VMBATA 22 OCTOMBRE 1883 Admini«trcţia. Ca1 ea Victoriei IVy. 32 ANUL AL VIII —No. 2*| ABONAMENTELE ,ont& ţara, pe an . . . j , pe 6 luni. . . ! , pe 3 Innt. . , n-einitate pc an . . . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei tele se priimssc la Administrai^. jipltală 10 bani nnmăru liistricte 15 bani nnmăru Hor: M. PALEOLOGU REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI Şl INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III .... 1 30 . , II : 2 50 , Aaanţarile ji inserţiile se primesc Hucnreştl, la Administraţia ziarnlnî la Vlena, la binronrile de annnţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, fitubeb-stein 2;—Paria, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate na se primei Manuscrisele nalmprimate se ard. icuresti, 21 Octombre 1883 Uşi bat joc Roşii (le legi şi nstituţiuni, create de jude-oameuilor cu minţi, şi apli-deT dânşii pe căt s’a putut cu conştiinţă ; aceasta este tactică de toată^ziua, eunsis-_de care sufere şi seplănge intreagă. )ar era;.de sperat că ei, ră-intrej*dânşii, ca şi cum ar fi va in familie, părăsiţi de o-tiune cu?:inferarea că nu sunt ar in stare să inţeleagă ce ru sacru este o Constituţiune, îum să-şi permitea o modifica ; de sperat, că poate, pătrunşi Lrespunderea lucrării lor sin-atice la opera modificării, se r rădica pănă la inălţimea lu-uui de care se ating şi vor j un caracter solemn şi serios, cum ’l exige marea importanţă cestui lucru. i bine, spre decepţiunea noastră, n această privinţă vedem că şii işi bat joc de opera lor ar, urmează şi intr’aceasta aceeaşi lipsă de scrupul ce iun iu toate, şi lasă să se vacă modificarea Constituţiumi un intermediu de cafenele —jLită,nde, pe cănd bucata prin-5*ală sunt toate treburile şitre-fcoarele ce urmăresce fie-care «parte, ori căte o lucrare ornară, care se poate face ori--|d. S’a zis, du pe întrunirea aces-| Camere urmată imediat du-alegeri, că trebuia să seamă-ele, pentru ca să dea timp or comisiuni, pe cari le nunii din sinul lor, să elaboreze şi presinte un proiect de revisu-j a Constituţiunii, şi nimeni nu găsit de criticat ceva in acest fi alt-fel corect, de căt poate tea că guvernul n’a venit pre-ijtit cu un proiect al său, co-Ipunzfttor manifestelor ce le-a [■ut cu ocasiunea alegerilor. Comisiunile au lucrat cum au Itut să lucreze nişte legislatori ocasiune şi au astăzi ceva di-linte-le de rumegat cei cliiămaţi judeca opera lor. Cum dar nu se vede măcar sita pătrundere de lucru la oa-nii aceştia, in căt să inţeleagă acum ei sunt ţinuţi să ia iu serioasă cercetare, şi de prefereaţi , proiectul de revisuire in care se mărgineşte mandatul lor ? Camerele actuale sunt adunări constituante. Ast-fel prima lor lucrare cată să fie cercetarea şi votarea Constituţiunii. Fie cineva de ideea că după inplinirea sar-cinei lor constituţionale, mandatul camerilor de revisuire expiră logicamente şi ele urmează să facă loc altor Camere; fie de i-deea contraria, că adică după modificările ce ar fi introdus in Constituţiune aceste Camere se pot transforma in Camere ordinare, lucrul nu se schimbă : caracterul lor constituant primează ori-ce altă atribuţiune ce ar voi să-şi ia. E cestiune de bun simţ aci. In loc de aceasta vedem agi-tăndu-se prin chiar Românul, organul oficial al legislatorilor guvernului actual, ideea că mai ’nainte d’a intra in studiul reformei constituţionale, Camerile să se ocupe de resolvarea unor proiecte de legi rămase nevotate de către Camerele disolvate. Se ştie că ceea-ce reclamă Românul, ordonă factorul situaţiunii, o voeşte acela care comandă şi căruia i se dă supunere de către turmele ascultătoare din Cameră şi din Senat. Deci, nimic nu poate fi mai probabil de căt că, fără zăbavă şi fără cărteală se va pune la ciochină reforma Constituţiunii şi se vor resolva proiecte de camere ordinare. Nu voim să ştim unde tind şi de ce folos pot fi asemenea proiecte. Primim că ar fi cele mai indispensabile. Dar la resolvarea lor se presentă o piedică : nefiinţa Camerelor cari au conijietinţa de a le studia. Fără să dăm iuterpretaţiune judaică caracterului constituant al acestor Camere, trebue să o recunoaştem că ele nu pot. fi distrate de la lucrarea lor constituţională, de căt numai in caşuri 7 excepţionali, cănd sar ivi do-dată o causă gravă şi ar fi un mare pericul in intărziare. Atunci, urmănd preceptului evangelic, că oaia trebue scoasă din puţ chiar in zu.a Demnului, fără îndoială că o abatere poate fi permisă. Dar caşul acesta nu este şi ne-a ferit Dumnezeu in căt priveşte materiele de legislaţiune. Singurul lucru ce presentă astăzi pericul in intărziere este continuarea Roşiilor de a domni in ţară, şi aceasta e bine înţeles că Camerele d-lor Rosetti şi Brăti-anu vor dispune u o ciumei. Apoi lipsind caşul sau putinţa de a resolva dupe trebuinţă pe cel ce intr’adevâr există, trebue să exprimăm mirarea noastră că exemplul abaterii vine de faţă tocmai de la povâţuitorul acestui guvern, atot-potentul d. C. A. Rosetti. Mirarea noastră provine din aceea că ne deprinsesem a-1 vedea mai abil şi măi circumspect in caşuri de gravă răspundere pe Dedu-Ioan al partidului naţi-onal-liberal. Spre a fi fost deci la inălţimea capacităţii d-sale, ar fi trebuit, din contră, să facă discipolilor sei lecţiune de tot momentul, să nu cugete de căt reformă, să nu vorbească de căt reformă, să nu viseze de căt reformă, să-şi dea spasmuri refor-matrice, ca să păstreze ast-fel cel puţin aparenţele caracterului constituţional al acestor camere. Se vede insă că setea din ce in ce spo-rindă a gkeşefturilor determină urgenţa resolvării cestiunilor cari au semănţă de gbeşeft, şi pa-ralisează cu desăvârşire tactul. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 29 Octomvrie —In urma discu-ţiuni interpelări d-lui Granet. Camera a adoptat, cu o majoritate de ISO voturi, o ordine de zi de încredere in politica guvernului. Sofia, 29 Octomvrie. — D, Balabanoff, ministrul afacerilor străine, a telegrafist ieri din Petersburg, că a fost primit cu curte-nie de împăratul Rusiei, care a trimis să-’l ia de la hotel printr'un inalt funcţionar al Curţi, cu o trăsură a Curţi. Audienţa a ţinut o jumătate oră. împăratul a arătat un mare interes pentru Bulgaria ; ’şi-a exprimat dorinţa d’o repede regulare a cestiuni militare şi a anunţat că in această privinţă va tace să plece in curănd la Sofia anul din adiutanţi săi. Petorsbnrg, 31 Octomvrie. — „Journal io Petersbrrg" atribue incidentelor ce se desfăşură in Bulgaria o importanţă curat locala, interesând pe Puteri numai pentru ca ar putea turbura liniştea din Balcani, înţelegerea diferitelor Cabinete e perfectă in această privinţă. Raţionamentele aduse asupra acestor incidente de Gazetta Germaniei de Nord“ şi de „Poşta“ din Berlin respund la sentimentele Rusiei. E loc a spera o soluţiune satisfăcătoare a crizei pentru toată lumea. Colonelul Kaulbars este insărcinat d’a se inţelege cu Principele A-loxandru in privinţa situaţiei ofiţerilor Ruşi in serviciul armatei bulgare. Greutăţile ce a putea supra-veni in această cestiune nu rt in tot cazul să turbure relaţiunile guvernului rus cu cele-l’alte Puteri. „Journal de Petersburg" termină declarând că comeutariele alarmante răspândite in aceasta privinţa trebue a fi atribuite unor manopere de Bursă. Londra, 31 Octomvrie.—Se semnalează I din Liverpo) mai multe mari falimente de neguţători de bumbac. Alexandria, 31 Octomvrie.—Ştirile din Soudan conţin că revoltaţii, au fost cu totul ’ bătuţi şi împrăştiaţi. Roma, 31 Octomvrie. — Camerile sunt convocate pentru 14 Noemvrie. D. de Keudel, ambasadorul Germaniei, s’a intors la Roma. Berlin, 31 Octomvrie.—„Monitorul imperiului" anunţă, pentru raţiunea de control sanitar, că holera a isbucnit la Pekin. Francfort, 31 Octomvrie.—Toţi indivizi arestaţi in urma exploziei do la prefectura poliţii, au fost liberaţi după ce au probat nevinovăţia lor. Discursul d-Iui Al Laliovari (Urmare) După ce vom recunoasce toate acestea că s’au făcut greşeli, şi ne vom hotări cu toţii să ne indreptăm, să renunţam la aceste practice rele de care am suferit pe rănd, atunci poate cu timpul — căci deprinderile rele nu se smulg de odată, — atunci poate că vom face să înţeleagă naţiunea mai bine legile ce i să dă, să se inveţe cu ele, şi cănd se vor aplica in adevăr cu sinceritate se va vedea dacă sunt imperfecte sau bune, şi dacă este aşa de strămtă haina cum pretinde D. Fleva Dar nu ! altă procedare se propune. Oamenii n’au cusururi, mai cu seamă se^inţelege cei din partidul D-voastre sunt fără pofte, fără pasiuni, fără prejudecăţi ; toţi eminenţi, toţi luminaţi, toţi neinteresaţi. Cei dintr’o parte nu au nici o aspiraţiune autoritară, cei din cea-altâ nu au nici odată instincturi revoluţionare şi violente ; nimeni nu recurge aci la corupţiune, nimeni nu se serves-ce de imensa putere guvernamentală pentru a face alegeri după plac. Dar, legea e de vină ; pe dănsa ! această lege misera-bilă aste singură causa a răului. S’o suprimăm. Ei, d-lor, se vorbsa de ţapul care purta păcatele lui Israel. Apoi, Constituţiunea e de vină de deprinderile cele rele ? Ea e de vină de corupţiunea generală, deimpro-bitatea funcţionarilor, de ignoranţa poporului, de despotismul guvernelor ? Să desfiinţăm legea, să sorim căte-va slove negre pe bâtie albă şi totul ca prin farmec se va purifica, se va îndrepta. Cunosc această tristă teorie : ea a produs mai multe rele in veacul acesta de căt cele mai grozave rătăciri din veacurile trecute. Cunosc legiuitori bine intenţionaţi cari cred că fac fericirea omenească cu nisce trase frumoase şi idei generoase. Vai ! In pragul socolului nostru nu cunoascem acele prin-’eipiuri din 89 atăt do frumoase in ele însăşi, dar care au fost botezate cn mai mult sânge nevinovat de căt chiar cele mai triste utopii ale altor timpuri ! Dar, nu se in-dn ptează oamenii aşa, numai de căt, prin farmec, prin schimbarea unui text de lege. Mai antei trebue să vedeţi dacă legea e§de vină, sau oamenii care o aplică ? Dacă ei nu sunt destul de maturi, de dosinteresaţi; dacă spiritul, inima, inteligenţa lor nu sunt destul de..^rădicate pentru ceea-ce li se cere, in zadar veţi pune texturi peste texturi, şi constituţiuni nuoi peste cele vechi ! Acum, d-lor, alt-ceva. Bine.°Sâreformăm legea. Dar, cănd se reformă o lege, ma intăi ori ce legiuitor cu mime studiază defectele ei şi caută să indrepteze acele de fecte. Dar cănd se revisueşte o lege pentru a’i se accentua acele defecte ? Cănd se indreptează o lege pentru a face să dispară puţinul bun pe care ’l are ? Din neno-îocire aşa este. Experienţa ne-a dovedit'o: •u căt colegiile au fost mai mari, cu atât au fost mai guvernamentale. Apoi, v’am arătat că şi colegiul I pe care ’l aeusaţi, a fost sdrobit in cele din urmă in lupta care se incercase s'o susţie la inoeput pentru a trâmite deputaţi şi senatori independenţi, a lunecat inaintea zădărniciei silinţelor sale şi, cu toate acestea, D-voastre tocmai pe a- cel colegiu care are la activul său căte va alegeri independonte, p’acela voiţi să ’l suprimaţi. Programul D-voastrâ este cunoscut, uu mai încape induoialâ asupra lui. Va să zică ’l suprimaţi.... căci cănd se amesteca duoă colegii cu proporţiuni cu totul diferite, cel mai maro absoarbe pe cel mai mic.... Nu numai suprimaţi colegiul ântei şi ’1 amestecaţi cu al duoilea, dar şi pe acesta 1 amestecaţi in parte cu colegiul al IV-lea, fiind-câ faceţi un colegiu ăntăi compus din alegătorii cari au un venit de 50 galbeni. Aci, d-lor, voi deschide o mică parentesâ. Prin forţa lucrurilor chiar, colegiul ântei s'a democratisat, fiind-câ in 17 ani acest colegiu a (ost schimbat şi in privinţa alegătorilor care ’l compuneau la inceput, şi astfel a perit şi urma ideelor pretinse oligarhice boereşti, care putea să le aibă la inceput. Să las, d-lor, ci este ceva de rîs a mai vorbi astă-zi de pretenţiuni oligarhice din partea acestui colegiu şi de aristocraţie când censul este de 300 galbeni venit. Acest venit putea să fie ceva mai insem-nat acum 17 ani, aşa in cât persoanei* cari T aveau poate că erau mai puţiDe Ia număr ; dar astăzi când mărirea veniturilor imobilelor, depreţiarea valoarei banilor, progresul timpului, cănd.Ţtorţa lucrurilor a făcut să se imulţească cu mult numărul unor asemenea oameni, este in adevăr ceva derisoriu a mai vorbi de oligarchie şi de aristocraţie la adresa acestui colegiu. Apoi, care din d-voastrâ mai vede astă-zi in venitul de 300 galbeui o avere însemnată ? Apoi un singur proces care ’l pledează un advocat liberal şi democrat poate să’i aducă această sumă. Apoi, aceştia sunt lorzii şi aristocraţii ţârei Româneşti de care vă temeţi ? Nu vedeţi că prin forţa lucrurilor şi prin o mare deplasare de stări,Jco-legiul i s’a democratisat, ast-fel iu cât de unde acest colegiu era la început compus din căţi-va alegători, astă-zi este compus de sute şi mâne poate să fie de mii ? Pentru ce dar vă rădicaţi cu atâta furie in contra unei fantasme, in contra unei gogoriţe, c» v’o închipuiţi ameninţătoare ? Ar fi u ai bine să vă ocupaţi şi să vă temeţi de adevăratul duşman care pândeşte îndărătul acestei cestiuni şi care] este Cesarismul, despotismul unui guvern fără control. Dar vă place mai mult să alergaţi după umbră şi să lăsaţi la o parte adevărata primejdie. Apoi, D-lor, cine are 10 pogoane depâ-mănt, putem zice că are 50 galbeni venit, ceea ce vrea să zică că puneţi in colegiul aceesta nou ce’l formaţi, atăt colegiul al duoilea cât si cea mai mare parte din colegiul al IV, şi apoi voiţi a zice că acesta va fi colegiul luminat, neatrănat, necorupt! Daca aceasta ar fi să se Iacă, atunci putefi fi siguri că sub ori-ce guvern nici umbră de oposiţiune nu va mai fi ! Aceasta doriţi ? D-voastrâ aveţi in contra colegiului iutei duoă acusâri ; că este restrâns, şi corupt. Că este restrâns aşi înţelege această acusare intr’o ţară care n’ar avea de cvt colegiul I ; dar noi avem iu fapt, voiul universal despre care tot aud necontenit vor-bindu-se de uni ca de un lucru spâimân-fâtor, de alţii ca de un ideal, fara să bage nimeni de seamă că bun S3u rău votul universal este temelia legei noastre. Avem colegiele împărţite in patru, insă toţi locuitorii acestoi ţări iau parte la vot. Va să ' că acest ideal, pe care Belgia nu ’a ati- ,, Italia s’a temut de el, Anglia n a indrâsnit să ’l însuşească, noi ’l avem şi cu toate acestea d-voastră nu vă mulţumiţi. Desfiinţând prudenta Împărţire in colegiu-ri deosebite, d-voastră voiţi să aduceţi lucrurile acolo unde au fost in Francia sub Imperiu, unde sciţi ce resultate a dat, de şi poporul frances este mult mai cult, mult mai bogat, şi prin urmare are o putere de resistenţâ inzecitâ de cât al nostru. D-voas-tră voiţi ca aceasta doctorie pe care am împărţit’o in patru dose pentru a o suferi mai bine, voiţi să ’i-o daţi de o dată cu TIMPUL pericolul de a o omora. Strigaţi „o'igarchie!" când in ţara aceasta nu este nici un cetăţean caro sa nu voteze, fiind-eâ legea zice ci voteazâ ori cine plăteşte un imposit cât de mic, şi in fericita Bomânie, ori cine pla-tesce un imposit. Este corupt , ziceţi. Apoi, daeâ colegiul antei este corupt, daci fruntea, elita ţărei este corupta şi coruptibila, daca inteligenţa, sufletul acestei naţiuni sunt putrede, daeâ noi toţt deputaţii şi senatorii cari suntem alegatori din colegiul I suntem vinzători şi cumpărători de voturi şi de consciinţe, apoi vai de ţara a-ceaita 1 Putem, sa luam doliul. Nici un text de leg» nu ’i va mai da viaţa. Quid leges sint morihus vaneproficîunt, Fârâ moravuri bune legile sunt zadarnice şi neputincioase ! Şi dacă se poate cumpăra conştiinţa unui cetăţean din colegiul I, cu o funcţiune mare, de ce sa nu se cumpere a altuia cu o funcţiune mică ? Daca se cumpără un alegător din colegiul ântăiu cu o sumă mare, de ce să nu se cumpere cu o suma mai mică unul din colegiul al doilea, căci avem aceleaş moravuri, aceiaşi fire, acelaşi trecut şi acelaş viitor ; de ce veniţi şi puneţi o pată aşa de neagă pe Jruntea naţiunei ? Am auzit zicăndu-se că făcăndu-se această reforma, va fi colegiul prea intina şi nu se va putea corupe. Ei, d-lor, am văzut co legid mai mari in alte ţâri, şi cu toate astea s a vorbit de corupţiuni şi de solicita-ţiuni. In Francia colegiele sunt de 10—15000 de alegători, şi cu toate acestea nu veţi auzi de căt aceste plângeri de la tribuna deputaţilor, că sunt obosiţi de solicitaţiunile a-egâtorilor. Credeţi d v că aţi ajuns să puneţi numai pe o listă nişte nume strălucite cari au străpuns pănă in minţile cele mai intunecate, până in colibele cele mai depărtata, şi aceia să fie votaţi cu cunoştinţă de causă, cu desinteresare? Credeţi aceasta in starea in care ne ae flâm cu instrucţiunea publică ? Căci in c~ proporţiuni se află instrucţiunea publică la noi ? După statisticele oficiale, afară de Turcia şi Bulgaiia suntem cei mai inapoiaţidin Europa. Mica Grecie chiar, e mult mai sus de noi, Apoi acei oameni cari nu citesc jurnale, cari nu se ocupă de politică,, voiţi să aleagă pe cine-va numai după strălucirea numelui său î Atunci dacă nu veţi corupe pe alegători, veţi corupe pe agenţii electorali, şi acei agenţi vor fi mai exiginţi de căt alegătorii. Şi dacă vorbim de corupţi şi de corupători. daca pretindeţi in contra esperienţei de astăzi că aceste colegiuri mari nu vor fi nici coruptibile nici influenţabile, nici ignorante şi ne consecinţe, dacă d-v. aveţi să ne alegeţi prin forţa opiniunei de oameni cari n’au opiniuni, prin strălucirea talentului de oameni cari nu’l pot preţui, să admitem că este aşa, că vom trăi să vedem acest raiu parlamentar. Alegătorii vorfine-corbiliptiu nu prin voinţa lor, dar prin neputinţă, căci sunt prea mulţi. Aşa puneţi cestiunea, Fie ! dar aţi uitat pe aleşi! Cei aleşi io colegiul acesta mare, o dată deputaţi şi senatori, nu vor căuta să obţinâ sau o funcţiune pentru o rudă, sau favoare in vre-un proces important, sau un loc intr'un consiliu de administraţie, aşa bine retribuit, sau un alt avantaj direct sau indirect pentru ei sau pentru o rudă a lor ? Dacă credeţi că ţara este coruptă şi coruptibilă corupţiunea va sta şi aci ca şi in colegiele electorale restrânse. O voce. Aţi propus lege contra cumulului. D. Lahovari. Nici-o dată o lege contra cumulului nu va rădica putinţa unei tran sacţiuni de conştiinţă, dacă deputatul este in stare sâ’şi vănzâ votul, şi dacă miniştrii sunt in stare sâ’l ceară cu asemenea con-diţiuni. Când mandatarii ţârei nu vor asculta solicitările alegătorilor, ştiţi ce vor zice alegătorii ? Au să zică că d-ni deputaţi şi senatori vor trata numai pentru dânşii şt nu vor lăsa nici firimiturile acelor cari ’i-au ales. Dar să lăsăm Acestea la o parte, şi să ne punem pe alt terăm. Chiar dacă colegiurile cu număr mare n’ar fi coruptibile, ceea-ce nu este probat, nici probabil, dar ele au un alt defect de a fi ignorante fără ştiinţă de fapte, şi la in de-măna guvernului, şi totul ni l’a demonstrat până azi. Nu mai trebue sa vă fac teorii, căci aţi auzit trista istorie a alegerilor la noi, acolo v'am demonstrat in destul acestea. Şi in adevăr un om care până acuma din nenorocire, nu se bucură de nici o instrucţiune, na om care nu citeşte jurnale, care nu aude discursurile politice, un om care im ştie ce e te budget, ce este finanţe, ce este cestiunea Dunărei, ce sunt toate aceste cestiuni care ne agită şi ne pasionează pe noi, un om căruia munca din toate ceasurile şi grija păinei din toate zilele ’i ia toate momentele, cum ar putea a se rosti asupra acestor cestiuni însemnate care nu le cercetează şi nu le pricepe ? Vedeţi, d-lor, cate dificultăţi sunt ; un om asemenea ’1 chemi sâ'şi dea votul singur de acum inainte pentru un deputat care de va fi onorabil şi inţelept va face fericirea acestei ţări. Dacă insă va fi corupt şi necapabil el va aduce necalculabile misei ii. Dacă dar unui alegător cu 50 galbeni venit ’i se va cere să voteze pentru aceste cestiuni, el care nu ştie a citi, care n’are nici o noţiune precisă de politică, el nu va răspunde ori va vota oibeşte pentru lista ce i se presintâ. Şi aceasta vreţi ? Dacă i s ar zice din cantra : Trâmite un delegat. In satul tău alege pe omul cel mai de treabă cu care eşti in relaţiuni zilnice. Aceasta ar putea să facă in mod conscient. Şi aceasta nu vreţi I Prin urmare la aceşti oameni voiţi d-voastrâ să vă adresaţi prin modul scrutinului pe listă, ca să voteze după o listă ticluită de oamenii de Stat pe care nici nu’i cunoaşte nici ’i-a văzut, nu ştie nimic de teoriile sau de purtările lor. Propuind aceasta acestor alegători ,le propuneţi sau un problem ridicol, sau o cursă miserabilă. Vă voiu aduce un singur esem-plu .- in Bucureşti, oraşul cel mai luminat al ţărei, şi cu numele unui om care de sigur este cel mai cunoscut dintre noi, d. C. A. Bosetti, când a fost acum ales do colegiul al III-lua din capitală, colegiul cel mai numeros al ţărei, n’a intrunit de cât 700 voturi, din 6000 care s’au abţinut. Apoi dacă cu d. Rosetti care are un nume aşa de {ilustru, s’a întâmplat aceasta, ce putem zice de cei-1 -alţi ? D-lor, in ori-ce sistem electoral in ţara noastră, vă veţi isbi de aceasta dificultate, sau veţi avea alegători luminaţi dar puţini, care vor şti ceea-ce 1 întrebaţi şi vă vor da un răspuns cugetat; sau veţi avea alegători numeroşi şi ignorenţi care la întrebarea ce le veţi face, vor tăcea, adică se vor abţine, sau dacă vor răspunde, vor răspunde după placul aceluia care ’i pune Întrebarea. Acestui alegător dar ’i va trebui un sfătuitor ; şi cine este sfătuitorul mai lesne de găsit de căt acela care ţine in măinele lui toată viaţa lui economica, primarul; pe primar ’l va sfătui sub-prefectnl, pe subprefect prefectul, pe prefec ministrul : şi iată candidatura oficială in toată goliciunea ei. Şi fârâ a se putea chiar spera că dânsa prin progresul culturei, prin imbunâtă-ţirea moravurilor şi inaintarea ideelor se va putea vre-o dată înlătura, căci va trebui zecimi şi poate sute de ani, ca lumina să poată pătrunde in pături aşa de adânci, încă aţi văzut că in colegiele acestea cum sunt astăzi, guvernul este puternic a influ-iuţa, apoi ce are să fie cu cele-l’alte colegii ce voiţi să înfiinţaţi? Mie mi se pare d-lor, ca prin reforma ce voiţi d-voastră să faceţi astăzi, înlăturaţi ori-ce putinţă de control, ori-ce umbră de independenţă. Aceste garanţii le căutăm astăzi, şi d’abia cu timpul ar putea să esiste in colegiile cum sunt. Legea insă care voiţi să o fac-ţi astăzi poate să fie bună, dar nu acuma, ei peste 50 sau 100 ani. Atuncea cred că vom putea ridica ttarea societăţi noastre ast-fel ca să credem că momentul psichologic al acestei reforme a sosit. Dacă insă pretindeţi că puteţi merge cu instrucţiunea mai repede, şi că puteţi aduce ţara mai iute, decăt zicem noi, să fie coaptă pentru aceste reforme n’av.ţi de căt s’o faceţi, şi noi vom fi cu d-voastră, căci nu suntem din aceia care voiesc sa inchidă porţile viitorului D-lor, voiu termina acest lung discurs şi voiu iutreba şi eu care sunt motivele acestei reforme electorale? Am vorbit de motive făţişe, dar motivele ascunse? Căci in adevăr cele aduse inainte n’au nici o valoare pentru oameni serioşi, şi nu pot să dovedească, după cum v’am demonistrat, că colegile electorale nu vor perde incă din indepen-penţa lor, şi că vor căştiga ceva in lumini sau moralitate prin legea cea nouă. Să vorbim dar de cele ascunse. Motivele acestei reforme electorale poate să fie de iodoită natură, sau poate ci guvernul voeşte la sfârşitul acestei lungi legislaturi, căci aceasta urmează de 7 ani, de oarece d-voastrâ aţi fost iu maro parte representanţi realeşi din Camera care v’a precedat şi sub aceeaşi firmă guvernamentală, să distrugă, să ocupe atonţiunea publică. Guvernul crede că a obosit ţara, căci cel mai bun guvern oboseşte ţara, nu poate să mulţumească pe toată lumea, şi cu aceasta să nu credeţi că vă recunosc că sunteţi guvernul cel mai bun. Pe drept oi pe nedrept acest guvern este acusat in privinţa destrăbălării administraţiunei, in privinţa eşecurilor diplomatice ’pe care le a incercat, iu privinţa corupţiunei agenţilor inferiori ai administraţiunei. Guvernul vo ind să facă o diversiune a voit să truns-porteze cestiunea pe un slt teren, şi să ne pue pe toţi să ne agităm, eâ ue certăm pe aceste teorii, votul universal, votul restrâns, votul cu două grade, votul cu scrutin de liste, etc. sau pe arondismeut. In timpul acesta actele administraţiunei sale să fie uitate şi domnia prelungită incă pe 4 ani. Ori poate să fie alt motiv, guvernul acesta are proiecte pe care eu nu le ştiu. dai care poate sunt de o natură aşa de gravă in căt nu a crezut că poată si aibă de la colegiurile actuale electorale destulă docilitate ; pentru aceste proecte a intâmpinat chiar in Camera actuala oare-care dificultăţi şi voeşte să ea măsuri ca aceste proiecte să treacă fără dificultate prin Camerile viitoare. Prin urmare, reforma electorală in loc de a fi un scop ar fi un mijloc. Ei, d-lor, aceste proiecte eu le cred ameninţătoare şi pentru viitorul României in genere, şi pentru proprietate in particular şi de sigur şi pentru o bună intocmire a instituţiunei noastre judecătoreşti. (Va urma). INFORMATIUNI Ştirea dată despre numirea d-lui loc-colonel Mavrodin ca prefect al judeţului Putna, se adevereşte. Monitorul de azi publică decretul de numire. Mare decepţie pentru bietul domn Săveanu, care umblase cu limba scoasă după acest post, pentru fericirea Putnenilor! Un accident s’a intămplat ieri noapte pe linia ferată Titu-TSrgovişte. S’au ciocnit două trenuri, unul cu soldaţi de geniu, altul cu material, sfără-măndu-se două vagoane. Se zice că un sergent a fost omorât şi un căpitan cu trei soldaţi sunt răniţi greu. Am anunţat oă luni 17 Octombre a avut loc intrunirea membrilor Baroului din Ilfov. Adunarea a fost foarte importantă atăt prin numeral avocaţilor cari au luat parte la densa, căt şi prin presenţa decanului. D. Gr. Vernescu, in adevăr, in consideraţi-unea gravităţei scopului pentru care se făcuse convocarea, a crezut de datoria să se vie in persoană spre a presida desbaterile, In general, afară de oare-care fraseologie inutilă, discuţiunea a fost demnă şi serioasă cum o doream. S’au formulat, spune Dreptul, două propuneri principale: DD. I. G. Săn-dulescu-Nănoveanu şi G Pallade, plecând din puncte de vedere cu totul diferite, au cerut abrogarea legei din 1864 şi, ca consecuenţă, desfiinţarea corpului de avocaţi; eară D. I. Ghi-ţescu şi alţii au reclamat, din contra, mănţinerea şi respectarea acelei legi, cu următoarele sancţiuni: 1 ştergerea pe cale de contestaţiune inaintea Tribunalelor respective a tutulor indivizilor inscrişi de consiliele de disciplină cu călcarea disposiţilinilor categorice ale art. 1 ; 2. darea in judecată a consiliului de disciplină din Tărgovişte, a cărui sistematică violare do lege a devenit un adevărat scandal. D. Iaon Lahovari, la răndul său, s a intrebat dacă nu s’ar putea pune capăt falsei situaţiuni de astăzi intro-ducăndu-se in regulamentul de care vorbeşte art. 12 din lege o disposi-ţiune care să oprească pe aceia cari sunt inscrişi in alte judeţe de a pleda obicinuit in Bucureşti. Această idee a rămas a se discuta la viitoarea intrunire, ce se va face lunea viitoare 24 Octombre, la 8 şi juni. seara, tot in sala de audienţă a Tribunalului Ilfov, seoţiuueal. CRONICA S au făcut câteva numiri şi permutări in justiţie : Domnu V. G. Tătaru. substitut la tribunalul Bacău ; Domnu D. Crapeleana, jude la ocolul Mizil, judeţul Buzău ; Domnu C. Sluicoviei jude la ocolul Broştani, judeţul Suceava ; Domnu Gr. G. Levescu. ajutor la judecătoria ocolului Moiueşti, judeţul Bacău; Domnu Ioan Obreja, ajutor la ocolul Ad-jud, judeţul Putna; Domnu R. Carabulea, grefier la tribunalul Dămboviţa ; Domnu Anastasie Negoescu, ajutor de grefă la acelaşi tribunal ; Domnu M. G. Orleanu, preşedinte la tribunalul Dorohoiu ; Domnu Eraclie Leonida Aslan, membru la tribuna-ul Putna; Domnul Savel A. Zaharescu, supleant la tribunalul Putna ; Domnu M. Eeonomu, preşedinte la tribunalul Tutova ; Domnu N. Demetrescu procuror ia tribunalul Mehedinţi ; Domnu C. Radulian, judecător al ocelului Turnu-Severin; Domnu V. Calotă, jude la ocolul Odobeşti ; Domnu C. Carabolea, grefier la secţiunea I Ilfov. * Domnu Constantin Simulescu, actualul sub-prefect de Iu plasa Bolintinu, judeţul Dămboviţa, s’a numit in asemenea calitate la plasa Dâmboviţa-Dealu, din acelaşi judeţ, in locul demnului S. Negoescu, transferat. * Domnu Sache Negoescu, actualul subprefect de la plasa Dămboviţa-Dealu, judeţul Dămboviţa, in asemenea calitate la plasa Bolintinu, din acelaşi judeţ, in locul domnului C. S mulescu, transferat. * Elevul sub-ofiţer Aslan Ceaur Alet s’a inaintat, pe ziua de 1 Octombre 1883, la gradul de sub-locotenent, la vacanţa ce este in regimentul 11 călăraşi. * M.M. L L. Regele şi Regina vor vizita sâmbătă expoziţia Cooperatorilor. * „Sylloghi" anunţă că in curând se va pune piatra fundamentală a biserici greceşti ce se va construi in capitală pe locul dat de d. Zerlenti. * D. M. Eminescu, nenorocitul nostru poet şi publicist, va fi pornit zilele astea la Vi-ena, insoţit de d. Chibici, spre a ’l instala acolo intr’o casă de sănătate. Ştiri din Streinătate Franţa „Die Presse" din Viena, ce trece de fose oficioasă, scrie următoarele:,, Se face din ce in ce lumină in cestiunea, cum d. Ferry vrea să combată radicalismul. Mai ântăiu acţiunea sa se indreptează contra cuibului aceluia, intransigentismul consiliului comunal din Paris. Iu consiliul de miuistri de alaltăeri (15 Oct.) sub preşedinţa d-lui Grevy, ministrul de Interne d. Waldeck-Ro-usseau, a depus un proect de lege, ce introduce oare-cari modificaţiuni radicaie in organisarea prefecturii poliţiei. După acest proect cheltuelile pentru admiuistraţia centrală a prefecturi poliţiei, pentru poliţia orăşenească şi comisari do poliţie vor trece asupra bugetului statului. Ceia ce va avea să coutribue oraşul Paris la costul poliţiei, se va fixa in fie ce an prin legea bugetară şi nu va trece poate peste jumătate din cheltuelile totale. Toate celelalte cheltueli ca: serviciul din halle şi pieţe, laboratorul oraşului, etc. se vor adauge pe viitor la budgetul prefecturii de Sena. Se ştie, că păuă acum mai tot bugetul prefecturi poliţiei cade in sarcina oraşului Paris şi deci se discută şi voteazâ de către consiliul comunal din Paris. Dej» demult desbaterile asupra bugetului poliţiei au fost causa unor conflicte intre consiliul comunal şi guvern, căci consiliul, care tinde pe faţă să puo mâua cu totul pe poliţia diu Paris şi să o facă să depindă de el cu totul, mai de multe ori a respins pur şi simplu bugetul poliţiei, iu căt guvernul a fost silit să’l introducă ex officio iu bugetul ornşnlui Paris. Proectul de lege cel nou al d-lui Wal-deok Rousseau tinde să pue capăt veleităţilor autonomiste ale domnilor din Hotel de Viile, făcend din prefectura poliţiei cu totul un institut de stat şi liberând pe prefectul poliţiei de 1 ori ce respundere şi care de socoteli faţă cu consiliul comunal din Paris." „Republique Frauşaist“ reviue asupra pre-tenţiuuilor Chinei privitoare la Tokiug, şi zice că ele nu trebuesc luate iu serios. China nu ’şi face—continuă organul ministerial— o idee precisă şi justă desore carac terul serios şi neschimbat, ce trebue sâ’l aibă o reclamaţiune diplomatică- E de trebuinţă să i se dea o povaţă in această privinţă. Noi suntem in Tonkiug in puterea unor couvenţiuni inatacabile şi cată să ducem la capăt potolirea acestei ţerei. La inceputul lui Noembrie totul va fl gata, spre a ajunge repede şi sigur la aoest scop. După ce odată va fi regulată partea militară a cestiuui, guvernul va reveni la re- / gularea graniţei şi se va putea ocupa » regularea intereselor comerciale, ce s de c»a mai naltă îsemnătate. Pentru inent iu comerţul Tonkinului Chiua esl cantitate, ce uu merită a 11 luată iu j mă.4 Această argumentaţiune ar fi justă, d frincejii ar reuşi in Tonkin săcreezer»* de un fapt indeplinit şi să se facă stăi. necontestaţi ai teritorului, pe care 1 ţii tind. Insă trupele triraiae de Franţa par a fi suficiente iutr o ţearâ întinsă parată de uu adversar cere uu trebue preţuit. Chiar „biecle< cere să s. mai mită două regimente Algeriane. ! • i I Austro Germania Toată preaa streină discută declarai nile ministrului austrongar Kalnoky. F germane divergeazâ in aprecierile lor.. ] ţional-Zeitung" constată, eâ liga de nj care a câştigat un puternic punct ceai prin legătura strânsă dintre Germania i Austria, este in acest moment destul l tare, să dea pacea Europei celei s-foi■* de pace şi să o impună celui doritor resboiu. „Frankfurter Zeitung* diu contra, prea crede, că un bărbat politic, curi_ prioţul Bismark, ar promite ajutor nec«. >- diţionat unui alt stat, ale cărui resoloţi ni nu pot sta in puterea lui. Căt des i sgomotul venit din Italia, că se vor aş» 200,000 austriaci in sudul Germaniei, cazul cănd aceasta ar fi atacată de Frâu „Viener Allg. Zeitung" observă, că in at eaz din nrmă cei 500,000 Austriaci ar duce mai bune servicie Germanilor, a rând spatele acestora spre Rusia, căci talia ar fi uu aliat mult mai potrivit fi cu Franţa, de cum e Austria. Iutr’uu r! boin contra Fraiţei, Italia ar avea ch să câştige. Ştiri mai noi La 18 Oct. Radicali franceji au i neex atacul contra guvernului in afacerea To kinului. Grauet a declarat, că politica g vernului, prin care a fost angajată ţti-ra, este nerepublicană. Lupta contra sl| bnlui Annam n’a fost glorioasă. Cabinei a lucrat fără ştirea catnerii. Situaţia pericoloasa; resboiul cu China e la Acuzările acestui oritor sunt aplauii de stânga extremă. Ministrul Challemel-Lacour respinge toi' * acuzările; se va vedea odată, ce influ“* ascunse încurajează pretenţiinile Chinei/I Deprinderea incepută trebue continuată' terminată, in interesul tuturor statelor Oi cidentale. Cuvintele ministrului sunt aplaudate majoritatea Camerii. La 19 c. seara au iost doue exploziq: pe linia ferată suteranâ din Londra. Sml rănite 38 persoane. S a întrerupt circalaţ: l trenurilor. In noaptea spre 19 c. s’a ţinut oştirfl gata in iSibiu spre aiuterveui in caz căni s'ar face demonstraţiunea anunţată, in co tra mitropolitului Miron Roman, care e re i ’l văzut de mulţi Români transcarpatini. ,ns noaptea a trecut fără nici un exces. Se anunţă din Alexandria oă pelerinaj jnl la Mekka s’a isprăvit. S’au numărat i; Mekka 95,000 de pelerini streini, dine») 2700 au plecat şi la Medina. Acum peiu rini au plecat către casele lor. £<* D. Edmond About distinsul publi cist frances, a întreprins in ziare 1 frances XIX Siecle, o serie de ar ticole asupra impresiunelor sale d* călătorii de la Paris la Constantini pol. Credem de a fi agreabil cetitori lor ziarului „Timpul" de a le

ania vagoanelor-paturi este interii. Scopul fiind de a face să circule itrâsuri pe toate caile ferate din Eu sntinentalâ si de a imprumuta suc Bentru această călătorie tracţiunea de-or companii, ea nu poate fi exclu francesă, nici germană, nici spa jci italiana, nici ruseasca. Aşi zice incă, de a trece de paradoxal, că ea nu de cat belgiană, căci numele sim onorat al Belgiei este sinonim cu iitate—Trebue, ca sâ zicem ast-fel ■sul a unei bune voinţă universală, un |lfraternitate care nu se pare adevâ kjjai ales in aceşti trişti timpi in care pentrn a face să călătorească de la jsi pană la Giurgiu sau de la Sevila naria ^rusească, un calator bolnav ;fcbit, fără sâ fie nevoit de a suferi mile, necazurile,Jintârzierile vămilor şi ţiei. Omul, colot in viaţâ, pe care tmzâtorii de transporturi îl zguduiau grupul, pe care controlorii îl deşteptau pe care bufeturile şi birturile ori de la gările principale ’l otrăveau şi |uu fără ruşine, şi pe care o adunătu-ipraasite şi de importa ni i'l treceau faini in mâini, va deveni aproape şi lipul un animal sacrat, o pisică din |t. Toată lumea se va inţelege pentru tu numai râpeziciunee,jdar incă liniscea, şi confortu, in schimbul banilor plac drumurile de fer, mai ales că aoscut diligenţole, şi in toţi «mi fac e consumaţie de kilometri. Dar am ca toţi Francesii, iu contra reclusiuuei fiului in acele compartimente cu 8 lo-nde te-ai gâsi bine cu condiţiune de li de cat patru, in contra opririlor .ente, care atestă profundul despreţ infirmităţile naturei omenesci. De ieri prin uşa wagonului n’am admirat ochiQ pismuitor una din acele trăsuri Altimbanci unde familia intreagâ, bea. _mcă şi doarme in pace, condusă de un S □ col ic viziteu care lovesce cu biciul un I «i cal albi Sciu că acestui fel de loco-*cae ’i lipsesce iuţeală, şi căn’arfigus-4 te agenţi de schimb care se duc iu $ simbetele seară la Trouville. ■ ’ confortul şi iuţeai a se pot impâca dovadă S’a deschis pe seama, budgetului datoriei publice pe oxerciţiul curent 1883 — 1884, un credit suplimentar de lei 23.500. Domnu Jinga Barbu se admite in corpul telegrafic-postal ca conductor gradul III, pe zioa când va incepe serviciul. Domnu Ion B. Năcescu s’a numit in funcţiunea de registrator-arhivar, pe ziua de 1 Octombrie 1883, la vacanţa ce este in a-celaş serviciu. D’ALE ŞCOALEI VARIETĂŢI actuala şi II, in a-1 de Sau permutat de la 1 Noembre : Domnişoara Speranţa Pârăianu, institutoare provisorie de clasa I şcoala de fete din Curtea-de-Argeş, ceeaşi calitate la clasa I, şcoala No, fete din Piteşti, dupe a sa cerere. Doamna Maria Anagnostopolo, actuala institutoare definitivă de clasa I, şcoala No. 1 de fete din Piteşti, la cl. I şi II şcoalaNo. 1 din Campu-Lung, iu interesul serviciului. Domnişoara Elisa Lăzârescu, actuala institutoare definitivă de clasa I şi II, şcoala No. 1 din Câmpu-Lung, la clasa I şi II, şcoala din Curtea-de-Argeş, după a sa .cerere. FAPTE DIVERSE Arsă de gaz.—In sera de 3 Octombre, uâ fată numită Elena, în etate ca de 16 ani, fiica repausatulul Vasile Taşu din comuna Fruntişenl, judeţul Tutova, ducendu-se la cârciuma pentru a cumpâra gaz, femeia cârciumarulul a aprins uâ luminare şi a dat’o fetei sâ o ţină, iar densa turnând gaz în vasul ce avea fata, şi care vas 1 ţinea d’asupra capului el, a scâpat gaz peste capul fetei, care luând foc, îi a pârlit faţa, C'pul şi gâtul. îndată suferinda a fost transportata în cura spitalului de judeţ- Călcat de căruţă.—In dioa d0 12 Octombre, locuitorul Andrei M. Dinu Popa din comuna Goicea Mare, judeţul Dolj, a plecat cu căruţa cu doi cal în care avea pesce de vimjare, luând cu sine şi un copil al sâO ca de 9 ani, anume Dinu. Ajungând în 'comuna Barca, pe şoseoa comunală, în mijlocul comunei, s’aO speriat caii şi copilul, voind a ţine de frâne a câflut jos înaintea rotel, care 1 a călcat peste corp şi dupe o oră a încetat din viaţa împăratul Chiuei. — Impâratul Chinei, suveranul a 250 milioane de Ohineji, la 31 Iulie trecut a implinit 14 ani. Tînârul impârat Kwang Su ocupă acelaşi apartamente in cari locuiau predecesorii sei Ele sunt situate in centrul marelui palat imperial din Pekin, nu departe de aparta mentele impârătese regentei Clădirea este atăt de vastă, in cât, pentru a ajunge de la una din uşile seale de intrare la sala de consiliu, miniştrii de Stat trebue sâ per-curgă o distanţă aproape de un chilometru. Audienţele se dau la patru, cinci sau şease oare dimineaţa. Din causa aceasta inalţii funcţionari, când imbătrănesc, consideră ca mare favoare autorisarea care le este acor dată prin decret imperial de a fi aduşi pe scaune până la uşa salei unde se află im-pârăteasa regentă cu consilierii sei intimi. Apartamentele particulare ale impâratului se compun din şapte camere. In fie-care din ele se afla k'anp său divan, după cum este obiceiul in nordul Chinei. Aceste di vanuri sunt acoperite cu pluş roş din manufacturile indigene, garnisite cu perne decorate cu fenixi şi cu ciucuri de aur. Pe jos sunt aşternute covoare dintre cele mai frumoase de origină eropeanâ. Pretutinde-ne pe divanuri pe mese şi in etagerele cele mai elegante şi mai fine se află o mu-ţime de objecte de artă şi tot felul de figuri ciudate, conform dorinţei exprimate de tânărul impârat. El doarme sau se odihneşte intr’un pat mare de Ning Po, incrustat cu aur şi fildeş, aeelaş pat pe care a dormit nobilul seu strămoş Kang-Hasi şi Sien-Lung. Ca şi ei. este servit de eunuci, cari stau in genuchi şi ancă cu mai mult respect de cât preoţii ca trăiec in templele lui Lama de pe platoul mongol. Poate că se şeie că aceste perso-nagie, destinate din copilăria lor a repre-senta chiar pe D-fleu, sunt adorate canis-ce divinitâţr. Existenţa lor n’are nici un raport cu viaţâ noastrâ reală: tot de odată, mai puţin de căt impâratul imperiului Ce resc, trăiesc in necunoşcinţă de tot ce se petrece in lumea exterioară. Impâratul are acum opt eunuci, cari se afla tot-d’a-una lângă el, şi chiar un nu-mâr mai mare, după împrejurări, cum de exemplu se intămplâ cănd se presideazâ o ceremonia religioasă. A fo3t altoit pe când se afla ancă in leagăn, mai inainte de cunoaşco soarta ce i era reservatâ, soartă care'l face să fie privit ca un corp sânt şi de care nimene nu se poate atinge. Mama sea, principesa de Şiun, care este ora impârătesei din Vest, va fi inălţată la angul de impârâteasă, cu drepturi de familia cu tot excepţionale, iudatâ ce fiul sâu va implini 16 aui. Ea are sâ’l viziteze numai o dată pe lună, va ingenuchia inaintea lui la cele d'intăi cuvinte ce’i va adresa; in urmă insă poate sâ stea in picioare. Tatăl seu face tot asemenea. Imperatul invaţă limba chinesS in toate (jilele, in timp de o oră şijumătale, şi limba maudju tot in atât timp. Doua oare sunt intrebuinţate pentru a trage cu arcul ş’a ămbla călare, şi iearna se duce sâ patineze. Are un frate in etate de cinci ani, pe care il duce mama sea sâ'l vaflă când merge la palat. Profesorii lui ingenunchie indată ce i se înfăţişează; in urmă li se dă voesâ şea-4ă. Mănâncă singur cu nişce beţişoare de fildeş incrustate cu aur; cei opt eunuci cari incunjurâ veghează să nu mănânce prea mult şi cu lăcomia. Până acum tânărul impârat n’a luat nici o parte Ia guvernarea ţârei seale, şi tocmai peste un an, când va deveni major, va fi chiemat sâ facă act de autoritate. Ori-care ar fi tendenţa ideilor s 'ale, este sigur că va rămânea ancă mult timp sub tutela impâ-râtesei, care, de la moatea fostului suveran conduce cu o politică foarte dibace destinele unui din cele mai vaste imperii din lume. V. Cov. Ultime Ştiri Următoarea întrebare nevinovată se poate face d-lor din consiliui judeţean de Bacău : „Ce s’a făcut cu banii percepuţi din zecimea a treia, şi cari s’ar sui peste suma de 200000 fr., destinaţi pentru clădirea palatului administrativ şi casarmele din Bacău ? Intre cei 24 numiţi in consiliu, nu se găseşte nici o gură care să ntrebe pe administratorii judeţului : Unde sunt banii şi de ce nu se mai tace palatul ? Se bănueşte a se fi făcut multe specule şi risipe cu aceşti bani. Tunurile de asediu, in număr de 24, comandate in fabrica Newcastel (Anglia), cari fuseseră aduse acum câteva zile in portul Galaţi, s’au transportat la Bucureşti. Ca să cunoască ţara ce fapte se petrec la Bacău sub stăpânirea satrapilor de la Ungureni şi Dealul Mare, Gazeta de Bacău publică procesul subsecretarului dela Comitetul permanent din acel judeţ, judecat de juraţi la 13 ale lunei Octom-vrie. Din actele ce numita foae publică, acte scoase din dosar, se poate vedea : protejarea dată celor culpabili ; că parchetul a fost pus la disposi-ţiunea celor interesaţi d’a nu fi urmăriţi de justiţie ; şi in fine starea de încurcătură in care se află inati-tuţiunile publice sub actuala administraţie a partidului zis liberal-na-ţional. Apelul făcut de dl C. Radu asupra incompetinţei tribunalului Bacău in procesul cu fii Leculeşti, se va judeca de Curtea Iaşi, secţia II. in ziua de 26 Noembrie, odată cu apelul făcut de condamnaţi contra sentinţei tribunalului de Bacău. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N. Droc-Barcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vSnzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuoţscu, Calea Victoriei No. 32. D-nii F. Gobl fii, proprietarii tipografiei Curţei regale, a pus sub presă un volum de 50 NUVELE do DEM- CONSTANTINESCL'-TELEOR şi vă apare în cursul lunei acesteia. In editura Tipografiei Române a apărut: „Codicele Române anotate“ Partea I. Procedura Codului Civil, coprintjond Legea Judecătorielor Comunale şi de Ocole, anotate sub fie-care articol, cu Jurisprudenţa Curţei de Casaţie, de Adolf Stern, doctor în drept. Preţul 5 lei noi. Doritorii se pot adresa la Tipografia Ro mână Str. Carol 1 No. 3 Bucur escî şi la prin c:palele librării din Capitală. Societatea cooperativă a meseriaşilor şi constuctoilor români din Bucureşti Dupe cererea Domnilor Administratori divizionari, adunarea generală a societăţeij este convocată pentru cjiua de 23 Octombre 1883, ora 8 dimineaţa in localul săă din calea Rahovei No. 44 spre a-i se arăta clieltuelile con- struirei localului Exposiţiunei şi alte cestiuni. Preşedintele societăţei. D. O Butculescu. CĂILE FERATE ROMĂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCOREŞTl Cu Începere de la 20 Malu 1883. La ploeşti, BnzISu, R-Sârat, Focşani, Mărăşeşt. Bacău, Roman, Iaşi, Galaţi şi Brăila (treu accelerat) iO ore 45 minute seara. 'ja Ploeşti (Sinaia, Predeal (BnzSu, R-Săraq, Focşani, Mârăşeşti, Brăila, Qalaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Piocjti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7_ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal (Tren accelerat) şi de la Ploeşti cn trenul mixt la BnzfSn, R-Sărat, Focşani, Mârăşeşti & ore 30 m. d. m. La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vdrcio rova 3 ore 15 minat. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenai accelerat) 4 ore 30 m. (tre» de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim, (trenul de persoane) 0 ore 10 min.,d. a. (tren mixt). SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacăn, Mârăşeşti R-Sărat, BuzSn, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Qalaţi, Brăila, BuziSu, Ploeşti (trenul de per-Boane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mârăşeşti, Focşani, R-Sirat, BuziSn; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Vdrciorova, T-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenai accelerat 11 ore z0 miB i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Ginrgin : 3 ore d. a. (trenai fulger) i0 o dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 seara (trenul mixt), „ CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACID No. 60. Strada Lipscani. No .60. Pe ziua de 21 octombre 1883. 5olo Renta Amortisibilă. . . , 5"!,, Renta Română Perpetnă , 6°j0 Obligaţiuni de stat. . . . 6ojo Oblig. Căilor f- Rom. regale ' 5o/o > Monicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 5oio Scrisori fnneiare rnrale. . . 7oto .» Scrisuri Rurale.. . . 5o|0 Scrisuri fondare urbane . , 6o[o » » > 7o|0 » > » Impr. cn prime Buc. (20 1, b.) Acţii Băncei Naţionale Române2501 > > Soc. cred. mob. rom. 250 I. > > > Rom. de construcţii 5001. > > > de Asig. Dacia-Rom 3001. > > > > > Naţionale 200 1. Cnmp. Vdud 92- 29>/t 90i/j 9Ii/.> Se8/* 97i/4 102‘L 103i/s 83i/4 841/4 ZS2--- 236- 9ia/« 92V2 LOzi^ lu3>f., 88- 88 m 98lh 99--- 1021/4 103- SS--- 34- 1345 1355- 200- 202- 2J8--- 242- 440--- <44- 26S--- 272- Diversa Aur contra argint. . . > > Bilete de Banqne Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane.............. Bancnote francese. . . . 2351 235 ' ZIO 123! 99>ij| INTERNATUL DE BĂIEŢI AL D-LU Heliade Radulescu situat îu localitatea cea inal sănS-tosă; în grădina Heliade, piaţ Moşilor, primesce ori-când elevi Stu-diele se fac după metodele cp i mai bune şi conform program .m- scole-Jor publice, unde elevii ace tul institut sunt datori a trece examenele spre a putea ori-cine controla pro-srosele ce se vor face. Limba francesă şi germană sunt obligatorii. DE ÎNCHIRIAT ant Z! cepere de la Sf. Dumitru viitor, uâ easă nouă, forte comodă şi solidă, pe strada Romană N. 71. Amatorii sâ bine voiascâ a se adresa in strada Lumini No. 16 MEDIO ŞI CHIRURG Boalele de găt, gură, nas şl urechi tratează printr’o artă speciala. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant, de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bărâţiei) 1 1 U. UIuuLuKu lac m Strada Luterană No. 9. TIMPUL MAGASIN fondat I M L/I | II\,IIUlill I r ilinpl l’liiinluieşto, «reale, curăţă şi aş fara durere, dopC rele inai bune labricen/A şi pune dinţi minerali >i ca dinţii naturali. Kibriek merge, iu ce se «linge iu nea sa, or iunie <-vtn chiâmat. urăşti. — Strada S'iiliej Vodă cu grădina l'.iion-Su issi-* No. Anunţăm pe onor. Public şi distinsa noastră clientei: sesonul de toamnă, am primit «lin propr colosal asortiment de haine pentru bărbaţi visitatori va avea de admirat o i ’ prin variatele şi modernele desenuri ale etofelor confecţiunei. CAVALERUL DE MODE că pen 2 ia noastră fabricaţiune un şi băieţi, astfel că onor. adevărată cxposiţinuc de haine, atăt — .... --------r, căt şi de eleganţa SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME. emiale eu 1SQ ţpedaile pri; ^>3-33) i s t s I.a~magazinul de argintărie, do p« calm. Moşilor No. 157. se află de van/.aro cu preturi foarte moderato : Icoauo, cruci, brăţări, aco de cap, tavo dc dulceaţă, linguriţe, coşnicioare, /.arluri, paftale, candele, cădelniţe do argint, «albi. diademe ilo cap, tacămuri do iaa«â, şi altele do argint. Se primesc coDMiide relativa la aceasta ramură, precum ăncă a ho auri, a se arginta «i a ie «pila orce obiecte de metal protio*. M ... . M M înlesni pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcească, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Ilie Jliopol, in gangul din faţă al Teatrului Bossel. Garanţâ sigură daL inscris. A se feri de Imitaţii In strada Nouă No. 5 s in toate zilele tot telul de cărnuri afumate şi cărnaţi de purcel. C Frantz Grube| ARHITECT Strada Tirană No. 30. Suburb. Icoană ; poate fi găsit şi peste drum de bis. Serindari, unde construeşte palatul Curţii cu juraţi. SINCER C i poartă marca Maşină de cusut new-york. de sus a a lui Fabrioel. G. N EIDLINGER.A*ent general Tipografia N. Miulescu sala Theâtrulm Bossel. ROB BOYVEAU LAFFECTEUR ROB BOYVEAU LAFFECTEUR MASINELE DE CUS * ORIGINALE A LUI 1