RI 21 OCTOMBRE 1883 ibonamentele Adminigitraţla, Calea Victoriei Nr. 32. >•», j* »ti. . p» 0 Ioni p* S Inul li!( p< o» . 40 Ini 29 !#t 12 W 60 1*1 i. priiraest Ia iilminibtrr^ja. fcnlă 10 bani nnmărn Hcte 15 bani nnmăru M PALEOLOOIJ TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. ANUL AL VIII —No. 232 ANX'NŢURI Şl INSERŢII l,i> » A'1 lUer» p ţilj»f. IV 40 {.ne IU . * VD . . II .... * 50 .UHiiţurilf! 31 iiieurţiiU »f primase tt;icnr' ţtl , la Adun n intrat ia ziarulaT h Kietift. 1& biaronrilfi d« annnţnri Hmnrk Schalek, Wollzeile 12;—A. Opţ>eiik, Stobeb-stoin 2;—JParls, C. Adam. rue Cl^monc 4 i. Lorott, ruft S-tei Anni 51. ScrinArUe iiofrnnrate no se primet V?.m«aer!*0!r, n + lmprImato *e ard. K N U X C I U llxftim abonaţi din capitală ş{ de. a căror abonament a exal rugaţi a achita costul căi \r:iat. Administraţia mi, 20 ctoiubre 1883 (ie- ® *b' mamtej lXtâc iv- vernului, căci atunci el singur 6şi , numai pentru eft d. l . A. ţ ia calitatea de alegător şi spe- •ulaţiune de voturi nu mai inca- A. Roeetti şi-a dat di' pn şedinţe al (lama-Hi impus majorităţii să o la. retarea care se dă acestei tui este că conducătorul ri Constituţiunii şi al legii |»le existente nu este mul-e proiectul elaborat de nile respective ale Carne-emitului, şi nici pe procure vîjie prin creerii u-altuia dintre legiferomanii ii b£tr&ni ni consorţiului ţi-Rrfttisîm. Deci, ce vrea d. ? să rămână liber de a de pe banca de deputat, e păreri şi sisteme, cari itiv nu pot fi credinţe sta-la indivizi ce, in rnţiona-lor. pleacă numai din punct ere individual, convins ne-că a st-fel va putea cu dul-l*u organ, ascultat la urină, ■ănte pe majoritate, ca Or-ye Platou, şi să ’i induplece sistemul domniei-sale. De iu, foc şi pirjol va fi! D. i se supără, poate chiar să îănie; să turbeze chiar, şi din nou cămpii, de nu se ţjpresce de căt tocmai de-uleparte, in acel loc de chiu iu, pedepsit atăta martirul şi care se chiamă Parisul! ! şi de trei ori vai !.. per-»a fi «ie tot serioasă. , să vedem, poate oare a ne Iturat acest amar palmr de te si cum sar putea intein-i casta ? stiginatisat actualele cole-rctorale cu numele de colegii rihile, şi aei cu bani, aci cu înţâri, căt şi cu violenţe, ele, fţiutcle, şi-au muiat gemului) aj esr.rca guvernamentală. uitat Ce nil se mai poate ta eum-va, avem astă-rji, ca pitori de ('onstituţiune, ini inferaţi de către guvern, de însuşi d. C'. A. Rosetti, ca Şti, ea gheşeftari, ca negus-i'c principii, pre cupaţi nu-iric interesul lor, şi nici-de-|»ie al naţiei, sau al totora. hinc, cum oare aceşti oameni - grav isbiţi de către însuşi înţeleg sul lor, Rosetti ar române nemulţumit? 1' ii drept, mare martir al emiselor sacre, şi judecă. Oamenii aceştia ca negustori săi luăm? sau ca oameni de prin-cipn ? Daca ’i-um lua ca oameni de principii, ei vor trebui mai ăn-tfiiu să caute a vedea ce principiu residă in sistemul preci nisat de d. C. A. Rosetti. l'e teremul principielor, gonind ori-ce idee reucţionară. sau oli-garebieă, două sisteme se ivesc faţă in faţă cu caracter propriu liberal: ori sistemul care se adresează la mase, la număr, la cantitate, şi care dă votul d’opotrivă in măna totora, cult sau incult^ sărac sau avut, nuinindu-se cotul universal; ori sistemul care ţine senină in acelaşi timp şi de nu-tner şi de cultură, adică atăt de cantitate căt şi de calitate, şi care este sistemul in vigoare astă-zi, putendu-se numi sistemul claselor. D. Rosetti insă nu vrea nici pe unul, nu vrea nici pe cellalt. Dar ce vrea! Lărgire ! lărgire nici căt să satisfacă exigenţelor denii cratice, nici căt să satisfacă intereselor claselor, ci căt să producă o con-fusiune, să fie un mixtnm-Coin-posdtum m care se aserveşte cu desevfirşire colegiele electorale guvernului, pe ruina tutor principielor. Apoi atunci, iată ce zic şi aceşti oameni, veniţi la ttrg, dacă ii vom considera acuin cu negustori. „Lărgire aţi vrut, lărgire v'am dat! Primul-ministru, cu al cărui concurs ne-nm luat calitatea de legiuitori, ne-a zis prin discursuri oficiale şi in întruniri publice : sA fie cobnrît censul pCuă la 1000 lei! Deci, cum a poruncit d. ministru, noi am ascultat : am unit colegiul J cu pe, şi totul trebue să cază in genunchi lagraţia guvernului, să i dea el de milă (Hăt se va indura. Tată cum ni se pare cri. sforţările magice ce promite a-şi da d. C. A. Rosetti ca simplu deputat nu vor putea* găsi echou, si cum suntem in risc a vedea luând calea Parisului sublimul martir al patriei ! S URI TELEGRAFICE colegiul II, si am venit gustul le oul, nr veni ei la orbirea dc şi mai vedea şi a nu’şi urni stăpânim !“ Negreşit că, inliotărîrea aceasta, este şi calculul negustoresc până unde se poate lăsa ca preţul cel mai din urmă, unde negustorul dă chiar cu pagubă numai ca să vîndă. Lărgire se dă d—lui C. A. Rosetti pănă unde cred bieţii negustori că, şi de va fi vre-un faliment pe socoteala intereselor generali, totuşi mai lisând de abilitate poate urma reabilitarea ; in fine până unde nu 'şi dau de tot perul in măna gu- Paris, 30 Octomvrie.—Cainera deputaţilor.—D. Challemel-Lacour, ministru al a- ! aruncate şi diutr’o parto şi din alta, facerilor streine, respunzdnd Ia interpelarea d. Granet, zice : „China, in deosebitele negocieri ce am urmat eu plenipotenţiari ei, fie la Paris, fie la Sanghai, privitoare la afacerile din Tonkin. n’a voit a ineliea cu noi un tratat ; ca n’a făcut de cat a ciuta d’a ne d’a afara din Tonkin. Franţa trebue a urmări cu tărie operile sale in acea ţară.“ Numeroase aplauze au -pricit această declaraţie. Discuţia va continua mâine. D. Lavertujon, noul delegat franeoz in Comisiunea Dunăreană, pleaca mâine la Galaţi. Ylena,. 30 Octomvrie.— Comitetul dde-gaţiuni ungureşti a adoptat mai multe articole din budgetul extraordinar al armatei printre care figurează un credit de 250,000 fiorini pentru crearea unei rezerve do tunuri de asediu. înainte de vot ministrul de resbel a venit in consiliu, spre a demonstra necesitatea acestei rezerve. Frnncfort, 31 Octomvrie.—E foarte bine constatat că explozia ce a avut loc ieri seară la prefectura poliţiei a fost produsă prin dinamită ; s’au găsit in dărâmături nouă bombe goale de plumb. Instrucţia se urmează cu activitate ; mai multe arestări s’au făcut ; poliţia promite o mie de mărci recompensa aceluia care va descoperi pe autori crimei. Pesta, 30 Octomvrie.— Astă-scară focul e ishuenit iutr’un circ ale cărui clădiri, construite de lomn, au fost cu lotul distruse. Na fost nici o victimă, chiar şi caii au fost scăpaţi. Discursul il-Iui Al Laliovari (Grojar*) Evaugolia dc--. zis că acel care dă cu sabia, de sabie va in ri, şi călid biblia a zis aceasta nV. fă ut (le căt >a formuleze o lege eternă, o b ge Dumnezeiască. Si o sciţi aceasta. Da, tot-d’a-uua acel caro a lovit se va 'ovi; aceia care u’a păzit lege;’, nu va fi păzit de lege, tvt-d’u-uua acela care a A spr.-ţuit dreptatea uu v'a găsi a-dăpo t la sinul droptaţei, şi acel care a nesocotit 1 inerta tea iu oro de pericol in zadar va chema numele ei! Aceasta să o ştiţi. Şi nu avea treb iuţă d. Blaiemberg să fie mare profet pentru a ve spune asemenea lucruri. Aţi avut ministerul d-hd Dimitrie Ghica, cti d. B. Boerescu, susţinut, de D. Petre Grădiştoauu şi v’a probat că se poate iutoarce capul bitei; v'a luat'o din mănă şi va dat’o in cap. Cel puţin aşa spuneţi. Dar ine ptiu pe toate terâmunle : ori acusaţiunile reciproce a violenţelor urmate in colegiul al 3-lea sunt adoverato, ori nu. Ori s'au făcut violenţe de D voastră şi s’au făcut şi de cei-l’alţi ca răspuns la ţele D voastre şi atunci nu aveţi plângeţi, ori din contră toate sunt minciuni, bătele n’nu o-dstat nici o dată, şi calomni, au spus alţii in contra D-voastră şi calomnii aţi rcspf.ndit in contra lor. Cici ve in-treb ? Apoi numai in sufietele D-voa;itră este onoare, numai in peptul D-voastră este patriotism, numai cuvintele D-voastră tre-buesc crezute ? Numai in inima D-voastră aţi rădicat un templu adevftrului şi toţi ceilalţi sunt calomniatori ? Nu se poate presupune asemenea lucru. Totul este ţinvenţiu-ne. calomnii, exageraţiunea partidelor in lupta, sau totul este adevăr. Atunci şi -unii şi alţii sunt culpabili, şi adversarii •D-voastre şi D-voastră, insă cu circumstanţa agravantă pentru partidul D-voastrâ, că aţi ioSt incepătoii in această cale gde violenţe sângeroase. Facem istorie acum D-lor, şi cu documente. Acum să rne punem pe un tărâm mai liniştit ja'mi pare bine că am eşit din această cestiuue arzătoare pe care nu vă temeţi de a o ridica necontenit Bai6, nebăte acusâri drepte sau ne-drepto re- sultatul este ci, atunci când un partid se afiâ la putere, are majoritatea in Adunări, şi când este in opositie foarte cu greu pot pătrunde câteva personalităţi. Nu vă ajunge cât v’am arătat ? Apoi ]la 66 câţi aţi fost aleşi in colegiu I ? Aţi fost doi. Iu colegiul II tot doi. In colegiul III, paladiul libertăţilor, aţi fost trei, şi d. Ko-galniceanu va dat prima lecţiiin» urmată dc multe altele. Voiţi sâ vorbim şi cum s a petrecut lucrurile in 1871, sub un minister de astâ-dată curat conservator ? Iu colegiul I ân eşit 2 din opoziţiune, din care unul d. Ko-gâliiieeanu este străin do partidul d-voas-tiâ. Nici unul in colegiul II, d. Agariei nu se numără, căci n'a fost combătut. In colegiul 3 fracţiunea a avut Bârladul şi Romanul şi d-voastre Cimpu-Lung şi Craio-va. In căt priveşte colegiul IV, tot a fost guvernamental afară de unul singur. Va să zică, când a fost un minister liberal, alegerile au fost ale liberalilor, chiar in colegiul I, unde se credea că va fi cetatea sântă a conservatorilor; când au fost conservatorii la putere, alegerile au fost alo conservatorilor, chiar iu colegiul III, unde se credea că va fi cetatea partidului liberal, scăparea fiilor poporului, ultimul asii al libertăţei persecutate. Cut pentru colegiu! II şi IV. cu mici escepţiuni ele au dat. tot dauua unanimitatea partidului de la 'putere. Iată istoricul alegerilor şi al legei electorale. V’aş ruga, d-lu preşedinte, daca so poate să suspendaţi şedinţa pentru cinci minute. D. sice-prşedinte. Cu Învoirea Aduuărui suspend şedinţa po 5 minute, j — Şedinţa se redeschide sub preşedinta u-!ui vice preşedinte I. Agarei. D Al. Laliovari. 1) lor iucă odată vă mulţumesc de toată buna-voint-t ad-voastie şi vă cer incă căte-va momente de atenţiune. D-!or. in rezumatul istoric pa eure l’am făcut nu am vorbit de cat de Camerile trecute, de Camenle ingropata. E tot dauna mai bine a vorbi de coi morţi de cât de cei vii, căci cum zice francezul : On doit dos egards aux [jvivants, ou ne doit aux morţi,, qne la ventA Am văzut trei camere alese : una sub minist.eiul lib ral al <1 Iui Brătiauu, una sub minislerul pestriţ al d-lui Dimitrie Ghica şi a treia sub ministerul conservator, sub ministerul d-lui Catargiu, şi rezultatul a fost că colegiul I, cu tondinto conservatoare, totuşi a fost guvernamental, in mare parte sub guvernul d-lui Brâtianu, şi colegiul al treilea guvernamautal sub d. Catargiu, insa strecurăudu-sH din d-voastră căţi-va aloşi do dftnsul. Cât poutru colegiul II şi colegiul IV, densele mai logice au fost pururea pentru guvern. Acum vă rog să nu vă supăraţi: dar pen violen- J tru Dumnezeu, cănd vorbim istorie cel pusă vă j ţin, istoria s'o facem eu săngo mai rece ; să punem impreuuă acuzatiunile reciproce de coruptiune, de_pre-uune, de băte, de toate acele mijloace rele, de influenţă morali şi influenţa imorală care şi le-au aruncat partidele unul altuia : daca le veţi "socoti de adevărate toate aceste, daca trebue să facem această tristă mărturisire că le veţi socoti nu numai ca nişte calomnii provenite din pasiuni ; ceia ce este invodorat e rezultatu că sub un minister liberal imensa majoritate a Camerei a fost liberală, şi căt s’a schimbat guvernul s’a schimbat cu guvernul fără transiţiune, fără cuvinte serioase, aş zice fără trepte, intr’o lună sau două şi ţara intrebatâ & răspuns tot d’auna aşa după cum a voit acei ce punea întrebarea. Dacă văz ceva lucire in această umbră, ceva rază in această noapte, ei bine tot in acel colegiu acuzat, blestemat de d-voastrâ găsesc acea mică liourire a unei conştiinţi noatârnate. Era natural ca sub guvernul d-lui Brâtianu colegiul antăiu‘'conservator sâ trimeaţâ conservatori din opoziţiune. Dar acelaş lucru s’a intemplat şi sub conservatori, căci colegiul î.^pentru^un motiv sau altul, mai nobil sau mai de rănd, nu voiu sâ cercetez, a jţlrâuiis in adunări membri din partidul liberal, pe caro ’1 respinsese colegiul lor de prodilecţiune, cel al III. Şi chiar când şeful actual al guvernului, conducătorul destinelor României, d. Brâ-tiann, inaintea căruia unii tremura azi şi alţii se inchinâ şi toţi 1 preţuim, unii pentru afecţiunea fanatismului chiar ce le inspiră, şi noi adversarii săi, peţitru capacită- ţile sale’jeminente, şi pentru patriotismul său, po care eu nu ’l cred rătăcit, dar nu voesc sâ T bânuesc.; când d. Brâtianu a-iungat de pretutindeni printr’o pedeapsă prea severă, dar pănă la un punct oare-care es-pneată, când d-sa a găsit incluse toate colegiile din acel* colegii liberal» democratice numeroase cum sunt al treilea şi al patrulea ; când căuta o uşă deschisă pentru a se strecura in Adunarea ţărai, când ratâcea in dreapta şi in stânga, şi cum zice biblia: câQd fiul omului nu avea un colegiu electoral uude să’şi rezorne capul, cine ’l aŞadoptat? Cine ’l-a adunat de pe drumurile electorale pe care rătăcea? Cine ’l a incâlzit in sănul său, cine ’l-a trâmis in Cameră şi ’i-a dat oca-ziunea sâ joace rolul po care trecutul său ’i da dreptul sâ ’l joace ? Cine ? Tot unul din acele restrânse oligarhice şi corupte colegii, colegiul I, in contra căruia iudrep-teazâ astazi toate batalioanele sale parlamentare, şi pe care mai cu osebire voieşte sâ le revizuiască. Căci nu revizuiţi nici legea electorala nici Constituţiunca, revizuiţi colegiul I. Un al doilea osc ui piu incă m-.i pipăit de independenţa colegiului I, este coaliţiutiea de la Mazar-paşa iu contra gp|-veruuiui Catargiu. care alt - fel nu (ă'-iisc. acte mai rele de cât atatea alte guverne, poato mai bune. Cine a trimis opoziţiunca nu in majoritate, dar inlr’un număr "destul de înseninat iu Senat ? Tot colegiul I. Dar s’a zis că -costa a lost efectul unei esasperaţiuni n na-tiunei faţă cu arbitrariul acelui guvern. Fie! Dar de ce nu sa exasperat şi colegiul III şi colegiul al IV? Acum ură aştept la o obiecţiune mai serioasă. Din acest resumat istoric remită cum ca legea electorală este defectuoasă, că o lege guvernamentală nu poate să fio de cât o l*ge foaite rea, din punctul do privire constituţional, de oare-ce vocea naţiun-fi este aşa de lesne năbuşită de un guvern oare caro, do oare-ce guvernul a ajuns sâ fie părintele Camerei din care ar trebui sâ iasă şi controlatul singur iminoşte pe conţioia-torii săi. Ce poate sâ fie aceasta de căt regim dc corupţiune şi de despotism? D-lor, sunt două moduri de a iudrepta o lege ; unul cugetat incet dar sigur, uitul arbitrar, radical, grăbit, care este mai mult TIMPUL in tendinţa, in deprinderile seminţioi latine, dar acest mod de a revizui nu este bun nu este sănâtos, este totdauna mai râu de cat râul pe care voieşte sa ’1 indrepteze ' Cel antâiu mijloc este a laşa legea cum este cu bunul şi râul ce '1 are, şi a cauta in loc de a reforma aceste texturi inocente să ne retormâm pe noi inşine. Căci, in cele din urma, oamenii fac legile şi nu le gile pe oameni. Trebue sa mărturisim de se poate intr’un moment de probitate politica, intr'uu fel de spovedanie generala greşelele comise şi de unii şi de alţii. Păcat comun al tutulor ! Am fost unii violenţi, alţii aspri : unii au făcut ape la puterea guvernului, alţii la instinctele rele ale maselor. (Va nrma) tivatori, căt şi toate cole alte persoano, cari se intoresează de progresul Agricultu-rei romăne, sunt invitate să bine voiasca a 1 ua parte la aceste solemnităţi agricole. INFORMATIUNI Se denunţă Hesboiului că in comuna Malovaţu, judeţul Mehedinţi, cu ocazia incendiarii unei crame, primarul acelei comune, impreună cu ajutorul sSu, ar fi întrebuinţat torturi pentru descoperirea făptuitorilor. Atragem atenţiunea celor in drept. Preşedinte al pretinsei Represen-taţiuni naţionale din dealul Mitropoliei s’a ales d. general Lecca, demi-sionarul ministru de finanţe, supranumit călăul ţgranilor. Alegerea este foarte nementă. In curând noul preşedinte va indruga pretinşilor repre-sentanţi despre biftec şi şampanie. 1). Petre Grădişteanu a cerut ministrului de justiţie actele privitoare la torturile de la Bordeni, spre a vedea daca e loc să facă o interpelare. CRONICA * 1 2 3 4 La Pioa-Petri judaţul Ialomiţa, s’a deschis un oficiu telegrafic şi de poştă uşoara cu serviciu limitat. Corpul avocaţilor din Ilfov, intrunindu-se intr’una din serile trecuta supt preşedinta d- lui decan G. Verneseu, a discutat mijloacele pentru a se pune capât violărilor legii din 1864. S’a depus mai multe propuneri şi s’a decis ca desbaterile să continue Luni 24 Octomvrie, in sala trib. Ilfov secţia I. Comuna urbană Mangalia din judeţul Constanţa, comunele rurale Bogzeşti şi Pil-deşti din judeţul Roman, au fost autorizate sa perceapâ mai multe taxe, plus una sau douâ zecimi asupra contribuţiunilor directe către Stat. „Gaz. de Roumanie" spune că Eforia spitalelor a amintit primăriai capitalii obligaţiunea ce ’i impunea legea d'a intreţine un spital special pentru prostituate. Păn’acuma acestea se curariseau la spitalul Colinlina. Aci insă se vor strămuta bolnavi de la spitalul Colţea, care are să fie dârîinat ast-fel că pentru prostituate nu va mai fi loc. D. prefect de Covurluiu intr’un raport ce a adresat primului ministru, rezumâ ast fel cererile comerţului Galaţilor : 1) . Asimilarea taxelor de transport pe toate liniele ferate din ţară, calculate pe distanţa chilometrică, fără favoare şi fără părtinire pentru nimeni ; 2) . Ameliorarea şi eftinirea mijloacelor de comunicaţiune iutre staţiunile căilor lerato. hambarele de cereale şi debarcadera vapoareloi ; 3) . Fundarea cu o ora mai curând a magazinelor de intrepozite şi docuri ; 4) . Navigabilitatea Prutului. „Galaţii “ spunerea la 22 curent se va judeca la trib. Covur.ui secţia II procesul de abuz de incredere şi escrocherie in care sunt implicaţi d-nii Luciu, Lraganescu şi Popa. Vineri 21 Oetombrella'jţoarele 1 p. m.se deschide Concursul Agricol aranjat de Go-ujiţiul din acest judeţ pe moşia Şcoalei dela Ferăstrău. Lupă deschiderea exposiţiunei se va face imediat incercarea plugurilor, şi a celor alte instrumente arătoare expuse de Catrâ representanţii diferitelor Casse de rna-şine Agricole din străinătate. Sâmbăta, inainte cât şi după prânz, va avea loccou-cursul de arătura intre plugurii săteni ; iar Duminică in 28 orele 2 p. m, ce va face impârţirea premielor. Atât Domnii proprietari, Arendaşi, Cul- Domnul preşedinte al Exposiţiei cooperatorilor, priimind incuneştiinţare că MM. LL. Regele şi Regina, vor bine-voi a visi-ta Exposiţia Cooperatorilor, ne roagă sa publicăm aceasta pentru ca toţi domnii Exposanţi sâ vie indatâ la Exposiţiune a 'şi rearangia obiectele expuse, earâ cele de consumaţiune a le inlocui cu altele proaspete. Consiliul comunal din Galaţi a votat şi el o taxă de 30 lei noi pentru fie-eare sară de representaro a cafenelilor câDtânde. Mâsura e nimerita. Ceea ce mai trebue acum, spune Posta, e numai ca să se aplice cu scrupulositate de către agenţii poliţieneşti şi comunali, spre a nu se intâmpla şi cu aceasta mdsură ceea ce s’a intâmplat cu multe altele. Şi in Bucureşti această taxă a fost impusa. Elevul sub-oficer Turnaşi Alexandru se inaintează, pe ziua de 1 Octombre 1883, la gradul de sub locotenent, la vacauţa ce este in regimentul 6 călăraşi. Comunele rurale Cibann, Gărliciul, Dăcui, Ostrov, Urumb i, Calfa, Tepolog, Siriu, Ţopăi şi Ghizdăreşti; Cara-Omer, SanGhiol, Azaplar, Cazîl-Murat, Crvaclar, Enghez, Agemler, Tatlagrac şi Tu.da Hairamkioi şi com urbană Cuzguu diu judeţul Constanţa sunt autorisate a percepe o decime de la urnele anuale cuvenite Statului din răscumpărarea pământului. Domnu Tache Ghcorghe s’a confirmat in fucţiuuea de ajutor al primarului comunei urbane Slănic din judeţul Prahova, in locul domnului G. Rădulescu, demisionat. Ştiri din Străinătate Bulgaria Din Sofia se scrie următoarele către „Politiche Currespoudenz“: Monitorul oficial publică următorul decret priuciar:„ însărcinăm mai ăntăiu pe colonelul de stat majo’' Roediger cu conducerea afacerilor ministerul de resboiu, concediindu’l diu serviciul armatei bulgare. Al doilea, numim pe loc. col. Ketenicov girant al afacerilor ministerului de resboiu. Apoi vine următorul ordin militar: 1., Considerând rechemarea in Rusia fără con-simţimentul meu şi chiar fără ştirea mea a generalului Lessovoy şi a adjutantului. Polsicov, esclud din suita mea pe ofi-cerii, cari sunt supuşi ruşi, anume pe colonelul Logvinov, pe căpitanul Messolov şi pe medicul Grimm. Pe viitor ordonanţele mele nu vor face parte din suită. Lu ăndu mi adio de la oficeri ruşi din suita mea declar, că din prima zi a serviciului lor la mine pănă acum s’au purtat prea bine, servind de model strălucit intregei armate. Mulţumindu-le din toată inima pentru ue-nomeratele servicie ce mi-au adus, îi asigur. că eu, ca şi Bulgaria, nu vum uita ser-viciele lor. Un alt ordin sună:„ Dispun, ca iudată cu primirea acestui ordin, cei 36 oficeri bulgari, notaţi i□ lista alăturată şi cari sunt ataşaţi trupelor ruse, să fie rechemaţi prin telegraf la Sofia.“ Murniti foae zice apoi, că primeşte din o parte bine informată următoarele rânduri asupra ac lor eveniment': „Represalitde rate de prinţul Alexancun al Bulgariei faţă cu u i li mele disposiţiuni ruseşti, er de prevăzut că vor deştepta pretutindeni m du meriri, ce nici nu se ascuud in cercurile politice de aici (Vieua) deşi noi nu suntem direct interesaţi la cele ce se petrec in Bulgaria. Cu privire la desfăşurarea lucrurilor din Bulgaria, s’a accentuat aici adeseori,că nu se poate obiecta nimic contra acest-i in fluinţe ruseşti iu Bulgaria, ce resultă din istoria acestei ţări, numai daca se respectă raportul co.jform tratatelor, iu care stă Bulgaria către Poartă. Da acea siliuţele is-butite pănă acum aL Bulgariei de a se o-puue acelei iufluinţe, su putut fi indrepta-te numai con'ra unor abuzuri, ce nu venit dela unele personaje ru'-’e, Daoa prinţul A« lexaudru s’ar iucerca acum să meargă mai de pai te, impiugând lucrurile păuă la un conflict intre Bulgaria şi Rusia, atunci el s’ar pune pe o cale, pe care uimeui nu Iar sfătui să meargă, Căci cine ar put a duri să se creeze in acest chip un conflict pe faţă. Nu mai e de trebuinţă să spunem, că nu e de loc iu interesul prinţului Alexaii-dru să ajungă U un rol provocator. Aceasta o vor inţelege desigur şi cei din Sofia şi deacea putem spera, că prinţul Alexandru te va lăsa de inteuţiunile manifestate in mă-urile sale din urmă, căutând să se înţeleagă cu Rusia până ce mai e timp pentru aceasta. Aşa se pare că stau lucrurile căci in Petersburg nu s’a întreprins nimic păuă acum contra priuţului. . . AustroGermania Vorbind despre declaraţiunile comitelui Kalnoky »Viener allg. Zeituug" se espri-mă astfel:. Nu numai pentru Austria, ci şi pentru Germania sunt de cea mai mare importanţă ultimele declaraţiuni ale comitelui Kalnoky. Coprinzâml teatrul politic diu orient, ele iudeamuă de altminteri pe public uur.i-cum dela siue, să ’şi arunce privirea spre occident. Este foarte probabil câ cn privire la respingerea unui eventual atac francez, esistă intre. Germania şi Italia o injelegere analoagă cu a noastră, ce este menită să respingă un eventual atac rus. Interesele G rmaniei şi ale Italiei sunt de acord in spre occident, precum sîut interesele Germaniei şi ale Austriei iu spre orient." Egiptul O depeşă din Aleiandria semnalează drept causă a re apnraţiuui epidemiei de holeră din acest oraş, importarea unor piei de vite din timpul pestei bovine. De vre-o şase zile cazurile de moarte se tot inuiulţesc. Deja. la 11 c. s’au inboluăvit mai mulţi indivizi prin suburbii şi s’a constatat că holera se întorsese. La 12 c. au murit patru, la 13 c. şapte şi la 16 deja opt persoane. Şi de asta dată epidemia băntue mai mult intre indigeni şi sunt temeri că se va lăţi tot mai mult. Toate cercurile locuitorilor suut consternate şi au început a se lua din nou mSsuri contra teribilului flagel. Boala viţei de viiâ Mai multe (jiai e din Capitală şi din provincie, răspândind sgnmo'cl că ia podgorile diu cotnari, Panciu şi Odobesci s’a ivit o boală a viţei numită Arici, dar că s’a ConBtatat că ua este Arici ci Philoxera, ministerul hgriculturei, iu faţa acestei alarmări şi sesisat fiind prin deosebite rapoarte şi de domni prefecţi de Iaşi, Rămnicul-Sărat şi Putna, a numit o comi-iune speciale, care a mers in facia locului să studieze pe teren natura rului şi să culeagă probe de viţă infectată, spre a le supune la studiu micrografic. Diu studiele comisiunei resultă că maladia vieţei, ivită in podgorile noastre, nu este nici de cutn insecta Philoxera, ci nu criptogam atribuit speciei Dematofora Ne-catrix, Futisporium Biasoletianum, ori Puc-cinia Graminis, producând un accident tre-ce'or ce nu inspira nici o teamă. Păuă la publicarea raportului comisiunei. studiul ne-fiind iucă terminat, care va lămuri posi-tiv natura boalei viţei ivită la noi, se publică spre cuuoscinţa generală, că Philoxera nu exista pe teritoriul nostru (Monitorul). Secretul Eşafodului Cele din urmă trei esecuţiuni ’mi aduc amite următoarea istorie estraordinarâ. — In seara aceea, 5 iunie 1864, pe la orele şeapte, doctorul Edmond-Desirâ Couty de la Pommerais, transportat de curând de la Couciergerie la Roquettu, şedea jos, imbrâcat cu cajnicola de forţa, in chilia condamnaţilor la moarle. Tăcut, el se sprijinia cu coatele de dosul scaunului sân, cu ochi nemişcaţi. Pe )masâ luminare de sâu lumina gâlbeniala feţei sale reci. La doui paşi, un paznic, in picioare, il ob erva, cu braţele incrucişafe. Mai in tot-d’auna deţinuţii sunt constrânşi la o muncă zilnica din plata căreia adini-nistraţiunea trage mai antâiu, in cas de moarte, preţul giulgiului lor, pe care ânsâ ea nu'l procura nici oudatâ.—Singuri, condamnaţi la moarte n’au nici o treabă de făcut. Prisonierul era din acei cari nu joacă cărţi : in privirea l i, nu se oitia nici frică nici speranţa. Tiei-zeci şi patru de ani ; oacheş, de talia de mijloc, dar bine făcută; tâmplele, de curând, începuseră se albiascâ ; ochiul nervos, pe jumătate acoperit ; o frunte de om care raţionează : vocea apasatâ şi scurta, mănele saturniaue ; fisionomia ticluita ca a oamenilor cari vorbesc lesue şi elegant; ma-niere'e de o dietincţiune studiata;—ataiee’ aparea. (Or cine ’şi aduce aminle câla acsise'e de la Seoa, pledoaria, de şi foarlo puternică, a d-lui Lacliaud, neputând nimici, in conştiinţa juraţilor, întreitul efect produs de desbateri, do conclusiunile doctorului Tar-dieu şi do re’uisitoriul d Iul Oscar de Valide, D. de la Pommerais, dovedit câ a ad ministrat, intr’un scop de cupiditate şi cu I premedilaţiune, doso mortale do digitalina unei dame dintre amicele sale — d-na de Pauw—auzise pronunţăndu-se, contra lui, iu aplicarea articolilor 301 şi 302 din codicele penal, sentinţa capitală.) In seara aceea, 5 iunie, el nu cunoştea ancă respingerea recursului in casaţiune, precum nici refusul de ver ce audienţa de graţie socilitata de rudele sale. De abia apărătorul sâu, mai norocit, fusese ascultat cu distracţie de Imperator. Venerabilul abate Crozss, care, inainte de ver şi care esecuţiune, stăruia fara preget cu rugăminte pe la Tuilerii, se inapoiase fără răspuns.—A comuta pedeapsa cu moarte, nu era oare a o desfiinţa, in mod implicit ?... Afacerea trebuia se serve de pilda. — De p« soeotinţa'Parchetului, respingerea recursului nefiind de loc indoioasâ şi trebuind a fi notificata dintr’un moment intr’altul, D. Hendreich fusese vestit sa ia iu primire pe condamnat la 9 iunie dimineaţa la cinci ore. — De o dată un sgomot de paturi de puşcă sună pe lespezii culoarului : broasca grinţâ greu ; uşa se deschise ; baionete luciră in penumbră, directorele Roquettei, D. Beauquesno, apăru pe prag," insoţit de un visitator. D. de la Pommerais, ridicând capul recunoscu, dintr’o aruneaturâ de «chiu, in a-cost visitator, pe ilustrul chirurg Armând Velpeau. La un semn al celui in drept, paznicul ©şi, D. Beauquesne, după o presentaţiune mută, retrâgându-se şi el, cei doui colegi se gâsirâ singuri, de o dată, in picioare faţă in faţa, ochi in ochi. La Pommerais, in tăcere, indică doctorului scaunul sâu, apoi se duse sâ şeazâ pe culcuşul de pe care dormitori, cei mai mulţi, sunt de Îndată deşteptaţi de la viaţă intr'o trSsărire.—-Fiindcă nu se vedea bine, marele clinician se apropia de... bolnav ca sâ’l observe mai bine şi sa convorbiasca incet. # * * Velpeau, in acel an, mergea pe şease-zeei de ani. La culmea renumelui sâu, moştenitor al fotoliului lui Larrey la institut, profesor de clinici chirurgicală la Paris, şi, prin operile sale, una din luminile ştiinţei pathologiee actuală, celebrul practician se impunea deja ca una din somităţile secolului. După un moment rece de tăcere: — Domnule, zise el, intre mediei se euvine a cruţa zadarnice^condoleanţe. Şi apoi, o afecţiune a prostatei (de care, de sigur, am sl pier in doui ani şi jumătate), mâ clasează şi pe mine, cu o scadenţă de căte-luni mai departe, in categoiia condamnaţilor 1» moarte. Să venim dar la fapt, fără precuvântări — Aşa dar, de pe socotinţa d-le, doctore, situaţiunea mea judiciară este... desperată ? întrerupse La Pommerais. — ’Mi-e teamă, respunse simplu, Velpeau. — Mi s'a fixat oare ora ? — Nu ştiu ; dar, fiindcă nimic nu s’a utârît ăncâ in privinţă d-le, poţi sâ fii sigur de câte-va zile. La Pommerais işi şterse fruntea galbină-verde cu mâneca camisolei sale de forţă. — Fie. Mulţumesc. Voiu fi gata ; eram deja gata ;—de aci ’nainte, cat mai curând va fi mai bine. — Recursul d-le nefiind respins, p6n0 acum cel puţin, urmă Velpeau, propunerea ce am sâ'ţi fac este numai condiţională. Dacă vei scăpa, atât mai bine 1... De unde nu... Marele chirurg se opri. — De unde nu ?... intrebâ La Pommerais. Velpeau, fără să răspundă, luă din po-zunar o mică trusă, o deschise, scoase o lancetâ şi, despicând camisola la inchiăitoa-rea mânecii stângi, pusejdegetul mediumpe pulsul junelui condamnat. — Domnule de la Pommerais, zise ol, pulsul d-le ’mi desvâleşte un sânge-rece, o tărie rară. Misiunea ce am pe lângă d ta (şi care trebuie să râmâna secreta) are drept obiect un tel de propunere care, chiar adresată unui medic cu energia d-le, unui spirit oţelit la convicţiunile positive ale ştiinţei noastre, şi liber ou totul de spaimele fantastice ale Morţei, sar putea părea de o estravaganţâ sau de o derisiune criminale. Dar, noi ştim, cred, cine suntem ; o vei lua dar in de aproape considerare, or cât de turburttonre ţi s ar pare» de o-cam-datâ. — Atenţiunea mea o aveţi, domnule, respunse La Pommerais. — Cunoşti prea bine, urmâ Velpeau, că una diu cele mai interesante cestiuui ale fisiologiei moderne este de a s vre o licărire de memeriâ, de de simţibilitate reală persistă i inului după tăiarea capului. La aceasta cuvântare neaşle A damnatul trasări ; apoi, liniştim j) — Când ai intrat, doctore, e l foarte preocupat de această probv de interesanta pentru mine. — Ai urmărit lucrările scrisei cestei cestiuni.’de la cele ale b mering, Sile, Sâdillot şi Bichat t celor moderai ? — Ba chiar am asistat, odinB nul din cursurile d-voastrâ de cj supra remâşiţelor unui suplieiat fc — A 1... Apoi atunci s6 trece; noţiuni esacte, din punctul de ifc rurgical, asupra ghilotinei ? La Pommerais, uitându-so biii peau, respunse rece : — Nu, domnule. —Am studiat cu de amănunt ji chiar azi, urma, fără a se tulbuik Velpeau,—mărturisesc, e un I perfect. .[ Cuţitul—gladiu fâptuind, de i colţ, ca seceră şi ca ciocan, ta oblic, gâtul pacientului in a treia tr’o secunda. Decapitatul, sub isb loviri fulgerătoare, nu poate deci o durere, precum un soldat pe bătae, nu simte durerea braţului in vîntul unei ghiulele. Sensaj i lipsă de timp, este nula şi obsci — Poate câ e durerea de ap usturimea a două răni 1— nu e Fontenele care, dând motivele s, bă dacă chiar aeeastâ repezic ii jî* i consecinţe mai dureroase de căt cu iataganul său cu securea ? —A fost de ajuns Berard ca ceaşcă aceasta visare! respunse w • Cât pentru mine, am convicţi!)' mutată, basatâ pe o suta de espi observaţiunile mele genorale, că li stantaucă a capului produce, ia chiar, la individul destrunchiat, i nesthesic cel mai absolut. Chiar syncopa singură, provoc» ir dată prin perderea celor patru .MMi de sănge cari ţâşnesc diu vase luyis» ori cu o foi ţă de proiecţiune cr.if* un metru de diametru) ar iuns spre a linişti şi pe cei mai w*. privinţa această. Cât pentru Lj neconsciente ale machinei cârnolţi ta prea repede in mişcarea sa, nu |il. tuesc un indiciu de suferinţa, pr> -■ ■ W Jt11 Jf ® ii- v a . . . svăcnirea unei gambe tăiate, piu, ai cărei muşchi şi nervi se teazâ, dar de cari nu mai sufe Zic câ înfrigurarea nervoasă a ince solemnitatea pregătirilor fatale şi din somn in dimineaţa din urmă e mai sigur din pretinsa suferinţă I putaţiunea ne putând fi de căt tibilă, durerea reală nu este de nară. Ce fel 1 o lovitură violentă ji numai că nu e simţită, dar ea no o consciinţă de ciocnirea ei,— ( lesiune a vertebrelor trage dupâ ea' ţibilitatea ataxicâ—şi vrei ca M chiar a capului, tâerea şirei dorsalrt ruperea raporturilor organice jintr şi creeri, s£ nu fie de ajuns pentr lisa, in adâncul fiiuţei omeneşti, vş saţiune de durere, chiar clipitoarţ peste putinţăl Este neadmisibil 1 ca şi mine. — Sper că ’i aşa, cel puţin, decăt d-ta, domnule! respanse L» rais. Şi dar, in realitate nu ’mHi de vre o mare şi repede suferii) (abia concepută in turburarer sen», stinsa pe data prin cutropitoarea a Morţei) , . . Mi e groază ISfi da alt-ceit'* —N’ai vrea Jsă cauţi o forinr "'î Velpeau. — Ascultă, murmura Li Pol după o tăcere ; la urma urmelor,:! memorieiUşi al6 voinţei, — (daca cumserise, la Om, in acelaşi loba le am constatat la . . . câine, de f —aceste organe, zic, sunt respi trecerea cuţitului/.. Am constatat prea multe echivoci dente pre cât de neliniştitoare pre neînţelese, ca să me las bine a cred cousciiuţâ imediată a decapitatului, legende, câte capete interpelate ’şj tors privirea spre interpelator ?... a nervilor? Mişcări reflexe? Cu! darnice 1 Adu-ţi aminte de capul acelui la clinica de la Brest, o ori. care, cart după decapitare, 'tăia in I * * * * ^111 1 \ ‘ti . i ijişcare a fălcilor —poate voluntară— un soion pus intre ele!.., Ca să nu aleg] Je :iţ. acest esemplu dintr’o mie, cestiunea tnlă ar fi dar de a sci, dacă da or nu, iii acestui om a impresionat mushii ca-iilui său exsang. j Cine ar putea a desvăli această? înainte a, opt zile voi s’o aflu, negreşit!... şi oi io şi uit. —Depinde, poato, de dta ca Omenirea să ,0iioască adevărul iu privinţa aceasta, Jzise iclpeau, cu ochii nţiutaţi asupra ochilor Jiterlooutorului sâu.— Şi, se spui curat, >l i entru aceasta mă aflu aci. Sunt delegat pe lângă d-ta de o corni-iune din cei mai eminenţi dintre colegii oştri de la Facultatea de Paris, şi eatâ şi netul de liberâ-trecere alj Imperatuliii. El jnţine puteri indestul de intinse ca la tre- {unţă, să amănăm ordinul chiar al esecu-unei d-le. ji —Eiplică-te... nu mai inţeleg, respunse £ Pommerais. —Domnule de La Pommerais, in numele ciinţei care ne este purure scumpă şi cae nu mai ţine socoteală, printre noi, de nimărul martirilor s6i mărinimoşi, eu viu _(in ipotesa, pentru mine mai mult de iăt indoelDică, in care vre o esperienţă, avenită intre noi, ar fi practicabilă) — a eclama de la toată fiinţa voastră cea mai nare sumă de energia şi de intrepiditate :e poate aştepta cineva de la specia umană, iaca recursul vostru pentru graţiâ va fi pins, te vei găsi, fiind medic, un subiect mpetint chiar-ei in operaţiunea supremă va trebui să indure. „.Concursul d-le ar dar nepreţuit inir’o tentativă de . . . tunicaţiune, aci— De „ sigur, cu toată •una voinţa a d-le, totul se pare a atesta in’nainte resultatul cel mai negatf,— dar ne, cu d-ta,—(tot in ipotesa in care această esperienţă nu ar fi absurdă in principiu),— ea ,oferă un sorţ dintr'o mie de E lumina ca prin minune, ca să zic aşa, isiologia modernă. Ocasiunea, aşa dar, nu rebue scăpată şi, in caşul unui semn de inteleginţă victorioo3 schimbat după esecu-ţiune, vei lăsa un nume a cărui gloria sci-inţifieă ar şterge pentru veci suvenirea gre-s şelei d-le sociale, r —A! murmura La Pommerais schimbat l?groaznic la faţă, dar cu un zîmbet otărăt T—al., incep a pricepe!.. — Şi apoi, supli-ciurile au desvelit deja fenomenul digesti-nnei, ne spune Michelot. Şi ... de ce natură ar fi esperienţă d-le ?... Sguduiri galvanice?... Inciiaţiuni ale ciliarului ?... iDjecţiuni de sânge arterial ?... Toate acestea nu probează mult 1 ___Jţu mai e vorba că indata după trista ceremonie, rămăşiţele voastre se vor duce să se odinească in pace in pământ şi că nici unul din scalpelurile noatstre na le va atinge, urmă, Velpeau. —Nu !...]Dar, la că derea cuţitului, eu voi fi acolo, in picioare in faţa d-le, lângă machinâ. Căt se va putea mai repede, capul d-le va trece din mâinile esecutorelui in ale mele. Şi atunci —esperienţă neputend fi serioasă şi conchi-zătoare de căt numai prin simplitatea ei chiar —iţi voi striga, prea lămurit, la u rechiâ:„ Domnule Gouty de La Pommerais in aducerea aminte de convenţiunile noas „tre in viaţă, poţi oare, in acest minut „să laşi in jos, de trei ori pe rină, pleopa ochiului drept ţinând ochiul cel-alt cu to tul deschis?.." Daca, in acest moment ver cari ar fi cele l-alte contracţiuni pe facies, vei putea, prin această intreitâ clipire din ochi, să mâ vesteşti că m ai auzit ş inţeles, şi să ’mi probezi aceasta irupresio nând astfel, printr’un act de memorie şi de voinţa permruentâ, muşchiul d-le palpebralul,i nervul Zygomatic (2) şi conjonctivă (3) stăpânind toată oroarea, toate„ralurile celor lalte impresiuni a le fiinţei voastre -- acest fapt va fi de ajuns pentru alumina SeiiDţa pentru a revoluţiona convicţiunile noastre Şi voiu sci, nu te ’ndoi, să 1 notific aşa in căt, in viitor, să laşi mai puţin memo ria unui criminal de căt aceea a unui erou La aceste cuvinte neusitate, d. de La Pommerais se păru cuprins de un fior a şia de adanc in căt, cu pupilele dilatate şi aţintate asupra chirurgului, el râmase un minut tăcut şi ca iuipetrit. Apoi, fără să zică un cuvânt, se sculă, făcu câţi-v paşi, foarte pe gânduri, şi, de o dată, clâ ţinând cu întristare capul: —- Oribila violenţa a loviturei mâ va as vârli afară din mine. A realisa aceasta, im 1 2 3 pare mai presus de ver-ce vroire, de ver-ce opintire omenească. Şi apoi se zice că sorţii de viabilitate nu sunt aceiaşi la toti ghilotin iţii. Cu toate acestea,., vino, domnule, in dimineaţa esecuţiunci. Iţi voiu espunde daca mâ voiu supune, sau nu, la această tentativă, tot do o dată şi îngrozitoare, şi revoltătoare şi ilusoriă. — Daca a fi nu, sunt sigur de discreţiunea d-le, nu e aşia ? pentru a lăsa capul meu să’şi scurgă in linişte ultimele sale vitalităţi, in găleata de cositor in care va cădea. — Aşia dar peste curând, D. de la Pommerais I zise Velpeau sculăndu-se şi ol. — Resgândeşte te. Amânduoi se salutară, îndată apoi, doctorul Velpeau eşi din chilia; paznicul intra iar, şi condamnatul se intindea, resemnat, pe patu’i de câmp pentru a dormi sau a cugeta. * • * (1) Palpebral, Care aparţine pleopelor. (2) Zygomatique, care aparţine tygomei, osului din obraz. (3) Conjonchoe, membrana cate căptuşeşte ochiul dinainte. Patru zile in urmă, pe la orele cinci şi umâtate de dimineaţa, d. Beauquesne, abatele Crozes, d. Claude şi d. Potier, grefier de la Curtea imperială, intrară in chiliă.— Deşteptat, d. de La Pommerais, la ştirea despre ora penală, se puse pe şezut, foarte palid, şi se imbrăcâ iute... Apoi, el convorbi zece minute cu abatele Crozes, ale cărui visite el le primise bine deja; se ştie cum că sântul preot era insuşit de acea oncţiune de inspirat care îmbărbătează ora din urmă. Apoi, văzând pe doctorul Velpeau ca intră; — Am lucrat, zise el. Vezi! Şi pe timpul cetirii otărărei, el ţinu in- chisâ pleopa dreaptă privind pe chirurg fără să clipească cu ochiul stâng deschis de tot. Velpeau se inchiuâ, apoi iutorcându-se către d. Hendreich, care intra cu ajutorii sâi, el schimba, foarte iute, cu esecutorul, un semn de înţelegere. Toaleta fuse repede: se observă cS. fenomenul părului care albeşte del vezi cu ochi sub foarfeci nu se produse. — O scrisoare de adio de la femeia sa, cetită incet de abate, umplu ochii lui de plâns pe cari preotul ii ştvrse cu pietate cu peticul din scobirea eâmeşei. O dată in picioare şi sur-tucu’i aruncat pe umeri, i se lărgi legăturile de la inchiâtoarea mâinilor. Apoi el refuză paharul cu rachiu — şi escorta porni prin culoar. Adjungând la poartă şi in-tâlnind pe prag pe colegul sâu : — In dată! ii ziseel foarte incet, — şi^adio. Numai de cât canaturile năprasnice de fer se deschiseră dinaintea lui. Vântul de dimineaţă intră m inchisoare: se ingâna de ziuă; piaţa cea mare, in depărtare, se intindea, ingiuruită de un in-duoit cordon de cavaleria ; — in faţă, la zece paşi, intr’un semi-cerc de gendarmi călare, ale căror săbii scoase la ivirea lui, zăngăniră, răsărea eşafodul. — La o distanţă oare care, trămişi din partea presei formând grupuri se descoperiră. Colo la vale, dindărâtul arborilor, se a-uzia vuetul neastâmpărat al mulţimei, enervată de noapte. Pe acoperişul cărciumelor, la ferestre, nişte fete feştelite, searbăde, cu mâtâsării cari bateau la ochi, — unele ţinând ancă o butelia de şampania — se plecau in societate cu nişte păcătoşi in fracuri negre. — In aerul matinal, pe piaţă, rondunice sburau pe ici, pe colo. Singură, umplând spaţiul şi mărginind cerul, ghilotine se părea că prelungeşte pe orizon umbra celor duoâ ale sale braţe aridicate, intre cari, foarte departe, colo-sus, in albâstreala zorilor, se vedea schâuteind steaoa cea din urmă. La acest aspect funerar, condamnatul tremura, apoi merse cu otărâre spre ghilotina... El sui treptele... Acum cuţitul tri-augular lucea pe pervazul negru, invehnd steaua. Dinaintea scăuduiei fatale, după cruce, el sărută acea şuviţa mesageră din chiar pârul sâu, strânsă, in timpul toaletei, de abatele Crozes, care ii atinse buzele cu ea ; _ „Pentru densa!...“ zise-el. Cele cinci personaje se iuşirau in siluete pe eşafod: tăcerea, in acest moment, so făcu aşia de profundă, incât sgomotu! unei creauge rupte, in depărtare, sub greutatea unui curios, adjunse, diupreunâ cu strigatul şi căte-va risete ingăuate şi scârboase, până la grupul tragic. Atunci, pe când bateau orelo din cari el nu era să mai auză po cea din urmă, d. de La Pom merais zări, in faţă, de cea-l’altâ parte, pe straniul sâu esperimentator, caro, cu o mâna pe podeala eşafodului, se uita la dânsul!.. El iş. concentra o secundă minţile ş. închise ochi. De indata, bascula jucă, carcainil căzu bumbul cedă, lucirea cuţitului trecu. O ciocnire teribilă sgmlui podeala; cai se rid ir ă in duoâ picioare la mirosul electric al sângelui şi resunelu! sgomotului vibra ancă căDd, deja, capul sângerat al victimei palpita in măinele chirurgului de la spitalul Pitica. roşindu’i in valuri degitele, mânecele şi vestmintele. Era o faţă posomorâtă, albă in mod îngrozitor, cu ochi deschişi şi ca distraşi, cu sprâncenele răsucite, cu rictus crispat; dinţi clănţăneau; bărbia, la estremitatea maxilarului inferior, fusese atinsă de cuţit. Velpeau se plecă iute pe acest cap şi articula, iu urechia dreaptă, cestiunea convenită. — Cât de întărit era acest om, resultatul il făcu să tresară de un fel de spaimă rece: pleopa ochiului drept sa lăsa in jos, ochiul stâng, deschis, il privea. — In numele Iui Zeu şi al fiinţei noastre, ancă de duoâ ori acest semn!... strigă el cam zăpăcit. Genele se desfâcură, ca subt o opintire internă; dar pleopa nu se mai ridica. 0-brazul, de la o secundă la alta, devenia ţeapăn, îngheţat, nemişcat. —Se sfârşise.— Doctorul Velpeau dete inapoi capul mort d lui Hendreich care, deschizând panerul, il aşeză, de pe obiceiu, intre gambele trunchiului deja înţepenit. Marele chirurg işi scaldă măinele intr’u-na din galetele destinate la spălarea deja inceputa a machinei. In giurul lui mulţimea se retrăgea, pe gânduri, fără a’l recunoaşte. El se şterse, tot in tăcere. Apoi, cu paşi rari, cu fruntea gânditoare şi gravă ! — el se apropia de trăsura sa care se oprise la ânghiul inchisoarei. Pe când se suia in ea, el zări furgonul justiţiei care se indepârta in treapăt mare spre Montparnasse. Corniţele de Villlers do L’Islo-Adam. (Figaro). CURIERUL CAMEREI Şedinţa de ta 19 Octombrie La apelul nominal respund 82 Domni Deputaţi; d. Epurescu lipseşte. Şedinţa dar va fi lipsită de ani-maţiune şi mai puţin haslie de căt de obiceiu. In urma primirei demisiunei d-lui Rosetti, camera este chemată a’şi alege un nou preşedinte. 15 minute de reflexiune se acordă pentru aceasta. Domnii deputaţi se concentrează la bufet. 66 voturi exprimate din care 65 voturi pentru D. General Lecca, 1 vot pentru D. Chiţu. Probabil că acest vot este acela a unui amic al ministrului care ar vroi să-l vază părăsind in acest mod fotoliul ministerial. D. Lecca ia posesiune de fotoliul Preşidenţial citind cu greutate un mic speech. D. Grădişteanu cere D-lui Ministru de Justiţie comunicarea actelor afacerii de la Bordeni spre a vedea daca este sau nu loc de a face o interpelare. Ne mai fiind nimic la ordinea zilei, şedinţa se ridică. Vezi daca lipseşte onor. represen-tant al colegiului II Vlaşca că şedinţa n’are nici un fel de interes? ŞTIRI TEATRALE Sala Bossel. — Teatru artistic al lui Borgheor, cu apariţiuni de spirite ‘şi de fantome, astăzi, Vineri, 2 Nov. st. nou Representaţie de deschidere. — Prima secţiune Bombardarea Brăilei. A doua'secţiune Domnişoara Sofia Bergheer. A trea secţiune. La moache d’or (musca de aur) A patra secţiune Sfinxul, Shyn de l'Arrongo A cincea secţiune Spirite şi fantome originale. Căderea in gura iadului. Ultime Ştiri O fierbere marc s'a produs in rondurile guvernamentalilor in urma demisiunei d-lui 0. A. Rosetti, din prosidenţia Camerei, şi in urma a-meninţărei d’a se retrage chiar de tot din Adunare. Se comunică din comuna Coada Isvorului, judeţul Dămboviţa, că ţăranii de acolo s'au opus la executarea unei sentinţe a tribunalului in privinţa unei delimitări de teren. S’au ivit chiar nişte turburări. Procurorul din Tergovişte s'ar fi dus la faţa locului. Da-ne-va vreo desluşire in această privinţă guvernul prin foaia oficială ? Aşteptare zadarnică. D. general Ipătescu, comandantul divisiei din Craiova, a fost mutat la Botoşani in locul d-lui general Dunka care a şi luat comanda divisiei din Craiova. Se anunţă din Bacău că tănărul sergent D. I. Leca, nepotul d-lui G. Leca ministrul de finance, a plecat in străinătate. „Poşta1 din Galaţi prevăzuse aceasta. Eată dar eşit la lumină adevăratu motiv, pentru care s’a amănat procesul acestui tănSr de la consiliu de resboiu a corpului al IlI-lea de armată. PRIMARUL COMUNEI BUCUREŞT Convocare Noi. D. Cariagdi, primarul comunei Bucureşti, Avgnd in vedere vacanţa de 11 Membri care s’a declarat, prin de-misiuni, in sSnul consiliului comunal AvSnd in vedere aliniatul 3 de sub art. 24, combinat cu art. 25 din legea comunală ; In interesul mersului mai repede al lucrărilor autorităţii comunale. Convocăm pe d-nii alegători comunali pentru zilele şi in localele mai jos arătate, spre a proceda la vot. conform prescripţiunilor legii electorale pentr t cameră, relative la ope raţiunile alegerii, pentru a alege 11 consilieri comunali. I. D-nii alegători înscrişi pe listele comunale pentru colegiul indirect vor bine-voi a se aduna in zilele de 23 şi 24 Octombre curent, la orele 10 de dimineaţă, pentru a alege pe delegaţii d-lor după cum urmează: a) Secţia I (culoarea Roşie). Alegătorii acestei secţiuni, formănd o singură grupă, se vor intruni in localul ospelului comunal, strada Colţii, spre a alege 4 delegaţi. b) Secţia 2 (col. galbenă) formată din 5 grupe, va procede in modul următor: Alegătorii grugei I, compusă din suburbiele ; Cişmeaua, Popa-Cosma. Sf. Yasile, Sf. Visarion, Popa-DSrva-şi şi Amza, vor vota in localul şcoa' lei primare de băeţi No. 2 din piaţa Amza, spre a alege 9 delegaţi. Grupa II, compusă din suburbiele : Biserica Enii, Batiştea, Pre-cupeţii-Noi, Icoana, Pitar-Moşu şi Bo-teanu, alege 6 delegaţi in localul şcoa-lei de băeţi comunale din strada Clemenţei, Grupa III, compusă din suburbiele: Popa-Rusu, Popa-Chiţu, Armenii Caimata şi Oţetarii, alege 5 delegaţi in localul oficiului civil din galben. Grupa IV, compusă din suburbiele: Silivestru şi Sf. loan Moşi, alege 5 delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 3 de la b serica Silivestru. Gruga V, compusă din suburbiele: Diehiu, şi Precupeţii-Vechi, alege 6 delegaţi in localul şcoalei divizionare de fete din calea Moşilor No. 203. c) Secţia 3 (col. verde) formată din 5 grupe: Grupa I. compusă din suburbiele: Brezoianu, Schitu-Măgureanu, Popa-Tatu şi Manea-Brutaru, alege 4 delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 4 de pe strada Popa-Tatu. Grupa II, compusă din suburbiele: S-ţii Voivozi, Sf. Vineri, St. Ni-culae Duşumea şi Sf. Ştefan (cuibu cu Barză) alege 10 delegaţi in localul şcoalei de fete No. 3 după str Griviţa No. 68. Grupa III, compusă din suburbiele; Cărămidarii, Sf, Eleftere, Sf. Con- stantin, Gorgani, Mihai-Vodâ, Isvorul şi Arhimandritul, alege 7 delegaţi in localul oficiului civil de verde. Grupa IV, compusă din suburbiele : Biserica-Albă şi Spirea-Veche, alege 5 delegaţi in localul şcoalei primare din casa Poenărescu. Grupa V, compusă din suburbiele: Spirea-Noă şi Ghencea, alege 10 delegaţi in localul şcoalei sucursale de fete din Calea Rahovei No. 145. d) Secţia 4 (col. Albastră) formată din 4 grupe: Grupa I, compusă din suburbiele: Radu-Vodă, Sf. Spiridon, Sf. Ecate-rina, Slobozia, Flămânda şi Vlădica, alege 5 delegaţi in localul oficiului civil din strada Radu-Vodă. Gruga II, compusă din suburbiele: Bărbătescu-Nou, Bărbătescu vechiu, Broştenii şi Manu-Cavafu alege 6 delegaţi in localul şcoalei de băeţi dupe calea Şerban-Vodă No- 156. Grupa III, compusă din suburbiele : Apostoli şi Cărămidari, alege 5 delegaţi in localul şcoalei de fete din casa Hagi-Ivan de lăngă podul Radu-Vodă. Grupa IV, compusă din suburbiele : Foişorul, Isvorul, Staicu, Serbii şi Dobroteasa, alege 10 delegaţi in localul şcoalei de băeţi de lăngă biserica Dobroteasa. e) Secţia 5 (col. Neagră) formată din 6 grupe: Grupa I, compusă din suburbiele : Măntuleasa, Olari, Oboru-Vechiu, Pan-telimonu, Vergu şi Negustori, alege 5 delegaţi in localul şcoalei de feto No. 3, casa Palada. Grupa II, compusă din suburbiele : Popa-Soare, Agiu, şi St. Ştefan, alege 4 delegaţi in localul oficiului civil din Negru. Grupa III, compusă din suburbiele : Lucaci, Olteni, Ceauşi-Radu, U-dricani şi S-ta Vineri, alege 4 delegaţi in localul şcoalei comunale dela Lucaci. Grupa IV, compusă din suburbiele : Delea-Veche şi Delea-Noă, alege 8 delegaţi^in localul şcoalei primare Calist. Grupa V, compusă din suburbia Iancu, alege 11 delegaţi, in localul şcoalei de fete din casa Lipierul. Grupa VI, compusă din suburbiele: Oboru-Nou şi Popa-Nan, alege 7 delegaţi, in localul şcoalei divizionare de băeţi, Nr. 3, din strada Popa-Nan No. 36. II. D-nii alegători inscrişi pe listele comunale pentru colegiul direct, împreună cu delegaţii aleşi de colegiul indirect, vor bine-voi a se intruni in zilele de 6 şi 7 Noembre viitor anul curent ora 10 dimineaţa pertru a alege pe cei 11 consilieri comunali, după cum. urmează : a) Secţia I (col. Roşie). AlegSto-rii direcţi ai acestei secţiuni, împreună cu delegaţii acestei culori, vor vota in localul ospelului comunal, strada Colţii, unde este şi biuroul central al alegerii. b) Secţia II (col. Galbenă), idem idem in localul şcoalei de băeţi dupe strada Clemenţei. c) Secţia III (col. Verde) idem in localul şcoalei mixte de la Cuibu cu Barză. d) Secţia IV (col, Albastră) idem in localul şcoalei de bă >ţi din str. Radu - Vodă (fostul spital Materni-atea). e) Secţia V (col. Neagră), idem in localul şcoalei de băeţi No. 2 de la Lucaci. Operaţiunile acestor alegeri se vor face întocmai după prescripţiunile legii electorale, pentru corpurile legiuitoare. Primar, D. Gariagdi Secretar general, Bolintineanu Ammcfu In strada Nouă No. 5 se găseşte n toate zilele tot telul de mezeluri cărnuri afumate şi cărnaţi proaspeţi de purcel. Cu stimă B Brand. LUt TIMPUL ~ fi NrB- Ne devrorttetreconsidures cununeprepares m I parit/Uiteimmut Ies Fiarans de Pilule* quipresemeront I un CACHETDARGENTREACTIF.tae tt la pârtie Inie rleurn i ___1 ihtbaqclMm. el La sigmtnnjci-ttesaonl.______ A PARIS _.u :i>ruji,es- OE BLANCARlD .v riodureferreux înalte rable Sans odenr nigrenTde fpr ou (fiole — 1 Siam~du iJ IŞ&O' SUŞTCELE MAI BUNE DIN LUME eruia le f-(, 15Q jn^daile pr*i 13 $55^ PHilaDEuPH Garanţâ sigură dată inscris. ori v. S1N G E R C » p“r!i mar,,a Macină de cusut wew-yobk. de sus a „ lul Fobncci. C. NEIDL1NGER, Agent general IN RATE LUNARE Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici sifitem american cu intreaga placă de metal, se primeşte şi plane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-viuciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d a-una un bun acordeur şi facteur de piano. BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI 16 octomb. 1882 sttt _a_ tittustie-a. 8 oeptomb 1S88 15 octomb. 1883 21195815 23732125 9296612 10471912 22776938 11059847 812100 231241 180752 2805629'; 128713639 12000000 288933 85930050 813193 378383 29303080 128713639 A o t i t r _ (Monedă metalică şi ling. '' ll (Bilete hypotecare Efecte de incasat „ , c ,. (Efecte rumâneşti Portofoliu (Efecte streine Impr. garant cu Ffec. de Stal. Fonduri publicG Rentă Fond de reservă Imobil Mobilier & maşini de imprim, Cheltueli de Administraţie. Deposite Libere Conturi curente Conturi de valori 1» u » i v Capital. Fond de reservă. Bilete de bancă în circulaţie, Profit & Pierdere I semestru. Dobân. şi Benefici div. Ilsemes. Deposite de Retras Conturi curente Conturi de valori 36211101 35612356 25400170 25405065 5160653 5287843 12768572 12682411 7984682 8558188 29596084 29601074 11928680 11928680 514702 514702 858501 858601 219185 219715 133762 146595 9871890 9905040 38763389 39318489 2053716 1983827 181465087 ISB ;_ .m. 12000000 12000000 514702 514702 100327460 100226150 1123145 1123145 439696 470297 9871890 9905040 56727685 57310879 460509 472373 181465087 182022586 MAGAS1N fondat in 1879 Tetrul Naţional Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE YIS-A-YIS lli: TIIKATIIII. NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menayiul casei, au importat de la cele mai bune casc următoarele Iieuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suls Ananas de la Martinique. Banane de la^Bayona. Benedicf in-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz. alb. galbin, si Yerde de la grand Chartrenz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Timand Fockin Pipermint, verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognao fin champagne. din Cognac. Liqueruri tot f al de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rlium şi in Kirsch, Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de Ia primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Trnnsilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-besti, Drăgăsani si de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul constLuiolos. Cu stimă, D. G. MOCIANU. J0SEPH SÂNDROVITZ r T 16. —CALEA VICTORIEI — 16. IN RATE LUNARE MARELE MAG ASIN CAVALERUL UE MODE" o C_D ■ mm 2, -C/i Anunţăm pe onor. Public şi distinsa noastră clientelă, că pentru sesonul de toamnă, am primit din propria noastră fabricaţiune un colosal asortiment de haine pentru bărbaţi şi băeţi, astfel că onor. visitatori va avea de admirat o adevărată exposiţinue de haine, atăt. prin variatele şi modernele desenuri ale etofelor, căt şi de eleganţa confecţiunei. CAVALERUL DE MODE IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNĂ, MAI FRUMOASA: MAI SOLIDA Şl MAI EF’ITN A TENCUIALĂ PENTRU CASE Mare deposit la D-nii F. firnzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 Aceste HAPURILE convine contrai Afectiuaile scrofulăse, Guşa, Rachitisma, Anaemie, CoBstituţiuBile lymphatice, 6tc., etc, N. B. — Trebue observat Semnătură nâstră alatura{a aci pusă in josul etichetei. _______ A SE FERI DE CONTRAFACERI. ^ 206___________________________y AUmtniHti ftţninea; RARIS, 22, bulev. Alontm&rtre. GRANDE-GRILLE. Afecţiuni limfatice, )>6la c&ilorfi rnistuitore umflarea ficatului ş'a splinei, opstructiunl viscerale, calcule biliare. HO PI TAL.—Afecţiuni ale cailorfi mistuitore, greutate la stcmacOa mistuire grea nepoftă dc mâncare gas-tralgie. uispensie. CELESTINS.—Afecţiunile renichi-lord ale beşicel, nisipd, p£tră, gută, diahetă. albuminăciă. HAUTERIVE — Afecţiunile rini-chilorfl, ale beşiceT năsipii, pâtră, gută. diabetă; albummăriă. A sd cere nnmele isvorulai p« capHnlA. Deposilil in Bucurescl !a DD. War- tonovilz si Hcrtog. ________ INSTITUTU MEDICAL i BUCUREsci 6 : strada vestei 6, 11 (ULNGA POSTA si TELBGR ţţ i I — SECŢI l MEDICALE ii 1. Hyjrothai.», 2 Electrizata, 3, I.OrtbojH'dio. 4. (iimnaştică Medicala, 5 Inhalaţii, 6. Mi; „ sistematic, 7. S