JDMINECA 23 OCTOMBRE 1883 V re-l susţinuse cu mare căldură ii nainte cănd nu făcuse el mai ie de cum face astădi; funda- lul in fine de anţerţ al unui ■tit roşu in Taşi, unde nu exista menea plantă preţioasă, făcu interpelare ieri ministrului de erne. Materia era din cele mai pulare şi ceia ce venea să imite d. Panu guvernului şi să ură de la dănsul era drept. Ştiut este faptul anticcnstitu-nal comis de către prefectul de 'ijilcea, fratele retrasului ministru Justiţiei d. Stătescu; ştiut este acest prefect—valiu al Tulcei, mai de aproape rudă a regi-Jui, işi permise acum duoăluni priveze pe administraţii săi, intr’o ordonanţă a sa, de unul i cele mai sacre drepturi con-Ituţionali, libertatea de a cugeta i a scrie. | îngrijirea cea mare care o res-iudi măsura extra-legală a zisu-n prefect se imprima pe coloa-«Je tutor organelor de publicitate, fri in chor rădicară vocea eonii ei şi cerură, nu numai ime-Bita abrogare a ei, dar şi desti-îrea temerarului care ’şi-a per-ts a o lua. Şi intr adevăr era caşul, acum ii mult de căt ori cănd, să se > ă un exemplu de liberală re-iraţiune, printr’o disposiţiune Mitra prefectului atăt de aspră pre căt de cutezător a fost atentatul său. Cu toate acestea, regimul s’a ferit ca de foc să se atingă de persoana prefectului nelegiuit, din respect către un alt principiu al Bău, unul şi singur, care primează pe toate ce'e-l’alte şi care este : inviolabilitatea rudelor. Acestui principiu de cămin, s’a sacrificat toată puterea Constituţională, şi de ce lamentele sufe-rindilor au fost mai tari, de aceea s’a mai indurat incă bunul părinte al Roşiilor să nu’şi plece urechia la dănsele. Făcănd dar acum d. Panu o interpelare guvernului in sensul celor de mai sus, domnia sa exprima un simţimănt de indignare generală netăgăduit. Ce a cules insă ? Ne e dat să vedem aci conse-' cuenţa fatală a speculaţiunii cu. principiele, a lipsei de principii! Ministrul, acusat de către orator din punctul de vedere al prin-cipielor afişate dar neprofesate, desbracă critica interpelatorului de tot ce avea ideal şi o arată in toată goliciunea ei materială, făcănd observaţiune d-lui Panu că, paraponul cum se zicea odată, sau nemulţumirea ce-’i causează retragerea funcţiunilor sale de advocat al epitropiei Săntul-Spivi-don, d’alde aceste impregiurări, ii dă aripe spre a se inălţa in sfera ideilor de purtare absolut corectă din partea guvernului, iar nici-de-cum credinţa sa in principie. — Printre acestea declară, căt pentru ordonanţa blamată, că ea s’a revocat, dar că prefectul a rămas tare la locul său. N’avem negreşit nevoiă să facem comentarii intinse asupra cuvintelor ministrului, casă aducem la iveală desgolirea nenorocitului sistem de care se conduce. Ministrul a vorbit in legea sa şi poate că ar trebui să ’i recunoascem un merit din pur.ctul de vedere al francheţii. Dar de ceea ce ne simţim cu desevîrşire atinşi este de posiţiunea penibilă a onorabilului interpelator. Principii ! purtare corectă! pretinde d. Panu acestui guvern. Nimic mai frumos şi mai de laudă peutru domuia sa, june de talent. Insă iată şi ministrul zicăndu-i: ______ Pentru ce ’ml vorbeşti numai acum, cănd ai perdut posturile, de aceste daruri sublime, iar pe timpul cănd aveai posturile erai confundat in adănci elogiul i Dureroasă descoperire este aceasta. Serve ea de lecţiune pen-ru aceea cari nu se conduc de principii in tot momentul, ci caută numai de a le specula. Pre căt ştim, partidul roşu din Iaşi şi din Moldova intreagă, a fost creeat numai pe basa profi-telor individuali ce putea trage din graţia guvernului inregimen-taţii la partida d"lor Rosetti-Brătianu ; şi d. Panu a primit rolul de recrutator al unor asemenea aderenţi. Şcoala fiind atrăgătoare au dat năvală neofiţi din toate partidele in căt au copleşit elementul fundator al tovărăşiei li-beral-naţionale mai cu seamă iii Iaşi. De aci a urmat că iniţiatorii s’au văzut d’odată concuraţi, nesocotiţi şi obligaţi la impărţială, cu cei nou veniţi, in căt d. Panu a fost nevoit să protesteze, in numele democraţiei, că d. Ion Bră-tianu a dat măna cu juna dreaptă, şi să se pună in oposiţiune. Cine e de vină ? Şi cui alt, de cât celor ce au făcut ca domnul Panu, se dato-reşte această nenorocită situaţiune, că chiar intr’o cestiune atăt de gravă, ca aceea rădicată cu mult talent de către domnia-sa, intr’o cestiune de libertate hrăpită, in-terpelatorul nu găseşte nici un echou, şi minister, cu prefectul său, scapă de respuuderea care le incumbă, ocupăndu-se toţi a-şi vedea detrebile lor in parte. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 30 Octomvrie. — Se crede ci in curind d. G’ballemel-Laeour se va retrage din minister, din causa sănătăţi. D. Jules Ferry va lua atunci portofoliu] afacerilor străine. Pa is, 30 Otomvrie. — 0 depeşa din Madagascar anunţa câ Hovaşi au cerut pa-Cra cu Francezi. către guvern. Londra, 31 Otomvrie.—Marchizii Ts.-ng ambasadorul 'Jhiuei, ar fi zis ca China va interveni in cazul cănd Franţa ar tramiie noi intariri de trupa la Tonkin. „Daily Telegraph“ reclama mijlocirea En-gliterei intre China şi Franţa. Paris, 31 Octomvrie. — Ultimele ştiii din Tonkin zic ca amiralul Uourbet a părăsit Hai-Phong la 24 Octomvrie, eu 000 marinari, spre a se duce la Hanoi, do undo va dingo operaţiunile militare ; amiralul e hotiret a ataca fortareţea de la Sou-Tay indii ta după sosirea ajutoarelor trimise din Franţa. Discursul d-lui Al Laliovari (Urmare) Aceste proiecte n a putut sa le inghiţa Camera aceasta, de şi a probat ci are un stomac destul de încercat şi uu a arătat pa- ni astâ-zi maro împotrivire la ori-ce i s’a cerut de «“cest guvern. Aceasta poate sa fie, şi aceasta cestiune nelinişteşte grozav ţara, căci trebue sa credem ea afara de zidurile aceste mai este cine va. Şi aci este foarte dibace şi foarte periculoasa atitudinea guvernului. La aceste preocupări legitime ale tutulor acelor cari mai au ceva in aceasta ţară, guvernul a răspuns printr'o dibace diversiune şi o îndoita manoperă. Un om pe care trebue să’l numesc, căci de şi nu este aci presiute, voinţa lui apasă aceasta deliberaţiune, şi umbra lui ca acea a căpitanilor celor mari conduce incă la luptă şi la victorie legiunile sala, un om, D. Rosetti, s a retras la Paris ca pe muntele Sinaia, şi de acolo trâ-mite din oraşul Comunei enciclice sub formă de porunci şi de axiome după rolul de profet ce ’şi- l’a luat. Diu vreme in vreme el vă crâmite câte o scrisoare, cum vă a citit D. Ionescu, şi ve arată care sunt ideile sale cu multă francheta, o mărturisesc. Câte o dată va zice tocmai cum ziceaChris-tos discipolilor sei : „puţin, şi nu me veţi vedea, şi puţin iarăşi mă veţi vedea (ilaritate). Un om ţine ţara in suspensiune prin atitudinea aceasta misterioasă şi enigmatica, el are idei din care a lăsat sâ ce vază numai o parte, dar o parte destul de iufrico-şatâ, pentru cei cari au credinţa vulgară eâ societăţile trebue sâ meargă insa cât-vatimp cu mecansimul cunoscut pana astă-zi şi pe care nouii profeţi ’l declara invechit, adică cu aceste idei ruginite de proprietate, familie, religie, libertate iconomicâ, schimb liber intre averi şi muncă. Acel om este adeveratul inspirator şi ade văraful conducător al acestui marş de front iu contra Constitnţiunei. Daca ar fi aşa, ni se zice, cum aţi vedea in rfindurile noastre oameni ca coi care sunt, mari proprietari, boari vechi, jurisconsulţi eminenţi ? Aci este imensa abilitate a operaţiunel (ilaritate). Când avein a face cu nişte oameni ca D. Brâtiunu şi Rosetti, care au jucat un rol fnarte însemnat şi cari nu au obiceiul de a nu isbuti in aceea ce vor, şi cari pentru a isbuti s'au servit de mijloacele ce pârean cele mai depărtate de scopul lor, trebue sa ne gândim şi sâ nu luam lucrurile aşa de uşor. Ni se zice cum ? D. cutaro, D. cutare, cu atâtea roprieiăţi care are atâtea a scăpa, cum o sa ţie «.u D. Rosetti pentru aceste proecte radicale, revoluţionare, care aduc aminte hipotezele, teoriile, visurile comunei de Paris, care acum a venit iar la moda, cum au sâ vie şi sa ’şi pue capul de buna ■ voe sub topor ? „Le guillotine par persua-sion, cum zice o gluma frauc-să. Ei bine, aceasta este forţa d-lui Rosetti, care prin abil taica sa a adus pe atăţeaoa meni să facă contrariul de ce voiau sau gândeau. S’au re.-puus : D. Rosetti t-sto aşa, are idei radicale, nu poate să le unge, căci unele le a dat pe faţă, cum este electivita-tea magistraturei care după mine nr fi un fapt ce ar lovi in tonte drepturile şi nr arunca nesiguranţa in toate interesele. Ei, I). Rosetti poate sa aibă aceste idei ingri-jitosre, zic acei conservatori rătâciti, dar d. Brâtianu, un om conservator, care, din vreme in vreme, este taxat de amicii sfii ca este reacţionar (ilaritate), îndărătnic si cb ar niţel boer. lata un om înţelept care impacâ toate interesele şi risipeşte toate grijile». Daca acum o linie de demarcaţiune începe sâ se faca in partidul liberal, intre Rusetişti, oamenii ideilor celor iuaintate, celor mari, şi intre Braiieneşti, care nu au idei, ci numai pofto. Aceştia nu cauta mai departe ; peutru ei lucrul merge struna (ilaritate), sunt senatori, sunt daputaţi, proprietăţile lor sunt garantate ; daca au fii, nepoţi şi rude ’i puu in slujba ; daca au afaceri le merge bine; daca au {rocese le câştiga; ei sunt oameni practici, pentru dănşi totul este bine, ce le pasa de alţii, ei au scâpat misa lor particulară. D-lor, ve prevestesc de un lucru, ca, când pste_,o aso naţiune intre oamenii cari au numai pofte şi intre oameni cari au idei fia şi rele, acei oameni cari au pofta sunt biruiţi de acei oameni cari au idei. Şi dacâ nu aveţi decât pofte, nu alunecaţi pe aceasta cale periculoasa de a ve alia cu cei ce au idei. Nu pentru ca sa fiţi in judeţul D-voastrâ mici satrapi, sâ puneţi cutare subprefect, cutare judecător de ocol, cutare agent fiscal, sa nu credeţi că aceasta ajunge, căci ideea va birul poftele, şi D. Rosetti va birui pe D. Brâtianu, (ilaritate). Dar D. Brâtianu nu este Brătienist, şi eu ’l cred niţel cam rosetist(ilaritate). Aceasta prevestire o fac pentru clasa aceea de oameni de care nu ms interesez prea mult, căci calculele lor greşite se vor întoarce in contra lor, şi crezend câ părăsind marele principiuri sociale vor scăpa numai situaţiu-nea lor particulară, ei nu vor scăpa nimic; de acei oameni nu mă interesez, ci me interesez de naufragiul acelor principii pe care d-voastrâ Ie chemaţi ruginite, reacţionare, pe care eu le cred incă până acum călăuza cea mai sigura a societaţei. Şi eu, dacă me voiu lumina mai mult, poate sa devin Rosettist cu^timpul, târziu foarte târziu. Bra-tienist nici o-datâ, cel puţin in sensul care am zis. Eu nu cred câ trebue sâ facem a. supra norstră incercarea unor idei, cari cele mai mari naţiuni nu au indrâsnit incâ să le aplice in toată intinderea lor ; sunt incă pentru proprietate in înţelesul cel mai ab -.solut al cuventului, pentru respectul dreptului tutulor, pentru libertatea convenţiuni-lor târâ ingerinţa Statului ; sunt in contra acelor incercări de socialism deghisate care se chiamâ monopolul câreiumelor, care se poate urma de monopolul tutulor comerţurilor. Sunt nu numai in contra electivităţei magistraturei, dar sunt pentru inamovibilitatea ei şi care trebuie s’o puneţi in Con-stituţiune daca voiţi sa £luaţi toate garanţiile serioase pentru independenta jeetaţea-uului, şi prin urmare a alegătorului. Prin urmare eu me ingrijesc de aceste principiuri şi chiar când n’aşi ave3 priviiegiu sa le scap de naufragiu, n’aşi roi sa trag la mal numai luntrea mea. Conservator am fost in principii, nu reacţionar, şi conservator voi remânea. Numirea de conservator se impacâ cred eu inai bine cu ideile moderne sânetnase şi liberale decât cu ideele unui radicalism oare se confunda cu socialismul ; basa socialismului, basa multor State antice, a fost sacrificarea indivizilor, acestui idol strivitor care se chiamâ Statul, şi de aceea am văzut pe câti-va cu idei care ui se parcau ruginite şi feudale apropiiudu-se de oameni cu tendinţe socialiste şi radicale. Secreta lor rudenie este această idee comuna care socoteşte pe Stat totul şi pe iudivid nimic. Conservatorii insă in sensul modern al cuventului sâ impacâ mai bine cu libertatea, fiind câ nu poate să fie cine1.a conservator fără sa fie sincer liberal şi nu poate sâ fie liberal farâ să fie conservator adevărat. Voci. Aşa suntem şi noi. D. Al. Laliovari. Se poate să fiţi aşa, dar n aţi dovedit’o intr’uu mod clar, şi daca aţi li aşa atunci cu toţii ain li impreuua, căci noi nu mergem după figura, ci după idee ; dar nu este aşa fiind-câ aveţi iu jurul, in umbra d-voastrâ oauieui cu idei cari suut eu totul contrarii ideilor cari se afişează in public. Nu ştiu daca acele idei sunt şi ale d-voastrâ, d-le preşedinte al consiliului, Mimica sunteţi un om foarte ascuns. Noi nu ştim pana acuma bine tot ceea ce cugetaţi şi voiţi d-voastrâ Nu vorb-sc de credincioşii ucenici cari cred in d-voas-trâ ca in Christos, şi zic: „Avtos efa,“ el a zis, şi se inehiua după acesta. Dar vorbesc pentru oameni imparţiali şi cugetaton cum sunt eu şi alţii. Noi incâ nu ştim bine ce voiţi d v. CeeB ce ştim pentru moment este câ ne pre-sentati o lege care sub aparenţa ei democratica, nu este do < ăt o lege de cesarism V TIMPUL e despotism in imprejurările de faţa. In a-devâr, sunt unii cari nu vor cesarismul, dar cari au prejudecăţi ultra-egalitare şi uri neimpâcate contra tot ce pare a ii o stare mai mare sau o situaţiune ceva superioara in societatea romana, cari cred că vor libertatea, dar cari urăsc mai presus de tot, ori care inegalităţi sociale, lie ele absolut necesarii chiar acelei libertăţi. Acelora le voi zice că ura este un râu povâţuitor şi le voi aminti acelor democraţi fabula calului, care a voit să se râsbune pe cerb ; calul este acea democraţi? exagerata; iar cerbul este partidul conservator, timid şi slab : calul a luat in spate pe om ca să ’l ajute, şi cănd a omorit pe pretinsul lui vrăşmaş, voi să dea jos pe călăreţ, şi să ’şi recapete libertatea perdută. Dar acesta strângându’l in pinteni şi intorcendu’i friul in gură l’a făcut să simţă că libertatea se instrăi-nează lesne, dar se recapătă cu ane-voinţă. Dacă cerbul represintă pe partidul conservator, calul este democraţia independentă şi cesarismul este acela care va omori pe unul şi va incâleca pe cel-l’alt : să vS feriţi dar de densul (ilaritate). D-lor, când vorbesc cu fapte, nu me tem de risetele neîncrezătoare ale d-v. Eu vă am arătat ce au fost colegiile electorale iu trecut, şi cum voiţi să le faceţi in viitor ; şi de le veţi face aşa cum voiţi, vă pot spune cu siguranţă, că cesarismul va li la noi moştenitorul şi al unora şi al altora, şi, ce este mai periculos, va fi cesarismul fără Cesar, adică despotismul vulgar şi mediocru. In nici o ţară nu este o centralisare mai teribilă de căt la noi. Citiam mai de unâ-zi un articol in „Bevue de deux mon-des“ al unui scriitor insemnat relativ la eentralisarea Franciei; ei bine, tot ce se zice acolo despre Francia se poate zice şi de noi. Insă mai putem adâoga ceva ; la noi drumurile de fier sunt in mâinile guvernului 1 nu zic că acesta este rău financiar, dar ca mijloc de ingerinţă electorală suut un instrument aceste mii da amploiaţi. Mai adâogaţi şi magistratura amovibilă, ceea ce pune starea ori cărui in măna ministrului justiţiei, cănd ar vrea, sau au-nui advocat influent care acela vrea mai tot-d’a-una. Ei bine, in asemenea imprejurări, in asemenea stare de lucruri ne chemaţi la lupta dreaptă pentru modificarea Constitu-tiunei ? Apoi nu vedeţi că semănaţi cu acel om imbrâcat de sus până jos in fier şi inarmat, care cheamă la luptă pe altul gol şi desarmat ? Dacă ar fi vorba de alegerea unei Camerei ordinare, ne-am resemna ca să stăm de o parte incă vre-o patru ani de zile cum stăm de şeapte ani, dar nu este aşa. D-voastre puneţi o mână cuteză-oare pe pactul fundamental al ţârei, pact adoptat nu numai de partide, dar de ţară şi Tron, pe cari cu toţii am jurat. Ei bine, când faceţi un asemenea act, trebue să ’l făceţi in condiţiuni de lealitate, de libertate, de probitate politică. Trebue să se pronunţe ţara, dacă voeşte să reformeze Constituţia, sau nu ; şi dacă se va pronunţa că voeşte să revisuiască, ne vom inchina capul; dar daca ea nu voeşte, atunci sunteţi de două ori criminali, pentru că voiţi să călcaţi Constituţiunea, şi s'o călcaţi intr’un mod dosnic şi făţarnic. Ei bine, când in asemenea condiţiuni nu veţi garanta cea mai deplină, cea mai sincera libertate iu alegerile viitoare, atuncea să ştiţi că este d'asupra D-voastre o altă putere. Facem apel la jurământul Regelui care l'a legat solemn de naţiune, iâr nu de un partid, precum a legat naţiunea de densul. Acel jurământ l’a rostit aci. Aceste ziduri ’şi aduc aminte. Ele au poate mai multă memorie de cât oamenii. Dacă prin presiunile obicinuite, "prinr’o lovitură de Stat, lăturalnică, ni se va atinge drepturi sacre, atunci vom lipi acel jurământ pe uşile închise ale Adunărilor o-datâ libere, odată deliberante ale României, (aplause prelungite). INFORMAT IUNI In unul din numerile trecute, vorbind de conflictul ivit intre ministrul de finanţe Lecca şi intre secretarul acelui minister, am spus—subreser-vă—că, cauza conflictului a fost că d. Protopopescu destituise pe d. Balaban dela vamă,, ca unul ce fusese datju-decăţei şi destituit. D. Balaban vine acum şi desminte cele inăintate de ziarul nostru ca fiind neintemeiate, adaugănd ăncă că „daca ar fi convins că d. Protopopescu i-ar fi dat epitetul de pungaş l’ar acţiona ina-intea justiţiei.“ Luăm act. Se vorbeşte de numirea d-lor D. Pruncu, fostul prefect al jud. Iaşi, in postul de director al regiei tutunurilor şi sării. Ce nu e cu putinţă supt diatetura d-lui Brătianu !... D. P. Carp, ministrul plenipotenţiar al României la Viena, se află in capitală. D-sa a fost primit ieri in audienţă de M. S. Regele. Măine, duminică, se va impărţi pre-miele şi recompensele exposanţilor de maşini agricole, şi sătenilor cari au luat parte la concursul aratului cu pluguri. Solemnitatea se va face la şcoala de agricultură de la Ferăstrău. Comitetul permanent de Covurlui a hotărât să se constitue parte civilă cu 10,000 £lei, in cestiunea porumbului stricat, impârţit la locuitori. Procesul acesta se judecă azi la Tribunalul din Galaţi. Ieri a inceput la Universitate concursul pentru catedra de drept internaţional dela facultatea juridică din Iaşi. D. Const. N. Constantinescu din judeţul Argeş a trimis d-lui Brătianu, Primul ministru, următoarea telegramă : „Oraşul Piteşti este lovit de cum- I plită calamitate, cu magistratura ce’l compune, membrii Tribunalului sfidează dreptul şi moralitatea ; este un trist şi nenorocit fruct al părinţilor noştri şi ale noastre pentru principiile liberale şi dreptate, principii pentru care am făcut cele mai scumpe sacrificii. Rog respectuos luaţi disposiţii. “ Fiă sigur d. Constantinescu că va lua d. Brătianu disposiţii.. d’a pu- ne la coş telegrama şi d’a lăsa să urmeze acea stare de lucruri contra căreea se plânge. CRONICA Domnii T. D. Măldărescu, fost director do serviciu in ministerul de interne şi N. Darvari, fost referendar la inalta curte de compturi, s’au numit in funcţiunile de re-ferendari clasa II la acea curte, in locul domnilor Sc. Iarca, inaintat, şi I. Episco-pescu, demisionat. * S’a acordat semnul onorific de aur şi de argint mai multor ofiţeri superiori şi inferiori pentru 25 şi 18 ani de serviciu. * Monitorul publică căte-va decrete prin cari s’a aprobat vânzarea de veci a multor moşii ale statului din judeţele Romanaţi, Dolj, Olt, Prahova şi B.-Sărat. * Concursul pentru catedrele de pedagogie s’a amânat pentru trei luni. * S'a numit membrii la camera de comerţ circumscripţia VII, cu reşedinţa la Brăila: Domnu Niţâ Vasilescu, pieşedinte ; domni Eni Nechiforescu, vice-preşedinte; domnii Vasile Popescu Chiristigiu, NicolaeV. Per-lea, Nicolae I. Drugescu, Nicolae Ţenof şi Vasile P. Sasu, membri. * D-nii Gr. Tocilescu şi M. Suţu, cu oca-ziunea săpăturilor din urmă, făcute la A-dam-Klisi in Dobrogea. au descoperit incă 15 basoreliefuri. * Un Congres didactic se va ţine in Bucureşti la primă-varâ. El va incepe a doua zi de Duminica Floriilor şi va dura trei zile. —Societatea corpului didactic din capitală a fixat cele 12 cestiuni ce vor fi comunicate profesorilor spre a le studia pentru congres. * Direcţiunea telegrafo-poştală a insârcinat pe d Iacobescu, funcţionar superior, să ia parte la lucrările comisiunii ce s’a adunat la Suceava spre a intocmi o statistică in-ernaţională a poştelor şi telegrafelor, v Se spune că I. P. S. S. mitropolitul primat ar avea intenţiunea —■ dacă nu va fi şi inceput s’o puie in practică — dea impune tutulor preoţilor măsura ca să aibă un act formal, un fel de diploma pentru gradul de diaconi sau preoţi ; că actele vechi ar voi să le preschimbe cu altele noi spre a avea ocaziunea să ia fie-căruia căte-10 — 15 lei. înregistrând această rumoare „Binele Public" cere a se spune, de către cei in drept dacă ea are sau nu vre-un temeiu. • FOILETON 0 pagină de Dupuytren(1) Moartea ducelui de Berry (Urmare) „Da, la tot ce-ţi va face plăcere ; mâ duc ! să dau ordine a le aduce. « | îndată excelenta princesâ se precipită a-1 fără din apartament, dete ordine şi reveni să ia parte la ingrijirile, ce reclama [starea in care se afla Prinţul. i Ori câta grabă se puse pentru executarea acestei dorinţe, junele copile intârzia-râ insă aproape trai cuarturi de oră. In timpul acesta, ducele ,şi manifestă de mai multe ori temerea, că ele nu au să vie inaintea morţii sale. , — In fine veniră, densele abia apărură in apartament şi se aruncară in genuehe lângă patul Prinţului, cu peptul plin de suspine, figura inundată de l&crămi, măinele împreunate şi intinse spre dânsul; ele ascultară cu respeet căte-va cuvinte, ce Prinţul le adresă in limbă engleză. Aceste cu- (1) După Progresul Meditai Român. vinte anunţau apropiatul sâu sfârşit; le po-vâţui a iubi pe Dumnezeu, a fi credincioase religiunei lor, a fi tot-dauna bune şi înţelepte, şi a’şi reaminti de nefericitul lor părinte. Aceste cuvinte fură urmate de benedic-ţiunea sa ; el zise să se scoale, le imbră-ţişâ, şi adresându-se către ducesa de Berry 'i zise : „Fi-vei oare atât de bună a ingriji de aceste nenorocite orfane ?“ Ducesa nu respunse, de căt deschizând braţele in cari se precipitară micele copila ; ea le imbră-ţişâ de mai multe ori zicându-le cu emo-ţiune : „Da, scumpele meie copile, eu vâ voi ingriji, voi fi pentru voi ca o mamă, nu veţi aveă nici odată alte mai bună de căt mine.„ Prima parte a acestei scene excitase” o mişcare generală; se observă mai cu seamă fratele regelui a căruia intristare erea im-pârtăşita intre ducele de Berry şi junele sale fiice. Cea de a doa parte, licita in favoarea ducesol de Berry o mişcare de admiraţiu-ne pe care nici circomstanţele, nici rangul perronagelor, nici gravitatea in care se afla prinţul nu putură opri. Această mărinimie nu fu din partea junei princese numai o mişcare trecătoare ; ea ţinu in braţe cat-va timp pe micele orfane şi mi s’a spus că mai târziu.le-a chemat de mai multe ori să le vază. După datoriile cătie religiune, cea ce preocupă mai mult pe prinţul, fu ucigaşul sâu; de sute de ori in această fatală noapte el strigă : „Supărat-am eu oare vre o dată pe acest om ? Avea el in contra mea o resbunare personală?" In zadar tatăl sân ’i repeta, cu lacrimile in ochi : Nu fiul meu, nu ai vâzut, nu ai ofensat nici o dată pe acest om; el nu avea in contra ta nici o ură personală. „Prinţul revenea neincetat asupra acestei idei importante şi dădea fără chiar să bănuiască prin interpelaţiunele sale publice şi repetate proba, că nu provocase dânsul grozava lovitură de care era victimă. La aceasta primă cugetare, se mai adaogă neincetat alta, aceea a obţine graţia asasinului. In timpul lungei şi dureroasei sale agonii, Prinţul o ceru de multe ori, şi o făcea cu atăt mai multă insistenţă, cu căt simţia că sfârşitul sâu se apropie. De aceia, cănd gravitatea accidentelor lo-viturei sale ’l făcu să se teamă, că nu va trăi destul timp să poată vedea pe regele, 1 auzirâux stiigănd cu durere ; „Ah! regele Agenţii regiei au prins alaltăieri pe maidanul bisericii Antim un car cu lemne cu doi boi, având supt lemne 20 chilograme tutun indigen foi calitatea I. Contrabandiste a dispărut. Ştiri din Străinătate Italia Cu privire la declaraţiunile comitelui Kal-noky, „Gazzetta dTtalia" scrie: „Ministrul corniţele Kalnoky, prin cuvinte foarte moderate şi corecte, a relevat faptul, că ăncă nu sunt dispuse toate partidele din Italia să adopte situaţiunea actual ; insă el e convins, că marea majoritate, a Italienilor recunoaşte importanţa raporturilor amicale ale Italiei cătrâ Ausfro-Ungaria şi doreşte numai să le intăreascâ din ce in ce mai mult. Prin aceste cuvinte ministrul austro-ungar arată, că cunoaşte pe deplin starea interioară de lucruri din Italia; el ştie să aprecieze, după adevărata ei valoare, temeritatea neputincioasă, fără însemnătate şi nebună a acelei minorităţi. Noi suntem prea veseli de o loialitate şi dreptate aşa de mare in aprecierea ţârii noastre, şi aceasta mai ales, că un aşa exemplu se vede cam rar." Portugalia O foae din Berlin primeşte o corespon- denţă din Lissabona, din care se vede că turburările, ce s’au ivit nu de mult pe la ţară şi prin unele orăşele, au drept causă mizeria din administraţie, venalitatea funcţionarilor şi ocuparea unor posturi inalte de câtră indivizi nedemni. Regele Dom Luiz nu aproba abuzurile enorme din administraţie, insă el nare putere să înlăture iute această stare de lucrui. Şi in Portugalia sunt mulţi cari strigă, că vina este numai a legii electorale, după cum face la noi d. C. A. Rostti. Insă dacă cei cari sunt chemaţi să aplice legile, nu umblă de cât să’şi ajungă scopurile lor meschine personale, atunci ori jjcăt de bune ar fi legi le, efectele lor nu pot fi decât triste. Irlanda Decănd guvernul englez a reuşit să găsească un aliat in aşa numiţii Oranjişti in contra ligei agrarie irlandeze, de atunci naţionaliştilor nu le prea merge bine. Partizanii lui Parnell fixaseră unmeeting pentru joia trecută la Fermanagh in comitatul Ulster, iar Aranjiştii a doua zi au publicai următorul apel: „Bărbaţi din Ulster! A- dunaţi-vâ cu miile şi arătaţi acelor apostoli ai omorului, jafului şi fărădelegilor, că nici o distanţă nu vă poate opri să veniţi spre a protesta contra unei asemenea politice. Ei ar trebui să fie buni bucuroşi că la Rosslea au scăpat cu faţa curată. Din contra, acum caută din nou să ne provoace mânia. Să se păzească bine! Să le arătaţi că nu mai avem răbdare şi săi faceţi să înţeleagă (pe spinare) că nu e bine să mai vie vreodată prin Fermanagh." DECĂDEREA COMERTULF Sunt nenumărate plângerile ce de o t cată de vreme incoace s-au ridicat de el poporaţiunea Galaţilor pentru decâdereiî comerciului său. Presa locală şi-a făcut *i această privinţă cu prisos datoria, şi vu de la centru, escepţiune de ziarele guvert , mentale, a dat şi ea ajutorul sâu şi putuv ia u, câte-1 o ii şi ea ajutorul sâu şi puţi nicul ei sprijin. Mai deunăzi incă Cam< i , de comerţ a supus ministerului respec» un raport foarte bine cugetat asupra a selor râului şi a formulat prin el câte desiderate care ar putea să aducă bunătăţire. Eatâ in resumat ce se cerea prin iL rapoit : „1). Pentru cereale: Egalisarea tarifu local cu cel direct• ceea ce ar face o s>i dere de la 444'/2 lei, cât se plăteşte astţi vagonul de la Roman la Galaţi, la 90 l curenţei de-o potrivă pentru toţi, şinim^M nu va avea să se plângă, de cât poate ii Hamburg, că comerţul roman a reintratiii plina posesiune a activitaţei sale cu pieţei debuşeurile şi intreposiţele sale in ţar *î % prin ţară." Cu toate aceste plângeri insă, cu toat ’l aceste repetate stăruinţe nu vedem, nu ui inceput de indreptare, dar nici măcar să a fi provocat un curent favorabil in cercurilsais. oficiale. Aceiaşi ingrijire, aceeaşi apatie ce au ţi rh nut faţă cu comerţul guvernanţii noşt i totd’a-uua, ţin şi astăzi, şi nicj măcar fa| onoarea unui respuns la atâtea reclamaţ.un '.’iii» Să fie in adevăr cu tot dinadinsul hotăîwM raţi a distruge din temelie acel port şi 'jir;® goni pentru tot-d’auna restul de viaţă c i-a mai rSmas ? Şi in ce scop şi cu ce plan să face a ceasta ? noi nu putem şti. Dar dupâ cel ce se vâd nu incape indoealâ că spre ruin: desăvârşită mergem şi că o mănăvrăjmaşă care2este tocmai aceea ce ar putea să n ajute, refusă ori-ce sprijin, ori-ce cerer-legitimă. Să nu uite Gălâţenii un lucru şi anume:: că cea inteia nenorocire ce a lovit porta'j1 Galaţii a fost curba drumului de fer d k ii nare să vie la timp, şi nu voiu putea să cer graţia omorătorului ! „’L auzirăm mai in urmă adresăndu-se către fratele regelui şi ducele de Angouleme, zicându-le „Pro-mite-mi, tată şi tu frate, că veţi cere regelui graţia vieţei acelui om.“ Cănd, in fine, regele sosi şi cum ’l zări de departe, făcând o sforţare, ’i strigă cu o vocefrugătoare : „Maostate, graţie, graţie pentru viaţa ucigaşului meu 1 „Şi fiind că regele ’i respunse : „Nepotul meu, nu eşti aşa de reu precum crezi ; o să avem timpul să ne gândim la această cerere cănd vei fi insânâtoşit. „Prinţul insistă din nou, şi regele se apără mereu să acorde o graţie ce era contra legilor. Auzirăm pe acest generos prinţ, zicând cu expresiunea celui mai viu rgret. „Ah 1 Sire, nu ziceţi da." Şi peste căte-va secunde : „Graţia vieţei acestui om „mi’ar fi indulcit amărăciunea ultimelor mele momentel" Cat-va timp apoi, urmănd tot şiru acelei cugetări, el ’şi exprimă cu vocea stinsa, întrerupta pe durere, şi puind intervale destul de lungi, această dorinţă : »Ah I „cel puţin daoă aş avea certitudinea murind.,, că nu se va vârsa din causa mea sângele unui om. Această admirabilă dorinţă fu cei din ur- facui cu caH mâ pe care o exprimă in această privii» ţâ. Atrocitatea crescândă a durerii sale absorbi din acest moment toate tăţile. S’a observat cred, expresiunea Prinţul se servi, solicitând pentru acela cari il lovise ; el ceru mereu graţia vieţei acelui om, deosebind eu un tact perfect, cliiai in mijlocul celor mai crude suferinţe, ceel ce la rigoare regele ar fi putut să acoide graţia vieţei, cu ceia ce legile şi morala pu blicâ nu puteau să permită, adică graţii simplă. S’a mai putut ăncă observa că in tim> pul lungelor sale suferinţe, sau mai bine fj mâ servi de propriile sale cuvinte, timpul-lungie sale agonii, nu ’i scăpă nici o inter* pelaţiune, nici o expresiune injurioasă pen-ţ tru ucigaşul sâu. (Va urma) ! M. Dac Asi, şi că aceasta o datortscpări.i-şaduiri a dd. 13rătianu şi Roselti udului d-lor poroclit libcral-na-iţir acum. a doua lovitură, şi aceasta tribilă, o datoresc tot acestor pa noitori de bine ai Galaţilor. a si nu se uite de nimeni, cile •«saşterne omul, aşa doarme. MC A M ERA .f idmţa de la 21 Octombrie *.. se deschide la ora 1 şi 20 de ia către generalul Lecca, fiind de jid-ni deputaţi. s i ce d-nu Istrati citeşte" espunerea j| ‘o a proiectului privitor la vânzarea ■ nemişcătoare ale Statului, d-nu lj lescu anunţa o interpelare privitoa-. şi ministrarea judeţului Tulcea ; pe jiunţa aceasta interpelare una alta ^se desvolte: aceea ad-lui Panu pri-la vestita ordonanţa a d-lui prefect ii. Panu ’şi incepe desvoltarea in mij-enţiunii deputaţilor, lnterpelatorul ricul ordonanţei de trista amintire nontand cu legea organica a Rornă-peste Dunăre isbuteşte a invedera rară a fost ordonanţa d-lui perfect, se intreabă care sa fi fost moti-Li pretect când a născocit această t,ă ordonanţa; respunsul '1 găseşte i.u in împrejurarea că ziarul Stea-ogti şi luase sarcina a da pe faţă sevărşito de către deosebiţi lunc-1 chiar de către d-nu prefect; dar 1 multe ziare care fac acelaşi lucru, (u-nu interpelator, sc. „Binele Bublic1* I etc. Totuşi d-nu prim-ministru i nu le a suprimat. Oratorul amin-ilignaţiunea ce ordonanţa pricinu-ntreaga presă şi cu toate acestea al de interne in timp de două luni de la 10 August pănă la 14 Oc-, nu a scos un singur cuveni, apro-■m mutismul seu nelegală purtare leului. De ce a tăcut d-nu minis-e ce nu ’şi-a făcut indată datoria ? t ci d-nu ministru e de o potrivă ca şi prefectul d-sale. Oare partidul •«este liberal numai cănd e iu opozi-•htoritar cănd a pus mina pe putere ? d-nu Pană critica aspru purtarea inistru de interne care ar fi trebuit rl nde indată pe prefect, şfărşeştece-satisfâcţiune potrivita cu greutatea adică revocarea d-lui prefect din Ohiţu luind cuvântul Jpentru a res-nterpelatorului incepe prin a .mirare multe defecte, viţiuri chiari dar., are şi calităţi. „Am avut tot-zice d-nu ministru, simţimântul intipârit in sufletul meu, chiar fost simplu advocat, pe căte vre-advocaţi d’ai Statului nu s’au dus e procese cel puţin. D-nu Panu inse ie pe d-nu Chiţu care ’şi facea o apologie, zicândui: nu este aici li ta, d-le ministru. D-nu Chiţu infu-it-ncâ in faţa d-lui Panu următoarea ţ-i v: „Aici este cestiunea, pentru că ■T n------ - -------, r - - > eşti advocat al Sf. Spiridon.1* D-nii i par foarte ineântaţi de această is-ehirnbare de roluri, vâzând cum nistru se preface din acuzat acuza-iui Panu. D-nu ministru mai poto-vine insfirşit la obiectul interpelă-nu pentru multa vreme ; d-lui era la băi pe vremea cănd d-nu a dat ordonanţa, adică la 10 Aur d-nu Laca care avea interiraul iriului de interne a crezut că este ne se nu se amestece in această cestiune. Şi pentru ce ? petru ca eca nu se cam pricepea, asta a zică d-nu Chiţu. Căud s a intors hiţu de la Mehadia pe la 2 Septem-Unci a aflat despre vestita ordonanţă. .,d-nu I. C. Brătianu nu era in fără d-lui toţi miniştri nu puteau uci o hotârire. Trist lucru! au aşteptat mirea d-lui Brătianu ca să discute in a de miniştri cestiunea. D-nu Chiţu apoi eă a chemat pe prefect şi a zis a interpretat lipsa de organizare a Iiei, inse nu trebue spânzurat numai B atât; singura vină a d-lui este câ a ăterpretare greşită legei, iar nu câ ar ■ It-o. D-nu ministru invita pe d-nu | îator se citească aetelemn care se de către d-nu j prefect^ motivelejm « ut se dea ordonanţa; Dobrogea se iintr’o situaţie delicată pe vremea a eea ; să pregătea o broşură in caro sea-taea nu numai administraţia d-lui prefect din Tulcea, dar^a datului Român intreg. l)-nu Chiţu sfatuoşte pe deputaţi şi pe d-nu Panu sa ţiuă iu seamă că poporaţia din Dobiogea e incă in stare de formaţiune, locuitorii ei au deosebite deprinderi, aşa s. e. Tartarii mănâncă carne de cal mort ; Lipovenii nu se ştie când se nasc şi când se ingroapâ ; d-nu ministru găseşte relaţiune intre acestea şi ordonanţa in contra pressei ; in treacăt d-nu Chiţu loveşte pe d-nu Cogălniceanu cităndu i şi o circulară care a servit de model d-lui prefect din Tulcea ; d-uu ministru slerşeşle spunând d-lor deputaţi se sc mulţumească cu revocarea ordonanţei; e prea mult şi atâta. Discursul d-lui Chiţu a fost slab ; nu a mulţumit niei pe cei mai calduroşi susţinători ai guvernului, nici chiar d-nu ministru nu cred că e mulţumit cu şubreda apărare ce a făcut prefectului. D-nu Istratt, văzând câ d-nu Chiţu n’a vorbit tocmai cum trebuia, ia cuvântul ca să apare d-lui pe d-nu prefect ; oratorul zice că ordonanţa d-lui prefect a fost nu mai un cpuvantail ; mai zice căte-va cuvinte, dar nu 1 ascultă nimini. D-nu Panu, nemulţumit nici cu declara-ţiuuile d-lui ministru de interne nici cu discursul d-lui Istrati, cere din nou cuvântul şi combate eu succes argumentările d-lui ministru stăruind in revocarea prefectului. D. Chiţu respunde cu căte-va vorbe că censura introdusa de d-nu prefect, ce e drept este imorală, dar ordonanţa fiind revocată, ce mai cere d-nu Panu ? După căte-va cuvinte ale d-lui Cernătes-cu ce vrea ca intr’o asemenea gravă cestiune discuţia să nu se inchiză, Camera include discuţia, declarănd incidentul inchis. D-nu Panu luând cuvântul in cestiune personală protestează 1 contra personalităţilor făcute de d-nu Ghitu, cu care se va răfui alt-cum-va, nu tot prin personalităţi făcute in Cameră. D-nu Chiţu mărturiseşte că nu a făcut aluziune la d-nu Panu vorbind de advocaţi ce perd procesele Statului : sunt alţii, zice d-nu ministru. Şedinţa se suspendă pentru 5 minute. La redeschidere, Camera trece la orelo trei in secţiuni, adică prin secţiuni ca să plece acasă. Luni cred că d-nu Stolojan ’şi va desvolta interpelarea d-lui ; sa vedem dacă d-nu prim-ministru o fi mai cu noroc la respuns de căt d-nu Chiţu astă-zi. ECOUKI Din astronomie.— Astăzi se ştie, câ nenumăratele stele, ce se văd pe aşa numitul cer, precum şi cele ce nu se văd, sunt tot atâtea pământuri, ca şi al nostru, diferind in condiţiuni de mărime sau cantitate şi de alte particularităţi, dar fără să existe intre ele o diferinţâ fundamentala, absolută. Cu privire la una dintre aceste lumi cereşti, iată ce scrie „Figarou dela 17 curent: „Mare mişcare printre astronomi. O insulă a lui Marte a dispărut. Cel puţin aceasta e ştirea ce aflăm cetind primele fo, din „Terres du ciel“ de Flammarion, publicate acum intr’o ediţiune cu totul re-fondatâ. Astronomii au făcut astfel de progresuri in studiul acestei planete veci ne iu cât astăzi ii cunosc principalele amănunte geografice, marile, malurile şi au desinat chiar gurile fluvielor principale. Se ştie oare, de esemplu,-că polii lui Marte sunt mai bino cunoscuţi de căt ai pământului? Cu toate astea, nimic mai adevărat. Se observă zăpada ce se grămădeşte iarua si se topeşte vara şi chiar s a recunoscut, că polul geografic remăne cu totul liber de gheaţă in fie ce vară. Insula, ce formează in acest moment obiectul discuţiunii savanţilor, pare a se ridica in mijlocul apelor, ca un pisc solitar, adese ori albit de zăpezi şi iuconjorat de nori, ce se condenzâ acolo ca pe Alpi. Aceasta e insula lui Marte, mai ridicată fără indoială, dar fără să ajungă, ca Alpii şi Pirineii, până in regiunea zăpezilor eterne. D. Flammarion crede, că dispariţiunea ei actuală vine numai din imprejurarea, câ zăpezile ce o incoroneazâ s’au topit şi iu adevăr el citează mai multe esemple de dis-pariţiuni aparente analoage. ŞTIRI TEATRALE Teatrul Naţional.—Duminică la 23 Oc- toinbi-o 1883, se va juca piesa : Noaptea furtunoasă sau No. 9. comedie iu 4 ta blouri. Teatrul Dacia.—Sâmbătă 22 Octombre 1883, se va juca pentru prima oară piesa Monte-Cristo. mare dramă in 5 acte şi 10 tablouri. Ultime Ştiri Zilele trecute a dispărut clin in stitutul Şcicaru nu t8n£r elev, anume Polichroniadi, fără a se fi intors pănă azi. Făc6ndu-se cunoscută Poliţiei această misterioasă dispariţiune. in urma cercetărilor făcute, s’a arestat guvernorul acelui institut, cu care băiatul obicinuia să iasă seara, şi o femee, amanta elevului. Aceasta ar ti declarat, la interogatorul ce i s'a luat, că mai are un amant, care. liotărit să scape de rivalul său, a spus femeei că va face să piară. Acel individ se caută de către agenţii poliţieneşti. Se bănueşte a se fi comis o crimă. Ca director al prefeeturoi poliţiei, in locul d-lui Morţun, numit prefect de poliţie Ia Iaşi, se va numi d. E. Vărnav, procuror la Iaşi. PRIMARUL COMUNEI BUCUREŞTI Convocare Noi. D. Cariagdi, primarul comunei Bucureşti, Avend in vedere vacanţa de 11 Membri care s’a declarat, prin de-misiuni, in senul consiliului comunal; Av8nd in vedere aliniatul 3 de sub art. 24, combinat cu art. 25 din legea comunală ; In interesul mersului mai repede al lucrărilor autorităţii comunale. Convocăm pe d-nii alegători comunali pentru zilele şi in localele mai jos arătate, spre a proceda la vot conform prescripţiunilor legii electorale pentru cameră, relative la operaţiunile alegerii, pentru a alege II consilieri comunali. I. D-nii alegători înscrişi pe listele comunale pentru colegiul indirect vor bine-voi a se aduna in zilele de 23 şi 24 Octombre curent, la orele 10 de dimineaţă, pentru a alege pe delegaţii d-lor după cum urmează: a) Secţia J (culoarea Roşie). Alegătorii acestei secţiuni, formănd o singură grupă, se vor intruni in localul ospelului comunal, strada Colţii, spre a alege 4 delegaţi. b) Secţia 2 (col. galbenă) formată din 5 grupe, va procede in modul următor: Alegătorii grugei I, compusă din suburbiele ; Cişmeaua, Popa-Cosma, Sf. Vasile, Sf. Visarion, Popa-Dărva-şi şi Amza, vor vota in localul şcoa-lei primare de băeţi No. 2 din piaţa Amza, spre a alege 9 delegaţi. Grupa II, compusă din suburbiele : Biserica Enii, Batiştea, Pre-cupeţii-Noi, Icoana. Pitar-Moşu şi Boţeam!, alege 6 delegaţi in localul şcoa-Iei de băeţi comunale din strada Clemenţei, Grupa III, compusă din suburbiele: Popa-Rusu, Popa Chiţu, Armenii Caimata şi Oţetarii, alege 5 delegaţi in localul oficiului civil din galben. Grupa IV, compusă din suburbiele: Silivestru şi Sf. Ioan Moşi, alege 5 delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 3 de la b serica Silivestru. Grugei V, compusă din suburbiele: Dichiu, şi Precupeţii- Vechi, alege 6 delegaţi in localul şcoalei divizionare de fete din calea Moşilor No. 203. c) Secţia 3 (col. verde) formată din 5 grupe: Grupa I. compusă din suburbiele: Brezoiauu, Sckitu-Măgureanu, Popa-Tatu şi Manea-Brutaru, alege 4 delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 4 de pe strada Popa-Tatu. Grupa 11, compusă din suburbic-le: S-ţii Voivozi, Sf. "Vineri, Sf. Ni- culae Duşumea şi Sf. Ştefan (cuibu cu Barză) alege 10 delegaţi in localul şcoalei de fete No. 3 după str Griviţa No. 08. Grupa III, compusă din suburbiele: Cărămidarii, Sf. Eleftcre, Sf. Constantin, Gorgani, Mihai-Vodă, lsvorul şiaArliimandritul, alege 7 delegaţi in localul oficiului civil de verde. Grupa IV, compusă din suburbiele: Biserica-AIbă şi Spirea-Vecke, alege 5 delegaţi in localul şcoalei primare din casa Poenărescu. Grupa V, compusă din suburbiele: Spirea-Noă şi Ghencea, alege 10 delegaţi in localul şcoalei sucursale de fete din Calea Rabovei No. 145. d) Secţia 4 (col. Albastră) formată din 4 grupe: Grupa I, compusă din suburbiele : Radu-Vodă, Sf. Spiridon, Sf. Ecate-rina, Slobozia, Eiămănda şi Vlădica, alege 5 delegaţi in localul oficiului civil din strada Radu-Vodă. Gruga II, compusă din suburbiele: Bărbătescu-Nou, Bărbătescu vcchiu, Broştenii şi Manu-Cavafu alege 6 delegaţi in localul şcoalei de băeţi dupe calea Şerban-Vodă No- 156. Grupa HI, compusă din suburbiele : Apostoli şi Cărămidari, alege 5 delegaţi iu localul şcoalei de fete din casa llagi-Ivan de lăngă podul Radu-Vodă. Grupa IV, compusă din suburbiele : Foişorul, lsvorul, Staicu, Serbii şi Dobroteasa, alege 10 delegaţi in localul şcoalei de băeţi de lăngă biserica Dobroteasa. e) Secţia 5 (col. Neagră) formată din 6 grupe: Grupa 1, compusă din suburbiele : Măntuleasa, Olari, Oboru-Vechiu, Pan-ţelimonu, Vergu şi Negustori, alege 5 delegaţi in localul şcoalei de fete No. 3, casa Palada. Grupa II, compusă din suburbiele : Popa-Soare. Agiu. şi St. Ştefan, alege 4 d■■Vgnţi in localul oficiului civil din N.gru. Grupa iii "impusă din suburbiele : Lucam. Olteni. Ceauşi-Radu, U-dricam şi S-t.-t 4 iinvi, alege 4 delegaţi in localul şcoalei comunale dela Lucaci. Grupa IV, compusă din suburbiele : Delea-Y ecke şi Delea-Noă, alege 8 delegaţi^in localul şcoalei primare Caiist. Grupa V, compusă din suburbia Iancu, alege 11 delegaţi, in localul şcoalei de fete din casa Lipierul. Grupa VI, compusă din suburbiele: Oboru-Nou şi Popa-Nan, alege 7 delegaţi, in localul şcoalei divizionare de băeţi, Nr. 3, din strada Popa-Nan No. 36. II. D-nii alegători înscrişi pe listele comunale pentru colegiul direct, împreună cu delegaţii aleşi de colegiul indirect, vor bine-voi a se intruni in zilele de 6 şi 7 Noambrc viitor anul curent ora 10 dimineaţa pertru a alege pe cei 11 consilieri comunali, după cum urmează: _ a) Secţia I (col. Roşie). Alegătorii direcţi ai acestei secţiuni, împreună cu delegaţii acestei culori, vor vota in localul ospelului comunal, strada Colţii, unde este şi biuroul central al alegerii. b) Secţia II (col. Galbenă), idem idem in localul şcoalei de băeţi dupe strada Clemenţei. c) Secţia III (col. Verde) idem in ocalul şcoalei mişte de la Cuibu cu Jar za. d) Secţia IV (col, Albastră) idem in localul şcoalei de bă'ţi din str. Jadu - Vodă (fostul spital Materni-atea). e) Secţia 1 (col. Neagră), idem in localul şcoalei de băeţi No. 2 de ia Lucaci. Operaţiunile acestor alegeri se vor face întocmai după preseriptiunile legii electorale, pentru corpurile legiuitoare. Primar, D. Gariagdi Secretar general, Bolilltiucami NOTITE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes- cherelle deN. Droc-BiirciailU, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vănzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etC-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Român. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuoiscu, Calea Victoriei No. 32. D-nii F. Gobl fii, proprietarii tipografiei Curţei regale, a pus sub presă un volum de 50 NUVELE de DEM- CONSTANTINESCOTELEOR şi va apare in cursul lunti acesteia. CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BCCCREŞT1 Cu inceperejle la 20 Maia 1883. La Ploeşti, Buzău, R-Sărat, Focşani, Alărăşeşt. bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 46 minute seara. rja Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzen, R-Săraţ, Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La riocjti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7_ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal (tren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul mist la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 80 m. d. m. La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vârcio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoaue) 0 ore 10 min. d. a. (tren mixt). SOSIREA TRENURILOR Do la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacăn, Mărăşeşti R-Sărat, Buzău, Ploegti (trenai accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Bnzen, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăjejti, Focşani, R-Sărat, Bnzăn; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De Ia Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenai accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Vârciorova, T.-Severin, Craiora, Slatina, pj. teşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. Eeara (trenul accelerat 11 ore 2O miB nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) ,o on dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 m;r scara (trenul mixt), Societatea cooperaţi\& a meseriaşilor si coustuctoilor români din Bucu resti Dupe cererea Domnilor Administratori divizionari, adunarea generală a societăţeij este convocată pentru diua de 23 Octombre 1883, ora 8 dimineaţa in localul său din calea Rahovei No. 44 spre a-i se arăta cheltuelile con-struirei localului Exposiţiunei si alte cestiuni. Preşedintele societăţei. D C Butculescu INTERNATUL DE BAIE II AL D-LlI Heliade Radulescu situat în localitatea cea mal săcă-tosă; în grădina Heliade, piaţa Moşilor, primesce orî-când elevi Stu-diele se fac după metodele cp)o mal bune şi conform programelor scole-Jor publice, unde elevii acestui institut sunt datori a trece examenele spre a putea orî-cine controla pro-sresele ce se vor face. Limba fran-cesă şi germană sunt obligatorii. DE ÎNCHIRIAT LriT» t cepere de la Sf. Dumitru viitor, uă casă nouă, forte comodă şi solidă, pe strada lio-mană N. 71. Amatorii sâ bine voiascâ a se adresa in strada Lumini No. 16 MEDIC ŞI CHIRURG Boalele de găt, gură, nas si urechi tratează printr’o artă specială D-ru |. BRAUNSTEIN losi aspirant de medie secondar in Yiena in clinicele lui Braun (boale de femei şi iacerij şi a lui Hebra (Sypbilis şi boale de piele Cousuhaţiuni de la 3—5 ore p. m. Btrada Decebal N. 20 (indosul Birâţiei) DE ÎNCHIRIAT Cu incepero dM-i Sf. Dumitru; 4 camere pimniţâ şi bucaiane, iu strada Icoani No. 6. şi 4 camei* , bucătărie şi pimuiţa in strada Olari Nu. 24. Doritorii se vor adresa strada Icoani No. 0. TIMPUL MALADII CONTAGEâSE Vindecare şicuri şl riplde L'Ar«l'I.KI >:-M«ITIIKS Approbate de Academia de Madiclnâ -unt rti.ied.ul cel mei offlcacc contra accator maladii eoni de aucceaac necurmate Ic au dat uA . iumenau reputatiun }i eu dai uaacera l' ' mulţime de contrafaceri .ie cari Irebuc a se pAi, c »:i,.<.ci.|mile-motheaportpcetique«tAtimlinil In albastru al Statului Francez ca garanţie a mareei (Ipctre de (abrlcA, fi eunt Inchiae in cutii de uA (urmi specialii el curor model reduş i dim mai gioi. AVI** IMl'llli rOT. - Nu trebuescprltmltc decât ios. — Cu in Idle PKarmacuta.______________________ MAGASIN fondat Tatrnl Naţitn Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE uticle reeestite de Timbrul in albastru ce rep'r»Miian^mj_^ ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Bluturi fine. FAVROT Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adâogate pe lângă acţiunea antlblenoragioă de Copahu. Ele nu obosescu stomahul şi nu provâcă nici diaree nici greţă ; constituescu medicamentul prin esoelenţă in tratarea bilelor contagiise a ambelor seose, scurgeri vechi seu recente, catare a beşicei şi curze-rea fără voie aurinului. Pe la finele tratamentului, şi oând ori-ce durere a dispărut, usul INJECŢIUNU RICORD tonloe şl astringente, este mijlocul infailibil de a oonsolida vlndeoarea şi de a evita Intdrcerea. Aniset dubla de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Snls Ananas de la Hartiniqne. Banane de la Bayona Benedictin-Bltter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, si Terde de la grand Cbartreuz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde si orange sac. de la TimandFockin Pipermint, verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqnernri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Marascliino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac. Rlinm şi in Kirsch, Şliboviţă de Banat. Resullă lim oxperit ntele făcute in «pitalclo di n Paria, Londra, ele., ca Drageelesi Siropul Depurativ al DOCIORULUi G BERT sunt cel mai bun, cel mai actif «i cel mai economic dindepu-rativele cunoscute. Drageala. din causa micşo-riinei lor sunt plicutc şi corn-modo dc întrebuinţat. Fii care Dragea face c&t uâ giu-mf.tatc linguri do Sirop. ADEVERAT SIROP DEPURATIV FAVROT Aoest sirop este neăpart pentru a vin deoa cu desăvârşire maîadieie pelei şi pentru a sflrşi deacurâţi sângele după ua tratamentu anti-sifilitic. El feresce de tâto accidentele ce pot resulta din sifilis constituţională. Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere perloulâsă t6te medicamentele RICORD, oare nu vorCi purta sigliultl C. FAVROT. DEPOS1TO GENERAL.— F» Favrot, 102, strada Richelieu, in Paris ; In lassy, Racovits, Konia; Bucuresci, Rissdorfer, Zurner, Theil; Galatz, Tatu-seschi, Marino Kurtovich; Braila, Petsalis, Kaufmes', Crajova, F. Polii, , A Plojestl, Schuller; Barlad, Brettner, ji in tdte farmaciile. A FAOMACIELE VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-besti, Drăgăsani si de Dealn mare. l'reţnri moderate, serviciul conşt> ns. ’ Cu stimă, D. G. MOCIANU. ruo Cuo PqIbBQO^ Sciintelor InAuitria ls rfi« Pari». DESTUI PERU ALBU Melanogen 4Wli 7*iş*clura bund D10QUUIAR.E Ali4, Chimist ROUEN (Pranotai Pentru a vopsi pe d la jSBSISl in tot* nuanoiele, pârul ei barba . fara primejdie ELMHCQC pentru pele ei far» neci un _ mirul — Acatiă tincturâ HTUflW este luperiorl tutor oelor Miaăiaăa tatrabu ntste plai adi. St fitttct ia toi* cattlt ttlt i«« de Parfytmerit. 16. —CALEA VICTORIEI — 16 IPSOS DE CAMPINA ;CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASĂ: contra reumatismelor, ca tarelor, du CC rerilor, rănilor, băta.tuiilor la picioie _ţ. arsurilor,etc. Deposit centrual la Pa- ris, rue ÎSeave-St.-Merri, 40, şi in toate farmaciele. MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE .Mare deposit la D-nii F. Brnzzesi & C-ie Calea Victoriei 5S FOTOG i SAFIE prea interesante şi picante trimise in plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fl. 4, 3 şi 2 ; Rumpler, Kovigsberg, in Prusia. Steind. Querstrase. 3. Cata-oge asupra uno: lecture picante gratis. Se vinde Piane si Pianine din cele mai renumite fabrit y . siritrm american cu intreaga placă de metal, se primeşte i plane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pre vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie d note de niano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bu MARELE MAGASIN La magazinul de argintărie, de pe calea Moşilor No. 157, se afli de vânzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţa, linguriţe, eoşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe de cap, tacâmuri de masa, şi altele de argint. Se primesc comande relative la aceasta ramură, precum ancă a se auri, a se arginta şi a se spala orce obiecte de metal preţios. M Miulescu. BUCURESCI 6 : strada vestei 6, (Lângă posta şi telegraf) SECŢII MEDIC4LE 1. Hjdrothcnipia, 2 Electrizare, 3 Orihopi-iii... 4. Gimnastica Medicala, { Inhalaţii, ij. Mnsajiu sistematic, 7. Ser viciul la domiciliu, 8. Consultam Medi cale. SUNT CELE MAI BUNE DIN LUI emiale pq 150 şn^dailc I sJH îşi» WA&&/ Medailă de PHILaUbPH I A. BAI DE ABUR Jl Garanja Pj sigură dată II inscris. Anunţăm pe onor. Public şi distinsa noastră clientelă, că pen S sesonul de toamnă, am primit din propria noastră fabricaţiune un colosal asortiment de haine pentru bărbaţi şi băeţi, astfel că onor. visitatori va avea de admirat o adevărată exposiţinue de haine, atăt prin variatele şi modernele desenuri ale etofelor, căt şi de eleganţa confecţiunei. cavalerul de mode NOTA. 1. Băile de abur sunt deschişi ni teste zilele de la 7 ore dimineaţi pans la 7 seara. 2. Pentru Dame, insa băile de abur i dală pe atpte.uanu Vinerea, l« 6 ore di mineaţa pai ' ~ Preţurile O, . SINGER C s poarti marca Macină de cusut new-york. bc sus a 0 tu| Fabrioei. G. NEIDLINGER.Aâent^ener^I confoi ni Direcţia Tipografia .V. M \ ules cu sala Theairulvi li ost-el. MASINELE DE CUSIJY. ' ORIGINALE A LUI» SINGER