\ *TI 25 OCTOMBRE 1883 tl ţara, şe an . . , pe 6 Innl. pa 3 Inul. unitate pe an . 40 le! 22 lei 12 le! 60 lei ANUL AL Vm —No. 2#f ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litnrp petit pag. IV. 40 fUcUrrm pag fîl 1 50 . * II . . 2 50 e'e «a priimeec la Admini»tr»ţu iiitali 10 bani nuniăru 1 rlcte 15 bani mimăm ir: M PALEOLOGU REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-VCDA Nr. 2. *«/kuanţurile 51 inserţiile »e primesc «acere şti , la Administraţia ziarului Ie Viei'u, la binrnnrile de anunţuri iimnrit Sebalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stobeb-itein 2;—l’urls, C. Adaru, rne Clemenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile uofraucate nu se prlirri .^aiinHerisele nolmprlmate se ard A N U N C I U- domnii abonaţi din capitală şi tricte, a căror abonament a ex-■unt rugaţi a achita costal căt |i liniat. Administraţia mresti, 24 Octombre 1883 ,t s’au trudit domnii de la Ro-| căutând ce să respunză la Raţiunile noastre judiţioase, a-citâni actuale a armatei ; de oare !em că, după trecere de o lună I lătate, abia putură lua replioa. pţin broditu-o-au ? Venit-au cu ate, din care să reiasă că a-nile noastre au fost neinte-?—Nimic de felul acesta. Romanul, in care vorbeşte ca-iritual al guvernului roşu, d. Rosetti, cel mult insemnat prin ea sa, drept mai norocită in-,in materiă ne vorbeşte de ale-■spre a susţine că guvernul Gonită’, departe de a se fi [îngrijit ♦eiplina, prestigiul şi organisarea iei, s’a ţinut de brutalităţi elec-şi a degradat instituţiunea ar-intrebuinţănd baioneta in ale-ntra cetăţenilor pacinici. asemenea intrare in materiă, de jnaiate arată sărăcia de argu-şi probe in contra celor ce l a rostit, că Roşii, prin ceea astăzi in armată, compromit, imai instituţiunea, dar viitoru existenţa ei. i am vorbit de lipsa de cadre lipament militar, de desorgani-ee se poate constata in siste-de invăţămSnt militar actual, sflinţare de scoli neapărate şi astituţiune compromisă ast-fel ijnecapacitatea sau rea-voinţa gu- nţilor actuali. Nu venisem incă ■ceta şi condiţiunea penibilă a |irilor, tăcuţi unealtă electorală .oşii. Pe terenul acesta ne a-Bomănul, in lipsă de mai bune e de atac, şi-i mulţămim. ii. dar un termen de compara-aci indată: in scopul de a se 'fge militarul de la pasiunile frali, de a nu avea guvernul niponă a vota in sensul său, nul Conservator a introdus, in de la 1874, un articul prin se rădica oficiărilor dreptul de ii parle la vot, pe timpul căt se I in activitate ; sub Roşii insă 'urmă nu se mai ştie despre a-ft disposiţiune. Ea a dispărut, Hicăndu-se legea, in sistemul de jvernamentalisa colegiele electo-po care, la a duoa lor venire, > l’au pus in aplicare, spre a ai avea nevoiă să facă us de sis-* lor primitiv cu reteveiele, bine, intrebăm : unde este desin-larea ? unde este ingrijirea de giul armatei ? unde e degradata chiar ? Acolo unde se cruţă firul de condiţiunea umilă de a t votul in silă guvernului, ori unde i se impune condiţiunea ta ? .mic mai injositor intr’adevgr pentru un guvern, sau pentru un organ al său, de căt a calomnia de faţă, şi a atribui altora sistemul său condamnabil. Apoi ce vor zice ofi-cerii cetind pe Romanul, ei cari negreşit suferă moralmente şi materialmente de efectele sistemului roşu ? — Conştiinţa lor credem că a stigmatisat precum merită cutezanţa de a face asemenea acusaţiuni in faţa lor chiar. Zic domnii de la Romanul că s’a intrebuinţat baioneta in alegeri, contra cetăţenilor pacinici ? Dar cine e nebunul acela care să ’mpusce ’n lună ? Pănă cănd arţăgaşii Românului, bandiţii cu reteveie nu s’au cercat să iea cu asalt biurourile electorale, in nesocotinţa drepturilor cetăţenilor ce intr’adevSr mergeau să-şi exercite dreptul in mod pacinic ; pănă cănd desordinea nu s’a produs de către asemenea nobili campioni naţionali-liberali, şi pănă cănd autoritatea legală nu a recurs la adjutorul armatei, atinsu-i-a pe undeva cineva ? Au fost colegii cari au dat repre-presentanţi opuşi vederilor guvernului Conservator, dar, daca ele au procedat in mod pacinic, fiind in adevărată majoritate, n’au avut nici-o su-perare despre guvern, care a sciut să se mănţină tot-d’a-una in marginile legilor şi ale bunei-cuviinţe. Datoria ori-cărui guvern este să nu dea mâna cu perturbaţiunea, să asigure totora exerciţiul liber al drepturilor lor, şi mai cu seamă al dreptului de vot. Cănd dar a venit vreodată să opere baioneta sub Conservatori, a fost contra acelor deşuchi-aţi hrăpitori de libertăţi cari se află numai in rândurile aşa zise naţional liberale. Oare potentaţii actuali, cari ăşi permit să condamne implinirea datoriei la guvernul Conservator, n’ar fi fâ-cut’o şi n’ar face o, tot ast-fel, astăzi, cănd s’ar afla in faţa violenţelor oamenilor de stradă, cănd ar veni cineva să iea in brănci şi in bătăi pe alegătorii ce au vederi contrarii de ale lor! Apoi norocul lor este că ’ş’au căpătuit prin diferitele posturi acele creaturi infecte ce nelinişteau lumea şi că in rândurile oposiţiunii de astăzi nu se găsesc indivizi, de asemenea trampă, căci intr alt-fel s’ar putea vedea spectacule teribile in intrebuinţarea armatei sub dumnealor, care ar face să ţipe fiu din maică, precum numai pe timpii in-vasiunilor turceşti se puteau vedea, Nu avură ieri Roşii să potolească o rescoală la Bordeni, actul de anar-chiă produs acolo, şi prin mai multe judeţe, prin propagandele anarchiste, atât ale agenţilor direcţi ai guvernului ce cutrieră satele, căt şi prin îndemnuri verbale făcute ţăranilor de către miniştrii acestui guvern, zicân-du-li-se : „daţi mâi cu parul /“ şi in fine prin chiar organul oficial al par-titului Roşu, jurnalul Românul ? Seim cu toţii cum s au achitat de această sarcină; s’a adeverit in modul cel mai positiv că s’a intrebuinţat armata in modul cel mai infam, acela de a tortura ea pe ţărani, condusă de agenţi poliţieneşti; acela de a prăda şi desonora, dupe cum numai pe timpul administraţiunii Rosetto-Brăti-ane s’a putut petrece, căci cu dânsa de odată se iveşte şi tortura şi prada, ca o ciumă sfâşietoare. Ce ni se vorbeşte dar despre prestigiul armatei, de către aceia cari n’au noţiune nici de ce va să zică cuviinţă, nici de ce va să zică datoria, nici de ce inseinne&ză ruşine ! Acestea intimpinate să urmăm pe Românul in cestiunna efectivelor militare. El afirmă că sub guvernul zis Liberal s’ar fi creat mai multe unităţi, precum compuri, conpanii, es-cadroane, baterii, cum şi că au dat extensiune arsenalului piroteehniei, etc. Apoi cine ’i-a făcut vre-o acusaţi-une despre aceasta ? cine ’i-a contestat aceasta ? Cănd budgetul ministerului de Resbel l’au urcat domnii Roşii la aproape indoit din ce era, in care mod ar fi putut mai bine consuma diferinţa de milioane ce o cere sacrificiu ţârei pe tot anul ? Cănd nu e numai această crescere budge-tară care a permis o desvoltare numerică şi mai mare, ci osebit au venit a concura şi credite extraordinar cerute, se putea să nu se constate o desvoltare a instituţiut'ilor militare şi o creştere a materialului ? Dar nu e aceasta despre care noi am apucat din scurt pe guvernanţii actuali, căci, precum am mai zis’o, cu legea care a decretat’o guvernul partidului Conservator, şi care organizează puterea armată a Statului pe scara cea mai intinsă, creşterea sau scăderea in număr sau cantităţi este cestiune numai de budget, mai mult sau mai puţin umflat. E alt-cevacare îi imputăm şi care se raportă la pricepere, la bună voinţă şi dreaptă judecată, este o cestiune gravă şi la aceea se fereşte domnii de la Românul a răspunde clar şi categoric; dovadă că se află in zăpăceală şi tre-buesc din nou luminaţi. Această cestiune foarte gravă este crearea de corpuri, fără a se preocupa administraţiunea militară de sporirea cadrelor in proporţie cu adau-sele ce le-a făcut. Apoi oameni serioşi se pot numi aceia cari proced ast-fel ? A zice numai : „avem corpurile complecte ast-fel cum să poată a se mişca in resbel," este a le şi avea intr’adevăr guta ? Dar n’au domnii aceştia sfială de judecata oficiărilor, cănd. in faţa lor, afirmă acest neadevăr ? Pentru oficiării cari ştiu cătă trudă ’şi dede alaltă-ieri ministrul de resbel dc a intocmi un corp numai de 10000 cu reservele lui, şi nu găsi cele trebuincioase, in căt fu silit a imprumuta una de ici, alta de dincolo, avănd recurs la alte corpuri, afirmarea guvernului, prin organul său Românul, este o derisiune şi sfruntare. Noi credem că ne împlinim o sacră datoriă, deşteptând de astă-zi pe a tot-potenţii noştri de ceea ce fac. Cu toate căte se sforţează Românul să insinue despre starea armatei sub guvernul Conservator, adevărul următor nu 1 poate schimba : că daca au găsit de la Conservatori o armată mai puţin numeroasă de căt cea de astă-zi, pe potriva adică a budgetului comparativamente jumătate din căt e astă-zi, aceea au găsit’o dotată şi cu cadrele trebuitoare şi cu tot ceea ce exige o mişcare de trupe in campanie. Dovadă despre aceasta este că n’au avut nevoiă, urmând conservatorilor, de mari aprovisionări suplementare la cele ce au găsit, cănd a fost să intre trupele in campaniă ; afară numai de nu vor fi voind să vorbească despre cartuşele de artileriă ce au mai adaogat la cele găsite in arsenal de la Conservatori, şi pe cari le-au aprovisionat aşa de conştiincios domnii Roşii, in căt cele mai multe au plesnit in ţeava tunurilor, deteriorând ast-fel nişte tunuri cari făcuse admiraţia Turcilor şi Ruşilor, ei ne-avănd artileriă ca aceea a micei noastre armate. Au mai cutezat domnii Roşii să susţină neadevărul că n’ar fi găsit de toate la venirea dumnealor la putere ; dar se fac a uita desminţirea formală care li s a dat de la tribuna senatului, de către ministrul guvernului Conservator, fără a se rădica cea mai mică contradicţiune de pe banca ministerială. Când generalul Florescu dede citire, in şedinţă secretă, pe care o ceru in interesul de a nu se desvălui secretele arma tei, şi se auzi ceea ce există de la Conservatori in magasiele militare, amicii susţinători ai regimului roşu, săriră la ministrul de Resbel Slăni-ceanu şi-l somară să respundă daca are de contrazis ceva; dar se ştie cum a rămas de mut, spre uimirea chiar a celor ce avusese buna-voinţă a-1 crede. — De atunci pănă acum Roşii au făcut mare progres, căci susţin astă-zi, pe dintregul, că n’au găsit nimic. Conservatorii au fugit tot-d’a-una de reclame şi se mulţămesc pe satisfacţia care o dă conştiinţa datoriei împlinite. Dar in caşul de faţă, şi pe căt timp nu ar mai fi o indiscreţiune, căci e vorba de ceea ce a fost in trecut, trămitem pe a-cusatorii administraţiunii Conservatoare la tabelele aşa cum s’au adus la cunoştinţa Senatului drept res-puns la alegaţiunile calomnioase ale ministrului guvernului roşu. Dar nu mai incape acum vorba despre ce au tăcut Conservatorii, ci despre modul cum pregătesc armata pentru ori-ce evenimente guvernanţii actuali. Noi le facem băgarea de seamă că atunci cănd vorbesc de scoale create, n'au fost in stare să le organiseze ast-fel cum să dea cele mai bune resultate ; ba incă au desfiinţat una din cele mai utile pe care a găsit’o şi care o puteau perfecţiona, daca simţeau nevoiă, căci e mai lesne a îmbunătăţi de căt acrea din nou. Aceea este şcoala de cavaleria, prin care numai cavaleria noastră putea corespunde la cerinţele variate şi grele ale sistemului ac- tual. Le facem iarăşi băgarea de seamă că neglijând afacerea cadrelor expun armata, cu a cării bravură, in campania din Bulgaria, se împăunează guvernanţii actuali, să fie decimată şi prăpădită intr’un viitor resbel, cu companii sau eseadroane şi baterii, ca ale dumnealor de astăzi, ce n’ar avea de căt căte un singur ofiţer, şi chiar care n’ar avea ofiţer de loc. Ii rugăm să crează căi daca in Bulgaria, intr’un resboiu de fortificaţii, s’a putut suplini, prin bravura trupelor, la asemenea lipsuri, Jnepre-vederea şi nepriceperea dumnealor nu va scuti armata de desastru cănd resboiul ar fi in cămp deschis şi in contra unor armate regulate, dotate cu cadre complecte şi bine instruite. Iată de ce ar fi timpul să se preocupe guvernul, de aci înainte cel puţin, daca nu a făcut’o in curs de şapte ani căt a domnit fără nici o pedică, sau de cinci ani căt s’a bucurat de o linişte complectă ; iar nu să stăruiască in invective şi calomnii la adresa ministerului Conservator, şi afirmând lucruri contrarii de ceea ce este in consciinţa totor oficiărilor. căci' urmând ast-fel, pe lăngă riscul in care pune armata şi ţara, nu se va găsi un singur oficiăr care să nu despreţuiască acest guvern atăt de decăzut. ŞTIRI TELEGRAFICE VIena, 2 Noemvrie. — Raporturile comitetelor amfindoror delegaţiunilor asupra budgetului ministerului afacerilor^straine s’a dat publicităţii. Cel al comitetului delegaţiei austriaco zice ca comitetu vede in confirmarea continuărei alianţei cu Germania, care alianţa nare nici o tendinţa agresiva, o garanţie câ raporturile amicale ale Monarhiei cu toate puterile continua. Raportu comitetului delegaţiei ungare saluta asigurările date de pontele Kalnokv, ca amiciţia intimă cu Germania nici odaia n’a fost ameninţata şi ea stabilitatea acestei amicii e chiar asigurată pentru viitor. Saluta asemenea cu simpatie declarările ministeriale relative la Italia şi adaoga ca politica tinzănd a restrânge mereu mai mult legaturile de.amicie intre Austio-Ungaria şi Italia răspunde pe deplin la dorinţele, de mai multe ori manifestate de delegaţia ungara. Deelaraţiunile ministrului afacerilor străine asupra relaţiilor cu Romani» au constatat o imbunătaţire satisfâpetoare in raporturile dintre amândouă statele. Regele României şi primul seu miuistru au exprimat dorinţa a face sâ iucetcze cat de curend o incordare, care amin erea nu ’şi avea origina intr un contrast real de interese a a-mândoror ţevilor. Raportul adaugă : „Luând act de această dorinţa, nu putem de cat să aprobam ca a fost primita foarto favorabil de guvernu Austro-Ungar şi pa guvernu s a declarat gata a concura din toate puterile sale a le realiza." ,Cat despre cestiuuoa Dunărei, modud’a o rezolva intr un mod practic trebue lasat guvernului ; dar comisiuuea spera cu fermitate câ „drepturile Monarhiei asupra Dunărei de jos, drepturi, care au priiinit sancţiunea Europoi Ia Conferinţa din Londra, vor fi menţinute. Dantzig, 2 Noemvrie. — Se telegraliază TIMPUL din Dirsekau „Gazetei de Dantzig" ci po liţia a arestat un individ zicând ci se nu meşte Piotrowski şi acuzindu-se el siugu d’a li trimis de Nikilişti spre a comite un ateutat contra principelui de Bismark. In interogatoru seu a zis ci era actor rus şi ci mijloacele de tvoiaj i s’au dat de Nikilişti care l'au trimis la Dantzig, undo i s’au furat banii. N’a găsit asupra lui de cit o poemă nikilisti şi o seringi cu morfină. londra, 2 Noemvrie. —Ancheta a probat ci explozai. ce a avut loc Marţi in-tr'un tunel la Londra, e datorită unor mâini criminale. Compania drumurilor de fer di o recompensa cui va descoperi pe vinovaţi. Constantiuopol, 2 Noemvrie. — Amiralii Hay, comandantul escadrei engleze acum iu staţiune la Srnyrna. a sosit ; va li primit mâine in audienţa de Sultan. Moscva, 3 Noemvrie. — „G;z. de Mosc-va“ nu crede ca e cu putinţa o neînţelegere intre Bulgaria şi Rusia, ea araţi ci Rusia n’are vr'un escedent de populaţiune nici de capitaluri spre a esploata ţerile vecine. Statele orientale pe care Rusia le pro-tege n’au deci si se teami ci vor fi exploatate de Rusia care nu doreşte alt-ceva de cât manţinereai ndepenaeuţi lor, a autonomii şi a religiuni lor. Trebue ca Serbia si fie a Şerbilor, Bulgaria a Bulgarilor, Grecia a Grecilor. Sprijmu Rusii este numai o garanţie a integrităţi teritoriilor şi drepturilor lor. de toamnă a comisiunei europene a i Du nări. Toţi delegaţii la postul lor. puterilor sunt M. S. Regele, a vizitat sămbătă expoziţia cooperatorilor. De acolo a mers la şcoala de agricultură de la Herăstrău şi a asistat la concursul de arătură, ţinut pe cămpia Bănesei. Ieri M. S. Regele a prezidat la distribuirea premiilor celor ce s’au distins la concursurile agricole. In urmă s’a dat un banchet in onoarea premiaţilor, la care au fost invitaţi si reprezentanţii presei. Se vorbeşte iar de intrarea d-Iui M. Ferechidis in cabinet ca ministru de justiţie. In acest caz, postul de ministru plenipotenţiar la Paris se va incredinţa d-lui Bălăceanu de la Roma, iar ministru plenipotenţiar la Roma se va numi d. Eug. Stătescu, fost ministru de justiţie. Aşa cel puţin e svonu. Interpelarea d-lui Stolojan. privi-oare la politica externă a guvernu-ui, va veni mâine, Marţi, inaintea camerei. dimineaţa. Candidaţii trebue să aibă diplo- ma de bacalaureat şi certificat de tragerea la sorţi. * D. inginer Gr. Cerchez şi a dat dimisia da membru al consiliului nostru comunal. Cu această ocasiune d-sa a depus şi un memoriu despre afacerile comunei. Congresul medicilor va avea loc Marţi, 55 Gurent, la orele 2 după amiazi in amfiteatru de la spitalu Colţea. Posta spune că bricul Mircea, sub comanda d-lui loc.-colonel V. Urseanu, a plecat ieri la Sulina, pentru a face tiru cu tunuri pe bordul Mârii-Negre. Tot-d’odatâ se va face experienţa cu mitralieza Nordden-feldt şi cu tunu revolver Ilotschhuss. In această escursiune va lua parte şi ca-noniera Grivifa supt comanda d-lui căpitan Georgescu. DE JOS IN SUS Paris, 3 Noemvrie. — Challemel-Lacour, ministrul afacerilor streine, s’a dus să petreacă căte-va zile la Cannes din pricina sănătăţi. In lipsa sa d. Jules Ferry va ţine interimu afacerilor streine. Creditul suplimentar ce guvernul trebue să ceară pentru expediţia din Tonkin, nu va trece peste zece milioane franci. Foaia oficială a publicat decretul e numire a d-lui Matei Ganea in postul de prefect al judeţului Iaşi. D. Scârbit Trăsnea, prefectul jud. Muscel, s a transferat in acea-şi calitate la jud. Argeş, in locul d-lui Gr. Boianu care trece prefect la Muscel. CRONICA Belgrad, 3 Noemvrie. — Un ucaz regal proclamă starea de asediu in districtu Zai-car; general Nicolici s'a numit comandant militar şi comisar regal in acest district. Aceasta mâşurâ s a luat in urma impotri-viri populaţiuni d’a preda armele in mâinile autorităţilor. Bugetul ministerului de finanţe s’a fixat de către comisiunea bugetară la ţifra de lei 10,679,539 lei. D. Vasile Hiotul a avut un plexie. Din firieire se speră se va vindeca. atac de apo-că bolnavul Constantinopol, 3 Noemvrie. — Sulta-nut a conferit marele cordon Nişani-Imtiaz regelui Olandei. D. Aron Densuşianu s’a recomandat pentru postul de profesor la catedra de literatura latina de la facultatea din Iaşi. Consiliul permanent a şi aprobat recomandarea.. Viena, 3 Noemvrie. — Prinţul imperial a vizitat pentru cea din urma oară expoziţia de e'ectricitate şi a pronunţat cu această ocaziune inaintea comisiuni expoziţiuni un discurs in care a arătat marele succes ce a dobândit această expoziţie. A mulţumit călduros organizatorilor şi expozanţilor şi a menţionat cu mândrie toate statele amice care au contribuit la acest succes. INFORMAT IUNI Dupe cum am anunţat deja, luni 24 curent, se va deschide sesiunea Comunele rurale Ionesci, Uliesci, Puntea de Greci, Cobia, Pătroaia, Cuparu, Mor-teni, Petresci de Jos, Brosceui, Piciorn de Muute, Mogoşani, Valea-Mare, Şuţa-Seacă, Cojocaru, Gura-Şuţei, Mătăsaru, Dragodana, Sperieţeni, Greci, Gura Foei şi Perşiuari din judeţul Dâmdoviţa, precum şi comuna rurală Movila din jud. Dorohoin sunt au-torisate a percepe mai multe taxe ce se pot citi iu foaia oficială de ieri, plus căfe una sau ăoue zecimi asupra contribuţinni-lor directe cătie Stat. S’a sutorisat prin decret regal funcţionarea iu tară a societăţii de credit comercial şi economic din Tulcea, suprimându-se art. 19 din statutele societăţii-Aceeaşii autorizare s’a dat şi societăţi funcţionarilor publici. Trei posturi de stenografi sînfc vacante la camera deputaţilor. Pentru ocuparea lor se va ţine concurs luui 31 Octomrrie, in cancelaria Adunări, la orele 10 şi jumătate Mişcarea socialista contra] proprietăţii face progese după îndemnul d-lui C. A. Ro-setti; Un al doilea Seorţeni s’a întâmplat in judeţul Dămboviţa la moşia d-lui Opler. Judecătorul tribunalului impreunâ cu agenţii de exeeuture au fost luaţi pe goană de către săteni şi aproape să fie omorâţi. Corpul călăraşilor s'a concentrat spre a da ajutor justiţiei. La altă moşie numită Căpriorul, statul avea să pue in executare o hotărâre şi trimite la faţa locului pe avocatul d. Dimi-tropotul şi pe judecător. In acelaşi timp d. Dimancea, vice-presedinte al Camerei, se duce in sat şi aţâţă pe săteni ca să se res-coale in contra statului şi să nu lase a se face executarea. Sătenii au şi luat pe goană atât pe avocatul public cât şi pe judecător, care dacă nu fugea putea să le fie viaţa iu pericol. susţineau alţii. Se vorbeşte că vor ieşi din minister şi alţi că va dimisiona ministrul de finanţe, că va intra in cabinet d. Paul Bert, vestitul ministru de instrucţie din timpul lui Gambetta, insă ceea co se poate considera ca sigur este, că majoritatea membrilor cabinetului actual va reraâuea la postul seu. Anglia Revoluţionari irlaudeji par a fi ferm hotărâţi să ’şi aducă la indeplinire infernalul lor plan de angrozi pe Anglia prin dinamită, derămănd şi omorând in toate părţile. Lupă cum spune o telegramă din Londra, nu mai iucape indoială, ci cele doue esplosiuui. ce au avut loc mai in a-celaş timp pe linia Aerată suteranâ din Londra, sunt opera mai multor indivizi înţeleşi intre ei. Ei au iutrebuinţat dinamită, introgliceriuă sau un amestec de felul a- La altă proprietate a Statului, Dome-Diele, aflând că săteni au făcut mari încălcări, a trimis să facă o anchetă : insă s’a petrecut acelaşi lucru, ameninţăndu'i şi go-ni.ndu’i. Constatăm aceste fapte, care sunt cu atât mai gravo cu cât se indreptează chiar contra statului, şi de către chiar preşedinţ şi vice-preşedinţi camerei deputaţilor. (B. Public) cesta. Iu nmăudoue locuriie esplosiuuile au avut efecte analoage: s’au făcut găuri mari iu zidăria cea puternică a tunelului, s au spart geamuri, s’au rupt scrmele telegrafice etc. Cele patru persoane mai greurânite sunt pe cale de insănătoşarei.—O’ Donovan Rossa care, cunoaşte pe Fenieni, susţine că aceştia sunt autori esploziilor şi că se pot aştepta pe fiece zi asemenea fapte, deoarece liga Feuienilor ar fi decis să lucreze rape.de, spre a face pe Anglia să cedese. Tot in acest, timp s’au intemplat alte doug accidente. Aproape de ţerraul englez s'au isbit douâ vapoare, unul englez altul german, şi s'au cufundat. S au inecat mai mulţi oameni. La 19 c. seara un tren accelerat a dat pe te trei vagoane goale aproape de Watford. Maşinistrul şi fochistul au remas morţi. Norocul că nu erau mulţi pasageri, cu toate acestea zece s'au rănit greu şi unii chiar de moarte. LEGEA GRADATIUNII Ştiri din Străinătate Franţa Desbaterile asupra afacerilor din Tonkin in camera franceză s’au terminat cu o victorie parlamentară a ministerului Ferry. Cu toate acestea victoria a costat o victimă. După cum spune o depeşă din Paris, d. Challemel-Lacour, ministrul de es-terne, şi a dat dimisiunea indată după votu de încredere al camerei. Iu timpul din urmă s'a mai vorbit de intenţia d-lui Ckal-lemel de ft se rotr.ige, din cauşa sănătăţii ziceau nni, pentru diverginţe de opiniuui O deosebită preocupare domneşte, zice B. Public, intre institutori şi profesori din ţară, dar mai cu seamă printre cei dinjea-pitalâ, relativ la neaplicarea sau intărzierea aplicării legii pentru fixarea şi gradarea re-munerarielor corpului didactic. Acea lege— votata cu vr’o 7 luni in urmă şi promulgata in timpul alegerilor—prescrie categoric că va fi valabilă de la 1 Octomvrie curent. Totuşi statple pe această lună s’au făcut ca şi in trecut, de şi unora dintre profesori, mai cu deosebire celor de prin provincie, legea le egalase salariile cu ale eelor din Bucureşti. Asemenea nu se ştie cum cura se va urma cu vechia poreclită grada-ţiune, care de la I Octomvrie a devenit i-legalâ, spre a nu se iulocui cu cea prevăzută de noa lege. . Mulţi cred eă guvernul a voit sâ facă din votarea şi promulgarea legii o armă electorală; având intenţiunea de a nu o aplica ; optimişti speră că sporul unora şi gradaţiunea altora se va da negreşit, insă fără a se şti când, poate când ministrul va cere şi Camera va acorda creditul nesesar. In faţa acestei situaţiuni, e vorba de o intrunire a tutulor institutorilor şi profesorilor, spro a se sonsulta ce este de făcut. Ni se comunică că cei din judeţe a dori sâ se puie in comunicaţiune cu cei din capitală, spre a lucra impreunâ in această privinţă. FOILETON 0 pagină de Dupuytren (i) Moartea ducelui de Berry Toţi membri familiei regale avură aceiaşi mărinimie ; nici sângele, nici suferinţele, nici oroarea care se manifesta impreju-rul Jor nu putură să le smulgă expresiu-nea unei dorinţe in contra detestabilului autor atâtor rele. Dânşi nu avură sentimente ca şi prinţul, de cat pentru durere, pietate şi generositate. După căte-va momente de repaos, regele voind sâ se asigure de opiniunea oamenilor artei asupra ducelui do Berry, ’mi adresă aceasta întrebare: „Superest ne spes aliqua salutis ?“ După respunsul meu negativ, Ma-jestatea sa rădicând ochi către cer, zise : Facă-se voia lui Dumnezeu ! „Şi din acest (T) După Progresul Medical Roman. moment, nu mai lăsa sâ scape nici o ocaziune fără a da consolaţiuni infortunatului duce. Intr’un acces de durere Prinţul vâitân-du-se mai tare, regele i zise : „Gândeşte-te fiul meu, la durerile ce a suferit Mântuitorul lumii.“ O sete arzătoare incepu sâ se maniteste-ze care se calmă pentru un moment cu căte-va inghiţituri de limonată, şi care să reinoia la intervale. Peste puţin, simp-tome noui veniră să se adaoge la acelea cari esistau deja : dureri atroce se simţi la epigastru, in partea posterioarâ a capului şi in pântece ; dejecţiuni alvine şi vărsături se manifestară indată. Un calmant fu administrat, bande inmuiate in apa rece alternativ de oţel sau de etker, fură aşezate imprejurul capului. Fvacuaţiunile cari păreau că ’l uşurează fură intrebuinţate. Eiamjsecuudaţi in toate aceste ingrijiri de ducesa de Berry ; nici una din aceste ingrijiri nu ’i păru mai presus de forţele şi cu-ragiul sâu. Nici delicateţea simţurilor sale, slăbiciunea sexului sâu, durerile îPrinţului, rugămintele ce noi-i adresarăm adesea, nu putură s’o depărteze un singur moment de patul soţului sâu. „Nu mâ respingeţi11 zicea unuia din noi această nobilăprincesă, „mai inţrebuinţaţi-mâ la ceva.“ Şi, in adevăr, ea ne secunda ca şi cum ar fi fost crescută pentru acest soiu de ingrijiri. Prinţul ănsă găndindu se la consecinţele ce putea se aibă un devotament, care nu consulta de cat iubirea şi durerea, o conjura să se gândească la dânsa, şi fiind că rugămintea lui nu avu . nici un succes, el adaogă „găndeşte-te cel puţiu, scumpă Ca-rolino, la copilul ce porţi in pântece, ine-najează-le pentru dânsul." Ast-fel se află pentru prima oară, in mijlocul doliului ce se prepara, existenţa acestui copil, asupra căruia atâtea speranţe se fundau. Aceasta revaluţiune uşura pentru un'mo-ment greutatea care apăsă inimele. Atunci o voce făcând alusiune la pericolele car; ameninţau o existenţă aşa de puţin "sigură, şi la destinele ce erau promise, făcu sâ se audă aceste cuvinte ; „Heu, miserande puer, si qua fatajaspera rumpas, tu Marcellus eris. Iu fine, invinsă prin rugămintele şi solicitările soţului sâu, Princesă consimţi a Se retrage !n camera in care so afla fiica sa ; dar peste puţin, vestita prin vaetele Prinţulu că pericolul Sâ mărea, ea se precipita in cameră ; in zadar sâ încercară toţi a o reţine, ea i înlătură şi trecu peste toate obstacolele, se repezi la picioarele patului făcând să răsune sala de numele: Charles ! Charles !! * * * In timpul acestei lungi «gonii, douâ lucruri pâreau a uşura pe Prinţul : o mână pe care s'o poată strânge când durerile sale luau un caracter mai accentuat, astfel măna mea fu strftusâ de a sa in timp de mai multe ore : şi o compresiune dulce esercitata pe rana. Eu şi dr. Bougon ne achitarăm mult timp de această datorie schimbâudu-ne pe rând. Facultăţile sale, departe de a fi nimicite, pâreau şi mai desvoltate; nici o probă de afecţiune nu fu uitată. Nu se presintâ nici o persoană cunoscuta de densul, fără ca el sâ n’o salute pro-nunţăndu-i numele şi intinzându-i mâua. Iu atare mod primi pe toţ. mareşali şi ofice-ri cei mari pe cari fatala noutate a'i atrăsese iA strimptul local unde se afla patul sâu. Credinciosul cavalcadur al Prinţului, ca uu cavaler din timpurile antice, in picioare şi nemişcat la picioarele patului, cu privirile aţintite dureros pe stăpânul sâu, părea a căuta in cele mai mici mişcări ale sale motive a respinge temerea, de care inima sa Exposiţiunea de Electric din Viena Dare de seamă asupra exposiţi,ln lectricitate din Viena dela 1683, . domnului ministru al instrucţiunei de către domnul Em, Baealoglu, pro fisică la facultatea de sciinţe di curesci. [Ia; 'G'T Domnule Ministru, Exposiţiunea de electricitate din i. anunţată pentru diina de 1 Augasil stil nou, a fost deschisă cu doue sj ni mai tănjiu, la 16 August. Inslr la această epocă exposiţiunea era t de a fi gata, şi abia pe la a doua'i te a lunei Septembre, tot stil nou,-!» tut completa pe deplin. Totuşi şi V ci incoice aproape pe fie-care unei, este diu cele mai satisfăcătoa: cele mai imposante. Publicul cel ma cum si adevăratul cunoscător, se un aceste aprecieri; numai căte un indivi in disciplinilor sciinţei, care vrea ai de învăţat, se gâ»esce ca să micşorţ, portauţa acestei exposiţiuni, sub cu1 aci nu va figura ceva nou in corni une cu exposiţiunea electrică dela Pa anul 1881. Abundenţa in obiecte, perfecţiunea etate de couatrucţiune, mărimea şi i raaehinelor şi ale diferitelor instrnme fectolecele mari obţinute, precum şi temă exemplară de organisire, cona caracterul care domină la exposiţiuu . dau o splendoare neajunsă până acu cunoscător, poate chiar majoritatea * cului, nu se aştepta să vaijă un prt nou de aproduce electricitatea sau lut lectrică. Imensitatea lămpilor şi nelor electrice, mărimea şi t puterea a din urmă, dovedesc progresele cele no I '*!> i ri s’au făcut de la 1881, adică dela siţiunea diu Paris iucoace, la exei industrială a acestor machine şi lăml dovedesc că sciinţa şi arta nnite au turat pe cele mai mari şi mai nuilto cultăţi practice cari mai esi-tau la i ţiunile industriale ale electricitătei. * osc- a: Scopul pentru care se face o exfti ne este atăt ca să se auuaţe o descai i nuoâ, cât ca să cunoască lumea ceea?1"1 xista, ceea-ca nu se făcuse indestu ris, şi ca să dea ocasiune publicul^' l mare, precum şi omului special, si dunate la un Ioc toate modalităţile industrii; şi cred că nu există un om de special ar fi, care să nu fi găsit ceasta exposiţiune multe lucruri pe :i nu avusese pănă acum ncasiuue să le > sau cel puţin să le vaijâ funcţionând iii tare condiţiuni speciale. In ori-ce cas, este un fapt positive! posiţiuuea actuală din Vieua a avut . mai mare succes sub toate punctele di dere. Proba cea mai evidentă peDtru a ta este participarea cea mare a tutu Io. ţiunilor şi silinţele ce ’şi au pu3 difei ţâri ca să îşi complecteze secţiunile chiar tănjiu după deschiderea exposiţi cănd au fost risipite oare-cari mici ir eli asupra importanţei şi a succesului tei intreprinderi. Negreşit că şi aci, ca la ori-ce lncrf menesc, sunt imperfecţiuni mai mici mai mari, cari insă nu modifică intru mica caracterul general al exposiţiunei. cea intărijiere iusăşi a unora din expsa. ţi de a expune obiectele lor la timp, cp stituia, cel puţin pănă la o vreme, ofii inconvenient; negligenţa esposanţilor di pnne d’asupra obiectelor lor auimciurl ■ splic.ative şi instructive pentru publicul1»': \ era sfâşiată. Da mai multe ori prinţul i adresa cu; tul ; „Vino vechiul meu amic, vino si pul meu Nantouliet, vino de mâ ’inbrft ză pentru cea din urmă oară‘. Vachiul servitor, apucând cu religio» ta măna prinţului, o acoperea de sâm şi de lacrami şi se dncea apoi cu tris sâ’şi reia locul la picioarele patului. - Prinţul nu se opri numai la s-unuele1' stimă pentru cei mari care ’l mconjui. la semnele de amiciţie pentru vechi sfli marazi de copilărie şi de ezil, el mersei prevederea până la servitori sâi pe carii recomanda de mai multe ori, atât la > tele regelui, cât şi ducelui de Aug leme. (Va urma) M. Dac.* * i TiMI’UL Me a se instrui, era asemenea un de-tlinţit de mulţi; câte o imnpu se ştiu -jeate un experiment nu eşia bine, cate ♦ian al vre unei machine se deteriora 4* asemenea. Toate acestea insă dispar 'iţngă colosul exposiţiuuei. Prin cornpeu-ie, o distribuţiuue raţională a obiecte-■ţouse şi un catalog sistematic, preţui a mai fost la alte exposiţiuni, face ml exposiţiunei foarte comod şi profi-visitatorului care se interesează pen-cunoasce progresele scimţei şi a artei ti ce. lealul exposiţiunei, uuic până astăzi in , lumea, contribue intr’un grad foarte L succesul ei. Partea ceutrale a eul-Di formează rotunda cunoscută do'a x-uuea universală din anul 1873, cu o ifaciă de 12,900 metri palraţi; la a. S se adăogă cele patru tranScpte, aşe-câtre cele patru ponturi cardinale, cu uafaciăde 3,750 metri pătraţi avend ga-despre apus nord şi rgsărit, cu o su-:'iciă de 6,750 metri pătraţi; şi dou£ intercalate intre galeri şi rotundă cu ÎO metri pătraţi; iu total o suprafaciă 10,000 de metri pătraţi. Dimensiunile in ţime sunt şi mai imposante; la înălţime metri se află ânteia galerie a rotunjii giurul căreia suut dispuse veri-o lămpi cu arc voltaic de o putere lu-£usă fie-care de peste 1,000 luminări pale; la iuălţime de 48 metri sa află a Ţ galerie, mai mică de căt âuteia şi -f atârnă 30 lămpi cu arc, fie-care de lire luminoasă de veri o 3,000 lumînăr; rnale; la iuălţime de 66 metri se află a galerie cu 10 lămpi de o putere lu icasă şi mai mare. Totul formează un iu inclus de veri-o 400,000 metri cuLa luminatul acestui spaţiu imens ser-nu numai lămpile menţionate, cari se la inălţimi colosale, dar incă o mulţi Ide lămpi cu arc, atârnate mai jos, dis-uite in toate părţile localului, şi de o re luminoasă dala 800 păuă la 2000 luări. La acestea trebuesă adăogăm incă multe lămpi americane şi alte distri-n afară, la portale, d’asupra iuvelitoa-este, mai multe din ele având o putere _liinoasă de cate 10,700 luminări; o lam-Piett-Krizik din Pilsen, pusă d'asupra' inului celui mai înalt al edificiului, cu o -ere de 30,000 de luminări, şi in fine o Ipă gigantică in galeria madonelor, sec-mea germană, constrccţiunea Schukert J Nurnberg, de o putere da 150.000 luări. Aceste din urmă două lămpi nu au puse de căt in ultimele «Jile ale lui itembre. Apoi vin miile de lămpi de in-desceDţă cu o putere luminoasă de 10 la 30 luminări fie-care. Numărul toii al lămpilor cu arc voltaic se socotesce Îtla 400 cu o putere luminoasă de veri-o 1.000 lunTnâri. Numărul lămpilor de iu-escenţă in activitate se urca peste 4000, o putere de aproape 100.000 lumîuări. .-fel avem in total o lumÎDă de peste 0,000 luminări, sau de 800,000 luminări &nd seama şi de cele doue lămpi gigan-e, cari insă nu fucţionenză conţinuţi, piferiţi constructori şi diferite companii contribuit cu machine electrice şi lămpi arcul său de incandescenţă, dintre cari fe mai insemnate firme sunt cele urmă-ire : Erilckner, Ross şi consortium (YieDa) cu lămpi cu arc, de la 1.200 pănă la 4,000 ţnănâri, cu o putere luminoasă totală de roape 70,000 lumânări. Maşinele electrice s acestei firme sunt in număr de 14. iscate cu o putere de 126 cai. figger, Hremenezky şi comp. (Viena) : lămpi cu arc, de la 1,000 la 3,000 lu __Inări, una de 10,000 lumânări; 260 *upi de incandescenţă, din cari 12 de o bere luminoasă de câte 150 lumânări ntru aceste lămpi lucrează 20 dinamo-chine, mişcate cu motori de gaz şi de tyir de 120 cai. Siemens şi Halske (Berlin): 9 lămpi cu c şi 100 lămpi de incandescenţă, cu mină totală de 24,000 lumânări. Piette şi Krizik (Pilsen) : 20 lămpi cu ’c de o putere luminoasă de peste 120,000 Tiînări, produsă cu 6 dinamo-machine, i.şcate cu un motor cu aburi de 60 cai. Ctanz şi comp. (Pesta) : 30 lămpi cu arc, ţ.100 lămpi de incandescenţă, cu o lumină Ie peste 60,000 luminări. Trei dinamo-paehine şi trei machine cu curenţi alter-ii.tivi, din cari una de demensiuni colosale, ţiscate cu o putere de 250 cai, dau lu-^i;na acestor lămpi. Schuckert (XQrnberg): 12 lămpi ou arc, $70 de incandeşcenţă, cu o lumină totală le 45.000 lumîuări ; 9 dinamomachine cu i putere de 70 cai alimentează aceste diferite lămpi. La aceste lămpi se adaogă şi Lmpa gigantica de 150.000 luminări, in-alată acum la urmă. Bttrgin (Elveţia) : 10 lămpi cu arc, 32 mipi de incandescenţă, 3 dinamomachine n putere motore de 16 cai şi o lumină |l dală de 12.000 luminări. Uuited States Electric Lighting Company IXew-York) : 22 lămpi cu arc, 200 de iu-udescenţă, in total cu o lumină de 36,000 luminări. Pentru nceasta lucrează 6 diua-momachine cu 60 cai. Sociute electrique Edison (Paris) : 500 ■ampi de incandescenţă cu o lumină totală de 8,000 luminări Trei dinamomachine de construcţiune specială (sistema Edison) cu o putere de 70 cai. Internaţional Electric company (Viena şi Londra) : 80 lămpi cu arc, 520 de incandescenţă, cu o lumiuă totală de 170,000 luminări. Pentru aceasta lucrează 11 dinamomachine, sistema Brush, mişcate de un singur motor cu vapori de putere de 240 cai. Cauce, sociem Snuume, socidie Auunyine brevet Gerard, toate din Paris, şi alte multe firme, completează restul iluminărei, Puterea totală necesară atât pentru luminat căt şi pentru transmisiunea paterei la distanţă, este procurată de 52 machine cu abur de o putere totală de 1,500 cai, şi 11 motori cu gaz de peste 120 cai. Pe lângă lămpile şi Imachinele menţionate mai sus, se află espuse incă şi o mulţime de alto lămpi şi machine in neacti-vitate, cele mai multe fiind expuse de Siemens şi Halske (Berlin), Schuckert (Niirn-berg), Societe Gramme (Paris), internaţional Electric company (London) etc. Lumina nu este singura aplicaţiune a ele “tricităţei care figurează la exposiţiime. Telegrafia şi telefonia sunt reprosintate cu o abondenţâ şi o perfecţiune mare. Apli-caţiuni militare, la drumuri de ier. la medicina, etc.. atrag asemenea atenţiunea vi-sitatorului caro se interesează la acele cestiuni. Cursuri publice, făcute in localul expo-siţiunei, diferite experimente cu microscopul electrio şi altele, eontribuesc ca să instruiască publicul şi să ’i tacă familiară ideea electricităţei şi a aplicaţinnilor sale. Acum să intram la căte-va amănunte. Pentru aceasta să amintim aci că localul exposiţiunei este circular, presiută do jur împrejur o galerie mare^cu arcado, o a doua galerie mai jos cu câte-va trepte, are la mijloc un parter mare şi un basin cu fântână. La Sud şi Nord se află două tran-septe mari pe unde sunt şi cele două intrări principale. La Est şi Vest mai sunt alte două transepte tot aşa de mari. La E4, Nord şi Vest a edificiului descris care formează rotunda, se află câte o galerie lungă, unde suut aşezate diimno-ma' chinele cele mari, precum şi motorii cu vapori şi cu gaz. Vom intra prin portal, adică prin trarueptul de Sud, vom merge la dreapta, adică la Est şi vom ocoli galeriile şi transeptele menţionate ; apoi vom merge la galeriile cu machine, la telefoane la teatru, la tramway electric şi transmisiunea poterei. Se inţelege de sine că nu vom menţiona de căt numâi obiectele cari presintă coa mai mare importanţă. Intrând prin portalul de Sud, găsim in' dată in transeptul de Sud, pe lângă alte obiecte, pavilionul imperial, splendid luminat cu lămpi de incandescenţă, sistema Swan. Curentul electric îl primesc aceste lămpi de la acumulatori, sistema Faure-Sellon-Volkmar, ce se afli intr'o curte alăturată ; iar aceştia sunt alimentaţi de o machinâ electrică a firmei Gaus din Pesta. Atât lămpile cât şi acumulatorii sunt de construcţiune englezi. Acest transepţ precum şi tot spaţiul galeriilor din dreapta şi stingă pani la parter, formează secţiunea austriacă. Obiecte alo Austriei se mai găsesc negreşit şi la galeria machinelor, precum şi isolate in diferite părţi, dup6 cum dimensiunile şi natura lor le-a indicat un loc mai convenabil, ceea-ce se aplici şi la obiecte expuse de alte ţări. O mulţime de aparate şi sisteme telegrafice cele mai variate, pentru staţiuni fixe sau pentru câmp şi serviciu militar; signale electrice do drum de fer ; eirme şi tuburi de arama de toate dimensiuuile de Bondy din Viena, obţinute prin acţiuni electrice de o curăţenie absolută şi de cea mai mare conductibilitate electrica; lămpi mari, ast-fel numite „lămpi locomotive/ cu reflectori puternici, pentru servicii militare ; table heliografice şi galvanoplastice ale institutului militar-geografic din Viena; cele mai variate aparate pentru a aprinde mine, baterii termoelectrice puternice ; telegraf! „multiplex“ de cunoscutul constructor din Viena Schiiier ; uu microscop electric colosal de Plosl din Viona ; obiectele cele mai variate de guini din firma cunoscută Reithoţer din Viena ; o scară transportabilă pe roate pentru instalări electrice până la inălţimi de 30 metri : trăsura ordinari cu instalare ca să fie luminată cu lămpi de incandescenţă; diferite instru- meute de cabinet, de Ilauck diu Alena ; o mulţime imensă do lămpi cu arc şi da in-cadescenţă, do dinamomachim’, de motori cu vapori şi cu gaz, asupra cărora vom reveni inehoie bogata exposiţiune a imperiului Austrwj.. (Va urina) Partea IV. — Sfinx, comedie de L’ar-ronge. Partea V.—Fuutomelo şi visiunile originale ale lui Berglieer, Căderea in iad, Van-tomimă romantică-fantasticâ cu visiuni de fee, draci, fantome etc. etc. Representaţiiuii in fie-care zi. FAPTE DIVERSE NOUTĂTI DIN TARĂ Feriţi-vă de foc.—Copila Iona, în etate de 6 aui fiica locuitorului Ion Ion (’oman din comuna Pielea, judeţul TVleormau, în fiiua de 5 Octombre, pe când şedea singură în casă la foc, s aă aprins hainele de pe densa şi au ars, cauzând copilei mai multe răul pe corp ; iar a doua-iji a încetat din viaţă. Oinor.—In noptea de 9 spre 10 Octombre, individul Taclie Potoceanu din comuna Va-lea-Teancului, judeţul Buzeti, a fost împuşcat de către făGfitori de rele pe când se găsea la câmp, şi, fiiud transportat în cura spitalului, a încetat din viaţâ. Autorii acestei crime, fiind pe dată descoperiţi, s’aQ înaintat parchetului local, dimpreună cu actele do instrucţiune. Măcelărit. — In <}hia de 17 Octombre, s a găsit locuitorul Anton Giurgiu Cobzaru din Câtunu Lecuşenî, comuna Gherăesci, judeţul'Roman, mort în tinda casei sele, fiind bătut şi măcelărit forte crunt de către necunoscuţi făcători de rele. Caşul s’a comunicat parchetului; iar făptuitorii crimei sunt urmăriţi. întâmplări nenorocite. — Locuitorul Nidelea Diaconu din comuna Letca-Nouă, judeţul Vlaşca, îu etate de 50 ani, în (Jiua de 17 Octombre, pe când venea cu carul încărcat cu uâ butie în comuna Novaci, speriindu-se caii, a câijut jos şi, eăl-cându’l carul pe piept, a încetat din vieţă. In (jiua de 18 Octombre, preotul Constantin din comuna Preajba, judeţul Vlaşca în etate ca do 70 ani, mergend prin comuna Adunaţi-Serbeui, s'a speriat calul, pe care era călare, l’a trântit jos şi a încetat din vieţă. ECOURI Contra mode! de Paris.—InNew-York şi prin alte oraşe mai mari ale statelor o-riontale americane s'au format reuniuni de dame cu scop de a emancipa sexul femeesc de lanţurile modei din Paris"şi de a intro-, duce un costum naţional american. La a-censtă imbrâcăminte se vor evita ori-ce umflături, ce seamănă cu baloanele, ori-ce strângere a mijlocului spre a obţine o talie de albină, precum şi tocurile do picioroange. Curiositatea e mare de a se vedea, cumva fi acest nou soiu de îmbrăcăminte, căci A-merieanele se vred a -fi cele mai elegante representaDte ale sexului lor.—Ar fi intr'a-dever de dorit, ca să se înfiinţeze şi la noi asociaţiuni analoage şi a se scăpa de modele ridicole : ceea ce pare frumos azi, mâne este urît şi poimâine se revine iarăşi la modele din trecut I O leafă bunicică are desigur Sultanul de Zanzibar. Mulţumită marei desvoltâri, ce a luat comerţul acestei ţâri, veniturile sultanului sunt pe an de 300,000 lire ster-linge sau peste şease milioane franci. Acum patru aui aceste venituri erau de 90,000 lire sterlinge. — Dar oare fi-vor muritori de foame şi in acea ţară ? ŞTIRI TEATRALE Sala Bossel.— Teatrul artistic Bergheer cu fantome şi visiuni. Luni la 24 octombrie 1883, a patra representaţiune. PROGRAMA: Partea I.—Theatrul Pitoresc, Bombardarea Brăilei, cu incendiul şi strie&riuneagca-selor şi cufundarea unui vapor do resbel turcesc. Partea ll.—Debutul drei Sofie Bergheer 1. Arta pentru a fi milionar. 2. Moşul. o. Nota bâncei. 4. Nu se ştie la căte ore este. 5. Micul aportator. 6. Traudalir. 7. Fauto-me americane. 8. Postiion d’amour. Partea III.— Miss Luis Aenca, Musca de aur (la Moucho d’or.) Lipsa de sare. — Liberalul spuDe că in Iaşilipsajde sare a devenit o adevărată calamitate, de oare-ce administraţia centrală uu trimite nici-cidstă cantitatea de sare necesară. Daca guvernul s'a făcut negustor de sare, bine-voiască a se purta ca uu negustor cinstit. VARIETĂŢI Un cal inteligent.—De veri o câte-va sfiptemani distribuirea ziarelor la residenţii din Pleasan Plains (Statet Island) se face de cătrâ unii din micii cai indieni numiţi mustangi. Sunt 12 ani de când acest inteligent animal aparţine distribuitorului de ziare Andverson Dodson. Acest din urmă câzend bolnav, a trimis scrisori clienţilor s6i, informandu'i că de aci încolo muştan-gul va face distribuirea singur, rugăndu’i ca sâ’şi ia ziarele lor din sacul cel poartă calul pe şea. Cu incepere din acea zi micul cal îşi face ocolul seu cu o regularitate exemplară La ora fixă, in fie-care dimineaţă, el se opreşte la porţile fie-cirui diu clienţii stăpânului sfiu şi ’i cheamă nechezând, dacă numeşte aşteptat, şi apoi pleacă inainte. El serveşte ast-fel 60 de abonaţi, şi in 3 s6p temâni el n’a făcut de căt două greşeli. A doua greşeală a reparat’o tot el faefind drumul înapoi aproape de o milă şi oprindu-ee înaintea casei, in faţa căreia uitase mai intăi de a se opri. Şine electrice. — Aceste şine au înlocuit firul telegrafic. Se zice, astfel anunţă ziarul „Morning News" din Belfast, că proprietarii tramwaiului din Portrush vor fi in curând in stare să desfiinţoze firul telegrafic caro se află de a lungul căii lor. de vreme ce speră a face ca şinele electri c# să indoplinească un indouit scop. Se fac încercări, cari pănă aci au fost incoronate de cel mai maro succes, prin cari se va dovedi că şinele pot fi Întrebuinţate şi ca conduct telefonic. V. Cov. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua diu Teoria Verbului după fraţii Bes-chcrelle de N. Droc-Barciftllll, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vânzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etC-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasagiu] Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuajscu, Calea Victoriei No. 32. D-niî F. Gobl fii, proprietarii tipografiei Curţel regale, a pus sub presă un volum de 50 TST TT "V ELE de DEM- CONSTANTINESCU-TELEOR şi va apare in cursul lunei acesteia. In editura Tipografiei Române a apărut : „Codicele Române anotate“ Partea II Procedura Codului Civil, coprimjend Legea Judecătorielor Comunale şi de Ocole, anotate sub fie-care articol, cu Jurisprudenţa Curţel de Casaţie, de Adolf Stern, doctor în drept. Preţul 5 lei noi. Doritorii se pot adresa la Tipografia Română Str. Carol 1 No. 3 Bucurescîşi la principalele librării din Capitala. INTERNATUL DE BAIE II AL D-Lvl Heliade Radulesou situat în localitatea cea mai săne-tosă; în grădina Heliade, piaţf- Mo- şilor, primescc orl-când elevi Stu-diele se fac după metodele cp o mal oune şi conform program iior scole-lor publice, unde elevii acestui institut sunt datori a trece examenele spre a putea orl-cine controla pro-sresele ce se vor face. Limba fran-cesă şi germană sunt obligatorii. de închiriat srjtt îî cepere de la Sf. Dumitru viitor, uâ casă nouă, forte comodă şi solidă, pe strada Romană N. 71. Amatorii s? bine voiascâ a se adresa in strada Lumini No. 16 DE ÎNCHIRIAT Cu incepere dela Sf. Dumitru ; 4 camere pimniţâ şi bucătărie, in strada Icoani No. 6, şi 4 camere, bucătărie şi pimniţa in strada Olari No. 24. Doritorii se vor adresa strada Icoani No. 6. COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfa turcească, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Ilie Iliopol, in gangul din faţă al Teatrului Bossel. 1 Domnu şi Doamna Em. Lahovary, Domnu şi Doamna George Em. Lahovary, Domnu şi Doamna Alexandru Em. Lahovary, Domnu şi Doamna Em. Cretzulescu, Domnu şi Doamna Dimitrie Ghyca, pătrunşi de cea mai adâncă durere pentru perdorea prea iubitului lor fiu, frate, şi cumnat Grigore Em. Lahovary încetat din viaţă la 22 Oct. in verstă de 22 ani. V& roagă să bine voiţi a asista la serviciul funebru ce va avea loc la cimitirul Şerban Vodă, marţi, 25 Octombrie la 2 ore p. m. Prietenii şi cunoscuţii cari nu vor fî primit această incunoştiinţare sunt rugaţi să ţină seamă de densa. CURSUL BUCURESCI qASA de schimb TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No .60. Pe eiua de 24 octombre 1883. 5olo Renta Amortieibilă. . . . 5"[a Renta Română Perpetuă , 6°|o Obligaţiuni (le stat. . . . 6oro Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o , Monicipale . : . . 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 I. '5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7o;o .» Scrisuri Rurale.. . . f>O[0 Scrisuri fonciare urbane . . 0o[O ... 7y|& ... impr. cu prime Esc. (20 1 b.) Acţii Râmei Naţionsle Române2501 , > Soc. cred. mub. rom. 250 1. , , , Rom. do construcţii 5001. , , . de Asig. Dacia-Rom 300 1. , > ! i , Naţionale 2O0 1. Diverse Aur contra argint. . . , , Bilete de Banqne Fiorini valoare Austriacă. . Mărci g •: r................ Bancnote francase. . . . lunjp. Vdmi 92- 2 9i /a 901 911/, 99,fi IOO1/4 W/î 1031/., «a '/* 84- 232- 23c --- 913,4 92>h ‘O-'m. lu3>/„ iţ8 --- 83»/, 981,2 99--- 1021/4 I021/4 36--- 34- 1 35 1345- 20 - 202- z* - 242- 15 --- 454- 27 --- 274 - 235 2Gu 255 260 210 212 123 r,12'1 99liografie Recomandam ca necesarie tuturor autorităţilor şi cetăţenilor in genere. Codicele comanale complecte, coordonate şi anotate de DimitricD, Fultmeauu. Preţul 4 lei. .A.111111CJU In strada Nouă' No. 5 se irâseşte in toate zilele tot felul do mezeluri cărnuri afumate şi ciumaţi: proaspeţi do purcel. Cu stima B Brand. PRODUCTE SPECIALE PARFUMERIE IUI mm DB PARHE ED. I’IWUI Săpun.........M ■ICIIUIELE DC fUU Essenia pentru .............Bl ■ICIIUIELE DE PARIA Apa de tollette. .DE MICIIUHELE DE PARMA Pommada........DE HICIIINELE DE PARMA OUu..........DC ■ICIIUNELE DE PARMA Praf de orei... .DE MICIIUIELE DE PARAM Cosmetic.......DE rictlUNELE DE PAaMA i 17, Boulevard de Stras bour a, 87. 'iagurul Dspoiit allu AipasiaoT Migaot. inOEHMBMI------------------£--- Frantz Griibe| ARHITECT Strada Tirană No. iiO. Suburb. Icoană ; poate fi găsit şi peste drum de bis. Serindari, unde coustrueşte palatul Curţii cu juraţi. ! PAPIER WLINSI Două-deci de anni de isbănda mărtu-l resc de efficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii cei I mai de frunte pentru vindecarea rapede I a botelor de pept, guturaiurilor, I durerilor de Gât, grippei, durerilor, [ rhumatismelor, lumbago (durerilor! de şele),etc.— PARIS, 31, Rne de Seine, I — Gctia, 1 fr. 50, in tote pharmaciele. [ A exige numele lui WXZJVSX. SaRACIA SÂNGELUI FRIGURI BOALE NERVOASE VIN DE BELLINI CU QU1NQU1NA ŞI COLOMBO diplomă de merit de la expos. din Viena Ace6t vin întăritor, febrifug-u, mfcinervos vindeci afecţiunile sn-ofn'oase, friguri nevrose, diare. crenice, colori palide, neregularitiţi a aingelni; ee convine specialraente copiilor, femeilor delicatei* persoanelor in virsti şi acelor slăbite de boală sau de excese Adh. DETIIAN, farmacist, Fob. St-Denis. 90 Paris fi principalele farmacii din romănia şi stri'uitate A se cere pe etichete Timbrul guvernului fran-iji semnătura J. Fayard. I’riţul 4 fr ‘orie suaia nndecite prm TobarUe L#tj » Franci*. “ | Caurrhalfi, aldofulft, | Jocdiuaât ai balele organelorfi raspir*-, ifp., Tindeoato ie mama»* tfi oklart cu hapuril* _________________________udMvnUglet, al* d-rnlul Cronlar. Preţul 3 rr., cutii, Îs Frânei*. NEVRALGIES — UvaiMsr farmacistă-ctunietn dl cilii l-ii, SI ne de U Hernie. PARIA. Oisiwi ia Bacareul: la d. IBmii. |i in tdte braaciili. IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA; MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINĂ TENCUIALA PENTRU CASE Mare depoait !a D-nii F. Brozzeai & C-ie * r Calea Victoriei 55 MARELE MAGASIN u E MODE" CM O o > o O ’J/je ’u o < o o ro cil pen g Anunţăm pe onor. Public şi distinsa noastră clientelă, j-nsonul de toamnă, uni primit din propria noastră fabrioaţiuno im f-olosal asortiment dt< bai ne pentru bărbaţi şi băeţi. astfel oft onor. • visitatori va avea de admirat o adeveratft exposiţinuo do liaine. atăt llpriri variatele şi modernele deaenuri ale etofelor. căt şi de eleganţii. K’tonfecţi unei. Cavalercl ui: mode CĂILE FERATE ROMĂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cn Incopere do Ia 20 Malu 1883. La ploejti, Buzău, R-Sirat, Focjani, Mirăjeşt. Bacău, Roman, laşi, Galaţi 51 Brăila (tren accelerat) 1O oro 48 minute seara. fja Ploejti (Sinaia, Predeal (Buzău, R-Săruj, Foc-jani, Mărăjcşti, Brăila, Galaţi, (tren do persoana) 8 orc dimineaţa. La i'locfti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploejti, Sinaia Prrdeal (tren accelerat) jl de Ia Ploejti cu trenul miit Iu Buzău, R-Sărat, Fucj’.ni, Mirijejti 5 ore 30 m. d. ni La Pitejti, Slatina, Craiovi, T-Severin, Vlrcio rova S ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 80 m. (trei de persoane.) L» Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) ti ore 10 min. d. a. (tren mixt). SOSIREA TRENURILOR Be la Iaji, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Hărăjeşti R-Sărat, Buzău, Ploejti (trenul accelerat) S ore dim- De la Galaţi. Brăila, Buzău, Ploejti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mirăjejti, Focjani, R-Sărat, Buzău, Pleoşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploejti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploejti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Vărciorova, T-Soverin, Craiova, Slatina, Pi-tejti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul acnUrat 11 ere 2O mia i nainte de a-meazi (tren de perinaue) De Ia Giurgiu: Sori d. a. (trenul fulger) iO on dimineaţă (tren de persoane) 9 ere 15 m r seara (trenul mixt), FOTOGHAFII prea interesante şi picante trimise in plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fi. 4, 3 şi 2 ; Bumpîer, Konigsberg, in Prusia. Steind. Querstrase. 3. Cata-6ge asupra unor lecture picante gratis. A n u n e i u La magazinul de argintărie, de pa calea Moşilor No. 157, se află de vânzare cu preţuri foarte moderata : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, coşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, aălbi, diademe de cap, tacâmuri da masă, şi altele de argint. Se primesc comande relative la această ramură, precum ăncă a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios. î£. Mlnleicn. i ] INST1TUTU MEDICAL BU0URES0I 6 : strada vestei 6, (LINGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3 Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5| Inhalaţii, 6. Mu.-ui iu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. SECŢIA HIGIENICi 1 Bae abur . . . . . . ;3.— 1 bae de putină cu şi fără duşi lei 2,50 1 » „ „ „ „ . ciment pentru medicamente . . . . „ 2. — 1 duşă rece sistematică . . „1,50 BAI I)E ABUR ŞI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise in toate zilele de la 7 ore dimineaţa păn i la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o dată pe săptămână Vinerea, la 6 ore di mineaţa pană ]a 1 post-meridiane. Preţurile ia secţia medicală conform Direcţia _ -£AC3-JA.SX37TTj: OK litru] Naţional Baenreţti coloniale: si delicatese l G. MOCIAi VIS-A-YIS DU THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele BSuturi fine. Anlset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Snls Ananas de la Martlnique. Banane de la'Bayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzel anti Coleric Chartrenz. alb galbin, şl Verde de la grand Chartrenz Franci a! Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sec. de la VimandFochin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fin cliampagne, din Cognac. Liquemri tot felnl de gnstnri de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renu-mitaMastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamalqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Dngaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăsani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştF as. Cu stimă, D. G. MOCLANU. / JOStPH SANDR0V1TZ 23UOURESC 16. -CALEA VICTORIEI - 16. S« rind® Piane şi Pianine din cele mai renumit® fabrici eiiitrm american cu intreaga placă de metal, se primeşte şi plane rechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-▼inciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur||de piano. Tipografia .V ^fTuhscu nla Theatruhd Bossel.