KERCURI 26 OCTOMBRE 1883 Administraţia, Oale» Victoriei Vr. ANUL AL VIII—No. ABONAMENTELE 4 toată ţara, pe an . . > pe 6 Ioni. . . pe S lnnl. . . atreinitate pe an ... •(0 lei 22 lei 12 le! 60 lei mentale »e priimegc la Administraţia. Capitală 10 bani nnmărn Districte 15 bani nnm&rn sector : M PALEOLOGU r*- 1 ANUNŢURI şl INsHkŢI) Lima 30 litera patit pag. IV. 40 focşani* pap Iii i . a n . I 50 REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. Anunţării* ţi inserţiile se primesc Bucureşti , la Administraţia ziarului 11 Vlena, la biarooriln de anaoţnri Heicrit Schalok, Woll^eile 12;—A. Oppelik, Stabeb-stein 2;—Târfe, C. Adam, rne Cltfmenc 4 A. Lorett, rue S-tei Anei 51. Scrisorile nefrancate nu se prime/ HAiinscrlwele n el m primate se ard. ANUNCIU roţi domnii abonaţi din capitală şi districte, a căror abonament a ex-: . 6unt rugaţi a achita costul căt !leintărziat. Administraţia jiioiiresii, 25 Octombre 1883 ;:robe tari vin in sprijinul celor ce susţinut noi, împreună, cu toată . hiţiunca, că astă-zi nu mai este e, nici moralitate, nici cuviinţă. I Administraţia a fost cum a fost, ui mai mult cănd mai puţin abu-, cănd mai convinsă do datoriile e a garanta bunul traiu public, mai destrăbălată şi negligentă, incă in multe caşuri hrăpitoare, jcum este astă-zi; dar in fine, con-ftndu-se impregiurarea că ea incă uia mişcată prin vechi slujbaşi, nărăviţi, nu constituia o stare ndaloasă, ci numai o nenorocire, re nu se credea că a să poată dura Icăt pănă la introducerea intr’finsa clementelor june; iar pănă atunci |J vexat de administraţiune, cel a-®rit sau jăfuit de d8nsa, avea un 5nt de linişte, încrederea in justi-l zic6ndu-şi : „avem cel puţin jus-! la d8nsa voiu avea recurs; ea w va susţine şi mg va protege!“ f&ub regimul actual insă a trebuit se dorapene şi acest simţimgnt li-ştitor ! De cum s’a abandonat, de către pul regimului nostru Constituţional, •a la discreţiunea primului-ministru, acesta, adjutat de încrederea ne-irginită a Suveranului ingăduitor, a tut adjunge să distrugă indepen-nţa colegielor electorale şi să-şi eeze majorităţi supuse in Camere;— l alt organism s’a aşezat preste cel ulat de Constituţiune, care con-■tă in a-şi impărţi cei din tovărăşia setti-Brătianu ţara intre dânşii, pe ţiuni şi judeţe, şi a o exploata fără e şi fără nici un control. Ast-fel a t, de exemplu, Anastasiu Tecuci, Ki-opolu Teleormanul, Manolescu Dîm-■mţa, şi aşa mai departe pentru fie-e judeţ; iar pe regiuni s’a recu-Hcut stăpâni unii dintre miniştri, renm d. Kitzu pe Oltenia, ctc. Încă de sub Regulamentul organic ţiu sforţut bărbaţii do stat ai ţârei Mcă aeparaţiunea puterilor, să des-[■ă justiţia do administraţiune. In practică, de cănd regimul re-[Mnontar făcu loc regimului conaţional, visăndu-se la măntuirea fei de acel regim consular care perji cea amestecul şi presiunea drago-nilor de la consulatele puterilor ăine asupra tribunalelor noastre, * căutat pe căt s'a putut mai de labă şi mai bine, să se ’nalţe pre-jgiul magistratura, prin alegerea ui personal moral, pentru ca ea să ipe de vechia hulă de justiţie venală inică, ce-i atrăsese amestecul c-on-i ilor asemgnănd'o cu aceea a Tur-■ i. Mai apoi justiţia ajunse a fi ur-ită la inălţimea ce i se cuvine şi ' nstit uţiunea actuală o proclamă a oeia putere in Stat. Era fericit a vedea cineva o emulaţie in tinerimea care venea titrată din străinătate, de a proba zel, capacitate şi moralitate in impărţirea justiţiei. Guvernul, la rendul seu, pe căt timp n’a fost pe înăna Roşiilor, n’a cătat in cel nou venit alt de căt calităţile unui bun magistrat şi fără distincţiune a admis in magistratură juni dc ori-ce coloare politică, astfel că se expuse, intr'un moment de escitare a pasiunilor, la neplăcuta situaţiune d’a se afla in faţa unor acte de demonstraţiune din partea a că-tor-va, cari, cu ocasiunea alegerilor din urmă, crezură că era demn a demisiona, in amăgirea că are să urmeze după Conservatori regimul Virtuţii sub introducgtorii concesiunii Strusberg, d-nii Rosetti-Brătianu !... Ce au făcut pănă in fine aceşti domni din Justiţia ţârei ? Unde am ajuns, unde ne aflăm cu justiţia, să nu o spunem noi, să lăsăm a o mărturi actele oficiali ale insuşi acestui guvern, aduse la iveală de către L'Independance Rou-maine, in numgrul sgu de sâmbăta trecută. Un judecător de-ai acestui regim, preşedinte al secţiunii comerciale din Craiova, anume d. Strămbeanu, strâmbase justiţia atât de tare, in căt fostul-ministru Stătescu nu-1 mai putu tolera, şi prin raportul către Rege cu No. 16111 din 1882, il destitue motivat. Motivele sunt cele mai grave şi iată-le : Intr’un proces dintre baronul Ni-colici, representat prin advocatul P. Kitzu, şi baronul Miloş, unul dintre judecători, d. Al. Viişoreanu formulează o opiniune separată, in josul unui jurnal inchiăiat de majoritate, care opiniune nu-i venea la socoteală numitului d. Strămbeanu, de oare ce se invedera printr’gnsa că majoritatea nu se inspirase de la lege in hotărârea ei. El dar substitue acestui jurnal, un altul, pe care nu mai figura osebită părere şi prin surprindere face pe colegii săi magistraţi să-l subscrie. Alta. lutr’o atacerc in care era interesată soră sa, d-na Tirnoreanu, a făcut să se modifice de trei ori jurnalul tribunalului, ca să o scape de secuestrul legal ce firma Bazar Fer-mo şi fiii îl ceruse ; iar dupe ce duoi colegi ai sfii, cu grefierul, au semnat o inchiăiare admiţfind cererea creditorilor, d. Strămbeanu a versat călimările pe dispositivul tribunalului, a sters semnătura grefierului, şi pe o coală separată a scris alt jurnal favorabil sorei sale, luănd şi pe acela semnătura colegilor sei prin inşfilăciune. Pentru asemenea grave fapte, constatate prin anchetă ministerială, se pronunţă asupră-i numai simpla destituire pe considerantul că: „daca „s’ar mai ţine un asemenea preşedinte lâ tribunal, n'ar mai fi nici o „siguranţă pentru drepturile şi interesele părţilor cari ar depinde de „arbitrariul schimbător şi interesat „al capului tribunalului.“ Ei bine, d’odată cu retragerea ministrului ce l’a fost destituit, ministrul actual d. George Kitzu, in recunoştinţa negreşit că a servit bine pe fratele sfiu in procesul Nicolici-Miloş, restabileşte in vecinele funcţiuni de preşedinte la acelaşi tribunal pe magistratul prins cu fals in acte publice şi amăgindu-şi colegii. Nu se va mira cineva negreşit, că s a indignat atăta, de asemenea sfruntată numire, judecătororul Viişoreanu, a cărui părere o făcuse să dispară prestidigitatorul preşedinte, şi a scris demisiunea sa in următorii'termeni : Domnului ministru de justiţie în Bucureşti Craiova, 19 Octomb. 1883. 9 ore. 15 min seara. In faţa numirii d-lui I. N. Strîmbeanu ca preşedinte al tribunalului Dolj, secţia comerciala şi de notariat, şi a raportului d-lui ministru secretar de stat Ia departamentul justiţiei No. 16,111 din 1882, raportul relativ Ia o afacere in care D. V. Domnule Gr. Kiţu, sunteţi porsonal interesat—zic personal interesat,—simţindu-mG indignat ca magistrat pe lângă tribunalul de Dolj şi ne putGnd, in faţa justiţiabililor, să şez alături cu acela, care ar trebui să se afle pe banca acuzaţilor pentru fapt de distrugere a unor acte publice, protestând in numele magistraturii Olteniei, din care fac parte contra acestui act din parte-vG care sunteţi interesat in cestiuno şi contra arbitrariului dispoaiţiunii ce aţi luat, vGrog să bine-voiţi a-mi primi demisiunea, căci conştiinţa mea mG opreşte de a’mi servi ţara sub un asemenea ministru şi alături cu un culpabil A. C. Viişoreanu, judecător. Dar ceea ce este mai neruşina incă, este că ministrul, care şi-a permis să insulte justiţia punfend să-o înfăţişeze un d. Strămbeanu, destitue pe demisionat prin următoarele cuvinte, coprinsejin raportul seu la Rege, publicat in Monitorul de astăzi : „Sire, d. Al. Viişoreanu, membru la tri bunalul Dolj, uitând respectul ce datoreşte ministrului Justiţiei, şi-a permis a 'trămite o telegramă sub formă de dcinisiune, prin care se esprimâ in mod necuviincios.„ Cum, domnule ministru, Viişoreanu a comis necuviinţă declarându-ve că nu poate sta alături cu un .culpabil ? Viişoreanu a uitat respectul ce-1 datoresce ministrului Justiţiei ?—Apoi cănd ministrul Justiţiei uită el insuşi respectul ce-1 datoreşte Justiţiei, cum oare magistratul ar putea să respecte pe cel co nu se respectă pe sine. A face o asemenea numire este a arunca oprobrul asupra magistratura. Cum oare va putea pronuncia o sentinţă in numele dreptăţii falsificatorul prins şi pedepsit pentru fapta sa ? Ce respect şi ce consideraţiune se mai poate da justiţiei, cănd se probează că intre magistraţi se găsesc asemenea indivizi nedemni de această calitate inaltă. Moralitatea corpului întreg este atinsă prin faptul acestei numirii. Siguranţa justiţiei este perdută; V’aţi bătut joc şi de acest din urmă refugiu al drepturilor strivite şi căutaţi a distruge cu desovărşire ori ce rfimăşiţă de linişte se mai putea găsi in spiritul şi inima noastră turburată. Cercaţi, înaintaţi in experienţele voastre nebune, alchimişti nesocotiţi, să vedeţi pănă unde şi cum a să o scoateţi Ia cale. ŞTIRI TELEGRAFICE Belgrad, 4 noemvrie.—Un consiliu extraordinar ţinut ieri a decis, sprijinindu-se pe Constituţie şi vGzGnd situaţia serioasă diD nâuntru ţâri, a suspenda ecserciţiul legii asupra presei şi legea “privitoare la dreptul de intrunire şi asociaţiuni, şi d’a introduce censura preventivă pentru afacerea presei. Un ukaz regal ordonă că întreţinerea trupelor in districtele unde starea de asediu e proclamată cads in sarcina locuitorilor acelor districte. Ofiţeri şi sub-ofiţeri primesc leafa indoită in timpul cât ţine starea de asediu. Dulcigno, 4 noemvrie. — Albanezi din Albania de sus, din Macedonia şi din E* Pyr au trimes marilor Puteri memorii, in care cer anexarea lor la Grecia. Petersburg, 4 noemvrie. — Colonelul Kaulbars a plecat spre a se duce la Sofia. Berlin, 4 nosmvrie.—Arhiducele Rudolf şi prinţesa Stefania au sosit astă seară la 9 ore şi jumătate ; au fost primiţi largară de impGratul şi principele Wilhelm. Viena, 5 noemvrie.—Sa telegrafiazâ din Belgrad Noei Prese libere că ţărani revoltaţi din districtul Crnareka au ocupat strim-torile situate aproape de Cestabrodiza şi i-Dălţimele de la Lukovo, spre a impedica intrarea trupelor in dictrietul lor, unde s’a pronunţat starea de asediu. INFORMAT IUNI S’a respăndit sgomotul că d. Lupu-lescu, fostul director al liniei ferate Bucureşti—Giurgiu, are să fiă numit ca sub-director al căilor ferate române, in locul d-lui C. Olănescu, demisionat. Alegerea este foarte nemerită. Experienţa d-lui Lupulescu in această ramură ne garantează că postul de inginer şef şi sub-director al căilor ferate va fi cu demnitate ocupat. Felicităm pe guvern pentru o asemenea numire. M. S. Regele aplecat azi-dimineaţă la Sinaia. CRONICA Comisiunea numită de ministrul de justiţie pentru esaminiren propuuerui eomisiu-nei builgntare a luat următoarele decisiuni: 1. Se mânţin judecătorii de instrucţiuni-, redu<‘âudu-se, pentru judeţul Ilfov, uu judecător de instrucţiune şi un procuror ; 2. Se reduce, la Tribunalul Ilfov, uua din secţiuni ; 3. La c-urtile de apel, se desfiinţează supleanţii, şi se hotărăşte casase delege câte uu membru, pe timp de trei luni, peptru a preşade juraţii din resortul Curţei. In a-celaş timp, divergenţele se vor resolva in secţiunile unite ale Curţilor de apel; 4. Pentru fie-care Tribunal şi Curte va exista o singură grefă şi archivâ, fiind o administraţiune unică. Asemenea, anunţă Dreptul, salariele magistraţilor se vor mări; pănă acum insâco-misiunea du a hotărât nimic difinitiv in această privinţa. Se zice că, in organisa-rea viitoare, se va da o mare importanţa neţianei primilor preşedinţi de Tribunale. * S’a disolvat consiliul comunei rurale Pă-cureţi din judeţul Prahova. * Domnu Ştefan Petrescu s’a confirmat ajutor primarului din comuna urbană Tur-nu-Mâgurele, judeţul Teleorman, in locul domnului N. C. Ioanian, demisionat. * Suntem contra tutnlor intrigilor ce se fac pe sub mâneca slujbaşilor, şi credem că confraţii noştriJdela„Curierul capitalei" şi cu cei dela „Naţiunea", au prins bine pe rezi-sorul şcolar Baican, cănd G1 sfâşie aşa de rău prin foile lor; dar, din fericire, am văzut pe cine apărau D-lor. Este de ajuns să vaclă cineva pe o asemenea cerşătoare de posturi, căt este de mirabolantă in toaletă, şi va crede şi se va convinge. Ar fi căloat legea instrneţiunai, ara fi injosit corpul didactic şi ar fi nenorocit pe săteni, daca ar fi pus Revisorul Bai-oan asemenea profesoară. # Mica artistă dramatică italiană, Gemma Cuniberti, in etate de 13 ani, supranumită mica Ristori, admirată de'publicul bucureş-tean, va da căteva representaţii la Galaţi. • P« cănd trenul mixt de alaltă-ieri mergea din Focşani la Galaţi, intre gările Şerbeş-ti Bărboşi, fochistul de la muşină,;Gheorghe Filip, fu lovit de un pod, din care causâ a şi murit. * Un al doilea credit extraordinar de lei 16.994 bani 73 a’a deschis ministerului afacerilor străine pentru achitarea diurnelor membrilor comisiunei însărcinată cu re-gularea fruntariilor intre România şi Aus-tro-Ungaria, precum şi pentru plata chel-tuelilor de transport şi de material in serviciul acelei comi-iuni. * S au numit membri la camera de coner-ciu a circumscripţiei IV, cu reşedinţa la Ploeşti, domnii .- Teodor Ioan, Ghiţâ Cioro-eanu, Panait Boiciu, Nicolae Petrescu, Pa-nait Pâuescu, Cătălin Paraschivescu şi Cicu Grozescu. Copii Nâsdrăvani Şi-a adunat d. Brâtianu Camere după plac; a ales domnia sa unul câte unui p’a-cei care poarta fără ruşine titlul de aleşi ai ţerei, dar nare parte de o mulţumire netulburata, căci deh, dintre acei in care s a increzut, câte unul, din când in cănd, ridică capul sa ia la serios că este deputat şi Gşi permite a-i tace, lui, da lui, Brâtianu. interpelări pe care nu le-a poruncit. I-o fi numind ingraţi, sau cine ştie cum mai râu, dar eu, iD calitate de spectator vesel şi indulgent, ii numesc copii nasdrâvani. Alaltă-ieri mi-a fost dat să asist la una din aceste scene de familie. Darea de sea mă de mai la vale va da cititorului o idee slabă, negreşit, dar esactă de eele ce s'a petrecut. E pGcat, fia aici zis in parintesâ, ca publicul nu merge mai mult la represinta-ţiile diu dealu Mitropoliei; ar fi pentru densul un spectacol plin de inveţamiute. Acolo ar putea cunoaşte nu din auzite, ci din vedere, cine este acest Brâtianu care azi in ţara noastră constituţională a ajuns a ţino primul loc. L ar vedea pe puternicul zilei rGsfaţâudu-se intre creaturile sale. Ar vedea servilismul acestora şi semeţia lui. Ar judeca atunci prin sine ce cântăreşte acel om. Destul sâ’l asculte cine-va vorbind cum am avut eu răbdarea alaltâ-eri, ca să inţe-leagâ ce esto acea pretinsa inteligenţă vastă, acea fineţâ de spirit şi mai cu seamă acea capacitate politica care se joacă d'ataţi ani şi fără control cu destinele ţârei noastre. Sâmbăta trecută doua interpelări erau la TIMPUL ordinea zilei ; una, poruncită, aceea a d-iuionl lioţielor d acolo, descopeiite de inspectorul financiar Vera, intre alţii cari s au Stolojan. care s’a amânat pentru azi, iar cea l'altâ nepoiunciti a tânărului Epu-rescu, D-l Epurescu interpelator. D-l Epu-rescu jucând rolul lui kogălniceanu. D-l Epurescu vorbind de ruşinile patriei, de utniliaţiunele ce nu se mai numiră ale acestui minister, de palmele ce necontenit le primeşte aşa incăt d’abia are vreme sS intoarcă celalt obraz dupâ preceptul creştinesc al Bibliei. Iţcani, Severin, Vulcan Iaşi. A ceste lungă serie de injosiri sunt amintite. Puterile bietului indrugator sunt evident nepotrivite cu mărimea dureroasă a subiectului. — Dară indrasneala lui e mare,şi merită a i se erta mult fiind că a cutezat mult. Toţi il privesc cu aiurere. - -Se iudrăsnească Epurescu se se uite in ochii lui I. Brătianu, cel care a vorbit cu Bismark'l Omul e nebun, Costescu Comâ-neanu ii retrage pe loc stima sa In tine, bietul om sfârşeşte in . mijlocul unei tăceri de moarte. Câţi-va care şedeau lingă densul sâldepârtează incet ca de un ciumat, şUaflâur ca la'bufet'Ciocazan a refu-sat să'i; dea mâna. Respunsul Primului ministru fu atât de teribil cât ii permisese mijloacele. I-ar fi “zis cuvinte şi mai tari incă ; l-ar fi dojenit şi mai aspru ; l’ar ti făcu şi mai puţin ' de ] trei parale, dar elocinţa nu este tocmai parteaUare a D-lui Brătianu şi necazu este un râu inspirator. Se incurca in vorbă.Jincepea o frasă, şi vrând s’o scoată la mal sâ’nomolea de nu mai eşea, era de plăns.-Nu putu ajunge nici la inâlţimea interpelatorului. Ba işi perdu şi minţelet iu ir’atât, incât avu cutezanţa sau naivitatea să mărturisească in gura mare că despre afacerea [consulului de la Turnu-Severin cu funcţionarul vamal nu ştia nimic pănă atunci; că i-a spus D. Robescu pe la spate cele intâmplate. Cutezătoare sau naivă declaraţie ! In tot caşul preţioasă pentru noi. Cum ? Primul ministru al ţârei sâ nu ştie un fapt atât de grav ca pâlmuirea unui funcţionar Romăn de către un censul străin? Apoi toate ziarele din ţară au narat şi comentat faptul. Opiniunea publică indignată aştepta cu norâbdaro resultatul demersurilor guvernului şi satisfacţiunea ce ne era datorită de către puterea străină al cărui representant eşise intr’atăt din cercul bunelor cuviinţi. Şi ministrul Brătianu nu ştie nimic’şi ar fi râmas in neştiinţă daca nu s’ar fi ivit pe la spate d. Robeseu care să fi istorisească faptulT^Cutezanţâ sau naivitate ! Dar a-flănd faptul primul ministru resimte oare, ceea ce a resimţit ori-ce inimă romană ? Auziţi’l mai bine : „Găsesc ridicol ca să vii să ridici la i-„nălţimea unei'Gestiuni diplomatice un fapt „d’almintrele foarte simplu... Consulul in- „dignat de obrâsnicia acelui funcţionaraş ..de la vamă i-a tras o palmă... eacă tet.... (o mici apropie a intre Austria şi noi.( Foarte simplu intr’adevâr. Un consul străin trage palme unui foncţionar romăn pe care ministrul il taxează de obrasnic, fiind-că ’şi-a îndeplinit datoria. Ce e mai natural ? Apoi acel funcţionuraş, cum fi zici, d-le Brătiene, nu ştii că te represintă pe dum. neata ? nu ştii că in cercul atribuţiunilor sale represintă^ţara."Palma trasă de consul acelui funcţionar trebuia sâlresune pe'obrazul dumitale^prim ministerial, şij atât mai râu daca^faptul iţi pare'“ridicol. Daca un'român arLfi comis acest Jdelict, la momentjjera sâ fie pus in-urmărire eo-rectioualâ şi^aspru ^pedepsit. Darj^ culpabilul o un consul ;£se schimbă cestia. Acel consul funcţionează şi. azi pe teritoriuljţnos-stru, ear fnncţiănarul romăn este destituit. „Situaţia_e grea, ne zici dumneata dedicată, trebue multă ^prudenţă şi multă re-fiexiune.“ Situaţia ai creat-o dumneata, şi ’ţi foarte mulţumim. Dar sâ revenim la copii năsdrăvani, căci râul exemplu e contagios. Domnii Pană Buescu şi chiar deja încercatul Petre Gră-dişteanu fac pe râutăcioşii. Unul întrerupe de il incurcă intr’un respuns nenorocit, cellalt cere ca să se preluugiască gluma. Celui d'ântâiu ’i administrează o scurtă mercurială in a parte ear, celui-l’alt fi reaminteşte că errare Gradişteanuus est, şi a-mărît, desgustat pleacă murmurând proverbul frances : On n'est janiais tralu que par Ies siens. Uu spectator. ------------------- HOŢIILE HE LA BACĂU „Gazetta de Bacău" dupâ ce *ace lins pe botişor de pufişor, este şi d. casier general Gentilii, pre care guvernul, spre a fi pedepsi că a făcut aşa mici operaţiuni, Ia transferat la Focşani, iară d. inspector financiar Constantinescu s’a dus sâ gereze cassieria de Bacău. Estragem după „Gaz tta de Bacău," relativ la persoana d-lui Gentili următoarele : jg^In privinţa mandatelor achitate la casierie, se constată : Mandatul No. 743 pe suma de 140 lei pe numele lui Burâh Ben-del Can, este achitat de casier, „fără insă ca instrucţiunea sâ descopere cine este acest Burâlr Bendel." Mandatul No. 596, pe sumă do 147 lei, pe numele lui Petro-vici Neculai, achitat de casier „fără a se putea afla cine este acest Petrovici Neculai." Mandatele No. 295 şi 342 pe sumele 364 lei şi 334 lei, pe numele G. Boţea şi C. Bontea, achitate de casier „fără a se şti cine sunt aceştia." Mandatul No. 185 pe suma de *126 lei, pe numele G. Raţă, achitat de casier, „fără ca acest Raţă să fi avut vr’o afacere cu comitetu, şi fără” să fi avut vr’o dată un~mandat in mână." A-somene mandatele No. 952 şi 1036. Casierul general arată că, de şi regula este a se achita ^titularului, insă d-sa le-au achitat acelor ce s’au presentat cu ele şi nu-şi aduce aminte cui le-a plătit. D. Casier general, iu loc să fie tras la respundere şi pedepsit, că a achitat contra legei de comptabilitate mandate unor persoane fictive compromiţând ast-fel bani judeţenilor, nu e supărat de niminea : d-l casier Gentili este agentul şi pe faţă şi ocult a d-lui ministru de finance. ŞTIRI OFICIALE Domnu C. G. Schina, vechiu copist in cancelaria direcţiunei generale a serviciului penitenciar, se inaintează in postul de registrator, devenit vacant prin incetarea din viaţa a titularului domnu D. Rainu. Actualul oficiant clasa III Rădulescu Geor-ge II s« confirma in postul de manipulant tal oficiului Piua-Petrei, pe zioa de 15 oc-tombre 1783 stil vechiu, Ştiri din Streinătate F r a n t a Nu de mult s’au ţinut un meeting prea interesant in suburbia Montmartre din Paris. I Deşnunelefoi streine, ce relatează acest fapt, iau in glumă asemenea întruniri, cu toate astea nu trebue- sâ scăpăm din vedere, că ele au şi o parte serioasă. Este şi aci o cestiune economică socială. Partidele radi cale, îevoluţionare sau roşii se folosesc tot-dauna de closele sărace! dar şi inculte ale poporului, spro e combate prin ele, a da aşa zicând, cu ele in partidele de ordine şi stabilitate sau conservatoare. La menţionatul meeting[au luat parte numai anarhişti, având drept ,-temâ a discuţiuni-lor : „Sâ nu mai plătim chirii pentru case!" Fie-care vorbea in acest sens cum[âl tăia capul. Toţi erau de acord asupra punctului, că proprietarii de caso sunt nişte „misera-bili fără Dumnezeu,,. Deosebirea de păreri era numai in’privinţa mijloacelor, cum sâ locuiască in casele altora, dar fără sâ plătească. Unii au propus, ca sâ dea afară pe proprietari eu forţa. Un alt şiret şi-a des-voltat următorul plan de resboiu contra portăreilor, când ar veni sâ sechestreze lucrurilor cui-va: In timpul termenilor legale ne opunem ; apoi ne înţelegem cu prietenii, ca unul să ia o masă, altul un pat, otc. sub cuvând că le duce sâ le repare. Al treilea orator se urcă la tribună şi după un sg.-mot infernal âşi expune planul sâu: Iu aceaşi casă sâ locuiască doi membrii ai li-goi noastre ; când unul va fi ameninţat cu sechestrul, sâ’şi treacă toate catrafusele la cela-lalt, incăt proprietarul să n’aibă ce lua. Seara aceşti domni s’au întrunit din nou dar nu ştim cum işi vor fi urmat fantastica lor conversaţie, insă tot asemenea sco ne s’au petrecut şi la Londra, după cum se poate vedea mai la vale. Cererea de credit pentru Tonkin se referă la acoporirea cheltuelilor din trecut şi la intreţinerea trupelor dela I Ian. 1884 înainte, dupâ cum spune o depeşă din Paris. In credit se prevede şi caşul unui resboiu cu China. Operaţiunile u ilitare, ce s’au întrerupt din causa ploilor, se vor rein-eepe, căci ajutoarele trimise vor fi sosit in Tonkin. „Memorial diplomatique" anunţă, că En-glitera indeamnâ pe Brasilia şi statele unite din America să accopte mijlocirea in conflictul franco-chinez. Bărbaţi de stat en-gleji cred, că altfel resboiul e inevitabil. Mulţi engleji din China şi Tonkin scriu rudelor lor din Anglia, că nu se simt siguri, căci in caz de resboiu toţi streinii vor fi expuşi'celor mai mari pericole. „Temps" aduce ştirea de senşaţie, eă trimişii llovaşilor, cari s’au întors din Franţa, au fost sugramaţi, precum şi primul ministru. » Anglia Agitaţiunea agrarie a început să pătrundă şi in Londra. Apostolul mişcării irlandeze, Mihael Davitt, a pledat cu mult zel [in halla St laines pentru chiriaşii cei săraci şi contra proprietarilor do case. Tot aşa ăcuse Davitt in Irlanda contra proprietarilor de moşii. Halla a fost plină de lume, deşi gpreţul intrării era mare. Davitt a fost primit cu ovaţiuui furtunoase. Mulţi membrii ai parlamentului şi alte notabilităţi se aflau in tribune. Preotul anglican Headlam ca preşedinte, a deschis adunarea cu un discurs de senzaţie, prin care in altă ţară ar fi venit in conflict cu autorităţile. El a zis intre altele : „Mulţi ani de zile chefna-rea mea m a pus in contact cu cercurile cele mai sărace din Londra. Cunosc mizerabilele lor locuinţe ; cunosc suferinţele^lor şi ştiu cât de puţin li se dă lor din bogăţiile colosale, produse din sudoarea lor. Doctrina lui Crist âmi impune datoria sâ fac totul, ca sâ scap poporul de lanţurile, in cari i-a pus puterea celor avuţi. Aceia, car produc mai mult, au mai puţin pentru traiul lor. Poporul geme sub greutatea impo-sitelor şi chirielor şi nemulţumirea lui este legitimă ■— este de oiigiuo divină. Pământul este al Domnului, şi nu al proprietarilor, şi causa cea dreaptă cată să triumfe in cele din urmă.“ Germania Mai din toate ţârile se anunţi despre atentate, ezplosiuni sau turburâri. Am vorbit despre cele două exploziuni din urmă, întâmplate in Londra. Acum foile streine ne aduc ştirea despre o explosiune, ce a avut loc mai do unâzi in casarma impâratului Alexandru la Berlin. Deşi din parte oficioasă se susţine, că acest caz n’are nici o importanţă şi că s a intâmplat numai din nebăgare de seamă, totuşi lumea germană e neliniştită, căci vede poliţia cercetând prea cu energie şi in secret. Se crede ca această explozie stă in legătură cu cea întâmplată nu de mult la Frankfurt. Foile din Berlin sunt rezervate şi spun numai, că s’au rănit mai mulţi suobficeri. Rusia O telegramă din Petârsburg dela 21 Oct. anunţă : „Prinţul Dondukow, guvernatorul ICaucazului, a proclamat starea de asediu pe tqata intinderea liniei fierate Tifiis-Baku, pentru că intr’o singură lună trenurile au fost atacate de 26 ori de catrâ oameni inarmaţi. Printre ţeranii din sudul Rusiei se observă o fierbere in sens comunist." Exposiţiiinea (le Electricitate (lin Yiena (Urmaro) Părăsind secţiunea austriacă şi iuaintând spro transeptul de i.i Est. găsim secţiunea italiană şi apoi aceea a Belgiei. Secţiunile acestea, precum şi toate secţiunile diferitelor ţâri, nu sunt tot-d’a-una separate cu totul una de alta, ci căte o-dată obiectele unei ţări se află intercalate I in secţiunea unei alte ţâri, dupe cum a reclamat’o natura obiectului şi locul disponibil. jSecţiunea italiană nu presinta veri-un deosebit interes. Societatea Anonimă din Neapol are expuse diferite sisteme telefonice şi altele. Admi-nistraţiunea regală italiană de telegraf expune baterii, cabluri, aparate telegrafice şi tot felul de obiecte pentru telegrafia electrică ; un induoit exemplar de pantele-graf Ca«selli merită o atenţiune speciala. Belgia este represintată foarte slab. Cel mai interesant obiect sunt câte-va lămpi, ast fel numite „Lampes Soleil," care lumi- nează una din şalele cu tablouri, (galeria externa de la resărit). Transeptul de la Est şi partea galeriilor dinaintea acestui transept pănă la parter, este ocupat de secţiunea Marei-Britauii. Tot felul da obiecte de gutta-percha. cabluri, a-prinzetori de mine etc„ in nuinâr imens şj de calitatea cea mai excelinte. Tot felul de sisteme telegrafice din cele mai perfecte, din cari trebue sâ menţionăm pe „Syphou-Recorder," inventat de cel mai mare fisic al actualitâţei sir Williain Thomson şi construit de Jame3 White, amânduoi din Glas-gow. Acest telegraf este un capd'operâ de perfecţiune şi de simţibilitate, serveşte pentru a telegrafia pe linii submarine cari pre-sintâ lungimi extraordinare şi lasă semne scrise şi permanente. Apoi trebue sâ menţionăm telegraful automatic al lui Wheats-tone, care dă peste 120 cuvinte pe minut; depoşa se presinta acestui telegraf inpunsâ pe o fâşie de hârtie cu o maşină specială, Diferite aparate „Duplex." Apoi se află pavilionul exposanţilor englezi, luminat cu lămpi Laue-Fox. In fine mai sunt maşine electrice şi motoii, despre cari vom relata la galeriile exterioare. Mai înainte pe galeria spre Nord vine Danemârea. Aparate de precisiune foarte bine executate, căruţe cu telegraf! de câmp, mai multe machine dinamoelectrice, din cari una, cupelatâ cu motor cu vapori, atrage atenţiunea prin spaţiul mic ce ocupă şi perfecţiuneaexeeufârei. Diferite instrumente sciinţifice, ele. Tot spaţiul iu dreapta şi in stânga tran-septului de Nord şi inainte pănă la parter, precum şi o parte din ânsuşi transeptul din Nord, este ocupat de Francia. Exposiţiunea francesâ, ca şi cea austriacă, sunt celo mai variate, coprinzând gcu o abundenţă mare toate ramurile electricitâţei. Cele mai principale obiecte din secţiunea ţfrancesă sunt cele următoare : Companiile drumuriloi i de fer francese ale liniilor Nord şi Vest au expus signale de drum de fer, aparate de luminat, materiale şi iustrumente pentru aşezat de linii telegrafice, orologii cronografice, măsurători de iuţeală, telegraf!, telefone, aparate pentru mâsuri electrice, baterii electrice, etc. Ministerul de resbol al Franciei : vagoane cu maşine şi lămpi electrice ; vagoane pentru telegraf! de câmp, etc. Ministerul de poşte şi telegraf; un număr imens de aparate tolegrafice, începând de la cele mai vechi pănă la cele mai noui un „multiplex" de Me}rr, un automat de Wheatstone, o mulţime de aparate Hughes cari tipăresc depeşe : telegrafi chimici şi pantelegraful Casselli ; aparate „multiplex," pentru tipăritul depeşilor ; teiegrafl pentru serviciul submarin ; mulţime de aparate de studiu, fgalvanometre, cutii cu resistenţă, etc., mulţime de telefoane, baterii electrice, cabluri, diferite planuri, etc. Dupâ aceea urmează baterii secundare, sau acumulatori pentru laborator; machine ast-fel numite reostatice, pentru ka transforma electricitatea dinamică in electricitatea statică, de Plantea. Sirmă pentru telegraf, de bronz siliciat, de cunoscuta firmă Veiler. O mulţime de aparate de precisiune pentru studii şi mâsuri electrice, mai multe dinamomachine Gramme, aparate telegrafice şi telefonice, aparate electrice pentru usul medicinei, aparate de înregistrat, etc., de renumita casă Breaguet din l’aris. Mai multe dinamomachine mari Gramme, lămpi cu arc Gramme, wagou cu machina şi lampa electrică pentru armată, uu far electric, ect. de Sauller, Lemouier şi comp. (lin Paris Lămpi cu arc şi de incandescenţă, diferite) couslru'-ţiuni, de Bociote anonime de couslruolion (Lance), de So-eiete franşaiso d’electricite (Uerard), de Societe electrique Edison din Paris, etc. Cu machinele Gramme, expuse in transeptul Nord, şi cu transmisiunea putorei la fântâna centrala a rotundei, la care vom reveni, sâ inehoie lunga serie a obioctelor din secţiunea francesâ. Dupe secţiunea franceză urmează pe rând secţiunile : rusească, elveţiană şi căte-va obiecte mici din Stoekholm. In secţiunea rusească o tablă galvanoplastică de fer precipitat, servind ca clicho ponlre bilete de bancă, atrage cu drept cuvânt atenţiunea vi si tatorilor. începând de la transeptul Vest, prin toată galeria spre Sud, in parter, şi până la secţiunea austriaca, se întinde secţiunea imperiului german, care rivaliseazâ in abundenţa obiecteh-r cu aceea francesâ şi austriacă ; iar in calitatea lor, cu aceea fran-cesă şi engleză ; secţiunea germană ocupă un spaţiu foarte întins şi in galeria îl chinelor. Oa urmaj Pesta bovină Boala de vite, declarata.!, in judeţul Pa\» ap-" asupra naturei căreia veterinarii nu fixat părerea, a nimicit o mulţime de* cornute : aşa e, de esemplu, comuna 1 ţeşti, unde au murit toate vitele. S’au* celo mai energice mâsuri pentru esteâj narea şi circumscrierea flagelului. In judeţul Tutova, spune Le gal ita tei. I s’a declarat pănă acum nici un caz ş] pect, mulţâmitâ energicelor mâsuri ce. i luat despre judeţul Fâlciu, ale cărui lin) cum şi linia despre Prut sunt închise ni tr'un puternic cordon militar, compus dorobanţii locali, pe lângă cari sa ad* compania a Vll-a din Regimentul P linie. Ca mâsurâ preventivă contra bo-. de vite, s’a oprit târgul de vite sâptâmă in oraşul Bârlad. In judeţul Dorohoiu, pesta-bovină coi nuă a băntui mai multe comuni linia Prutului, şi, in loc de a se stârpi ce in ce sâ lăteşte mai mult. Adever 1 informaţiuni postive că in satul Crasnale s’a imbolnâvit vr’o sută nouâ-zeci ca| dintre vitele de strânsură. Flagelul acei pe cât vedem, ia proporţiuni mari şi ai ninţâ judeţul intreg. Ce face guvernul ^ trai. Ce face administraţiunea locală ? Lp au vr'o măsură pentru localisarea şi isr rea boalei ? Ne indoim ; nu sâ ştie nit oficial despre mersul şi progresul b»ak| totul sâ ţine secret. Auto l isaţi deci suni fe susţinem că nici o măsură pentru sterpirea răului nu s’a luat, de o® ce el continuă a sâ lăţi, in loc de <* mieşura. NOUTĂTI din tară * d. Un duel era să aibă loc intre d-nu ( Vaia şi d-nu Corviseanu din Bârlad. Cati ar fi că cu ocaziunea unui proces prin ci reclama o sumă de bani ce împrumuţi d-lor Vaia, d. Corviseanu ar fi rostit ( vinte grele asupra bunei lor credinţi. , toate acestea d-nu Corviseanu, a refuzai da satisfacţiune d-lui Vaia, pe motivul, nu poate sta in faţa d-sale, pănă ce -1 ’şi va îndeplini angajamentele către erei lorii săi. !l!l Starea şoselelor.—Se comunică Ade. rului din Dorohoiu că şoseaua mergător la Mihăleni, care leagă reşedinţa judeţul cu frontiera Austriei şi care serveşte a i lesni tot comerţul ce’l face cea mai mâ parte a judeţului cu această ţară, esteinc mai deplorabilă stare, a devenit chiar fia N practicabilă. Dacă voeşti sâ faci o cJÎj} jJ-:> rie până la Mihâileni, depărtare de o m şi jumătate de reşedinţă, trebue sâ'ţi foj testamentul. Vărsatul.—In comuna Broscăuţi, sat Trestiaua judeţul Dorohoiu, de vr'o tr, săptămâni copii mor de variolă şi nici -măsură nu s’a luat. Sătenii nici nu ţ minte de când n’a văzut pe medic şi G toate acestea Trestiana este in coastele Ş‘ rohoiului. râ;. lui O moaşă nărăvaşă.—Mai mulţi orii din Odobeşti s’au plâns Luptătondid con ra d-nei Anastasia Cerchez, moaşa ,i celui Târg, care, pe lângă că esfe uegligefij cu desăvârşire iu serviciul ei, dară e pl dominata şi de viciu, adecă al băuturei, 1 că o dată mergând iutr’un cas de facere d. G. Mititelu d-sa a fost silit să’i admiu streze două palme ca s’o trezească. Tot! aşa stare s’a dus şi pe la d N. G. G goriu, Adainovici şi alţii. Pentru d. ministru de culte —Dela j Septembre şi până a tâ-zi şcoala de fete Nl 2 din Focşani a cărei directoare este d H Paulina Lipan, stă închisă, din causâ o( soţul d-ei, aflându-se casier general la 4a sluiu, s’a dus dupâ dânsul părăsind şcoala Pufuşor pe botisor. — Fostul casier Lipan din Focşani a lăsat ca suvenire nişi fapte foarte frumoase; ele au fost deseop rite de către d. inspector financiar Cojii tantiniscu, care, nu seim, de ce n’a aL TIMPUL mai severe. Ia curând Luptă, dului sa se urce cu mine in birje, şi el s’a iidueşte a publica eăte-va 1 nostime. bucăţi |n ale Regimului Virtuţii e nuni zapclu liberal naţional ,, tca din Bârlad a dat la lumină abuzuri ale subprefectului Sion, Târgu, judeţul Tutova. Toate a-fci& acum au fost zadarnice, căci d-lui Lecca de Ungureni, nu s'a q loc, ba, fiind sigur de impuni-iudracit şi mai râu contra bieţilor 3jgubaşi, şi continua a persecuta pe ■aţii săi ca un adevărat satrap sau «nan. ■ iul acestui zapciu vrednic de tim-azvantoglu, nu mai cunoaşte mari din propria sa voinţa porunceşte î cu ord. No. 5002 casierului co-in Murgeai, a reţiue din leafa No-ate 15 franci pe luna spre a le da ii sau Caradja ; iar de la ajutorul I a dispus a se reţine 10 fr. Bt da peşcheş arehivarului Subpre- ropria sa voinţă şi in ciuda intc-Jfrgoveţilor, dispune a se schimba marocului săptămănal din Murge-este mai grav, ordoană şefului gara consemna miliţienii, spre a coane cetăţeni cu forţa armata a se su-nului său plac. staţiune de cetăţeni s’a prezentat iă jalbă la Prefectul judeţului, care ile dietu—s’a mulţâmit Jcu sauge recomanda tot d-lui Subprefect !! cu urcat. Preşedintele: ’l-ai spus că aveai de gând să 1 duci la poliţie ? Prevenitul: Ba nu; căci nu s’ar mai fi suit. Preşedintele : Ce ’i ai zis atunci? Prevenitul: Eacâ atât: „Urcate in trăsură"; şi s’a urcat. Nici uu ’i-am pomenit maear ca văzusem picioarele desgropate diu bsli-gar. Preşedintele} In sfărşit, aţi fost la Poliţie ? prevenitul: Nu, tun fost la despărţire ; erau ceasurile două dupe miezul nopţei. Preşedintele: Dar ceasornicul? Prevenitul: Ah! să vedeţi cum s’a iutim-plat: il găsisem in birje. La despărţire, omul care ’şi piinsese nevasta in băligar cu amantul ei imi zise subito : „Ei! drăcie ca asta, mi s’a rupt lanţul de la brău“,şi, nici una nici două, zor că eu ’i-am furat ceasul. „Aşa merge treaba? ’i resputiseiu eu ; atunci, aidem la poliţie şi ţi’l dau aco-b>, dacă e al I)-tale. “ Birjoarul, ascultat ca martor, "declară că nu ştie nimic despre picioarele desgropate din băligar de care vorbeşte Monnier. Prevenitul .- N’am vrut să’ţi vorbesc faţă cu acel om, ca să nu ne scape. Birjarul: Sciu numai atăt că acel individ mi-a zis că ’şi prinsese nevasta şi că ne ruga să’i fim martori. Căt despre mine eram sătul de muşteriul meu care, fiind cu kief, mă invărtea de ceasuri iutregi prin toate uliţele. Desroches, care singur putea să lămurească lucrurile, nu s’a presentat in instanţă ca să ’şi reclame ceasornicul, şi astfel Tribunalul a pronunţat achitarea, lăsând să planeze misterul asupra picioarelor desgropate diu băligar pe cari le intrevezuse Monnier in fumul beţiei sale.—(Dreptul). IFAPTE DIVERSE imnaţl descoperiţi. — Iu oraşul • stao.lisese acum un au. doui ne-israeliţi G u i be’g şi Metdingher, fc firma d bancheri, au iu' elat o nrul-iiuro-. Tribunale de Brăila ’i acont la ri it ui tu de <1 .> închisoare, ffna-ii nu di paiur. siionţă Dunărea oc tit fi ini cî dănşi se găsesc ifjş'il V-eiin. Leop* Ids, hotel Naţional. 5 de extra-t ţmne a făcut şi pentru a-■ udamu ţi. «oroeire —Ia dina de 15 Octombrie inii M nd i Calciu din comuna Luciu laioiuiţ*, dupe ce a băut mai mult b curii inapoerii fiului seu de la te, iude fusese concentrat ca doro-lunt o puşcă de vânătoare şi, dănd frtst lovit iu pept de patul ei cu a rţa iu căt a şi căzut mort. zetaTribun alelor r tul unul Ceasornic.— Monnier este Edecăţei pentru ci a furat un feeasor-“ nişte împrejurări pe care ni le ifi interogatorul său. şedinţele: Recunoşti că ai furat cea-al unui domn Desroches, pe care 1 in trăsură eu D-ta? revenitul: Ferească Dumnezeu! este rat că am găsit in birje un ceasornic luai tărziu am aflat că era al acestui reşedinţele; II cunosceai ? U venitul: Eu ?... Ba zău daca mai da bre o dată ochi cu el ! şedinţele: Cum se face, atunci, că ai t in trăsură la L)-ta un individ caro uu’. ■ :eai ? m venitul: Să vedeţi cum: eram cam lef şi mă plimbam cu trăsura pe bule-H, când, deo dată, zăresc la un colţ •m scormonind intr'un băligar. „Nu e curat aci“, imi ziseiu eu, şi oprii ca să văz ce e. IutrebânduT ce face J* omul imi respunse că şi caută ne- eşedintele : In băligar ? prevenitul: Da. Picioarele ei ’i erau des-twte; le-am văzut cu ochi mei. ^ Atunci mi-a zis şi mie şi birjarului; . „Vreţi âi fiţi martori că am prins pe nevasta • mântui ei ?“ reşedinţele : In băligar ? * mitul: Eu. vă spui ce mi-a zis densul i vedeţi că aşa o să vă spus şi birja-Căt despre picioare vă jur pe ochi mei I e-am vizat. Atunci mi-am zis in mine: I vede că el a omorât’o: ar fi bine să I (iinţez poliţia." De aceea am zis indivi- Igiena infantilă Importanţa eî socială Pretutindeni, chestiunile relative la prima copilărie, la educnţiuuea sa fisică, la pedagogia intelectuală aB escitat atenţiunea omenilor de stat şi simpatia activă a publicului. Să luăm de exemplu Franţa şi Englite ra, unde putem găsi cele mal bune iusti-tuţiunl pentru prima copilărie ; să aruncăm ochii în America, care posedă cele mal bune metode de instrucţiune elementară, de igienă infantilă, şi în plus, fe meile cele mai instruite ; să privim Prusia care a realisat cele maî bune sisteme pedagogice şi puericultura de fapt; să ne o prim in Suedia uude vom vedea, că a constituit exerciţiul corpului în stare de şti inţă. Iată o modă, caro n'ar trebui să reinăe ne-imitată şi ne ar folosi până în inima uaţiuneî, sdruncinată de atâta streinism. Cu tdte progresele realisate în tote ramurile igienei publice şi private, o lacună imensă esistă âncă în csea ce priveşte pn ma educaţiune a copilăriei. Acăstă lacună nu este în ştiinţă, este în practică. Ea se datoredă pe de o parte delectu- de alta în că edil se află un lui unui înveţăment special, pe stâreî de ne-ştiiuţâ a femeilor şi mare parte împrejurărilor cari se ţin şi forme4 o linie contra orl-căruî gen de progres. Este lesne a se asigura cine-va caţiunea fisică a primei copierii îutr’o stare deplorabilă, exuninâud uumSr ore care de copii precum şi imunele soU femeile însărcinate cu crescerea lor şi se va constata: că condiţinui'e igi'bpi infantile cari reclam cunoscinţe, şefi o experienţă specială sunt lip-ite cu desăvârşire. D6Că sar studia statisticile asupra unui număr dat de copii, cari mor iu fie-care an maî naiute de a atinge etatea de uu an, o fracţiune pite avea tăra îndoială ca cause cari nu privesc direct educaţiunea; afară de acesta, uu namer important ese din lactaţiuuea artificială, setl merceuaiă, câte-o dată silită, care prin ea însăşi este o causă de moi te; asemenea ore-care maladii acute epidemice curăţă fatalmente UQ număr de copil în lipi» onei îngrijiri luminate; ensă, partea considerabilă dm acest număr se datoreijă unor cause de morte, pe cari igiena le ar fi putut evita. Să cităm iutre aceste cause: aliineuuaţiu nea atât de des desordouată, ne-suficieută. şefi esagerată; excesul, ssQ ne-suficienţa veştmintelor; răcelelej nocturne, causă, care depinde adesea de excesul călduref artificiale, sub influenţa căreia sunt puşi copil mal tâtă diua ; aerul necurat care, după fringle, omoră maî multe fiinţe ca palocu; necurăţenia corpului caro dospeşte atâtea af cţiuuî nln peleî efc, etc — comună la cea mai mare parse din aceste cause este coutagium a, f. rte lesne de evitat. Igiena dar pute scăpa uu mare minier de copil de la o mdrte sigură. Dr. Bnudei îutr'uu discurs meinornbil pronunciat în faţa Academii de medicină diu Paris arată, că o ţifră însemnată a mortiilităţe.I ia naştere din sistemele barbare, ce se pun în practică la crescerea copiilor îu primul an. Decă am sosi cu inve:tigaţiunile pâuă la finele anului al Il-lea, epocă, când este terminată evolnţiunea primilor dinţi, mortalitatea se măreşte şi decă s’ar admite în-tr’un mod aproximativ, că */s din copii cari mor în primul au al vieţei lor s’ar fi putut scăpa, 8Ţ din cei carî mor îu al doilea au se pot asemenei scăpa de la morte prin măsurile igienei infantile. * Făcurăm partea mortalităţeî; să trecem la partea morbidităţeî. Tabloul acesteia se întunecă mal mult, d^că np prin cifre cel puţin prin fapte. Diu orî ce punct de vedere s’ar pune moralistul, filosoful, săli ecouomistul boia este maî rea ca mortea. In adevăr, câţi scăpaţi de acesta —nu ajung la etatea de om, dotaţi de tute calităţile asigurate de o nascere fericită şi îndreptaţi de viciurî, ce fatalitatea patologică imprimase asupră-le! Şi căţî, din contra, târăsc pe lângă suferinţele lor propriî si o esistenţă penibilă, care se stinge în momentul, când familia şi societatea era în drept să spere despăgubire pentru acrificiile ce ah costat ! Cine ar putea desemna în termeuî destul de întuuecoşî viaţa uniiî copil bolnav Cine ar putea descrie terdrea şi temeri le permanente a le mumelor, acelea, car-după expresiunea atât da concisă a lui Fon-sagrives, le dă „sângele, laptele şi îngrijirile", activitatea paralisată a taţilor şi adesea chiar prosperitatea, viitorul unei familii, tdte sacrificate acesteîfragede şi slabe existenţe! Iată ce ar putea edneaţiunea primei copilării să micşoreze şi să stingă printr o măsură largă şi fericită. Igiena infantilă trebue să maî s’rie cu litere mari îu programul sSfi educaţiunea moială, căci victimele uneî educaţiunl vi-ciose sunt tot aşa de numerose îu ordi nul 4:s moral, ca şi îu cel 4>s Asie- Aci, mortea şi bdla se presinf asemenea sub forme noul şi într’o proporţiune enormă; ca fructul unei rell igienl. Aci, îutrega societate printr’un fel de justiţie deplorabil va încerca încă con-seciuţile, culegând plantele ce a semănat i a lăsat să crescă. Câte crime şi câte nelegiuiri nu se da-terefi în mare parte slăbiciuueî, negli-genţeî, relelor esemple şi obiceiurilor pei -nicidse ale primei copilării ! Să se ştie bine şi sigur, că educaţiunea morală începe cu viaţa, şi iu acesta privinţă uu rămâne nici o îndoială; autorii cel mari o susţin pe tote tonurile şi o recunosc în unanimitate. Impresiunile atât de vii ale nnnî copil se măreso cu el; şi decă din primele lunî părinţii n’aB dirijat copii în calea supunerii, respectului, regularitaţei; ci din cont1 a, au cedat la tute capriciile lor, sau sup"s In ţipetele lor si nfi linguşit lăcomiile lor, să fie siguri, că aii iucnragiăt cele dinteifi păsuri îu calea răului. l’rog. Med. Roman. Mişcări in justiţie Domnu Dimitrie P. Capeleanu, preşedinte al tribunalului do apel din Tulcea. Domnu Ştefan Plopşoreanu membru ia tribunalul de apel din Tulcea. Domnu I. G. Dobreseu, prim-preşedinte la tribunalul Dolj. Domnu Christea Alexianu, preşedinte al secţiunea II a tribunalului Dolj. Domnu I. N. Strămbeanu preşedinte al secţiunei comerciale a tribunalului Dolj. ECOURI Scandaluri iu’Paris.— Căliăo foaevie- neză se scrie diu Paris cu data 18 Octom-vrie: „Deputatul Clovis Hugues veni ieri in cameră, palid şi agitat şi povesti cunoscuţilor săi, că soţia ’i se alia arestată la poliţie, pentru că intrase in locuinţa unei doamne Louorraand ca să o impuşte din capsa unor calomnii. Insă puţin in urmă soţia d-lui Hugues a fost liberată şi acum so vorbeşte numai de procesul, intentat de către Hugues in contra doamnei Lenormaud care se încercase, in modul cel mai infam, să arunce noroiu asupra onoarei soţiei iui Hugufis. Doamna Lenormand vrea să se despartă do al doilea soţ al său şi ne având să’i impute altceva, s’a adresat la una din acele agenţii, pe cari le-a stigmatisat in destul teatrul („Trieoche et Cacolet") şi plăti sume mari ca să i se trimită oameni, cari să primească a mărturisi, că domnu Lenormand ar fi avut relaţiuni neiertate cu mai multe dame. Din intăinplare deputatul Hugues aude, că soţia sa se i găsea de asemenea pe lista pretinselor amante ale lui Lenormand şi intenlă proces de calomnie atăt contră agenţiei căt şi contra doamnei Lenormand. Afacerea are să se judece la 8 Noemvrie. Intr’acestea doamna Lenormand nu se astămpăra; deşi se află bolnavă de moarte, ea se adresă către un oare care Vandal, care şi el se ocupă cu afaceri ne-oneste, şi ii numără 25,000 franci, ca să dreseze martori şi contra lui Clovis Hugu es. Deputatul auzi şi ds aceasta infamie. Intr,o zi, după plecarea acestuia de acasă, soţia sa se duse la locuinţa doamnei Lenormand. îngrijitoare şi fiul bolnavei nu o lăsară să intre. Pe cănd parlamentau, [veni şi un sergent de oraş, care fusese chemat; acesta so iueercă să ducă din casă pe doamna Hugues, care in mâniejfăcu o mişcare bruscă şi scăpă revolverul. După cum am spus mai sus, ea a fostcondnsă la poliţie dar după căte va ore s’a liberat." I Eri eşind de ia Cameră ultra-revişionistu nostru D. Ştefan Belu apostrofa pe D. Epu-reseu zicăndu-i că ori şi cine ar putea vorbi ca domnia-sa şi ca exemplu începu un discurs admirabil rostit pe pragul adunărei. Uu popă bătrăn, cu barbaţalbă, auzindu”, ăl trase de mânecă intrebăndu’l cum 1 chiamă. — Ştefan, Belu, ultra liberal, ultra revi-sioui-t, ultra... — Slavă Domnului că^văzui şi eu om cu minte, iutr’o adunare de nebuni, exclama bietul preot. In impărăţia chiorilor orb impărat. Ştefan Belu, orator, om cu minte.... să afle lumea ca să se ştie; d’aceea ne giâbim a publica aventura. Ultime Stirj Azi la Camera earăşi s’a amânat interpelarea d-lui Stolojan. Multă lume venise să asiste la această interesantă represintaţie in care ministerul avea să’şi facă prin interpusul său şi intrebarea şi răspunsul. S’a amănat ad-calendas grcecas. Jlomamd insă uşureazăjin numărul său de azi in mod însemnat atăt sarcina d-lui Stolojan căt şi a guvernului. Destul să citească cine-va articolu său de azi ca să 'şi facă idee in ce apă s’adapă guvernamentalii. Pentru această reclamă adăstăm mulţumiri din partea adversarului nostru. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-chcrelle de N- Droc-lbirciailll, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vin zare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etC-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Roman. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuo[scu, Calea Victoriei No. 32. D-nii F. Gubl fu, proprietarii tipografei Cur ţel regale, a pus sub presă un volum de 50 NUVELE de DS.M- CONSTANT1NESCI -TELEOR şi va apare în cursul lunel acesteia. INTERNATUL DE BAIE I AL n LUI Heliade Radulescu situat în localitatea cea mal săr.ă-tosă ; în grădina Heliade, piaţ Moşilor. prim osce orî-eand elevi Stu-diele se fac după metodele ce o maî bune şi conform programelor scole-lor publice, unde elevii ace-tul institut sunt datori a trece examenele spre a putea ori-cine controla pro-sreselc ce se vor face. Limba fran-cesă şi germană sunt obligatorii. de închiriat t cepere de la Sf. Dumitru viitor, uă easă nouă, forte comodă şi solidă, pe strada Ro-nană N. 71. Amatorii să bine voiască a se adresa in drada Lumini No. 16 DE ÎNCHIRIAT Cu incepere dola Sf. Dumitru; 4 camere pimniţă şi bucătărie, in strada Icoani No. j, şi 4 camere, bucătărie şi pimuiţa in drada Olari No. 24. Doritorii se vor adresa strada Icoani No. 6. COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcească, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Ilie lliopol, in gangul din faţă al Teatrului Bossel. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipseam. No. 60. Pe diua de 25 Octombre 1883 Câmp. Vind 5°/o Renta amortisabilă. .... 92- 92 !/■.’ 50‘0 Renta Românii Perpetui . . £07* pl'/v UO/o Obligaţiuni de stat .... 9ti8/4 9l’l, 6°/0 Oblig. Cililor f. Rum. regale. îozm 103 'h h0j0 , Municipale .... 8si;4 84 10 fr. , Casei Pensiunilor 3OO 1. 232--- 236--- 5°/0 Scrisuri funciare rnraie- . 9.8 u 92 >h T% » rurale..... 1021/2 103'/, F>°/o Scrisuri funciare urbane . . 88- 881/ 69lo » » » 981/2 99- 7°(0 > > » 102 --- 103- Impr. cu prim» Buc. (2O 1 5). . 32- 33'/ A ţii Băncii Naţion Romane 25O I 1330 i34 p , Soc. cred. inob- rom 250 1. 199--- 20 1- » > R im de coi-st.rncţu 50u 1, z38--- 240- » , de Asig. Daciu-Tom. 300 1. 45.1 --- 454 --- , , „ Najionale 200 l. 268--- 272- Diverse Aur contra argint . . , . . 2 3o 290 > , Bikte de Banque . . 235 2 uO Fiorini valdre austriaca .... 210- 2 I2 ....... 1 23 1.25 --- BMndoIc t'rainwe .... . • 99 'L 100' t Domna Zoe Slătincanu şi fiu d-uul Ion George Lcnş au durerea de a vă face cunoscut perderea prea iubitei lor mamă şi buuică. MARIA SLATINEANU NĂSCUTĂ NICULESCU încetată din vietă !a 24 Octombrie 1883, şi vă rAgă să bine-voiţi a asista la ceremonia funebră ce va avea loc la domiciliul defunctei, strada Episcopiei, No. 5. Mercuri, 26 alo curentei, la ora 1 după amiaiji. do unde cortegiul va porui Ia cimitirul Şerban-Vodă (Belu). Personelelo cari, diu erore u’aii primit bilete, vor considera acuta ca o invitatiuue. In strada Nouă No. 5 se găseşte in toate zilele tot felul de mezeluri cărnuri afumate şi cărnaţi proaspeţi de purcel. Cu stimă B Brand I5iL>Ii ogi-afle Recomandăm ca necesarie tuturor autorităţilor şi cetăţenilor in genere. Codicele comanale complecte, coordonate şi anotato de DinuintD, Păltineauu. Preţul 4 lei. TIMPUL nr.'isgşgsasv ~iii"aszsHsgin_ n ni:. .Irar Chlorosa Anemia Culori Palide LIPSA OE SÂNGE FERUL BRAVAIS FERUL BRAVAIS FERUL 8RAVAIS "f csic -ii