţilor de avocatură. S’a propus şi darea in judecată peutru abuz de putere a consiliului care violează legea priu mituire.
   Resumâm azi foarte pe scurt; dup* Dreptul, discursurile urmate.
   D. Danielopol a calificat, mai ăntâiu, du-pe cum mentă traficul făcut de unele consilie, şi in special de „fabrica" de la Târ-govişte, cu cărţile de avocatură. In urmă D-sa a voit să demonstreze că ^propunerea avend de obiect ştergerea pe cale de con-testaţiune a celor inserişi in mod abusiv, neputându-se face nici de consiliul de disciplină t,din Ilfov, nici de vre un avocat din capitala, ci de un membru al Baroului local/ constitue un „pium desiderium," "un „votum sethericum" şi, ca atare, o lipsita de ori-ce eficacitate. Distinsul orator a cerut să ’i se lase timpul spre a studia ces-tiunea mai <le, aproape.
   D. Gr. G. Peucescu, dupe ce a espediat iu câte-va cuvinte, acoperite de aplause, teoria „libertâţei muncei", in numele căreia
     Neue Freie Prese" dela 25 Oct. scrie : De câteva septămăni in Serbia se află !i cârmă ministeru Kristici. La intrarea sa in oficiu, el n’a fost salutat cu simpatie Acest minister s fost chemat cu scopul declarat, ca să opue elementelor nemulţumite ale poporului şerb mijloacele, pe cari refuzase ale^iu'.rebuiuţa cabinetul Pirocea-natz. El 11'a fost luat din majoritatea ce învinsese iu alegeri, ci din contra regele Milan a avut in vedere drept ţintă, Înăbuşirea acelei majorităţi şi conform acestoi intenţiuni Scupştina cea din nou aleasa a fost închisă inainte de a’şi fi inceput lucrările. Fiind un cabinet de luptă, ministerul Kristici, deşi fără voe, se văzu in curând angajeat faţă cu ononna majoritate a repre-seutaţ'iinii naţionale, lupta fu primită in mai multe districte de către locuitorii, cari refuzară de a se supune dispoziţiunilor guvernului şi de a şi preda armele. Iu mai multe puncte ale ţârii se iscară revolte sângeroasă, ce trebuesc stinse acum prin forţa armată. Eesistenţa legitimă la urna electorală s a prefăcut intr’o resistenţ» înarmată, ce a luat astfel de dimensiuni, inoata trebuit sa se proclame starea de asediu asupra unor ţinuturi, şi s’a suspendat pentru toată ţara legea de presă şi de întruniri. Ministerul Kristici nu se mai găseşte in faţa unei 0-poziţiuni pasive, ci rescoala pe faţă a iş-bucnit şi spre a o potoli, guvernul, nein-credinţându-se poate absolut in trupele sale, a acordat ofiţerilor şi sub ofiţerilor o leafă îndoita pe timpul stării de asediu.
   Se inţelege de sine. că din punctul de vedere al politicei interioare serbe, aceste mijloacp, luate de mininisterul Kristici spre a’şi realiza voinţa, trobuese calific ite de violonte. Constituţia s’a sistat in diposiţiu-nih; ei eseuţialo, parlamentul e condamnat la tăcere; toată suma putorii guvernamentale e sechestrată de către puterea ezocutivâ. In distiic-te, unde sa ivit rescoala, domneşte legea marţială; cenzura o inlocuit liberta-
  tea cuvântului, a scrierii, a întrunirilor. In toate acestea se vede energia guvernului, dar e permis să ne indoirn, dacă aci se manifestă şi o inţelopciune de guvernământ. Oposiţia, ce a invins in alegerile trecute, va fi pusă poate la pământ ou mâsuri ilegale şi de forţă, dar cine ştie dacă nu era mai cu minte şi mai drept de a o câştiga priu concesiuni. Acestei oposiţiuni nu i s’a permis să ia cuvântul in adunare şi de aceea nimeni din străinătate nu ’şi poate face o idee clară despre tendinţele şi scopurile ei. Ea se numeşte radicală, insă conţinutul acestui radicalism e in velit in ceaţă. Atâta pare a li sigur, că acest radicalism este un amalgam da cerinţe indreptăţito şi neiea-lisabile, un amestic confus de postulate, unele necoapte, altele conscie, unele autohtone, altele inportate."
     După ce foaia vienezâ consideră evenimentele din Serbia şi din punctul de vedere internaţional, iuchee astfel :
     „Din acest punct de vedere opoziţia "radicală din Serbia este uu element de nelinişte! ea ropresentâ necunoscutul, dubiu primejdiosul. Şi do aceea nu putem de căt să dorim ca regele Milan să reuşească potoli cu succes turburările. Ajungând aceasta, să sperăm că ministerul Kristici nu va iutârzia să caseze măsurile eseepţionale luate azi, restabilind starea normală şi con stituţionalâ. Eegeje Milan a domnit neturbu rat cu constituţia şi cu ajutorul ei a des voltat forţele economice ale Serbiei, până ce opoziţia radicală crezu că a venit momen tul să ’şi incerce puterilele. Dupe ce va trece acest episod şi va reineepe lucrararea regulată parlamentară, ea se va convinge credem, şi fără mijloace violente, c-â pros paritatea Serbiei este mai bine garantată prin o legătură strânsă cu alianţa austro germană. Politica exterioară nu poate fi se parată pentru mult timp de cea interioară Pentru ca un popor să fie demn de libertate şi de o desvoltare prosperă in interior el cată să tindă a fi in afară un sprijin pentru pacea generală şi aceasta o poate face Serbia numai increzându se in puternicul său vecin, caro priveşte cu ochi buni libertatea poporului şerb in interior şi gata să ’i activeze energic prosperitatea in afară."
topnp {ti cercetează- Acesta’i răspunde pur gi Bimpln câ i-a dat drumul.
   De atunci, au trecut câteva luni, gi nefericita mumii nu ştie de urmele fiicei sal* : ea a dispărut.
   Fără a bănui comiterea vre-unei crime sau cine gtic ce alt, intrebăm : Poliţia din Ploeşti, căreia s’ar fi făcut cunoscuta această dispariţiunp, luat-a vre-o mbsură d’a începe cercetările ? Şi care a fost reaultatăl invesligaţiunilor sale?
   In acela^ timp, parchetul, aflând de această misterioasă dispariJiune, ’§i-a făcut datoria ?
                                                Argns.
col
poartă, este, daca nu grobiană puţin necuviincioasa.
   „BiDele Public" a relatat im fapt de acest revizor model, pe caro'l c,mi pentru un moment singuratic.
   Se vede 6nsă că, de cănd şuiera 1 citaţia de nervi produsă prin introdun in nobilu-i stomac a diferite substant* maceutice ce nu voim a numi, ’şi-a cu desăvârşire sărita.
ii
Nu mai departe, — câteva zile in®, ul relatat de .Binele Public t
Franţa şl China
   Eadicalii franeeji uu se mulţumesc cu eşecul suferit acum o săptămână şi vor să facă un nou asalt asupra cabinetului. Ei au de gănd sa interpeleze pe guvern in privinţa depeşei lui Tricou, relativă la pretinsa desaprobare a Marchizului Ceng de că-tră viceregele Li-Hung-Ceang.
   „Gaulois" reproduce o intrevorbire cu marchizul Ceng, care ar fi zis următoarele Votul Camerii franceze nu va avea nici un efect asupra Chinei. China nu va întreprinde nici un act o-til, insă va respunde prin mâsuri militare, dacă se vor acorda de camerele franceze creditele pentru întinderea ostilităţii or. Cei din China nu l'au desapro-bat, după cum se vede din următoarea de-peşâ: „Biuroul afacerilor streine este foarte mirat că d. Ferry a dat citire dep»f(#i lui Tricou." Guvernul, caşi Li-Hung-Ceang neagă categoric de a’şi fi esprimat dorinţa ca Tricou sa rămână la postul său şi ei se folosesc de ocaziune spre a da Marchizului Ceng deplinul lor asentiment. Ceng declară că e gata sâ negocieze, insă menţine toate cererile din ultimul său memoriu. Din nefericire ostilităţile se pot prevedoa ; iar sgomoteie despre o revoluţie in Peking sunt falze. In caz de resboiu Arinamiţii şi Tonkinejii vor ţine cu Chinejii. Guvernatorul francez Harmand nare nici un prestij (zice marchizul.) Acum trei ani el a ţinut conferinţe publice contra ocupării Tonkinu lui. Convenţia deG Hue n’are însemnătate. Pentru resboiu i’ nţa ar avea trebuinţă de 40,000 oameni Germania, fiind mulţumită a vedea pe F mţa încurcată intr'o expediţie depărtată, nu s’ar amesteca, la inceput nici Anglia, dar la un moment dat Anglia se va ridica spre a’şi apăra interesele cum a făcut in resboiul ruso-turc.
DISPARITIUNEA UNEI FETE
   Ni se comunică un fapt de o gravitate destul de rare. 11 înregistrăm sub cuvenita reservă.
QPreotul de la sfântul Ştefan din Bucureşti, trecem] ca protopop la biserica sfântul Ionic! din I'loeşti, a p'eoat din capitală cu o fată in vârstă de vre-o 12 ani pu care o avea in serviciu.
   Dupft eâi-va timp, protopopul telegrafiazK m ume acelei fete, care se află ia capitală, cmn că fata a ieşit din serviciul prea sfinţiei sale.
■Muma neliniştiiă pleacă la Ploeşti Merge la pro-
   Autentic.
   Ieri, pe la orele 3 şi jum. d. a. Măria Sa prinţul Dimitrie Ghica, preşedintele :Camerei lorzilor roşii, preşedintele consiliului de administraţie aPliniei ferate Lemberg-Cernăuţi-Iaşi, preşedintele societăţii funcţionarilor, preşedintele societăţii Crucea Eoşiă, preşedintele societăţii de asigurare îDacia-Eomăaia, preşedintele Creditului fonciar rural, preşediute şi iar preşedinte al mai multor societăţi in fiinţă şi ce se vor mai înfiinţa — se afla pe Calea Victoriei, in dreptul hotelului Hugues şi vorbia cu mai mulţi prieteni d’ai măriei sale. Deodată,— spre spaima celor cu cari se întreţinea a supra politicei inalte—ridică cu putere prin-(iaru-i ciomag.
   Ce se întâmplase ?
   Măria Sa 'uitase—se vede—că nu fusese pe la una din instituţiunile al cărui preşe dinte este. Şi^deci, ca om consţiinţios, cu risicul chiar al şubredei salo sănătăţi, voi să ’şi facă datoria.
   Eidicarea princiarului ciomag era un semn făcut unui muscal turcesc... ba nu, unui birjar-muscal, care se şi repozi in fuga căilor.
   — Undi mergi kekenaş ?
   —La Credit, respunse cam supărat Măria Sa.
   -Nu-i faşi credit, zise la rondul seu birjarul şi dete bici cailor.
   Măria Sa râmase cu piciorul ridicat, pe care tocmai voia să’l pue pe scara trâsurei; dar vâzftnd pozna ce-i-o făcuse birjarul, care inţeleseso că să ’l plimbe pe credit, iar nu ca să ducă prinţiara persoană la Credit, o lua pe jos supărat foc pe naţiunea căreea aparţine birjarul.
   Se crede că din această cauză, d. Brăti-anu va fi sfătuit să strice relaţiunile cu puternica noastră vecină.
   Un nou motiv care va face pe guvern să ţină cu dinţii de o alianţă cu Austria.
   Et pour cause!...
                                   Ptpernş.
de faptul relatat de „Binele Public Aricescu dete o nouă dovadă de ce ai e in stare să facă, — căci, trebue s nem, e grozav in mânie.
    Ast-fel, zilele trecute, sub cuveni revizui şcoala de fete No. 4 din veid» pentru cuvinte ce uu suntem ţinuţi a noaşte, nici a da pe faţă, — d-sa chii in cancelaria acelei şcoale pe una din stitutoare — pe aceea de clasa I ni pare — şi tam, nesam, iucepe să strij să bată din picior sub cuvent că aeet^ stitutoare nu "şi-ar fi făcând datoria ş ar fi avend anonime denunţări că tetele.
    Lăsând la o parte că acestea nu sul devorate, dar, chiar de ar fi aşa, trebu să bată din picior d. Aricescu şi să sti — ca să nu zicem sbiere — cât el 3 gura ?
    Ne mirăm cum de n’a dat peste v institutoare mai ţanţoşă, care să i jum| 6Câ şi puţina barbă ce-i-a mai remas.
    „Binele Public" l-a recomandat pe 1 mitul revizor d lui ministru al instrucţia Şi P. S. S. Mitropolitului primat. Noi din parte-ne-el recomandăm, şi cu df cuvent, atenţiunei şi ingrijirei deosebiţi doctorului Şuţu.
                                                                                                                                                                                                                                                                     Pipernş


; ffr
■li?
!'
;1 i
:
'
li
bb#
ii*
Expoziţia Cooperatorilor
   Inchidereajicestei expoziţiuni s’a amânat până la o noue dispoziţie.
   Pentru anul viitor 1884 s'a proiectat o expoziţie a cooperatorilor la Iaşi, zice „Coo-peratoru român". Mişcarea acestei idei ia din zi in zi proporţiuni mai însemnate : ast-fel că azi cooperatorii noştri din nordul erei lucrează cu activitate a răspândi dezideratul lor şi in alte localitâţijunde nu se flâŞincă cooperative constituite. Aderen-sunt foarte mulţi şi credem că această a doua mişcare a 'cooperatorilor va fi inco* ronată de succes.
   Ar fi de dorit ca onor. guvern, şi ia special d.ministru de industrie şi corn irţ, să dea tot concursul sân. şi cooperatorii ii vor • •mănea recunoscători.
   Pentru acest scop, d. Dumitru Bnt-u'es-cu va merge la Iaşi spre a se inţelege cu .peteniile cooperatorilor de acolo spre ajunge la un rezultat, poate maisatisfeâ-ior de cât cel diu Bucureşti.
   Urmaşii lui Bogdan fi-vor mai ocrotiţi de soartă de căt descodenţii lui Eadu-Ne-ru?
    O NEDREPTATE
  Am fost surprinşi, cănd am v*zut u controlorul plâşii Ocolu, Judeţul Eomanaţ Grigorie Uzoreanu, este depărtat din fi ţiunea sa, şi inlocuit cu un D-n Iancu broneanu.
sau a comis cine ştia ce crimă, şi am teptat ca să vedem publicat prin Monitm oficial motivele depărtării numitului, a; |, cum se obicinueşte cu funcţionarii incapt 1 bili şi nedemni.
  Zadarnică insă a fost aşteptarea noastrl ■ căci până acum nu am văzut absolut nin 1 un raport prin foaia oficială.
  Ca să ştim şi noi, şi să ne convingea îi dacă dreaptă sau nu este măsura D l Ministru de finanţe, ’l intrebăm : Pentri ce pănâ astăzi nu a publicat prin Momio motivele înlocuirii lui Uzoreanu cu Dobro neanu ? Care este vina oelui dintăiu, \ meritul şi dreptul celui dai douilea ?
  Dacă inlocuirea ar fi fost dreaptă, ni am fi avut nimic de zis, dar, indignaţi c
sub acest Begim să persecută tot ce eşti onest şi capabil, a trebuit să facem aceastf întrebare, şi să arătăm lumii că drepl tatea din (ara Eomănească a dispărut cv totul.
                                                                                                                                                                                                                                              Grigorie Uzoreanu, in timp de 20 aai de serviciu, a dat probe de onestitate, şi »
rrs iii I â i
p m
i
L
—
Un Revizor-Scolar
Şl
   De sigur, d. revizor şcolar de Bucureşti face de ac, hcum zice Românul, (nu gazeta).
   Acest creştin, — Aricescu se numeşte, crede că este tot aşa de uşor d’a îndeplini funcţiunea de revizor şcolar in capitală, cum ar fi şi d’a indruga versurele citeşte versuri rele) cum prea bine au zis onfraţii dela „Binele Public."
   In adever, purtarea d-saie faţă cu profesorii, dar mai ales cu profesoarele din capitală, cu tinerele profesoare cari ţin pe d. Aricescu drept animalul al cărui nume
ştiut lă'şi indepliueascâ cu sfinţenie datorii le Cale. Chiar D-nu Ministru Chiţu in per soană ’i a mulţumit de buna administraţi» ce a făcut ca subprefect in plasa Olteţu — Apoi de mai nainte ocupase postu de cou^ trolor al judeţului Eomanaţi mai mulţi ani; insă ca să fie admis ca coutrolor al statului, a depus concurs, şi astfel a şi fost numit.
   Do vreme ce Dobroueanu nu are mei studiu nici merit, şi nu a fost nici wâcar cirac in veri o autoritate, no ştiiud cun să înceapă şi cum să isprăvească uu simplul proces verbal.
   Meritele numitului sunt: că a fost ci- I prar de călăraşi, şi, mai presus de toate c» esta Cumnat cu deputatu Demetrian, amil; cui dacă nu protegiatul D-lui Protopopescu,-Directorul Ministerului de fiuanţe.

X
                                                                                                                                                     1
X
CURIERUL PARLAMENTAR
                                                                                                  CAMEBA
Şedinţa din 27 Octomvrie.
   Şedinţa se deschide la ora 1 şi jumătate p de către d-nu Agarici, faţă fiind 77 d-deputaţi.
   D. Codrescu depune un proiect pentru ameliorarea clerului.
■1
*
kt
Sil
                                                                                                                                                                                                                                     mite la secţie de urgenţe.
     orghian cere d lui ministru de Jus-şxpue condiţiunile in care s’a (a
   frea d-lui Strămbeanu ca'preşedin-bunalul de Dolj.
                                                                                                                                                                                                                           'jiVw respunde se ii dea răgaz, peni jicij pentru a respunde ii trebue oare
                                                                                                                                                                                                                            ejtscu cere d-lui miuistru de Ins-se face o sporire legilor profe-
   uistru Aurelian respunde ca inda-avea călcâiele gata. idinea zilei interpelarea d-lui Urechiă Şou relative la şcolile din Galaţi şi D. ministru, fiind absinte se amină. *cidişteanu cere ce s’a făcut in pri-irinţei exprimate deja de trei zile iaa dosarul afacerii dela Bordeni. şstru' Chiţii pofteşte pe d. Grădiştea-(inister ca se vadă dosarul; nu poate .'aducă la disposiţia d-lui Grădiştea fc.eră, fiind-cădouă procese mari sunt * si nu crede corect a pune in des-ibliee acte pe care atăţea avocaţi au tja le cunoaşte şi a le prejudeca in
jrăa
rădişteanu invoacft art. 75 din Re-ktul Camerei şi insistă ca dosarul ea, precum prescrie acel articol in a biuroului adunârei.
     Ionescu sprijineşte cererea d-lui lişteanu; intre alteleţroagă pe minis-ustiţie se nu se facă solidar cu mile Interne. Sâ caute a da justiţiei 1 acela care s’a făcut torturator. pe d. Chiţu ca slăbiciunea minis-justiţie să nu scuze enormitatea lui de Interne.
                                                                                                                                                                                                                                noii învinovăţeşte pe d. Grâdişteanu că nu face interpelare ca coruperi
|»ni in această Cameră nu este Com-c-ie şi^ea exemplu face alusiune osetti cu d. Brătianu. Nu trebuie a j|i bună credinţa nimănui.
|l Ionescu d’altmintrelea piestimatul lector moral.
                                                                                                                                                                                                                               Ionescu — mâ ferească de a fi
     noii.., D. Ionescu n’a făcut bine: -mi să o spui, să prejudece questi-•i zică aceste vorbe mari că un o-■ j u pătat drapelul armatei.
   -purescu. Să iei cuvântul când va ven ea Bordenilor. jitnolt. — De d. Epurescu nu m6 jr întrerupt. Pe dumnealui il con.. sfârşeşte rîzând cu hohot şi dănd eri.
fonrescu .—Eşti silit sSjmS consideri -nneata.
                                                                                                                                                                                                                          nistru Chiţu arată inconvenientele rsulta de multe ori din desbaterea mre a aetelor de sub cercetarea ju-mai ’nainte ca aceasta sâ se fi pro-fc Protestează contra infierărei aduse [onescu acelui ţofiţer. „Toiture n’a
                                                                                                                                                                                                                           irădisteanu protestează desentimen-amicale către d. Kiţu, şi scopul in-ftai sale este de a scoate din incur-pe d. Ministru al justiţiei, şi de in-
   pinistru Kiţu tâgădueşte că va da co-ire camerei de raportul comisiunei ihetâ cu care promisiune se impacă rădişteanu şi se inchide discuţi-
   ează interpelarea d-lui Epurescu pen-muasiul din Giurgiu la care res-■ Aurelian. Insă desbaterile nu[mai un tel de interes.
                                                                                                                                                                                                                                              Un spectator
                                                                                                            zetaTribun ale lor
   uz de serviciu. — La 15 Octombrie lecat la tribunalul din Dorohoiu acţi-ţrivitoare pe Theodor Ivanovici, exal comunei Hreaţca, inculpat pentru e serviciu datorit legalmente (art. P-)i că adecă in cualitate de primar xecutat un mandat de arestare a cade acusare din Iaşi contra lui M. seu pentru crima de falş, care era notar al numitei comuni, mnalul a condamnat pe inculpat la amendă
                                                                                                                                                                                                                                            fpcia face pa hoţ. — In aceeaşi zi, 1 e' at acţiunea privitoare pe I. Th. l'el, sătean din comuna Zvoriştea, insă a furat „şase snopi de grâu de ]1,P“ de la arendaşul moşiei Zoriş-
^ Inculpatul a mărturisit faptul, insă a zis ca a fost constrâns a'l comite din causă de ,lipsă complectă şi do foame."
   Dl. procuror, in vederea acestei mărturisiri, a cerut circumstanţe uşurătoare şi tiibunalul a condamnat pe num tul la cinci zile in liioare.
   Ti ista stare de lucruri, daca săteanul eete redus să fure numai pentru a ^ hrăni pe el si pe copilaşi. Şi cu toate acestea, el e condamnat la inchisoare, pe căud alţii — şi sunt mulţi la număr — au furat cu su-timele de mii, au ajuns bogaţi din coate-goale cum erau, şi justiţia ţer. i nn poate nimic contra lor ! Ba ancă stau in fruntea bucatelor, taie şi spânzură, şi se resfaţă pe sofale cumpârate din sudoarea sermunilor ţărani, ai căror apărători se pretiod prin ecris şi prin graiu, dar nu prin fapte.
   Trist, trist; dar aşa este in tara românească, sub oblăduirea de neagră memorie a roşilor.
   Bătut, arestat şi dat in judecată. —
Petre Sandulachi, sătean din Comuna Po-mârla jud. Dorohoiu, a compărut înaintea tribunalului din Dorohoiu, inculpat că ar fi ultragiat pe ajutorul de primar al acelei comuni, Pahomie Diinitru, in exerciţiul func-ţiunei.
   S’a constatat in audienţă că nenorocitul sătean, după ce a fost maltratat şi arestat de către pretinsul ultragiat, apoi fu şi dat in judecată pentru a fi întemniţat.
   D 1 procuror, convigendu-se de neculpa-bilitatea acelui sătean arestat şi bătut, a cerut achitarea lui, ceia ce tribunalul a a-cordat’o in grabă.                  D. R.
                                                                                                Exposiţinnea de Electrictate din Viena
   Ganz şi comp. din Pesta: o mulţime de lămpi cu arc şi de incandescenţă, sistema Swan; o mulţime de dinamomaschine, intre cari una, cea mai mare in toată exposiţi-uuea, pentru 2,000 lămpi de incandescenţă de căte 20 luminări fie-care; această ma-chină este întrebuinţată in realitate pentru a alimenta cele 900 lămpi ale teatrului din focalul exposiţiunei.
   Laugen Wolf din Viena mai mulţi mo-tori cu gaz, de construcţiune nouă, de o mare perfecţiune, unul de putere de 40 cai. ^Egger, Kremenezky şi Comp. din Viena: mulţime de motori cu vapori şi de dina-raomachine.
   The United States Electric Lighting[Com-pany din New-York; cinei dinamomachine, sistema Weston şi Maxim, şi o mulţime de lămpi cu arc şi de incandescenţă.
   Piette şi Krizik din Pilsen: un număr imens de lămpi cu arc, mulţime de dina-momaehine, une sistema Schuckert.
   Schuckert din Numberg are expuse vre o 30 dinamomachine de o construcţiune specială, inventată de dânsul şi care se recomandă mult pentru avantagele ce dă ma-chinelor lui; multe lămpi cu arc, aparate pentru a regula şi măsura puterea curenţilor electrice ce dau acele machine, etc.
   Heilman Ducommun din Alsacia: mai multe machine dinamoelectrice, sistema Gramme şi un pavilon, representănd un'a-telier complect şi mare de ferărie, care lucrează prin transmisiunea electrică a puterei,
   Electrical power storage company din Londra: acumulatori, sistema perfecţionată Faure Sellon-Volkmar, in număr foarte mare, servind la luminatul diferitelor părţi din exposiţiunea cu lămpi de incandescenţă; accumulatorii se află in pavilioane speciale in curte.
   Restul din galeria Vest este ocupat de sălile pentru audiţiunile telefonice şi de sala de lectură. Pe lângă telefoanele iso-late, ce se află răspândite in toate părţile galeriilor interne din rotundă, aci iu şalele destinate special pentru telefonie, au expus societatea privată de telegrafie din Viena şi constructorul Berliner din Hano-ve. Sunt cabinetele insolate in cari se admit căte 12 pănă la 16 persoane o dată; fie-care piimesce căte o pereche de telefoane, ce trebue să indese bine asupra celor două urechi, sau servindu-se numai de una, trebue să astupe pe cea-altă in tr’un mod absolut; numai atunci efectul este perfect. Concerte, musica, zorba, se aud pare că ar fi in aceeaşi cameră. Interesant este experimentul telefonic, in care două persoane aşezate cu multe kilometre depart una de alta, precum şi de localul exposiţiuni (Kor-neuburg şi Baden), ţine o conversaţiune iu-tre ele şi apoi căntă in unire, una din gură si cea-altă din piano, şi 12 persoane aud dela rotundă concertul acestor două individe cari nu se văd, ci se inteleg ele insuşi numai prin telefon. Audiţiuuea este aşa de perfectă in căt crede cine-va că musica este la uşa acelui cabinet telefonic, dar depărtând telefonul căte puţin de ureche, intensitatea sonoră scade şi la o distanţă de căte-va milimetre de ureche tăcerea este absolută.
    Mai toate telefoanele moderne de o anu-diţiune perfectă funcţionează cu ajutorul unei disuosiţiunl speciale numită microfon. Con-tracţiunea microfonului variază la infinit şi constă iu principiu intr’iin cou-tuct imperfect de corpuri conductoare pentru electricitate. Acest contact variază la cea mai mică vjhmţiune, avănd de efect de a modifica in con- cinţă iu’en-dtntoa curentului electric. Perfecţiunea telefoanelor de-piude de simţibilitatea microfonului, de intensitatea curentu i electric, de conductibi-litatea sărmelor liniei telefonice şi de o mulţime de alte impregiurări.
                                                                                                                                                                                                                                      (Va urma)
                                                                                                          Banchetul Cooperatorilor
    Duminică, la ora 1 d. a., s’a dat banchetul societăţei cooperatorilor in localul Exposiţiei de pe calea Victoriei.
    Au luat parte la el un mare numSr dintre membrii societăţei, d. Ministru al domenielor şi reprezentanţii presei.
    S’au pronunţat mai multe discursuri pentru d. Dimitrie Butculescu, căruia se datoreşte reuşita Exposiţiu-nei, pentru presă, pentru publicul încurajator etc.
    Dintre cele mai importante toasturi, este următorul al d-lui G. Dimitrescu, care, fără milă, a spus adevărul aşa cum este. Iată’l:
        Cinstită Adunare
    S a <Jis, şi cu drept cuvânt, că unirea face puterea. De acest adevăr suntem cei dăntăl,—vorbesc în numele colegilor mei,— cari ne-am convins pe deplin.
    Meseriaşii români an fost orfanT, ca copilul fără mumă, fără tată, aruncaţi pe drumuri fără sprijin, fără mijloce.
    D4r se vede că Dumnetjeâ nu lasă să piară pe cel cu credinţă intr’ensul. Precum copilul orfan găsesce uă mumă: Patria, aşa şi noi meseriaşii urgisiţi şi asupriţi, găsirăm un tata adoptiv, pe d-1 D. C. Butculescu. Da! d-lor, d-1 D. Butculescu est» părintele nostru. Pe când cu câţi-va ani mal nainte ne îndoiam de forţele nostre, azi arătăm ţârei ce pot meseriaşii români, când încurajarea bine-voitore a publicului nu le lip-sesce.
    Ceia ce alte naţiuni au făcut într'un res-timp mai mare avend şi ajutorul guvernelor, noi am îndeplinit într’un interval de timp forte scurt, fără a fi cerşit sprijinul cuT-va, ci sprijinindu-ne numai pe puterile nostre şi pe încurajarea publicului.
    Trebue sâ recunosccm ci espoziţia de faţă se datoresce numai stăruinţei neobosite a preşedintelui «î, căci sprijin nu ni s a dat de nicăerl. Nici guvernul, nici comuna, nici direcţia drumurilor de fer, nu ne-a făcut nici nâ Inleznire.
    Nu învinovăţesc, ci constat numai adevărul.
    A înşira ceia ce a îăcut d-1 D. Butculescu pentru societatea nostră, ar fi a i-se micşora laudele oe i-s'au adus de alţii mai competinţi de cât mine. Eu nu vâ «Jic de cât aceste cuvinte: Priviţi şi vedeţi! Faptele sunt mai elocinte de cât vorbele.
    Cred a fi interpretul fidel al tutulor membrilor acestei societăţi, venind a mulţumi, în faţa acestei numerose adunări, publicului care ne-a încurajat prima încercare. încurajarea lui de acum ne face sâ înfăţişăm viitorul cu mai multă încredere.
    Iar cât pentru preşedintele nostru, stimabilul domn D. Butculescu a cărei iji onomastică coincidă cu acest banchet, îl rugăm sâ fie asigurat de recunoscinţa cooperatorilor şi de deosebita lor stimă.
    Ridic dar acest toast pentru propăşirea societăţii cooperatorilor, pentru neobositul ei preşedinte şi pentru publicul românesc.
    Trăiască preşedintele administrator şi fondator al societăţii cooperative. Trăiască societatea cooperativa din Bucuresci şi filialele ei.
                                                      ŞTIRI TEATRALE
    Doui Sergenţi, marele succes la Teatrul Dacia, jucată pentru a 14-a oară, se va da din nou in beneficiul d-lui Hagiescu, joui viitoare 3 Noembrie.
      Cititorilor nustrii din România
    Cu plăcere putem anunţa pe numeroşii
   oştri cititori din România, că guvernul ro-mâu, prin mijlocirea poştei regale române, cu data de 11 septemvrie 1383. No. 5,594 a bine - voit să autoriseze, intr'uii mod offi-cial, libera circulaţiune a ziarului: Monite-ur de la chance univeeselle -jiu tot regatul roman.
   Rugam pe toţi aceia din cititorii noştri, cărora le-ar lipsi unele numere din ziarul nostru, şi care ar voi să aibă toată co-lecţiunea, de-a bine-voi să ni le facă cunoscute şi noi n* vom grăbi a le transmite.
   De azi inainte, nu numai toţi abonaţii şi toţi clienţii noştri din România vor prii-mi regulat ziarul nostru, dar, ce e ma; mult, pentru abonamente, e de ajuna a se adresa la Biurourile poştale romane, care vor bine-voi a priimi abonamente pentru jurnalul nostru.
   Abonamentul anual costă 5 franci.
   Cei ce voiesc a se abona diroct pot trâmite 5 franci in bilete de bancă sau timbre poştale române.
   E inutil a mai adăoga că toate biurourile poştale române, vor priimi, ca şi in trecut, toate scrisorile şi banii ce clienţii noştri ne-ar trâmite. In caz contrariu rugăm pe clienţii noştri să ne insciinţeze ca sâ putem refera cazul celor in drept, j
   Terminând, adresăm călduroasele noastre mulţumiri la toţi aceia cari, de aprospe sau de departe, au bine-voit a contribui Ia restabilirea circulaţiunii ziarului nostru in România.
                      L’Administration
                            du
                                                                                                                                                                                                                                  lonitenr 4e la Cbence Unirerselle
                         VIENNE
                                                                       NOTIŢE BIBLIOGRAFICE
    A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N. Droc-Barclanu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Mhdescu.
    De vgnzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etC-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuoţscu, Calea Victoriei No. 32.
    D -niî F. Gubl fii, proprietarii tipografi Curţeî regale, a pus sub presă un vo-um de 50
                                                                                      NUVELE
                                                                                               da
    DEM- CONSTANTINESCU-TELEOR
    va apare în cursul lumi acesteia.
A Ojit d-i sub tipar :
    Iu editura librăriei Fraţii loniţiu, şi C-nie strada Şelarii No. 18—20, strada Lipscani No. 20 următoarele calendare pentru anul 1884.
    Calendarul pentru toţi Romănii. Calendarul ilustrat Romăn amândouă in e-diţiune de lux ilustrate cu cele mai frumoase gravuri, intre care Statuia lui Şte-fau cel mare, Castelul Peleşului, Sinaia etc. şi conţiind mai multe nuvele, descrieri, biografii şi istorioare compuse de N. D. Po-pescu. Preţul fie-cărui exemplar 1 leu 50 bani.
    Calendarul portativ indispensabil judecătorilor, advocaţilor şi comercianţilor, pivţul 40 bani.
   Calendarul american, cu 366 date istorice, adrese, notiţe etc ; de pus iu perete. Preţul ediţiunei ordinală 1 leu 50 bani. Preţul ediţiunei dejlux 3 lei De venzure la toate librăriele din ţară.
   Cumpărătorii de mai multe exemplare se vor adresa la librăria editoare spre a dobândi un rabat foarte avantagîos.
   INTERNATUL DE BĂIEŢI
                                                                                              AL D-LUI
Heliade Radulescu
situat în localitatea cea mal sănS-tosă; în grădina Heliade, piaţn Moşilor, primesce orl-când elevi Stu-diele se fao după metodele ce'e mal yune şi conform programelor scdle-lor publice, unde elevii ace tul institut sunt datori a trece examenele spre a putea orî-cine controla pro-sresele ce se vor face. Limba fran-cesă şi germană sunt obligatorii.
    CĂILE FERATE ROMĂNE
                                                                                                                              PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu începere'de la 20 Main 1883.
    La ploejti, BnzSii, R-Săr.it, Focşani, Mârăşeşt. Bacăn, Roman, Iaşi, Calaţi şi Brăila (fcren accelerat) iO ore -iŞ minute eeara.
    qa Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzău, R-Sărai, Focşani, Mărăşcşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 Are dimineaţa.
    La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa.
    La Ploeşti, Sinaia Predeal (Tren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul mixt la Buzău, K-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 80 m. d. m
    La Piteşti, Slatina, Craiora, T-Severin, Vărcio rova 8 ore 1B minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.)
                                                                                                                                                                                                                                                    La Giurgiu 5 ere 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (treBul de persoane) 0 ore 10 min. d. a.
(tren mixt).
              SOSIREA TRENURILOR                  ■
De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăşeşti R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim-
De la âalaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a.
De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Predeal, Sinaia, 10 ore seara (tren mixt).
De Ia Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte.
De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 80 min. ameazi.
De la Vărciorova, T-Severin, Craiora, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. eeara (trenul aceelerat 11 ere 2O min i-nainte de ameazi (tren de persoane)
De Ia Giurgiu : 8 ore d. a. (trenul fulger) iO on dimineaţă (tren de persoane) 9 ere Ii mir eeara (trenul miit),
                                                                                                                       A n u n c iu
   La magaziaul da ergintârie, de pe calea Moşilor No. 157, se află de vânzare cu preţuri foarte moderate :
   Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, coşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint.
   Se primesc comande relative la7aceastâ ramură, precum ăncâ a se auri, a "se arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios.
                            K. Miulescu.
                                                                         CURSUL BUCURESCI
  CASA DE SCHIMB
        TOMA ŢACIU
  No. 60. Strada Lipscani. No. 60.
                                                                       Pe diua de 28 Octombre 1883
5°/o Renta amortisabilS. ....      Cump. Vin-     
S0/0 Renta Români Perpetuă . .       92---  921/2 
6°/0 Obligaţiuni de stat ....         £•7»  9l 'h 
6% Oblig. Cililor f. Rum. regale.    9ei/2  971/, 
5°/o » Municipale . .               1021/, 103'Io 
10 fr. , Casei Pensiunilor 3OO 1.    83 V»    84¬ 
5°/0 Scrisori funciare rurale. , .  232--- 236--- 
7°/o » rurale.....                    9U/2  92i|, 
5°/o Scrisori funciare urdane . .   IO21/2 1081/, 
6,l# > > >                           871/,  88i/, 
7°lo - > ,                           981/,  98»/, 
Impr. cn prime Boc. (2O 1. 5). •.   IO2---   103- 
Acţii Bănceî Naţion. Române 25O 1.     32¬  33i/? 
>    > Soc. cred. mob. rom 250 L      1840   i34i 
> Rom. de construcţii 500 lt       201 ---   203¬ 
1 » > de Asig. Dacia-Tom. 300 1.    838--- 2+2--- 
>    » > Naţionale 2OO1.            448--- 452--- 
                                    270--- 27---4 
                                                  
                                                  
                                                  
             Diverse                              
Aur contra argint . . , . .           2 40    260 
» > Bilete 4c Banqne .                 240    26O 
Fiorini valărc austriaco ....       210---   2.12 
Msrcî germaoe.......                  1 23  1.25¬ 
Bancnote francese . . .              99i/2 1001 „ 
                                                  
T'*” » * T 4                                      
                                               Bibli q grafie
   Recomandăm ca necesarie tuturor autorităţilor şi cetăţenilor in genere. Codicele comanale complecte, coordonate şi anotate de Dimitrie D, Păltineauu.
   Preţul 4 lei.
                                                                                 DE ÎNCHIRIAT
  Cu incepere dela Sf. Dumitru ; 4 camere pimniţâ şi bucătărie, iu strada Icoani No. 6 şi 4 camere, bucătărie şi pimuiţa iu strada Olari No. 24. Doritorii se vor adresa strada Icoaui No. 6.
COSTUME NAŢIONALE
centru bărbaţi, femei şi copii, ppecum şi fel de fel de marfă turcea'Că, se vinde cu preţuri foartM moderate de d. Ilie lliopol, in gangul din faţă al Teatrului Bossel.
de închiriat Lr.'»r.»
cepere de la Sf. Dumitru viitor, uâ ©p«â nouă, forte comodă şi solida, pe strada Romană N. 71.
  Amatorii ge bine voiascâ a se adresa in strada Lumini No. 16
TIMPUL
BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI
83 octomb. 1882
21863928
23767665
  9648205
10676749
23871823
11059843
   812400
   231241
   183366
28379790
130495012
12000000
   288933
87543430
   813198
   408946
29445511
130495013
                                                                                            Activ
n (Monedă metalică şi ling. ..usa £gjjete hypotecare Efecte de incasat
t, , , (Efecte rumâneşti Portofoliu JEfecte streinc
Impr. garant cu Ffec. de Stal. Fonduri publice Rentă Fond de reservă Imobil
Mobilier & maşini de imprim, Cheltueli de Administraţie. Deposite Libere Conturi curente Conturi de valori
                                                                                            P n » i v
Capital.
Fond de reservă.
Bilete do bancă tn circulaţie, Profit & Pierdere I semestru. Dobân. şi Benefici div. II semes. Deposite de Retras Conturi curente Conturi de valori
25 octomb. 1883 22 octomb. 18 v3
 35612356  34582336 
 25405065  25450240 
  5287843   5111629 
 12682411  13173895 
  8558188   8181445 
 29601074  29566724 
 11928680  11928680 
   514702    514702 
   858601    858601 
   219715    219803 
   146595    147576 
  9905040  10367740 
 39318489  38630193 
  1983827   1386202 
182022586 180119766 
 12000000  12000000 
   514702    514702 
100226150  99545530 
  1123145   1123145 
   470297    500939 
  9905040  10367740 
 57310879  55495351 
   472373    572359 
182022586 180119766 

tt
                                                                                                                                                                 IPSOS DE CAMPINA mg
                                                                                                                                                            igCEA MAI BUNĂ, MAI FBUMOASÂjiş
il| mai
                                                                                                                                                                 TENCUIALA PENTRU CASE fW'M
    : Mir* dtpisit W D-nii P. Browast â C-i«
    i       Calei Tictemi 5B~

r
EAU ET P0UVRES DENTIFRICES
                                            de
                                     i- PIER Ii E
\
                                                                                          de la ftcuitatea de medicină din Paris.
                 EE PARIS —8, PLACE L’OPERA PARIS.
                 St gttsaşta lt toţi farmacişti, şi eoaferi | ladalla 4# Mtrit decernat Casei Doctorului PIERKE şi recompeusa cea mai1 ,                      mare obţinută de dentifrices.
\_________________________
J
MMM
                                                        ^higţenlcâ, infailibilă per-servativă. Singură vindecătoare fără ai adâoga nimic. Se găsesce in tbte farmaciile din Univers şi la Paris la JULE FERRE farmacist, No. 201. Richelieu, succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farmacist
     ft*< de Imitaţiuni, ori ce produşi' similarii este uă imitaţiune a forme' exterjore fără caii lalea ailăvfiratului
    TARI AR IN Dl EN GRILLON
                                                              FRUCTU LAX ATI VU SI rICRITORO Cntn CONSTIPAŢIUNEl, HEMOKROIDELURÎ. CONGESTlUNEi, VENINULUI, LIPSEI DK APETIT, INDEGEST1UNEI, IND1SPOSIŢIUNEI GASTRICE F6rU plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiunl.— Indospenaabilu pentru topii, dame insarcinate, bătrânii şi persânele şeţjăude.
                                                                          A CERE SEMNĂTURA PI FIE-CARE CUTIE : B. GHli,L,OV.
  E. GRILLON, farmaciştii, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in t6te farmaciele.
ROB BOJVEAU LAFFECTEUR
   Aoeat Sirop Depnratif ji Raconitituant de un gust plăcut, da uă compositiuaa eu Iotul vegetală, a foit approbat iu 1778 de vechia Societate regală da medioină (i prin un decret aia annul XIII. vindeca tfite bilele pricinuite de ricinrile aSngalui: Sorofule, 7eeia|ini, Soiama, Psoriasia, Herpăa, Lichen, Impetlgo, Podagra, Rhumatiim.
   Prta praprletătila sele aperitive, dlgeaiiva, diuretica şi sudoriflce, favoriaăiă deavolla* rea funetluoilor de nutritiune, intăresce economia şi provocă eapulelunea elementelor merblde. flă ele virulente seu peraaitare.__________________________________________
ROB BOYVEAU LAFFECTEUR
                               OU IODUB DB POTASSIUM 1 Miti «IM «udieamentui «ol mai baa pentru a viadoca accidentele iyphllitiee vechi ■m rehele : UIe«re< TaaorI, Qomme, Exostoie, precum gi Limphatiimal, 9crafn-
                               phirmieiii. Ut nu «iehilieu.ii il.i BOYVIAP LimCTEUR,
                                                                                                         Persanele
                                                                                                      OARI O U N 060
                                                                                                       PILULELE
                                                                                                        doctorului
      DEEKAUT
j           DIN PARIS        . xl
fna eu ta ase purga, atuna canei eiasimtaceflAl Jnebuinţa. Nu se tem neci de degguat &eci fobosâlă, pentru că, contrariu celoi' alte purga-l jtive, aresta nu operâză bine decătcând eate în-J I so^it de uă bună mâncare şi de băuturi întări-F ii<Jre, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie caref i alege, pent ni a se purga, cea 6ul şi mâncarea/ k cari Ii convin mai bine, dupeoccupatiunile P ', sele. Obosfila pu ga nunoi fiind annulatăr .prin effeclul Dune limentatiuni, ies-^ ne se hotaraş neva a repeta^
                                                                                                1 purgativul t cate oneste^
      ^ trebuinţă.
        "    5 F. şi r> ■■ 50
APĂ TONICĂ
  SICQUEHARE
                                                                                                                  oauuiT
                                                                                                                                                                                                                          ROUIH (Fjulhota) Gri bej te oreeceree
«r
                                                                                                                                                                                                        ptoalvL. hapedeci de-{M)J| lor* ce* *i 1 radi
  IHH riill.
                                                                                                                                                                                                      Pommada Epidermală
                                                                                                          ANTIPKLUOUUltit
  Opreeoe etder** pirului. — metraje mitreta. — AităapU săndL rimele.
                                                                                                    St gâtttt tn fiii Qtttit etlt tutu ^ d* Parfumiri*.
* 'VUi
       UA0ASIN 1 St. fondjt ia
                                                                                                                                                                                                                                                                 1879
  PerwSnela atinse de Guturali, Gripa, Brou-•Uti eeuti «ai ehrentea, BMngero de voea, Bila de gi», *• uşurfaă ripide sau se vindecă întrebuinţând
  SIROPUL PECTORAL
                                                                                        PASTA PECTORALA
                                                                                             de Vauquelin
  ParU, 31. rue de Clăry, şi in tdte farmaciele |1 drogueriele. — Au feri d* contrafaceri.
  INSriTUTU MEDICAL
                                                                                                    BU0URESCI
                                                                                                6 : strada vestei 6,
  (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF)
                                                                                                SECŢIA MEDICALE
  1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3.
Orthopedie, 4. G'mna'tic.â Me.li<-a!r*. 6 Inhalaţii, 0. M: ,ui sjstrmatio, 7. Sor-
vioul la domiciliu, 8/ Consultaţii Metli-! '•a e.
                                                                                                SECŢIA HIGIENICl
  1 Bae abur ,  .    .... 3
  1 bae de puunâ cu şi fâri duşi lei 2,5oj ^ " " " » « n ciment pentru!
    medicamente.............2. —i
  1 duşa rece sistematica . .  1 5()l
BAI !)K AUs’lV
                                                                                                       81 1>E
                                                                                                    PUTINA
  NOTA.. 1, Băile de abur şutit. dum-hi-A n toate zilele de la 7 oiv dimineaţa1 Jiw la 7 seara.
  2.   Pentru Dame, insa băile de abur of lata pe sfiptft uimi V ineraa. la t> yro di |
■ iiiH-rtţ.a pana Iu 1 post ineridi ne.
                                                                                                                                                                                  Preţuiile seiţia ijiediralâ ('onfont l Divecţiu I
_LN£.A.G-^.SIJbTT3"
                 DE
                                                                                                                                                                                                                             fetru] Na.ţionn.ll t Bucureşti
COLONIALE SI DELICATESE
                                                                                             D. G. MOCIANU
      VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL
      Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele BButuri fine.
   Aniset dublu da Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suls Ananas de la Martinique. Bauanede lajBayona Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei an ti Colerie. Chartreuz, alb. galbin, şi Yerde de la grand Chartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Yimand Fockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac lin champagne, din Cognac. Liquerurl tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Mustică de llio, Marascbino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin, Pnnch in Cognac. Rhum şi in Klrseh. Şliboviţă de Banat.
                                                                                         VINURI STREINE ŞI INDIGENE.
   Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăsani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conşti ... ^s.            Cu stimă, D. G. MOCIANU.
J0SLPH SANDROVITZ
  I3UOCBESC
16. —CALEA VICTOBIEI — 16.
oo
3D
IN RATE LUNARE
IN RATE LUNARE

Z33>
1
CC
- I'
s«
        vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite Bi/itrm american cu intreaga placă de metal, se primeşte şi plane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano.
iKaHaeatteaffiBa^ăiăBgBiBgr: u
 ~SU.MCELE HUI BUNE DIN LUMI
 PrtU2Yl^.,cu 150 medalie phme
                                                              i PAR13
---                     
   - ■- o * 1 ?: t      
    a a - i « . î       
      * a s o £         
    * • 3 M C * *       
   -J -s S- ° ^         
*■ as . •£. -o ;        
  -1 m • -m <9 a        
  r~ h i« ® r -= i      
                        
   3 H U *• 3 J         
  « aa «e -             
   ■< 3 ^ »             
            0 c •       
            « «fi       
    < 3 ® « ^ a tl      
    - ^ 5 a o s V       
3 ^         fer 3       
3 ■< <*■ -< .5 % '      
            . r -f. r • 
     - ®5 O J. v        
  18 7 3
Medailâ de aur'

 rate
 lunare
Garanţâ sigură dală [| inscris.
                                                                                                                                             Orii W SINGER C poarla marca Maţinădeciisul new-york. de sus a
   a li S                    Fabncei.
  f*. NFIDLINGER, A^ent ^eneral.|
Tipografia îs. Miule. cu Jatâ fheatruiui hos el.