I IMERI 28 OCTOMBRE 1883 M'a ţara, pp an . . } , pe 6 lunî pe 3 Innî. îi- p itate pe an . lUle priimesc la Administraţia apitală 10 bani număra htiicte 15 bani nnmărn or: M PALEOLOGU A N U N C I U 1 domnii abonaţi din capitală şi i.stricte, a căror abonament a ex-i ftmt rugaţi a achita costul căt |fnturziat. Administraţia REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. 2 ii'iiresii, 27 Oclombre 1883 i > Imirea lui Străhibeanu, in calitate jvşedinto al tribunalului Coiner-îin Dolj, arată pană la ce punct imitare au adjuns oamenii fără : din guvernul actual, chiămaţi :a rolul cel mai insemnat in tiţia incăpută pe măna unui 11 ca d. Kitzu, advocat fără titlu mic şi ministru din graţia d-lui irătianu, e coborită de pe tro-i pănă la mititelele afaceri şi ese personali ale sale. *.* *>st domn, care numai printre 3 a putut să treacă drept om ilent, in realitate nefîind de căt |^r grosolan, pedant, fără spirit, ! fineţe, impertinent, răcnind mai j de căt vorbind in cameră, aşa t s’ar putea mai bine numi ur-llj, de căt orator ; a adjuns, in § lui C irol de Holienzolern, a de şapte ani necontenit rolul Wde ministru sau de preşedinte al ■brei. ■pcbiiid de talentele şi de sciinţa îl.ui domn, ziarele umoristice ale ■talii, i au popularisat un oare-defect, care defect nu e un se-pentru nimeni, şi care, uricios 1 particular, devine scandalos la iin de Stat, obiceiul de a se im- cesta insă n’ar ti tocmai ce e rău, daca cel puţin ar avea un de morală intr’ănsul şi ar fi desfacerile publice ceva mai scru- ată lumea ştie modul cum "şi a atăt starea căt şi cariera. Ad-t intr’un oraş acum decăzut şi ins, in care există o instanţă emă, care decide de stările oa-ilor ; ministrul căruia d. Ion Bră-i-a încredinţat portofoliul Justi-a sciut, prin mijloace pe cari 0 vom califica, a lăţi convinge— adesea-ori neintemeiată — dinsul câştigă toate procese-De aci lesne de priceput mij- 1 cum ’şi-a făcut trebele, de mai cu seamă Boşii sunt la ne, şi cănd necontenit de şapte e sau ministru sau in ajun fi. acerile sale au prosperat pres-măsură, căci dovezi îndestule IV că daca are portofoliul, Ce al Justiţiei, nu conteneşte 8 tripota afaceri găunoase, prin ni de paie, in fruntea cSro-oel mai cunoscut este fratele advocat cu totul infim, dar care ia w'da in doui trei ani de zileafă-se zice, stare însemnată. I'trebe-so chiar colegii niţel mai I1 ti ai d-lui Kitzu, căt s’au luptat jilensul, spre a-i scăpa din gbiare Lmţin unele părţi din averea Sta- tului ; căci căt pentru aceea a particularilor este lăsată ca obiect de pradă pentru banda ce no guvernă. Aceste caşuri de familiă nu sunt un secret pentru nimeni, de căt poate pentru Maiestatea Sa Regele. Scandalul din urmă, iu care se vede că un individ, scos chiar de către d. Stătescu pentru fapte demne de ocnă, se reintegrează in funcţiunea de magistrat, dăndu-i-seşi increderea de a conduce un tribunal ca preşedinte, vine să proclame de faţă, spre eterna ruşine a scandalosului regim de astăzi, că acelaşi d. Kitzu, ca ministru păzitor de a nu se macula altarul Justiţiei, el insuşi este complicele magistratului prins in flagrant delict de fals, şi demonstrat ast-fel prin acte autentice şi netăgăduite ca cele publicate in Independance llo.i-maine. întrebăm aci : işi poate găsi o asemenea faptă ministerială perechia in vre-o epocă ori-căt de nefericită a exploatatului Stat Rornăn ? Să nu vorbim de domniile române din secuiul acesta, dar de timpul cel mai cumplit al domniei Fanarioţilor; ei bine, chiar atunci exista o condică neagră, in care se inscriau funcţionarii abusivi, şi, ori-in ce bune graţii s’ar fi aflat stigmatisatul, nu se reintegra trei sau patru luni dupe destituirea lui cu ponosul cel mai grav. Era o margine la care se oprea cutezanţa arendaşilor puterii de pe atunci, preste care intreprinzetorii actuali au trecut, ne mai voind să scape nici chiar aparenţa. Ar fi de dorit insă, ca acum când Regele şi primul său ministru nu mai intimpină nici-o oposiţiune, nici in ţară nici in adunări ; cănd prin urmare regimul nu mai poate avea scusa că nu poate face ce vrea ; ar fi de dorit să se pună capgt unuia cel puţin din scandalurile ce se petrec şi să trămită să se mai odihnească pe la casele lor, pe cei mai compromişi din banda guvernamentală. Aceasta, dacă nu pentru amorul Virtuţii, care s’a probat că nu turbură nici spiritul nici inima celor cari dispun de soarta Statului, astăzi, cel puţin in interesul de a nu se perde o generaţiuno întreagă, care este expusă a petrundejin societate, plină de scepticism şi se vede atrasă in cinismul cel mai degrădător. Fie-ve milă, inalţi despoti, de această tinerime şi de sacrificiele cari s’au făcut de atâta timp, spre a se inalţa moralul, al acelora măcar cari se votau carierei magistrale. Nu lăsaţi să dureze exemple de scârboasă procedere, ca aceea a numirii complicelui d-lui Kitzu, pentru că stingeţi ast-fel cea mai din urmă licărire morală, in aceia cari au inainte-le un lung viitor şi destinele Statului in acest timp. Cruţaţi ceva, cruţaţi tinerimea, daca pentru cealaltă societate aţi pronun-ciat perzarea. însuşi tâlharul , înaintea consciin-ţei de Dumnezeu, încearcă a face act de supunere cu o luminare aprinsă in biserică. Doar n’eţi fi d-voastră mai cruzi, in căt să nu voiţi a ceda nimic binelui public, cugetului de mântuire a sufletului vostru pervers. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 5 Noetnvrie.— Ziarele comentează tufişurile luate in Serbia privitoare la suspendarea libertăţilor ţ presei, dreptului de întruniri şi asoeiari: ele cred că Austria tace o imprudenţă favorizănd pe regele Mi-lan in antagonismu seu cu poporul sărbeac. Yiena, o Noemvrie.— Comitetu Delegaţiei austriaca a votst bugetul marinei cu oare-care restrângeri puţin importante. Ministerul de resbel a declarat că guvernu n’are intenţia a spori in timpul de faţă efectivul şi materialul artileriei. Cât despre artileria de fortăreţe a cărei sporire e necesară această sporire nu va atrage o mai mare ridicare de recruţi. Berlin, 5 Noemvrie.— La părnzul de gală dat astă seară la Curte, împăratul Wilhelra a ridicat un toast. Arhiducelui moştenitor al Austriei şi prinţesei Stefania: a zis că se bucura de a putea saluta pentru intăia oară pe prinţesa moştenitoare la Berlin; regretă numai că împărăteasa Augusta nu ia parte asemenea la onoarea da saluta aici pe prinţesa. împăratul ac iocnit apoi jpaha-ru seu eu acel al archiducelui şi al ţarchi-ducesei. Gazeta Crucei zice că vizita Principelui moştrnitor al Austriei la Berlin e in tot-d'a-una un eveniment fericit şi că e pentru ntâia oară că o prinţesă moştenitoare a Austriei onorează Berlinulcu vizita sa. Gazeta o salută respectos şi cordial. Yiena, 6 Noemvrie.— ziarele din Viena aproba politica guvernului sârbesc, care ’şi pune toate silinţele pentru a inăbusi mişcare a revuluţionară ce a isbucnit in unele districte. Cu toate acestea sfatueşte împăcarea, intrebuinţând moderaţia După cele din uimă ştiri mişcarea pare a fi loealziatâ INFORMATIUNI Se zice că guvernul nu vrea să comunice d-lui deputat Grădişteanu şi d-lui senator Lupaşcu actele privitoare la torturile de la Bordeni. -t* * La 24 Octomvrie s’a dexchis sesiunea de toamnă a comisiunii europene a Dunării. V. Covurliwdui spune că rondul la prezidenţie este al Austro-Ungariei. Se pare că nu se vor trata de căt ccstiuni curente. * ' * Se aşteaptă sosirea in portul Galaţi a unui nou transport de tunuri pentru armata romană. Interpelarea d-lui Buescu asupra actelor adininistraţiunii din Tulceas'a amânat luni, 31 curent, după cererea d-lui ministru do interne. * * # Accesul de friguri care a prins pe d. Stolojan marţea trecută n’a avut mare durată. Pe la orele 1 după arnează, d. Sto-lojcan eşise la preumblare, şi ş’a arătat pe mai multe strade ale oraşului. In vremea aceea in urma telegramei sale, cea mai mare inquietitudine domnea in sinul Adunărci. Numai D. C. A. şi nu era inquiet. Ce inimă rea! Rosetti surîdea * * Un proect de lege, relativ la cliiâ-marea sub drapel a clasei anului 1884, s’a depus de guvern in Cameră şi s’a trimis de urgenţă la secţiuni. * * :|: Mai mulţi cetăţeni din Giurgiu au cerut Senatului prin petiţiune ca să fiâ despăgubiţi de daunele ce au suferit in resboiu! din 1877—1878. CRONICA Consiliul comunal nu se va disolva anunţă Românul. * O crudă durere a isbit familia d-lui Em. Lahovari. Fiul sfiu, d. G. Em. Lahovari, tfinfir inzestrat cu mari calităţi, a incetat din viaţă la Cămpina, in vârstă de 22 ani. * Intr’una din nopţile trecute, vaporu austriac (Hildegard) s’a cofundit in dreptu unei insule, aproape de Sulina, lovindu-se de o stâncă. Echipagiul şi pasagerii au fost scăpaţi. * Un gimnaziu real s’a hotărât a se înfiinţa in oraşu Tulcea cu cheltuiala comunei. * Ciuma vitelor continuă a bântui cu furie Basarabia şi mai ales judeţele Chişinea şi Orlieu. Autoritatea judeţeană a luat in fine mfisuri contra acestui teribil flagel infiinţănd 23 carantine unde turmele vor fi ţinute 21 zile supt privigherea comitetului veterinar.— Oraşele suferă grozav de lipsă de carne. • Comisiunea europeană â Dunării a plecat in corpore marţi dimineaţă, cu un vapor eipre, că să viziteze lucrările de la Bulina. E vorba, spune V. Govurliciului, de a tăia un nou cot, şi in acest scop se explică prezenţa d-lui inginer Hartley. * D. Dim. Budişteanu, procurorul general pe lăngâ Curtea de apel din Iaşi, in trecerea sa prin Focşani, a ţinut o conferinţă despre modul de represiune, de moralizare a arestanţilor, şi mai cu seamă despre sistemul celular, numit Panopticul lui Bent-ham, cum şi de şcoala Auburniană şi Pensyl-vaniană, ceri amfindoufi se practică in Belgia şi in Elveţia. * Se ştie că profesorul Serea din Tecuciu, dat in judecata unui consiliu profesoral, a fost destituit. Acesta acum. ca mănadreap-rr a paşei de Tecuci, cum să’şi resbune contra acestuia care i-a dat pe faţa cinstite!e-i fapte ? Cere parchetului de acolo să intervină pe lângă cel din Bucureşti, pentru ca acesta să pretindă Redacţiei Rcsboiului nu mele autorului articolului publicat, privitor la acel domn Serea. Aceasta făcută, d. profesor-destituit, sfătuit de prefectul Anastasiu, care avea şi el oarecari cuvinte d’a vedea pe autorul articolului hărţuit de colo până colo, a intentat acţiune contră-i la Tribunalul din Tecuci, cerând daune-interese. Pilda rea e molipsitoare. S’a vfizut că Creditul funciar rural din Bucureşti a intentat o identica acţiune contra d-lui Ciurcu, directorul Indepm-denţei romane, —• proces ce nu a luat ăncă sfârşit — şi iată pe d. Serea că imită Creditul. Se ştie finsâ că asemenea procese nu se pot judeca de cât numai de Curtea cu juraţi. Declara se-va competent tribunalul, ina-intea căruia va veni procesul, d’a’l judeca ? Vedea-voin. ANUL AL Vin—No. 23$ ANUNŢURI ŞI INSERŢII Lfnia 80 liter# petit pa^. IV. 40 Reclame pa? Iii 1 50 . . II . I .so Anunţurile ţi inserţiile se primesc Bucureşti , la Administraţia ziarulnî 11 Viena, la binronrile de anunţări Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Uppelik, Stubeb-atein 2;—Paris, C. Adam, rae Cl^menc 4 A. Lorett, rae S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu se primei Manuscrisele nelmprimate se ard Dar, pănă atunci, ne e teamă, fiind-că pilda rea e molipsitoare. * Suntjnumiţi membri la earnera de compr-ciu a circumscripţiei VII, cu reşedinţă la Brăila, domnii: Niţă Vasilescu, Eni Nicbi-forescu, Vasile Popescu Chiristigiu,Nicolae V. * Se anunţă celor interesaţi că orele de primire, ale derectorului general al căilor ierate sunt fixate in toate (jilele de lucru dela 3 la 5. In afară de aceste ore nn se va primi nici un particular in cabinetul directorului general. * Iu Cernavoda, (Dobrogea) se va construi o biserică română. In acest scop cetăţenii de acolo au cerut ajutorului guvernului. * Familiei reposatului profesor din Iaşi Lambrior, se va acorda in curând o pensie viageră de 300 lei pe lună. DIN DEALU MITROPOLIEI 22 Octombre Preşedinţia d-lui Dimancca 95 deputaţi presinţi. La ordinea zilei era interpelarea d-lui Stolojan asupra călătoriei M S’ la Viena. Această interpelare se amână pe Marţi. Remăne interpelarea d-hi Epu-rescu. D. Urechii anunţi d-lui ministru de instrucţiune o interpelare relativi la gimnasiul şi şcoala din Galaţi. D. Epurescu nu vrea si rtfmăie mai pe jos şi anunţi şi dumnealui interpelare relativ la gimnasiul din Giurgiu. In absenţa d-lui ministru de Externe, Primul ministru se declari gata a reipunde interpelirei d-lui Epurescu. Acesta ia curtatul. Interpelatorul aminteşte incidentul d« la Iţcani, acela de la Turna Severin intre consulul austriac şi funcţionarul vamal român. D. Epurescu crede că faptul gcndarmilor Austri-aci de la Vulcan na este de cât echoul sentimente-telor intime ale oamenilor de Stat austriaci, Cari n'au de cât reiimţimente şi câtre naţiunea Români. — Guvernul Austriac a avut curagiul s£ «reclame scu-*ze guvernului Român pentru nişte cuvinte pronunţate de Suveranul ţtaei in mesagiul redescbiderci «Camerilor care constatau drepturile noastre intr’o ces-*tiunc aşa de vitali ca cestianea Dunârei. «Apoi de ce Austria sâ aibâ demnitatea ei aşu »de mare, iar noi s’o avem aşa de micij? >Nu suntem in dreptul ginţilor egali Cu Augtro-«Ungaria. >De ce guvernul nostru n’a pretins scuze de*la guvernul Austriac pentru incidentul de la Vulcan ? «Soldaţii noştri ar fi putut culca la pâmtat pe »acei gendarmi Austriaci cari au intrat armaţi sS vi-»oleze teritoriul nostru. La Vulcan in Gorj soldaţii «Austriaci au ficot act de autoritate pe pamtat ro« «mănesc. Satisfacţiunea trebuia sâ fie neintirziatâ. «Guvernul a rSmas in neplsare — n’ar fi trebuit ca «soldaţii s£ se mai poatâ întoarce in ţara lor ca sâ «se laude câtre reporterii jurnalelor Austriace * câ in «numgr de doi au putut desarma io dorobanţi Ro-»mâai. «S£ pofteascâ daca le dâ mâna-8? 00 mosoare «Cu soldaţii noştri pe faţâ şi vor recunoaşte in ei de «sigur eroii de la PIevna.< D. Epurescu citeazâ un articol din Viener Allge-meine Zeitung — Citcste-l in nemţeşte, ii zice rîztad d. prim-mi nistru. C’teascâ nemţeşte d. Maiorescu, respunde d. Epurescu; citesc ntuiţeşte in parlamentul Romitn acei cari simţ nemţeşte. Eu care simt Româneşte, YOi citi in Româneşte.... D. Epurescu care vorbeşte cu o emoţiune visibiii şi cu mulţi animaţiune, sfârşeşte prin a cere ministrului se aibă mai multă griji de demnitatea ţerei şi a stărui să obţie satisfacţiunea cuveuită pentru conflctul de la Vulcan. D. Brătianu, prim ministru, respunztad, incepe prin amare şi aspre dojeni la adresa d-lui Epurescu pe care il taxează de indiscret şi de nesocotit pentru că a cutezat a desvolta această, interpelare. «Trebuia sS fii mai modest, D-l« Epurescu, şi s8 «nu te atingi*de cestiuni in care Europa are ochii «asupra noastră. Apoi ţi-atn spus că faci o greşeală «cu această interpelare ; nu ni’ai ascultat. In loc s-2 II venit la minister, cum m£ aşteptam, ca s£ iţi a-rit dosarul afacerei şi s* jtaiaie lucrul intre noi amtadoi, dumneata ai preferit sS m£ ataci in faţa Camerei — dar vezi bine ci n’ai fost aplaudat nici de cum. MS bucur că nu ţi’am arătat dosarul afacerei de la Vulcan, fiind-ci ţi-aş fi dat ocasiunea dc a comite indiscreţîuni. Apoi, D-lor, nn v’am recomandat eu, nu v’am predicat in vot-d’a-una unirea, înfrăţirea..........? — Cn cine ? întreabă incetinel D. Pani Buescu — Cu noi,... intre noi.... ii răspunde D. Brătianu cam interzis, şi, adresindu-se d’a dreptul câtre D * TIMPUL p.iirt-Buescu, ii dcte o micii mustrare pentru întreruperea sa. D. Panu Buescu nemulţumit Cere cuvtntul in ces-tiune personali. Primul ministru ii aruncă o privire încruntată şi continuă la adresa D-lui Epureacu. ,D-ta, D-le, nu te ai mărginit la subiectul inter pelărei, care era afacerea dela Balcan. Mi ai vorbi de Iţcanî şi de Turnu severin Mărturisesc (frumoasă mărturisire) că pănă acum nici nu ştiam ce s’a petrecut la Turnu-Severin. E™m p’nfcunci in străinătate. Acum imi spuse D. Robescu pe la spnfce ce s'a petrecut şi găsesc ridicol ca 0 incă. (Aplau3e—voci. închiderea discuţiunei. D. P. Gfâdişteanu, ia cuvfintul arătănd că n’ar* fi bine să se inchiză discuţiunea, fiind-că atăt interpelaţia d-lui Epurescu căt şi respunsul d-lui Bră-tianu, mai ales in ultima sa parte, atinge Gestiunea foarte delicată a situaţiei externe a ţ£r«i şi că prin urmări trebue bine lămurită cestiunea ca nu cumva Camera, prin tăcerea ei, să fie considerată ca aprobând situaţiunea. D. Brătianu, primul ministru, este de părere că trebue muică reflecsiunS şi prudenţă, şi d’aceea tre-bne să ge inchiză discuţiunea, căci alt-fel zice : ,poate >am comite greşeli, şi dumneata ştii, domnule Gră->dişteanu, căt de uşor ee comit greşelelc<... L'n ultim incident al acestei intesante şedinţj, D. Pună Buescu cere să i se dea cuvtntul in c »tiune personală contra d-lui prim-ministru Actsta se scoală de pe banca ministerială şi es a Eră. D. B.'.escu face apel la preşedinte ca să recheme pe D. prim-min *.ru in adunare. Preşedintele refusă. D. Ministru Kiczu declară că este autorisat a rcS-punde in locul d-lui Brătianu. D, Buescu susţine că in cestiune personală nu poate avea a face de căt cu d. Brătianu in persoană. D. ministru de Interne. Constrăngere corporală nu exista in România; daca d. Brătianu nu vrea să te asculte, n'ai ce-i face, d-le Buescu. — îl voi apuca eu odată in Cameră, exclamă d Pană Buesou furios. Şedinţa se ridică. U11 spectator. SEMNE DE FURTUNĂ L'Opinion a primit depeşa următoare de la fruntaria rusească : lnsteburg (fruntaria rusă) 3o Octomvrie, 6 ore 25 min. Amiralul Jaures a fost primit alaltâ-ieri in audienta de concediu de către impăratu Alexandru III. Invitat, in urma acestei audienţe, la un prânz intim la curte, ambasadorul a fost aşezat la dreapta imparătesei, in vreme ce împăratul venea la dreapta doamnei do Jaures. D. comte de Tolstoi, ministru de Interne r&dicând un toast in sănătatea Ţarului, suveranul s'a ridicat şi, adresăndu-se la re-presentantul Franţei, a zis in termeni proprii : „Rădic paharul ca să beau pentrn „prosperitatea naţiunii franceze, amica „noastră sinceră şi intimă." Toţi cei de faţa s’au sculat şi au răspuns laacest toast prin urale entusiaste. Musica, aşezată intr’un salon de alături, a intonat Marsilieza, care pană in zioa ace- ea nu fusese cântată nici-odată in presenţa Ţarului şi a lumii oficiale ruseşti. Vice-amiralul Jaures sculandu-se asemenea, a băut in sănătatea împăratului şi a toatei familie împărăteşti cum şi pentru viitorul poporului rusesc, „aliatul natural al Franclei." După prânz, a vorbit mult cu ambasadorul frances şi cu d. de Giers, ministrul afacerilor străine. $ Acelaşi jurnal sub titlul D. de Bismarck in Polonia scrie : 0 depoşâ expediată din Petersburg la 5 octomvrie ne anunţă aceasta textual: „Jurnalul Busul pretinde ca d. do Bismarck are intenţiunea să restabilească „regatul Poloniei cu principele Frederie-„Carol rege." Aflăm astăzi din isvor sigur că puternicul cancelar este pe fie care zi in vorba cu deputaţii Poloniei prusiane, spre a adjung la scopul acesta. Planul seu este să punâ vechiul rega reconstituit intre Eusia şi Germania. Austria, pare-se, ar fi dispusă si cedeze Galiţia şi palatinatul Cracoviei, drept largi coinpensaţinni ce i s’ar oferi la Dunărea de jos. Intre alte avantaje,ŞAustria ar vedea des-ehizăndu-se d’inainte-i porţile Salonicu lui... Frigurile D-lui Stolojan îndată ce am amjit marţea trecută la Cameră telegrama prin care d. Stolojan declara Adunărei că este prins de friguri şi că nu poate veni la Cameră să ’şi desvolte interpelarea, plus de solicitudine pentru acest liberal millionissit, am trimis la in-formaţiuni spre a da cititorilor noştri a-menunte despre această subită boală. Slujnica întrebată de unul din cei mai dibaciu din inlormatorii noştri nu putu spune mai mult de căt că ducăndu-i de dimineaţa in casă, dulceaţa şi jurnalele, de unde stăpânu seu era vessel şi se plimba prin casă gesticulând şi vorbind in gura mare, deodată cum citi unul din acele jurnale se necăji foc îl rupse bucăţele bău paharu de apă fără dulceaţă şi eşi afară din casă trântind uşa după densul Bucăţele jurnalului se vedeau incă prin curte; era Românul dela ,26 Octombre! Totul se explică! Eacă friguri unde sulfatul de chinină n’are nimic a face—Bolnavul nu e in pericol. Cititorii noştrii pot fi liniştiţi. Cât pentru noi îi recomandăm să meargă la consult in stradaJAcademiei unde i se va prescrie cele de cuviinţa ast-fsl pănă sâmbătă frigurile să-i treacă şi să îi revin glasul. Afară numai daca consultul nu i-ar prescrie uă mică schimbare de aer. Vom in-griji d’a ţine iu curent pe cititorii noştri do boala d lui Stolojan, in favoarea căruia am creat azi expressiunea de milionisit pe care respectuos o recomandăm Academiei noastre. B. Atjoc. IACĂ CUM SE SCEIE ISTORIA Am asistat la şedinţa Camerei de la 22 curent; am auzit faimosul răspuns ce d. Prim ministru Brătianu a făcut la interpelaţia D-lui Epurescu şi am luat note de principalele pa-sagii ale acestui discurs. Ca mine au făcut reporterii celor l’alte ziare. Cc mare surprindere am resimţit insă citind acel discurs in Monitorii Oficial. Nu voi zice nimic de peptenătura şi adornarca fraselor, nici de micile impliniri de sens pe care o mănă dibace le-a introdus printre frasele încurcate ale marelui orator; dar voi cere compt pentru ce o parte intreagă, importantă, esenţială a discursului d-lui Brătianu a fost omisă a se publica in Monitorul Oficial, atunci cănd a fost pronunţată in gura mare in adunare de au auzit’o toţi şi reprodusă chiar in dările de seamă ale jurnalelor. Această parte omisă este declaraţia ce face d. Prim Ministru Camerei că Domnia sa pănă alunei, 22 Octombrie, nu ştia nimic despre incidentul de la Turnu-Severin, adică pădmuirea funcţionarului nostru vamal de către Consulul Austriac. Că i-a spus T). Robeşte,cu, pe la spa cela inicmplate etc. înţelege bine acum fie care de ce această preţioasă declaraţie nu s’a re produs in Monitor. D. Brătianu Prim Ministru, necu-noscCnd un fapt atăt de important intemplat acum vre o 40 de zile şi mai bine. fâcgnd fără. nici o ruşine această declaraţie ia Adunar, şi afirmând că atunci i-a spus pe la spate D. Robescu de ce era vorba, este una din acele enormităţi care dau cugetătorilor mCsura tactului politic a unui om de Stat. Căci această scuză ce invoacă Primul Ministru, că nu ştia, este din toate scuzele cea mai rea. Aceasta presupune că n’are nici habar de cele ce se petrec in ţeară, că nu deschide un ziar, că nu citeşte rapoartele oficiale ce prefectul local a trebuit să'i adreseze asupra faptului, că nici se interesează măcar nici de Gestiunile diplomatice care trec prin ministerul de Externe. Negreşit D. Brătianu este prea sus pus ca să se mai poată ocupa de asemenea chestiuni „ridicole", cum le zice. Un funcţionar Romăn pălmuit de un consul străin! Ce bagatelă ! Cum ar putea d. Brătianu să piarză preţiosul sSu timp ca să ia cunoştinţă de aceasta. Bismark, Kalnoky, împăratul Germaniei, al Austriei, Rusia, Anglia, pacea Europei, iacă cercul cugetărilor marelui Brătianu ! Şi cănd puternicii sei creeri au născocit combinaţiuni menite de a asfigura mersul lumei, pleacă la Florica, unde untul, ţuica şi vinurile sale il absorb cu desâ-vSrşire. Vedeţi bine că n’are cănd să cunoască amănunte de felul acesta. Dar n’a ştiut; fie, să’l credem, şi să i-o admitem. Foarte bine. Dar cine il silea s’o spue ? Nici o ncvoe n’avea d’aceasta. Nu vedea că este a lipsi de tact la culme de a face asemenea declaraţie ? N’avea de căt să tacă, dar aceasta e ştiinţă mare. D. Brătianu, care e vorbit cu Bismark, cu Kalnoky şi cu împăraţii, vrea s6 ne dovedească că ştie să vorbească. Nu pricepem ce dibăcie mare o fi in acea declaraţie pe care eu cred — ertaţi-mi expresia — o nerozie. Dar de ce Monitorul oficial acoperă sub vălul tăcerei această declaraţie ? Dibăcie, nerozie, ori cum ar fi, s’a pronunţat in cameră. Stenografii au umplut pagini intregi repro-ducănd acel pasaj. Cine le-a suprimat ? Iată cum se face cunoscut ţărei adevărul, iată cum Înţeleg Roşii că se scrie istoria ! Cel puţin..., afle lumea! Un Spectator. CURIERUL PARLAMENTAR Adunarea din Dealul Mitropoliei Şedinţa din 25 Octomvrie. D. Agarici declari şedinţa deschisă la oră 1 */2, fiind de faţă 70 deputaţi. De la Început se aude cumcă s’ar fi a-mănat desvoltarea interpelării d lui Sto -lojan. Se acordă d-lui Ciurea un coneodiu de eâte-va zile. D. Anton Ario:, ;oag& prin petiţie a i se roduce drepturile p iitice luate prin sentinţă judecătorească. Mai mulţi deputaţi propun a se acorda o pensiune viageră de lei 150 de lună d-lui profesor Franşois Eobert. D. Stolojan comunica Adunărei prin depeşa că, fiind prins de ţfriguri, nu poate sâ’şi desvolte interpelarea, şi roagă Camera să i se pue la ordinea zilei pe sâmbătă fi-ind-câ vre-o două zile este silit 6ă părăsească capitala. Interpelarea se fixează pe sămbălă. Guvernul se invoieşto. D. dr. Antonia citeşte raportul proectu-lui de lege privitor la impedecarea beţiei. D-sa depune şi un alt proect in care se prevede pedepse pentru cei ce se vor face vinovaţi de beţie. ^————^ms-i | ium Mai mulţi deputaţi cer cuvăntul. D. Fpurescu laudă iniţiativa d-lui An-toniu. Proiectul se trimite de urgenţă la sec-iuni. ordinea zilei este interpelarea d-lui Buescu privitoare la administraţia d-lui pre-ec-t de Tulcea. D Chilu zice că, neavănd actele trebuincioase spre a putea respunde, roagă pe d. interpelator să amăne interpelarea pentru luni. Ne mai fiind nimic la ordinea zilei, Camera trece in socţiuni. NOUTĂTI DIN TARA Un bătăuş Condamnat.— V. Covurluiu-lui spune că alaltă ieri s’a judecat înaintea tribunalului din G daţi procesul unui fruntaş bătăuş, care se ilustrase iu alegerile diu urma. Boclamautul era alegătoEVasile Teodor, a cărui spinare fusese obieelu convingerilor morale până la sânge ale ilustrului bătăuş Căldâraru Cetăţeanu V. Tudor fu apărat do d. avocat C. Şerbescu; bătăuşul de d. avocat C. Benişache. Ministerul Public, reprezentat prin d. prim-procuror Niculescu, in faţa mărturiilor depuse chiar de tovarăşi lui Căldâraru că in adevăr acesta făcu o meseria de bătăuş in ziua alegeri colegiului IIT, ceru condamnarea lui. Tribunalul a condamnat pe Căl-dăraru la 15 zile de inchisoar,’. Procesul cu porumbul stricat. —Du- pe două zile do desbateri. s’a terminat procesul in chestia păpuşoilor stricaţi. Eesultatul procesului este : Tustrei inculpaţii I. Deciu, C. Drăgâneseu şi G. Popa au fost achitaţi de faptele ce li se imputa. Eepresentantul mini steriului public a făcut apel contra sentinţei tribunalului local, pronunţată in chestia păpuşoilor stricaţi distribuiţi la ţărani. Un preot iubitor de arginţi.— „Sucevei" i se spune că in comuna Bogdineştii din plasa Moldovei murind, mai zilele trocute femeia locuitorului George Irimia, preotul G. Forescu, parohul respectiv, a refusat mai multe zile inruormîntarea cadavrului acelei femei fi-ind-câ uu i se plătea 8 fr. cat ceruse de la soţul supravieţuitor. Acesta, lipsit de cele neces're, nu putea plăti suma ce i se cerea de preot, şi a recurs la autoritatea comunală spre o ordona inmormăntărea ; dar cucernicul preot nici de primar n’a voit sâ asculte, pănă nu i se vor uum6ra|arginţii ! —Numai după ce George Irimia a plecat la reşedinţă spre a reclama parchetului s’a înduplecat părintele Forescu de a-şi face datoria pentru care este plătit din bugetul comunei. DE PESTE CARPAŢI Mitropolit păzit de p Iiţle.— Gaz. Transilvanii primeşte de la Sibiu relaţiu-ne despre un caz foarte caracteristic: Mitropolitul Boman sosind de la Pesta aca3ă n’a cutezat ca mrarga de la gară pănă la palatul metropolitan fără do paza poliţienească. Tare trebue sâ’l mustre eonştiint», căci in realitate nimenea nu se interesa de venirea lui. Cu toate astea la gară’erau postaţi vre-o opt poliţişti şi alţi muijjmulţi prin stradele ee lo-a percurs Mitropolitu. Eeşe-dinţa metropolitană este păzită ziua şi noaptea de poliţie, căci s’a vorbit de demon-straţiuui ce s'ar fi_pregătit Escelenţei Sale de buna-veniro. Triste vremuri am mai ajuns daca Archierei noştri iucep a se teme de a da ochi cu credincioşi lor—cănd poliţai nu le stau la spate ! Un romăn in academia orientală din Yieua.— Telegraful romăn a flască d. Juniu Silviu Puşeariu, fiu cel mai tânăr al d-lui Ioan cav. de Puşeariu, jude la tribunalul suprem din Pasta, după cea susţinut cu succes eminent esamenul da primiro —al 2-lea intre 36 concurenţi, dintre care numai 3 au reuşit—este primit ca elov in academia orientala diu Viena. La ' reuşirea cea bună mult ’l-a ajutat cunoştinţa perfectă a limbelor : romăna, franceză, maghiară şi germană. Ne bucurăm şi urăm talentatului june bune speranţe, cu atăt mai mult, cu căt neeunoscănd pe altu dintre romăni, care să fi fost primit in academia orientală, ni se pare că d. tuuiu Puşeariu este cel din âutai roman, care şi-a ales cariera diplomaţii si care s’a bucurat de acest favor. il" Ştiri din Streinătate Semne de pace Gazeta de Colonia este informata, ca Ei, lucrează din răsputeri la fortificarea cap lei polone.'C*le 14 forturi, prin c-are V şovia are să devie invincibilă, suntaprjij| gata. Tot aşa se lucrează şi la Kovno. mita foae germana observa, ca nimeuf poate lua iu nume de r6u Buşilor, peî â 'şi intireşte graniţa occidentala, siu^ pe unde s’ar putea năvăli in Eusia. De altă parte insă, nici Germania mfi cu mânile in său. Ea de asemeuea işi i tifica frontierele din spr» Eusia. In curf Posen va fi o cetate de primul rang. Do spr»-zece forturi impresoară oraşul intr’ coprins de 3—4 mile, a»t-fel că ghiulfc duşmanului n ar putea ajunge pănă ia^ La lărgirea şi fortificarea acestei cetafi 1 ucreaza deja de şapte ani. Teara Miriditiloi- I an Prin luna lui Octomvrie Miridiţii nut un fel de adunare naţională in câm Sant-Paolo. Au luat parte mai mulţi fri taşi ai seminţiilor miridito, representanţ clerului şi 200 delegaţi ai poporului. I ales obiectul discuţiunilor acestui popor ) mitiv a fost prea interesant şi caracter• S’a dasbătut cestiunea, cari familii să fia bite de resbunarea de săDge pentru oj rărea lui Dod Ghega şi a bairactarului ţt gar) din Oroşi. Pentru cel d’ăotSiu ţi narea a pronunţat r&sbunarea de sânge supra fiilor răposatului căpitan Gioni, pentru cel din urmă asupra familiei U; Ceocu din Oroşi. Apoi s’a luat resoluţiur sa se trimită Porţii o adreşâ, subscrisă toţi capii Miridiţilor, in care să coară reiţ. stalarea prinţului Bib Doda in postul deţii pitan al Miridiţilor. Această cerere se , motiva pe convingerea tutulor că numai w i acest mijloc se va pune capăt anarhiei h domneşte in ţeară. Caimakamu Mirii crede că cererea adunării este indrepâjfi dar cu toate astea a refuzat să subs'T» • dresa către Poartă, spre a nu se comşş il li- mite in faţa guvernului. Despre Orient secretar de stat & D. Forster, fost Irlanda şi ca atare membru al cabinetum actual englez, s’a intors din călătoria sa ti Orient. El şi-a încredinţat impresiunile < lătoriei sale unui colaborator al ziarul .B „Pali Mall Gazette." In general Forster jţf pronunţa foarte favorabil asupra progres | lui şi desvoltării provincielor balcanii I smulse de sub jugul turcesc. Cu privire Bulgaria el a zis, intre altele : „Contras' dintre vilaetul Dunării, cum il văzusem 1870, şi principatul Bulgariei, cum il v zui nu de mult, este prea bătător la ocl In mai puţin de 7 ani o rassă de sclavi devenit o naţiune de birbaţi liberi. Polii1 ca, de a da Bulgarilor o autoritate, a fol prea nimerită. Bulgarii sunt iu stare să iii guverneze insişi. Progresul lor e dejafft'**!;. pant şi dacă vor fi lăsaţi de capul lor 1 va fi durabil. Această operă admirabilă s‘a produs d’ bia in cinci ani, cu toate dificultăţile cr ate Bulgarilor substituindu-se conveni dela San-Stefano nenorocitul tractat d Berlin... Tot-d’a-una mi sa părut un ce ăi surd, de a tăia in bucăţi Bulgaria, dr* mijloc, de a supune o resistenţă inaint? ruseşti. Politica cea nemerită ar fi fost,’if a face pe Bulgaria aşa de tare, încât stea po proprielo sale picioare şi să poată opune dictaturii Eusiei. Vorbind despre planurile Austriei i-Balcani, d. Forster nu crede că Austria 1 fi avănd intenţiunea sa meargă păua i Salonic. Numai ovreii diu acel oraş dor«j o schimbare, spre a scapa de miserabfiS administraţie actuală. Salonicul e un pi nii important, menit a ’şi câştiga o iusemr tate tot mai mare. Are un port eseelentlt o ieşire spre o Mare buca ; intr’o zi poah deveni un iifireposit do primul rangjl calea coa mai scurtă din Orient spre dl cident. Forster nu mai speră nimic dela donj nia turcească. El e convins că ea moi’B cu paşi repezi spre pieire. Forster nu prt zice, ce se va intămpla in urmă. El se t* me, că Grocia nu va fi in stare să obti? Bizanţul. Cea mai buna soluţiune peutE Stambul ar fi, de a face din el un oraş U hor, acordăndu se tuturor naţiunilor o 1# cere libera pentru navele lor de resboii prin Dardanele şi prin Bosfor. a Anglia leiârile sângeroase din zilele trecute Oranjişti şi naţionaliştii irlandeji in inderry dau materie tuturor ziarelor serioase aprecieri. Este vorba de a daca guvernul Va privi ancă mult :u mâinile in sân, cum se sfâşie ce-intre ei. Irpeşâ din Londra dela 24 Oct. spune sftnibâta arde un ferâstru de scăn-:i mai multe magazii de lemne in res&ritaană a Londrei. Incendiul nu li stins, ci numai localizat. Mai mulţi eri au pierit iu foc; unul a orbit. Serbia j Sabia se petrec lucruri de maregra-De-o parte guvernul a introdus cen-de alta desarmarea miliţiilor a provo-iseoale serioase, mai ales in distiictele aniţâ, unde locuitorii sunt Români jOrilate. lepeşâ din Belgrad anunţă ca indefileul Oestobroditza un batalion ar fi fost 4? fuga de câtrâ resculaţi. A doua zi olo a fost o lupta intre doua bătăliei insurgenţi. Turburftri s’au irit in lele Ţirna-Reika, Zaicear, Citluk, Bo-; şi Banea. Ele se atribuesc şi agitării- radicale conduse din Belgrad, pre-) funcţionarilor cari nu ştiu bine lim-inănă. Generalul Nicolici a plecat cu oameui contra insurgenţilor. [anul prinţului Bismark observi in jîta Serbiei: „Guvernul şerb sar decla-t, daca ar arata slăbiciune faţă cu 1 de resvrâtire. Din atitudinea rege-illu se vede, ea la Belgrad a trium-llitica de energie şi consecinţa.” înaintări in armată înaintat la gradul de administrat >ri III sub-ofic?rii al căror nume urmea-4'oa de 26 Octombrie 1883: ţe ca Ioau din divisia II militară, sub-dela 1879 Ianuarie 22, la regimentul robanţi, iu locul vacant, u Glieorghe din intendenţa deposi-Isub-ofieer deU 1876 Noembre 16, la ■beatul 17 dorobanţi, iu locul locote-• ii Bădescu Ios f, care se trece la trupă. seu Glieorghe dela spitalul militar ’l, sub-oficer dela 1869 Iunie 21, la ■ent îl 6 linie, ajutor de comptabil, in vacant. ţ^luleacu Dobre din corpul IV de a sub-oficer dela 1870 Decembre 25, la l*ntul 5 dorobanţi, in locul locoteneu-Sergbescu Teodor, care se trece la isafl Gheorghe din divisia III militară, ficer dela 1878 Octombre 1, la regi* ol 2 linie, ajutor de comptabil, in lo -draiuistratorului claşa III Dimitrescu rghe, mutat. Sebastian Nicolae din ixhnţa depositelor, sub-oficer dela 1880 Ij: 16, la regimentul 4 linie, ajutor de itabil, in locul vacant. ECOURI Si apta cu un urs. — In Perehinsko, un tiare rutean in munţi Galiţiei s’a ratat următorul caz : Nu departe de sat “a o casa bună şi o poiata. Trei fla-draveni şi un baiat ciobau mânară in-reira oile şi vacile in acea poiată sau in care le inchisera bine. Apoi se fri ca la 200 paşi in câmp sa păzeas-rtofi, la care veneau porci sălbatici in i Pe cind şedeau la toc, pe la mie-pţi auşiră vitele mugind grozav in ei alergară acolo, găsiră uşa sparta şi • i urs mare, ce năvălise asupra vitelor. a sta po gânduri doi Dacii intrară T’ajd cu eiomegile spre a goni pe urs. »ia lăsa prada, apuca pe unul din ei cu li: ele, ii sdrobi capul cu trei muşcâtu-[i 1 arunca mort la pământ. Apoi lua pe lea flăcău, el trânti jos, ii sfâşie[ piep-’iu braţ şi un picior şi se puse pe el idu'i sângele. Nefericitul mai putu să ||) : „Paule, fugi ca eu sunt pierdut !“ ta se urca in podul casei, de unde la lua lunei vedea pe urs d’asupra tovarâ-i fiu ; el apucă o furcă şi incepu de a da in urs, spre a l golii do pe cor-victimei care tot mai gemea. Ursul ala şi se incercâ să se urce in pod. I tugi pe coperişul casei. Ursul mai ucise -va vite apoi ieşind afară date peste băiatul 'laugea şi ţipa; ursul il apuca cu ghia-le spate, ii rupse cojocul şi cămaşa şi ’l keâ la doi stânjeni iutr'un şanţ, unde j'ul işi rupse o coasta. Apoi ursul lua o Şi pleca. înainte do răsăritul soarelui arul * ^ bâtl'la Şi 9ra 91 se arUnCe Ul„ „ralţi pădurari vfln.ra şi Angara acea solbatica. sângeroasa feară ştiri oficiale S a a vansat: la gradul de ofieiaut clasa I actualul oficiant clasa II Vasilescn Toraa. La gradul de ofieiaut clasa II, pe actualul ofieiaut clasa III Chinopsi Ştefan. La gradul oficiant clasa III, de actualii elevi clasa I, dupe concurs, Curabulsa Ga-orga şi Oărărescu Vasile. Doniuu C. Pădure, actual verificator clasa II la casieria judeţului Putna, s’a uumit in fucţiunea de verificator clasa I, la casieria judeţului Vaslui, in locul domnului E-mauoil Mauariu, demiriouat. Doranu Alexaudru Simioaescn, actual ve rificator clasa I la casieria judeţului Iaşi, s'a numit, la casieria judeţului Vaslui, in fucţiunea de sub-casier, in locul domnului N. Seva, rămas iu disponibilitate. Mişcări in administraţie Sunt uumiţi: Doninu Iorgu Sofia, actualul sub prefect dela plasa Soinuzu-Moldova, judeţul Suceava, in postul de director al prefecturei acelui judeţ, in locul domnului Christodor Ghtorghiu, demisionat. Domnu Mateiu Placa, fost sub-prefect, in postul de sub-prefect la plasa Somuzu-Moldova, acelaşi judeţ, in locul domnului Iorgu Sofia, trausterat. Monitorul oficial şi Administraţia Poştelor Tot Românul e presupus ca cunoaşte legea şi,... monitorul oficial. Cetăţeanul prudent care pleacă in străinătate daca vrea să nu işi vază casele sigilate şi averea vindută Ia reîntoarcere, trebue se meargă se şi ia un abonament la Monitorul oficial ca se vază daca nu cura va este citat sub numirea cu domiciliul necunoscut sau cel puţin ca absinte in străinătate. Merge la Monitor se plătească abonamentul. Aci i se respnnde că nu se poate face nici un abonament pentru străinătate. II trimete la Poşta. Merge la poştă unde i 9e respunda câ abonamentele pentru Monitou nu se pot face de căt in interiorul ţârei , afară din ţară est# imposibil direcţiunei ase angaja sa trimită Monitorul ds oare ce n’ar şti câţi bani sâ ceară jurnalul variăud zilnic ca greutate. — „Dut# la Monitor / il indrepteazâ un impiegat, acolo poate vei putea se iei un abonament. — Apoi d'acolo viu, Domnule, şi d’acolo m’au trimis aici zicând că ei nu dau abonamente. — Atunci dute la Paris! opinează un al treilea; la poşta din Paris iţi vor primi abonamentul. Cum ? Daca aici la Poşta noastră nu vor sâ facă abonamente pentru străinătate la Monitorul oficial, vreţi ca la Poşta din Paris sâ fie mai lesnicios pentru noi de cât chiar in ţara noastră ? Apoi cum râmane cu nenorocitul acela care plecând in străinătate vrea se şi ia toate precauţiunile ca in absenţa 6a se nu i se pericliteze interesele fâra măcar se ştie. Presumpţiunea legala existând, trebue ca sa existe şi mijloacele pentru partieolari de a cunoaşte ceace legea ii presupune ca cunoaşte. Alt mintrelea ar avea dreptul se contes-tozo inaintea Tribuualelor ori co act de procedura îndeplinit prin publicarea in monitorul oficial, de vreme ce acesta prin forţa majoră este interzis Românilor ce se afla in străinătate. Cestiunea e frumoasa şi ar merita ca se se produsă iuaintea tribunalelor. Poate atunci s'ar deştepta Onorabilele Amiuistra-ţiuni ale Monitorului oficial şi a Poştelor. O. C. F. fapte diverse Un bandit prins.—In anul 1857 individul Ioau Jngănaru Mâgăreaţă, făcea parte dintr’o bandă de jefuitori şi ucigaşi csre ’şi urmau devastările lor iu judeţele Ilfov şi Ialomiţa. Fiiud prins atit el căt şi alţi | tovarăşi din acea bandă, iustrucţiuuea a- junsese să stabilească că ei erau autori omorurilor del i Tâmădău şi Stefăne:ci din judeţul Ilfov precum şi al acelui din Arţa' judeţul Inlomiţi. Procesele erau peudi te in int a Curţe’ eu Juraţi di j Iltov şi diu Ialomiţa. In n-uul 1878 j,e că ud acest M’.găreaţa împreună cu alţi bandiţi erau conduşi dela Bu-curesci la Călăraşi spre a fi judecaţi, au scăpat do sub escortă in dreptul pădurea Paserea din judeţul Ilfov. D’atunci şi pană astă-zi nu s’a mai sciut nimic de densul. In noaptea de 20 Octombrie, după nis-ce informaţiuni primite dela parchetul de Ilfov, a fo t prins la locuinţa lui din co muua lunca, de către D-l Substitui al acestui Tribunal. liancruiar prins.— Se sciecă Tribunalul de Brăila a condamnat pe Vasile Csu-ruschi la 7 luni inehisoarc, pentru ban cruţă frauduloasă. Curtea de Focşaui a confirmat sentinţa. Bmcrutarul, văzându-se condamnat, intr’o bună dimineaţă a dispărut. D-l Procuror de Brăila, care executa mandatul, vSzfind că nu poate să ’i in urma, a confiscat in manele directorului poştei toate scrisorile ce vor veni in Brăila pe adresa Csurnscbi, ca astfel princjLănd şi uua de a condamnatului, să so trădea singur prin propriele sale scrisori, Măsura luată a isbutit de a descoperi că bancru tarul se află refugiat iu Silistra (Bulgaria). După interveuirea D lui Procuror de Brăila, bancrutarul Vasile Csuruschi se află arestat de parquetu Bulgar. Cerere de ex-tradiţiune s’a făcut deja. Exposiţiunea de Electrictate din Viena (Urmare) O mulţime de instrumente de prccisiune pentru mesuri electrice şi alte, de renumita casă Edelmanu din Munchen, executate cil o petfecţiune exemplară. Diferite obiecte electrice, intre alte machine de influenţă IIolz, de o pprfecţiune mare, cu tscitator automat, de mecanicul Voss din Berlin mai multe dinamonachine de FeindinStu tgard, pentru lămpi cu arc şi pentru lăm-pide incandescenţă; diuamo machine pentru telegrafie; dinamomachine de mănă; volt-metre, ampere-metre, acumulatori, aparate telegrafice, telefoane; dinamomachine pentru galvanoplastia; aparate electrice pentru aplicaţiuni medicale; lămpi pentru arc vol-taic şi alte multe tot de Feiu din Stuigard O mulţime de alte obiecte pe cari nu ne ar ajunge multe pagini ca să le expunem; dar d’asnpra tutulor culminează cele espu-se de Siemens Halske din Berlin, ca repre-sentaut permanent la Viena. Cele mai prin cipale sunt: mai multe maekini m-igneto-electrice pentru laborator, pentru galvano-plastie şi pentru signale; veri-o 30 dina momachiue, din cari unele de dimensiuni şi de putere colosale, unele servind la lămpi cu arc, altele la lămpi de incandescenţă altele pentru transmisiunea puterei, altele iu fine pentru ateliere mari de galvanopla-stie; deosebită atenţiune merită dinamoma-chinele cupelate cu machine cu vapori, din causa spa.ţinlui mic ce ocupă şi a siguranţei cu cari funcţionează; un mare numer de machiue cu curenţi alternativi, d’impre-ună cu dinamomachinele escitatrice ale lor; o machină cu curent acternativ cu bande de cupru iu loc de sgrme, pentru 500 lămpi de incandescenţă Swau de 20 luminări fie-care: multe galvanometre pentru dinamomachine; cutii de resisteuţă; o mulţime de alte instrumente de preciriune pentru raesuri electrice; lămpi electrice peutru lumina cu arc, pentru lumina de incandes-o -nţă, ete; toate aceste obiecte avend o con-strucţiune specială de iuvenţiune proprie a fraţilor Siemens din Berlin şi Londra si a diriginţilor ateiir-ri 1 or lor. Diferite sisteme de telegrafi; mulţime imensă de signale electrice şi alte disposiţiuni pentru drumuri de fer, etc. Iu interiorul rotundei, la parter şi iu dreptul transeptulni Nord se află pavilionul turcesc, iu care direcţiunea telegrafilor o-to cane a expus mai multe sisteme telegra fice in sus in Turcia, intre cari şi un telegraf sistem Hughes, imprimând telegra me iu limba francesă şi turcă. Acum avem să pereurgem pe rend cele trei luugi galerii cari iucongioară rotunda despre Est, Nord si Vest. Sudul este ocupat de camere de locuinţă, de mulţimea birourilor admiuistraţiunei publice şi de unul din restauranţii exposiţiunei. Jumătatea galeriei Esfi şi anume partea despre Sud, este ocupată de teatru. Acesta este luminat cu 000 lămpi de iucaudesccu ţă, sistema Swan de 20 luminări fie-care, construite in Londra; ele primesc curentul electric de la o machiuă cu curenţi alter-uativi a lui Ganz din Pesta, care poate a-’imenta pănă la 2,000 lămpi cănd lucrează cu toată puterea, şi este poate cea mai marc machină in toată exposiţiunea. Aceas-ă m cliiuă este cupelată d’.i dreptul cu un motor cu vapori de 150 cui şi dă un e -simplu frapant de o machiuă, poate, cea mai puternică care există, care dă efectele luminoase cela mai mari, şi cu toate astea curentul electric al ci are aşa puţină tensiune, in căt poate cineva să atingă cei doi reofori ai ei fără să simţâ aproape nici cea mai mică comoţiuue. Representaţiunile acestui teatru (balet) treflată in sine puţin interes. Importanţa • ea mare constă intru a familiarisa lumea cu un local public, şi anume scena, luminată cu lămpi de incandescenţi. Instantaneitatea cu care se face întuneric sau lumi-ua cea mai intensivă in sala spectatorilor sau pe scenă, schimbările plăcute şi ins-antause de intensitate şi de coloare a lu-minei, apoi lipsa de ori-ce pe sricol de ex-plosiuue sau de incendiu, lipsa de ori-ce iufecţiuce a aerului diu sală, dcsvoltarea fimte mică de căldură produsă de aceste lămpi, constituesc caractere nepreţuite ale luminei electrice, intrebninţate mai ales in locale unde aglomeraţiunea lumei este mare. Trebue să adăogăm că pe scenă mai erau disponibile, afară de lămpile de incandescenţă, incă căte-va lămpi puterice cu arc voltaic, pentru diferitele producţiuni ce s’ar simţi trebuinţă a face pe scenă. Representaţiunile erau scurte, insă lumea a înţeles importanţa şi agrementul lor in căt teatru era visitat pe fie-care seară, la cele trei representaţiuni, la 7, 8 şi 9 ore seara de peste 1,000 persoane. Iu aceeaşi sală a teatrului se dau pe fiecare , Soc. cred. mob. rom. 250 I. » > > Rom. de countrucţii 5001. » » » de Asig. Dacia-Rom 8001. > > > > > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . > > Bilete de Banque Fiorini valoare Austriac!. . Mărci germane................ Bancnote francese. . . . UlDp Vrtinj 92- 29>/t 901/. 91'/. 96*/, 97- Wfs 1031/ «3'/, 84- 282--- 23ş--- 9l|lj 92'h 102!/, JOS*/. 88- 88 Va 981 2 99--- 102--- 103- 831/, 84- 1880 1845- 202- 202- 288- 242- 454- 458- 274 --- 278- 240 260 24o 206 210 212 123 125 99'lj 100,/a liibliogi’afie Recomandam ca nccesarie tuturoi autorităţilor şi cetăţenilor in genere. Codicele comanale complecte, coordonate şi anotate de DimitneD, PăUineauit. Preţul 4 lei. DE ÎNCHIRIAT Cu incepere dela Sf. Dumitru : 4 rum ere pironiţi şi bucătărie, in strada lcoani No. 6. şi 4 camere. bucătarii! şi pironita in strada Olari No. 24. Doritorii s#rorndre« stradi lcoani No. 0- COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcea că, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. II ie lliopol in gangul din faţă al Teatrului Bossel. MEDIO ŞT CHIRURG Boalele de găt, gură, nas şl urechi tratează printr’o aria speciala. D-ru |. BRAUNSTEIN luat aspirant do medio sueondar iu \'ei" iu clinicele lui Braiin (boale de femei Ş faceri) ,i a lui llebra (Sypliilis şi boale piolo Con8ultaţiuni «le la 3—5 oro p »'• Strada Decebal N. 20 (indosul Barapei) Admhiistrnţiunrn C.iltlS, 22, bmil r n #rtto contra/uceriU sf ,-tră pe t6u produsei* mtitv* Conlrtdnlul Statului franeese D‘; «sita tu Bncuresct la DD. War-tannvda şi flerţog L X1c*Jckic****Jck*Xtt***1clc********** I- ’r* 't1 im IPSOS DE CÂMPINA |- ~.j $ ry ~*ar A 4, 1 . - : * - | rea mai bună, mai frumoasa • . fi ” sA ' ' IA . ‘ P MAI SOLIDĂ ŞI MAI EFTIN if i " ~i,: *§ * ' ' .. II tknouiala pentru case L ■*. i. — - . n . iltrt it»ş*iit la D-nii P. Brnzz«ii & C-ie *- -ţ.~î - _ Csl§» Victoriei 55 - * *—' . •* - I *** ******* ***************** *** g MARELE MAGASIN „LA CAVALER LI DE“ o ro Cn s Ui Q_ Ui vC/î CD Ui 2 O Anunţăm pe onor. Public şi distinsa noastră clientelă, că pen ^ sesonul de toamnă, am primit din propria noastră fabrieaţiunc un colosal asortiment de haine pentru bărbaţi şi băeţi, astfel că onor. visitatori va avea de admirat o adevărată exposiţimie de haine, atât prin variatele şi modernele desenuri ale etofelor, cât şi de eleganţa confecţiunei. Cavalerul de mode SONTCELE MM bune din Lum pjriiiate ril 150 rnedftlleprl ^4par I |j ifT «si» «h; ŞlW Medailă de aur^>^ A se feri de Imitaţii Garanţâ sigură dată inscris. f)rl SINGERC a pofirlj marca iaşinâ de cusut newyork. de sus a 0 li S lubricei. r*. N£IDtINCEn,A^en! general MAOASIN fondat Petrul Naţionali Bncnreşti PILLLES DE BLANCARPI :â 1' Io dure ferreux înalt e rable Sans odenr iu saţenr'dfieî ou d Ude u* AC AD^-MixT trfnr citi r. m ritwMi UMLiL/J TIMPUL Aceste HAPURILE convine contra: Afecţiunile scrofulflsc, Ou?a, Klachitismu, Annemie, Constîtuţlunile lymphntice, etc., etC. N. B. — Trebue observat Semnătură ndslrâ alatura(a act pusa in josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI, ii» ____y NtB— Ne (le\Tont etrecnufliderencomute: ■ parl'AQteurquc leb Flacon5 du rUulesquiprescnleront un CACHE1DMG ENT RK4C71P. Dxe b la parllc mia ricarc dtiboucnon.ci la s uniat ore cideswuB^-------------, —tl " <----‘ I v Rut |>|UHRtf.lKB4=- rfr Hi CĂILE FERATE ROMANE 10 I f>70 ÎOLONIALE SI DELICATESIi D. G. MOCIANL VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL ri.EHAUEA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu începere de In 20 Jlaiit 1883. La ploeşti, BuzSn, R-Sint, Focşani, MSrttşeşt. Baciu, Roman, laşi, Galaji şi Briila (tren ac-ci-lerat) iO ore 45 minute eeara. rja Ploeşti (Sinaia, Predeal (BuziSu, R-Sărai, Focşani, Miirişcşti, Brăila, Galaţi, (tren de per soane) 8 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, Predeal (bren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Prideal (tren accelerat) şi de la Ploeşti cu tronul mirt la Buzeu, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti. 5 oro 80 m. d. m I,a Piteşti, Slatina, Craiora, T-Sererin, VSrcio rova S oro 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore d m. (trenul accelerat) 4 ore SO m. (trei de persoane.) La Giurgiu 5 ere 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dini. (trenul de persoane) G ore 10 min. d, a (tren mixt). SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăşeşti R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat) 5 oro dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de per-sonne) 4 ore i5 m. d. a. Do la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzen, Ploeşti (Predeal, Sinaial 10 ore seara (tren mizt) De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăoere) li ore 15 min noapte. De la predea], Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 80 min. amcazi. De la Verciorora, T.-Sererin, Craiora, Slatina, Pi tc-şti f ore 45 min. (trenai fulger) 7 oro ţo min. seara (trenul accelerat ii ere 2O min i nainte de ameazi (tr«n de persoane) De Ia Giurgiu: 8 ore d. a. (trenul fulger) 1O 011 dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 m r si ara (trenai mixt), Frantz Griibe| ARHITECT Strada Tirană No. SO. Suburb. lcoa na ; poate fi găsit şi peste drum de bis. Serindari, unde constrneşte pa lătul Curţii cu juraţi. La magazinul de prgintârie, de pe caiet. Moşilor No. 157, se afla de vânzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, coşnicioare, zariuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint. Se primesc comande relative Ia^această ramură, precum ancă a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiect» de metal preţios. M. Miulescu. INSTITUTU MEDICAL BUOURESCI 6 : strada vestei 6, (LĂNGA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢI t MEDICALE 1. IJydrotlierapia, 2 Electrizare, 3 Rlhopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 |luhalaţii, 6. M jiu sistematic, 7. Ser viciul la dornici, ., 8. Oousuitatii Mediale. SECŢIA iilGIEMCi 1 Bae abur . . .... 3._ 1 bae de puună eu şi fără duşi lei 2,50j ' >> x » „ „ „ ciment pentru medicamente.............2. — 1 duşă rec-o sistematică . . „ 3,50] BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA NOTA. 1. Răilo de abur sunt deschis» iu toate zilele de la 7 ore dimiueaţ.al pănă la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur oj dată pe sfiptemana Vinerea, la 6 orc dimineaţa până la 1 post meridiane. Preţurile ia secţia medicală conformi Direcţia Anun{ă in alt ei nobilimi, şi onor. public că pe lungă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine. Anisct dnbln de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de LVBayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb galbiu, si Verde de la grand Chartreuz Franci a. Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Vimand Foeliin Pipemtint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia. Copiiw vienx, Cognae Un ebampagne. din Cognac. Liqneruri tot felul de gnstnri de la Mărie Brisard, din Bordeanx, Renu-initaMastică de Hio, Marascbino Ţuică Naturală Hornuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac Bbam şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de Ia primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Dragă sâni şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul const'' os. Cu stimă, D. G. MOCIANU. _ 1 - JOSLPH SANDR0V1TZ BU3CJBESC 16. -CALEA VICTORIEI — 16. IN PATE LUNARE IN RATE LUNARE rinde Piane si Pianine din cele mai renumite fabrici V , siittrm american cu întreaga placă de metal, te primeşte şi puma rethi in schimb, comandele se primesc din toate pro-viiu iele, la cumpărarea unui piano se dă şi uua colecţie de note de piano 30 bucăţi, ee găseşte iu tot-d a-uua uu bun acorleur şi factcur^de piano. & } «—• Pn T. S» r* ■ ^ *3 n c s. * Ci F- x.; lescu mia TReaindui Bosteî