f.H W< L[ErCURI 19 OCTOMBRE 1883 A. Brătianu, şi prin urinara a retras din ghia- au Constitu-ce'l aveau, rele sfâşietoare ale Senatului modificarea acestui articol, care singur deosebeşte Cons-tituţiunea de o lege ordinară. D. vice-preşedinte. Să respectam Senatul, D-le Lalrovari. D. Al Lahovari, D-le preşedinte, n’am zis nici uu cuvânt care se atingă majesta-tca Senatului poporului romău. Dar mal mult, D-lor, iu Senat erau persoane privilegiate, singurile in această ţară cari au mandat legislativ eare nu emană de la alegerea naţiunei, erau Prea sfiinţi mitropoliei şi episcopi, şi D-lor iarăşi iu giaba acestei revizuiri, pe cari nimeni nu o voia, nici D. Brătiauu, nici D. Chiţu, uici Senatul, nici ţara, au mers pănă acolo in căt a tăiat craca pa care erau atârnaţi şi părăsit revisuirei şi art. 76 din ţiuue care le confirma dreptul şi aceasta pentru o disposiţiune cu totul neînsemnată, neaplicată până acum, pentru o disposiţiune care este, ca să zic aşa, de stil, care se târasce în tdte Constituţiunile străine de unde au copiat’o. Acel articol le garanta şi mandatul şi inviolabititatea şi i namovibitatsa şi esistenţa lor ca Corp legiuitor in ţară in numele bisericel. In zadar cred că se poate scinda, căci modul cu care este redactat nu admite această, şi majoritatea Camerei s a esplicat categoric in această privinţă. Ei, in faţa mersului acesta al lucrurilor să’mi fie permis să mâ intreb : ce se petrece aci şi care aste acea putere misterioasă, absentă tot de o dată şi pi esenţă, care nu se vede, nu se aude, dar care ca toate puterile se simte ? Care este viscolul care a luat inaiute şi impinge fără voa şi pe D. Brătianu, şi pe d. Chiţu şi pe Senat, şi in cele din urmă pe noi toţi ? Aceasta vom vedea-o mai târziu. Acum, d-ior să’mi permiteţi căte-vades-voltâri mai lungi, fiind-câ, incă odată zic, am onoaro să vorbesc pentru prima şi ultima oară in revisuirea Constituţiunei, şi poate pentru ultima oară in Camera aceasta. Prin urmare, fiind că de patru ani v’aţi obicinuit, şi ofer mulţumirile mele pentru aceasta acum la despărţire; v’aţi obicinuit cu cuvintele mele independente, şi adese ori supărătoare poate pentru d-voastrâ ; v6 cer pentru ultima oară să mi daţi ascultare, căci avem multe de vorbit. Voiu vorbi odată, dar voiu vorbi loarte mult vâ prevestesc. D-lor, fericiţi sunt aceia cari nu simt o spaimă, o sfială in cestiuni de acestea ca legea electorală a unui popor, votul universal. divisiunea pe colegii, votul cu două gra-duri. cens, capacităţi, scrutin de listă sau scrutin pe despărţiri : aceste probleme cari frământă lumea civilisatâ şi in vederea cărora, in faţa cărora Europa modernă stă inspăimăntatâ şi cugetătoare ca inaintea enigmei care are sâ’i dea viaţă sau moarte, probleme pe cari Englitera, Belgia, Italia, Germania, cele mai mari, cele mai inain-tate şi cele mai luminate ţări, nu au indrăs-nit să le resolve radical, până acum către care ele inainteazâ cu un pas lin, cu un demers cugetat, uitându-se adesea inapoi, măsurând calea percursă, căci o-datâ un pas inainte este cu greu de a se intoarce indărât; cugetând ca nu iutr’un mod pripit să le resolve prin revoluţiuni, şi sunt multe feluri de revoluţiuni ; o singură naţiune in Europa le-a resolvat pripit şi radical, şi acea naţiune stă iudoL-asă astă-zi inaintea viitorului seu, intrebându-se acum cu grije dacă nu prea s a grăbit, mai cu seamă când se ved naţiuni in Europa cari nu au votul universal şi au câştigat mereu la provincii, pe când altele cari ’l au, au perdut din teritoriu. D-lor, dacă am cerut 15 zile este că cu Cât şi eu am citit şi am inveţat, nu m’am crezut in stare să abordez indatâ asemenea imense cestiuni, şi numai forţat de d-voăs trâ viu să pun mâna pe aceste probleme inspăimăntătoare pe care un legiuitor n ar trebui să le atingă de căt cu cea mai mare îngrijire. Fericiţi, zic, sunt aceia cari in viaţa lor nu sufere nici o indoială, nici tre mur patriotic şi le resolvâ cu acea uşurinţă cu care ar trata o lege ordinară de credit sau de drumuri. Fericiţi sunt acei cari au ] găsit pe mesele cafenelelor in căte-va jurnale străine toate acele probleme desluşite şi mistuite gata şi cari vin aci să ne ofere resultatele pripite ale tinerilor lor medita-ţiuni. Lesne să mergem căt de departe j e asemenea cale, dar densa este o ea'e pe care când ai intrat nu te mai intorti, care te face să mergi inainte până la sfârsit, pănă la prăpastia care este poate in capul ei. D-lor, nu inâ voiu ocupa de cele-alte modificări ale Constituţiunei care voiţi să le faceţi, ele sunt neinsemnate şi neinsemna-toare, ele nu aveau trebuinţă de revisuirea Constituţiunei, puteţi toate să le regulaţi fără să v6 atingeţi de o virgulă din pactul ţârei. Voiţi să impedecaţi eumulul, dorinţă legitimă, cam târzie insă, puteţi să o faceţi, căci v’am presentat o lege de un an de zile, şi stă in secţiunile Camerei fără să o resolvaţi, căci chiar Constituţiunea de azi ordonă că o lege va stârpi abusul cumulului. Incompatibilităţi sau incapacităţi? Apoi nu vâ spune chiar Constituţiunea in art. 66, că legea electorală determină incapacitâţile ? Prin urmai e, puteţi foarte bine prin des-voltarea legei electorale cum aţi făcut o pentru alte puncturi să regulaţi şi această ces-tiuue, căci aţi interpretat şi aţi aplicat chiar că numai acele puncturi din legea e-lectoralâ nu se pot atinge, cari sunt tot de o-dâtâ consfinţite printr uu text constituţio nai. Găsiţi că garda . naţională este astă -zi un lucru in contradicţiune cu instituţiunile noastre militare. Apoi ce zice constituţiunea? Zice că gardă va fi pusă sub ordinile ministerului de interne, va avea ofiţeri aleşi ? Nimic din toate aceste. Zice : zgarda naţională este menţinută in Statul român şi organisarea se regulează de o loge spe cialâ. Prin urmare, puteţi să faceţi aceea lege cum voiţi, şi generalul Florescu când a fost la guvern a făcut o lege in acelaşi in-ţeles pe care d-voastrâ aţi suprimat o şi la care reveniţi astâ-zi prin modificarea Con-stituţiunei, lucru de care nu aveţi nevoe, căci puteţi să faceţi şi d-voastrâ cum a tăcut d. general Florescu, cârui’i daţi astă-z o completa şi târzie dreptate. Mai este cestiunea Regatului. Apoi ştiţi că am fost cu toţi unanimi pentru a proclama rădicarea Statului nostru la Regat; şi cum vi s’a mai zis, ori am fost in legalitate constituţională când am rădicat acest Stat la rangul de Regat, ori nu am [fost. Dacă am fost in legalitate pentru ce mai propuneţi acum revizuirea Constituţiunei in această privinţă ? nu era mai legitim şi mai corect sa ne ţinem de legea votată in unanimitate care a creat Regatul ? A -revizui Constituţiunea in acest punct este a mărturisi că atunci cănd ne-a venit la socoteală, n’am pregetat de a călca, şi că este o nulitate, un defect in actul stârei civile a noului Regat. Aceasta arj.fi o mărturisire primejdioasă, căci toţi ştim că nu este tocmai bine ca să fie defecte in actul stârei civile al ori şi cărui particular, şi mai cu seamă in acela al unui Regat să fie un vi-ţiu de la început chiar când acea nulitate s’ar rectifica pe urmă. Prin urmare, toate aceste revizuiri se resumâ pentru noi in reforma legei electorale; aci este miezul afacerii, aci este toată cestiunea; voim să schimbăm legea electorală, Dar, d-lor, şi legea electorală la noi, are istorie foarte recentă care este incă in memoria tutulor d-voastră. Cum şi când se reformează o lege electorală ? Aci vă declar de la inceput că nu am nici an entuziasm exagerat pentru legea actuală, dar sunt dispus a mâ mulţumi cu densa pentru douS motive: ăntei pentru că crez că ori ce reformă veţi face in legea actuală, acea reformă va fi de sigur mai rea dar nu mai bună, şi al doilea sunt convins că o lege, fie ea chiar rea căad este aplicată bine şi intr’unemod sincer şi loial, acea lege se face bună până in sfârşit, fiind că şi legea este o haină, permiteţi-mi să intrebuinţez şi eu această compara-ţiune cum a făcut’o onor. d. Fleva, şi o lege este ca o haină eare, purtăudu-sejne-contenit, incepe ase potrivi cu omul care o poartă. Prin urmare, inainte de a incerca in destul, incă de la inceput, voim a ne lepăda de dânsa,—căci ce sunt 17 ani in viaţa unei naţiuni;—ar fi mai bine să o purtăm şi cu timpul se va vedea că culele care ne supără se vor lărgi cu incetul, şi vor coprinde foarte bine şi robustul pântec al d. lui Fleva. Prin urmare, inainte de a ne grăbi să o sfâşiăm şi să o aruncăm, să mai incercâm a o purta căt-va timp, căci poate şi trupul se va potrivi cu ea şi ea se va potrivi cu trupul; căci nu ştim de loc care va fi haina nouâ cu care vrea să ne imbrace d. Fleva. Poate să fie aşa de laigă in căt să ne impedicăm in eajsau mult mai strimta in cât să inăbuşim. In ori-ce caz este necunoscutul. Legea electorală are istoria ei şi avem acest avantagiu că, In timp de 22 de aDi, am încercat toate sistemele de la oel mai restrâns, mai oligarhic, pănă la cel mai larg, mai general, mai universal, şi prin urmare putem zice că de şi incă o naţiune tineră, totuşi, prin propria noastră experienţă putem cunoaşte şi bunul şi râul al tutulor legilor electorale din Europa. Cea d'ăntâi lege electorală de cind avem un regim parlamentar a fost legea numită a convenţiunei din P aris. Noi am inceput printr’un sistem din cele mai restrânse şi in aparinţâ puţin domo-cratic:jzic nedemocratic, mâ inşel poate, e-sact era un sistem ne radical, căci in viaţa unui popor care are legi liberale şi constituţionale, undejtotul se face prin alegători fie chiar după un sistem din cele mai restrictive, ’totuşi acel popor este un popor or-ganisat "in mod democratic. Deci şi sistemul nostru electiv cel d’ăntăi era un sistem democratic, căci nu recunoştea nici privi-legluri de nascere, nici Camere care ar fi avut altă sorgintă de căt voinţa^alegâtorilor dar era un sistem restrâns in privinţa ca-pacităţei presupuse ce se cerea de la alegători şi care in toate ţârile este representată prin cens. Censul nu este alt-ceva de cât o normă presupusă a capacităţei alegâtoru lui, căci capacitatea nu se poate de cât presupune: nu s’a putut institui până acumjun fel de tribunal ^arbitrar pentru inteligenţă care să fie chemat să judece capacitatea fiecărui cetăţean al unei ţâri. Prin urmare, mai in toate ţârile s'a luat censul cum s’a luat şi la noi ca un fel de dovadă presupu sa a capacităţei şi a interesulai care ’l are un cetăţean in Statul din care face parte. Starea câştigată prin muncă dovedesce inteligenţa, starea moscenită şi păstrată dovedesce virtutea şi economia. Şi una ^şi altul presupun cetăţeanului un mare interes in apârarea.şi buna guvernare a societâţei din care face parte, căci ruina ei ar atrage de sigur şi ruina sa. Aceasta este teoria tutulor publiciştilor şi legiuitorilor din toate Statele din lume, care Jau basat pe cens sistemul electoral, şi până acum nu s’a dovedit, că aceia cari au profesat această teorie s’au inşelat. Această teorie o au in-că mai toate Statele liberale şi civilisate, şi acele State puţine^cari au lepâdat’o şi au apucat pe altă cale, au avut poate motive puternice de a se căi de această grabă, şi se uită cu părere de râu la drumul făcuta supra caruia ori-ce retragere şi dare indâ-rât le este poprită. cu deosibire, care este beulura favorită a săteanului in partea de sus a ţârei, este cu desâverşire falşificat: Speculanţii eare’l vend atât la cârciumile de prin sate cât şi prin oraşe, il falşifică cu fel de fel de substanţe otrăvitoare. Ce fac autorităţile respective? Ce face consiliul de hygienâ? Nimic, nici n'aude nici nu vede; ba vede pe fie-ce 'j selor. Petiţiunea sa se află iu dosarui se®1 ţiunea I a Curţei de apel din Bucureşti ei No. 1496, din 1877. Publicăm această cui riositate judiciară, rugând pe cititori să fii' fţş indulgenţi asupra greşelelor de ritm strecu' rate pe ici-colea. h Domnule preşedinte. Subsemnatul Andreiu ŢennO viu a Cere, CU onJi| Revisia hoiîtrirei ce Curtea a pronunţat In procesnl meu cu D. Plaino, prin urinar® A y2 ruga să dispuneţi fiu din nou judecaţi jv.; Motivul pe care ’ml sprijin cererea e de natur A face sît Se admită, de oare-ce o fundez P’articolul c.oui* sute nouS-zeci din Procedurii Precum şi p’alte mijloace ce am să vS desroltfl RugSndu.v* dar să faceţi a fi părţile citate * Lj, alStnr Curţci. spre acest sfCrşit, aceasta. Actul de paupertate U la dosarul judecSţei alipit. (ta şi respectul, ce, Domnule preşedinte, nici o datS iu suflet ei vî Conserv, . j onoare, acum ca ai mai 'nautic, Jal DvoaetrA prea supus şi fidel serv. Semnat: A. Ţenno. jjii cari au judecat pe acest emu se vede că nu sunt adoratori căci au respins revisuirea ceruta ( de D. Ţenno. Î.j mai mirăm — zicea D. Ţeuno — ca literatura nu face pro- 4iu Apărare originală ,ri preveniţii au nişte mijloace de desăvârşire originale. Astfel este tenfir bine imbracat şi foarte i care, dat in judecată pentru ul-'adresa unor agenţi, a susţinut xibunalului că nu era beat caud aptul, dara ca fusese apucat de «de delirium tremens. otaiu intrebare făcută de densul martori a foat aceasta : Ar putea a spue daca eram in stare de Ai inţeles intele, către martor : socotesc Htd; Del ce sa zic... domnu era entat. i itul: Turmentat, tocmai asta voesc vitură in cap, unul dintre mişei incepu sa sfringa de gât, pe când altul îi ţinea la uas o batista cu cloroform. Insa ameţeala nu ţinu mult, căci vizitiul venindu ’şi in fire incepu sa strige şi astfel cei trei oameni nu putură fugi cu trăsura, dar scăpară cu toate astea Pe la una ora noaptea suDâ cineva la larmacia„ La barza.“ Provisorul se detejos din emul al treilea, unde locuia, şi deschise uşa farmaciei spre a primi receta. In acel moment soţia sa auzi un sgoinot surd, precum şi clopoţelul electric, ce era in legătură cu cassa de bani. Când proprietarul farmaciei alergă in ajutor, găsi pe provisorul seu mort intins pe păment. Oapu 'i era despicat, inima străpunsă şi vinele de la măui tăiate. Cassa era jefuită; se zice că se aflau in ea numai vre o 30 de franci. Omorul s’a comis in patru minute de sigur de către mai mulţi uidivizi; s’a găsit pe podele un cuţit mare. Pe la 2 ore după miezul nopţi sentinela do la poarta spitalului a fost găsită greu rănită zâcend la păment. Capu i era spart cu puşca, ce era liluga soldat, franţa; el avea in corp 17 impunsâturi; sărmanul, care mai trăia azi dimineaţa, ţinea in mână o barbă falză. Se vede, ca in ambele cazuri fusese o lupta scurta, dar înfiorătoare. După 2 ore toată poliţia era in picioare; după cum spune birjarul işetzde, cei trei criminali, cari l’au atacat, erau de statură naltă şi vorbeau dialectul germanilor de nord. ,nitle: Turmentat de beţie, ne- lHui: Pardon, Domnule preşedinte; de delirium tremens; eu nu eram Piramidele egiptene întrecute. — S’au descoperit minunate mărturii ale unei e poce de cultura din trecut in America centrală, ce vor fi de mare importanţă peniru istoria intunecoasă a popoarelor primitive din America. In Sonora (Mexic) s’a găsit intr’o pădure seculară o piramilă, a cărei bază este de 4350 urme şi se ridică la o j inălţime de 750 urme. De la vază pană în kmtele: In sfărşit contravenţiunea I verful acestui colos merge in spirale un un moment scurt, îî înşeală ceva nepriceput care le coprinde mintea pe ne asceptate ca şi o durere (de cap care ar veni pe ne asceptate şi fără voia omului. Avarul se uita cu ochii eşiţl din cap şi privi ,1a lumea care umplea birtul. I se păru că toţi se uită la el şi faţa i se roşi. Sc6se uă monetă din buzunar, cea mal mică pe care o avea şi cea d’ântâiu pe care o da la săraci. A întins’o micului muzicant. Der era aşa de mic acest muzicant, in cât ş’a plecat ochii în jos privind cu un aer de nemulţumire pe acest cerşetor supărător. Copilul a plecat. Der avarul a rămas cu ochii pironiţi în jos, privind în colţul birtului, în care prin gunoiu zăria strălucind uă monedă de aur. S'a sculat şi a luat’o. Şl-a luat apoi er veselia de mal nainte, căci pentru prima oră, la uă sumă atât de mică co dedese, lua uă camătă aşa de mare. Dedese un ban şi lua un galben ! Cu tote că l'a surprins lucrul acesta, cu tote că se încredinţase că asemenea fapte primesc ast-fel de răsplăţi, cu tote astea, el nu mal dete de aci înainte nici nn ban la cerşetori. D. C. Telcor. | manifestă nu 8 in causă, de «îs nu ţi s’au lâcut proces-verbal. ,tfwî: Aceasta doresc şi eu. Cat â<ragie nici nu le recunosc, nici bntestez ; se poate foarte bine, ca, . in care me găseam, să fi tratat (ţi de miserabili şi de mai ştiu intel«; Asta e toată apărarea nifuî: Ba nu; mai am de adăogat 'fiinţele: Foarte bine: vorbeşte. itul, cu un aer solemn : Domnilor fi, faptul ce mi se imputa s’a inia o epocă memorabilă, in ziua de ... zi de sărbătoare naţională, aniver-irei Bastiliei. In aceasta zi plină de iuvernul doreşte ca toate ferestrele _ Mite cu flori şi iluminate ; el voeş-tâţianii, ca poporul suveran, să pe, şa dară am făcut şi eu ca toţi cei-petrecut... mtele: Ai băut cam mult. \itul : Fiă şi aşa... Vedeţi că recu-ul fără nici o greutate. Stăruesc ipra acestui punct, că nu eram beat cuvântul că nu me imbet aşa lesne şi de spirtoase, căci sunt crescut cu tîiraic copil. Habar n’am de ce s’a Ut intre mine şi agenţi. Atâta numai intesc că, la un moment dat, am fugă. Unde fugeam ? nu ştiu ; ce h agenţilor ? nu 'mi mai aduc a In fsârşit — la ce să ve mai oste-it esplicaţiunile ? — daca sunt culpa-Nceva, este că am făcut kief mai mult ise cuvenea şi de cât era dorinţa Îilui: am păcătuit dară prin exces de fcr prin urmare, domnilor judecători ^nd in vedere informaţiunile ce v’au {ta pe Eocoteala mea, şi considerând ţea şi viitorul meu, nu me veţi trâ-. puşcărie. In această speranţă, aş-l încredere hotârirea Dvoastră. {lunalul 'i-a satisfăcut dorinţa con-mdu’l numai la o amendă de 25 mul, mulţumit: Am onoarea să vă 1 Domnilor judecători. {Dreptul) ECOU XII |i crime int'ro noapte. —Foile austri-,*rimesc din Strassburg următoarele *In noaptea spre 11 c. oraşul nostru teatru unor crime ingrozitoare, ce par iintre ele in o legătură oare-care. Cu-de la 10 şi jumătate seara au sosit ai bărbaţi, cari au luat o birjă plecend spre mburg. Pe drum au bătut la geamul tră-icend vizitiului să oprească; ei se deterâ tănd fara veste vizitiul imţ o Io- drum larg. Zidurile din afară sunt făcute din lespezi de granit, bine lucrate şi spiralele sunt prea regulate. Nu departe de piramidă se ridică un deal tot aşa de in-nalt, ce fusese prefăcut intreg intr’o locuinţă de stăncă. Sute de camere sunt tăiate in stăncă cu multă îngrijire. Camerele sunt înalte de opt urme, fără geamuri ci numai cu o intrare. Pereţii sunt plini cu hieroglife şi figuri. Pe jos zac multe unelte de peatră. Nu se ştie ăncă, dela ce popor şi din ce timp au rămas aceste monumente, dar se crede, că sunt opera străbunilor seminţiei indiane Mayos, ce se mai găseşte in sudul Sonorei. Acest trib are ochi albaştri, părul blond şi se distinge prin o mare moralitate şi moderaţiune Mayos au o limbă scrisă, şi cunoştinţe matematice şi astronomice ATABUL (Poveste) Era într’un birt. Avarul mânca cu lăcomie tot ce i se aducea. Cerea tot ce e mal eftin şi mal prost. Cojile de pâine care remâneau le vera în buzunar şi rotea ochii în tote părţile ca să nu fie văţlut de cine-va In acel timp intrâ în birt, un bia copil trenţăros şi slab, mic, şi care, nemâneat cie <Ţ.il© întregi, îşi arunca cu multă poftă ochii prin farfuriile pline cu bucate după care nu putea să Ţ mal ridice. Ast-fel, îl poruncea stomacul 1 Copilul cântase cu flaşneta la uşa birtului un cântec ce nu se aurise de loc; avea o flaşnetă stricată şi veche care da numai un uruit fără înţeles; un fel de şir de note zăpăcite şi amestecate de prin tote cân-tecile de uliţă şi de cârciumi, aşa că totalul acestor note forma un cântec netrebnic, supărător şi neînţeles. Ospeţil birtului respingeau cu toţii pe micul cântăreţ. Toţi îl spuneai! : „n’am aucjit nimic 1“ iar alţii: „acum venii, nu te am autjit, pleacă d’aicl 1“ Copilul trecea înainte, cu pălăria întinsă, cerând cu o voce plângătore şi stinsă: — Un ban, d-le, un ban !... Se apropie şi de avar, care, vă-dend o mână întinsă — vi varo nu dedese nici o .hun I»o mână întinsă— îl apucă o furii• nespusă, ca şi cum acea mână se intiudea ca se i l» suflarea din piept. Der le e şi avarilor cate o dată ruşine; caracterul lor slăbesce pentru Ultime Ştiri D. Iepurescu a interpelat pe guvern asupra afacerii dela Vulcan. Guvernul va respunde in termenul regulamentar. In privinţa ordonanţei celebre a paşei din TulCea, s’a făcut interpelare ieri de către d-nii Panu şi Bu-escu. Ştirea dată de noi, înainte de redeschiderea Camerei, cum că d. Ro-setti ’şi va da demisiunea din preşedinţie, s’a adeverit. D-sa a declarat ieri, in plină şedinţă, că se retrage irevocabil. In sfărşit, bucură-se Putnenii, de oare-ce nu vor mai fl văduvi de prefect. Se zice că d. loc.-colonel Ma-vrodin a fost numit in acel post. Ce-o fl zicănd bietul domn Să-veanu ? Ei! de, nu’i pentru cine se găteşte, ci pentru cine se nemereşte. In loc de disolvare a Consiliului comunal, la care ne aşteptam, d. Primar al capitalei a convocat pe alegătorii comunali in zilele de 6 şi 7 novembrie viitor, spre a alege 11 consilieri in locurile ce s’au declarat vacante prin demisiune. In urma întoarcerii din concediu a dlui general N. Dabija, ministru al incrărilor publice, a incetat interimul acelui minister cu care a fost insăr-cinat universalul d. I. 0. Brătianu. Bibliografie Recomandăm ca necesarie tuturor autorităţilor şi cetăţenilor in genere, Codicele comanale complecte, coordonate şi anotate de DinutrieD. Păltineauu. Preţul 4 lei. PRIMARUL COMUNEI BUCUREŞTI Convocare Noi. D. Cariagdi, primarul comunei Bucureşti, Avănd in vedere vacanta de 11 Membri care s’a declarat, prin de-misiuni, in sănul consiliului comunal; Avănd in vedere aliniatul 3 de sub art. 24, combinat cu art. 25 diu legea comunală ; In interesul mersului mai repede al lucrărilor autorităţii comunale, Convocăm pe d-nii alegători comunali pentru zilele şi in localele mai jos arotatc, spre a proceda la vot, conform proscripţiunilor legii electorale pentru cameră, relative la operaţiunile alegerii, pentru a alege 11 consilieri comunali. I. D-nii alegători inscrişi pe listele comunale pentru colegiul indirect vor bine-voi a se aduna in zilele de 23 şi 24 Octombre curent, la orele 10 de dimineaţă, pentru a alege pe delegaţii d-lor după cum urmează: a) Secţia I (culoarea Roşie). Alegătorii acestei secţiuni, formând o singură grupă, se vor întruni in localul ospelului comunal, strada Colţii, spre a alege 4 delegaţi. b) Secţia 2 (col. galbenă) formată din 5 grupe, va procede in modul următor: Alegătorii grugei I, compusă din suburbiele ; Cişmeaua, Popa-Cosma, Sf. Vasile, Sf. Visarion, Popa-Dărva-şi şi Amza, vor vota in localul şcoa-lei primare de băeţi No. 2 din piaţa Amza, spre a alege 9 delegaţi. Grupa II, compusă din suburbiele : Biserica Enii, Batiştea, Pre-cupeţii-Noi, Icoana, Pitar-Moşu şi Bo-teanu, alege 6 delegaţi in localul şcoa-lei de băeţi comunale din strada Clemenţei, Grupa III, compusă din suburbiele: Popa-Rusu, Popa-Chiţu, Armenii Caimata şi Oţetarii, alege 5 delegaţi in localul oficiului civil din galben. Grupa IV, compusă din suburbiele: Silivestru şi Sf. Ioan Moşi, alege 5 delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 3 de la biserica Silivestru. Gruga V, compusă din suburbiele: Dichiu, şi Precupeţii- Vechi, alege 6 delegaţi in localul şcpalei divizionare de fete din caled! Moşilor No. 203. c) Secţia 3 (col. verde) formată din 5 grupe: Grupa I. compusă din suburbiele: Brezoianu, Schitu-Măgureanu, Popa-Tatu şi Manea-Brutaru, alege 4 delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 4 de pe strada Popa-Tatu. Grupa II, compusă din suburbiele: S-ţii Voivozi, Sf. Vineri, Sf.Ni-culae Duşumea şi Sf. Ştefan (cuibu cu Barză) alege 10 delegaţi in localul şcoalei de fete No. 3 după str. Griviţa No. 68. Grupa III, compusă din suburbiele: Cărămidarii, Sf. Eleftere, Sf. Constantin, Gorgani, Mihai-Vodă, Isvorul şi Arhimandritul, alege 7 delegaţi in localul oficiului civil de verde. Grupa IV, compusă din suburbiele : Biserica-Albă şi Spirea-Veche, alege 5 delegaţi in localul şcoalei primare, din casa Poenărescu. Grupa V, compusă din suburbiele: Spirea-Noă şi Ghencea, alege 10 delegaţi in localul şcoalei sucursale de fete din Calea Rahovei No. 145. d) Secţia 4 (col. Albastră) formată diu 4 grupe: Grupa I, compusă din suburbiele : Radu-Vodă, Sf. Spiridon, Sf. Ecate-rina, Slobozia, Flămânda şi Vlădica, alege 5 delegaţi in localul oficiului civil din strada Radu-Vodă. Gruga II, compusă din suburbiele: Bărbătescu-Nou, Bărbătescu vechiu, Broştenii şi Manu-Cavafu alege 6 delegaţi in localul şcoalei de băeţi dupe calea Şerban-Vodă No- 156. Grupa III, compusă din suburbiele : Apostoli şi Cărămidari, alege 5 delegaţi in localul şcoalei de fete din casa Hagi-Ivan de lăngă podul Radu-Vodă. Grupa IV, compusă din suburbiele : Foişorul, Isvorul, Staicu, Sărbii şi Dobroteasa, alege 10 delegaţi in localul şcoalei de băeţi de lăngă biserica Dobroteasa. (e) Secţia 5 (col. Neagră) formată din 6 grupe: Grupa I, compusă din suburbiele : Măntuleasa, Olari, Oboru-Vcchiu, Pan-telimonu, Vergu şi Negustori, alege 5 delegaţi in localul şcoalei de fete No. 3, casa Palada. Grupa II, compusă din suburbiele : Popa-Soare, Agiu. şi Sf. Ştefan, alege 4 delegaţi in localul oficiului civil din Negru. Grupa III, compusă din suburbiele : Lucaei, Olteni, Ceauşi-Radu, U- dricani şi S-ta Vineri, alege 4 delegaţi in localul şcoalei comunale dela Lucaei. Grupa IV, compusă din suburbiele : Delea-Veche şi Delea-Noă, alege 8 delegaţi’in localul şcoalei primare Calist. Grupa V, compusă din suburbia Iancu, alege 11 delegaţi, in localul şcoalei de fete din casa Lipierul. Grupa VI, compusă din subur-biele^Oboru-Nou şi Popa-Nan, alege 7 delegaţi, in localul şcoalei divizionare de băeţi, Nr. 3, din strada Popa-Nan No. 36. II. D-nii alegători inscrişi pe listele comunale pentru colegiul direct, impreună cu delegaţii aleşi de colegiul indirect, vor bine-voi a se întruni in zilele de 6 şi 7 Noembre viitor anul curent ora 10 dimineaţa pertru a alege pe cei 11 consilieri comunali, după cum urmează: a) Secţia 1 (col. Roşie). Alegătorii direcţi ai acestei secţiuni, impreună cu delegaţii acestei culori, vor vota in localul ospelului comunal, strada Colţii, unde este şi biuroul central al alegerii. b) Secţia II (col. Galbenă), idem idem in localul şcoalei de băeţi dupe strada Clemenţei. c) Secţia III (col. Verde) idem in localul şcoalei mixte de la Cuibu cu Barză. d) Secţia IV (col, Albastră) idem in localul şcoalei de bă iţi din str. Radu-Vodă (fostul spital Materni-atea). e) Secţia V (col. Neagră), idem in localul şcoalei de băeţi No. 2 de la Lucaei. Operaţiunile acestor alegeri se vor face intocmai după prescripţiunile legii electorale, pentru corpurile legiuitoare. Primar, D. Garlagdi Secretar general, Bolintineanu Aiiuiiciu In strada Nouă No. o se găseşte in toate zilele tot telul de mezeluri cărnuri afumate şi cărnaţi proaspeţi de purcel. Cu stimă j B Brand. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscaul. No. 60. Pe'tyua de 18 Octombre 1883 Cump. Vind 5°/o Renta amortisabill .... 92- 92 'Iz 5% Renta Români Perpetuă . . 10', 9Î'/i t>°/o Oblignţiunî de stat .... 9M--- 99 6°/o Oblig. Cîilor f. Ram. regale. 1021, 1US1 /a 5°,0 . Municipale .... 831/, 841/, 10 fr. , CaBel Pensiunilor 3OO 1. 232 --- 236- 5°/0 Scrisori funciare rnrale. , . 9is/t 92l|, 7 «/„ , rnrale..... 1021/2 ]03i,2 5°/o Scrieurî funciare urdane . . 88- 881/ 6§lo * * » 98- 99- 7°(o * > * 1021,, 10372 Impr. cu prime Buc. (2O 1. 5). . 33- 34i,2 Acţiî Bănceî Naţion. Romane 25O 1. 1340 i350 » » Soc. cred. mob. rom 250 1. 203--- 205- > , Rom. de construcţii 500 1, 342--- 244--- , .de Asig. DacU-Tom. 800 1. 440--- 444--- . , , Raţionale 2001. 270--- 272--- Diverse Aur contra argint. . . , . . 2'/» 21/, > . Bilete de Banqao . . 2>/t 21/, Fiorini valdre austriaca .... 210- 2.12 MSrcî germane....... 1 23 1.25- Bancnote francese...... 991/2 1001,2 An unei u La magazinul de argintărie, de pa calea Moşilor No. 157, Se află da vânzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţa, linguriţe, coşuicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint. Se primesc comande relative la această ramură, precum ăncă a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios. M. Miulescu. TIMPUL MAGASIN fondat in ; 1979 _L\£.A.a--A-Si:csrcr DE de W Astrul National HI Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIANU VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Biuturi fine. J^Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suls Ananas de la Martinique. Banane de laţBayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din yia Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, si Yerde de la grand Chartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, yerde şi orange sec, de la YimandFockin Pipermint, yerde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac yieux, Cognac fln champagne, din Cognac. Liqueruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum si in Kirsch. Şliboviţă de Banat. YINTJRI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. O MARELE MAGASIN A CAVALERUL DE M M CM O O ci > o C-J o C_5 (/V ca co ca -a ca s_ U2 CM O to CO “I fu CL tLO IS> wmm m o n o < fu o IO Anunţăm pe onor. Public şi distinsa noastră clientelă, că^ pentru sesonul de toamnă, am primit din propria noastră^ fabricaţiune un colosal asortiment de haine pentru bărbaţi şi băeţi, astfel că onor. visitatori va avea de admirat o adevărată exposiţinue de haine, atăt prin variatele şi modernele desenuri ale etofelor, căt şi de eleganţa cavalerul de mode IPSOS DE CAM PIN A CEA MAI BUNĂ, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA SI MAI EFTIN'A tencuiala pentru case Mura .Irpoiit la D-nii F. Bruzzesi & 0-io Calea Victoriei 55 NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. DrOCBarciailll, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vănzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Roman. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuoţscu, Calea Victoriei No. 32. CĂILE FERATE ROMÂNE La 1“ La La La L» PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu Începere de la 20 Malu 1883. ploeşti, BuziSu, R-Sărxt, Focşani, Mărăşeşt. Bacăn, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 15 minute seara. Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzău, R-SSraţ, Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. Ploeşti, Sinaia Predeal (Tren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul mixt la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore SO m. d. m. Piteşti, Slatina, Craiova, T-Sererin, Vărcio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.) Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) 0 ore 10 min. d, a. (tren mirt). SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăşeşti R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Bnzău; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore Beara (tren miit). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) x, ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Vdrciorova, T-Severin, Craiova, Slatina, p;_ teşti 4 ore 45 min. (trennl fulger) 7 orj j0 min. seara (trenul acselerat 11 ore 2O m;B ; nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) '0 ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 s eara (trennl mixt), min 1. in:iiTKiî ATELIER DE,PHOTOGRAPHiE Str Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst -mul cel mai nou şi prevfizut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fina. Onor. public care n’a avut incâ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingătoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atăt in timp frumos căt şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri iD pictură originale de vânzare. Par prăs âlente j’ai l’honneur de re-commander l’honorable public mon ate-ier artistique arrange d’apr&s le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prix sont r^duits et le travail tr&s fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se eonvaincre re mon travail n’a qu’â. nous honorer de sa prâsence et nous esperons qu’il s'assureda facilement de la pefection de mon atelier. — On se charge de toute espâce de travail concernant cet art, comme: reproduction travaux â l’etat uaturel etc. — On peu-paser tous les jours, quele temps soit beau ou ouvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’ă 4 heures apr&s midi. INSTITUTU MEDICAL BUOURESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3 fOrtkopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 «Inhalaţii, 6. Masaj mi sistematic, 7. Ser-"viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-*cale. SECŢIA UIGIENICi 1 Bae abur...............[3.— 1 bae de puună cu şi fără duşi Iei 2,50 1 „ „ „ „ „ „ ciment pentru medicamente . . . . „ 2. — 1 duşă rece sistematică . „ 1,50 (BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise fin toate zilele de la 7 ore dimineaţa |[panâ Ia 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o îdatâ pe sfiptâmănă Vinerea, la 6 ore dimineaţa până la 1 post-meridiane. Preţurile la secţia medicala conform îprospectuui. _________Direcţia J0SEPH SANDR0VITZ BUCURESC 16. — CALEA VICTORIEI — 16. DO DO IN RATE LUNARE L DO CC IN RATE LUNARE Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabr sistem american cu intreaga placă de metal, se primeşte piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pi vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie ţ note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un b acordeur şi facteur de piano. MASINELE DE CUS 1 'ORIGINALE A LUI SINGER SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME - preriuate Cu -J5Q ,nedaile prln|0 PARIS 18 7 8 Medailâ de aur' A Se feri de Imitaţii rate lunare Garanţâ sigură dată înscris. Ort iv SINGER C2 poartă marco Macină de cusut new-york. de sus a a lut Fabrioel. G. NEIDLINGER,A$ent ^ener^l r Aceste HAPURILE convine contra.1 Afecţiunile srerofulâse, Guşa, Itachitiamu, Anaemie, Constituţlunilc lymphatiee, etc., etc. N. B. — Trebue observat Semnătura ndstră alaturaţa aci pusă in josul etichetei. V A SE FERI DE CONTRAFACERI, 306 Bile GATUL! VOCI SI GURI PASTILELE IDIETIEIJă.rN' ÎI CU SADEA LUI BERTH0LET Recomandate contra Bontelor gătulu\,angine 5 extincţiunile vocii, ulceraţiunile gurei, irita t ţiunile canzate do tutun, efectele periculeas r a mercnriulni, şi specialmente d-lor magistraţ ’ predicatori, profesori, cântăreţi spre • j" acilita emisiunea jvocii. Ad. DEŢII AN, farmacist, Fanl). St-Dcnlf 90 Parts şi principalele farmacii din Fl ^u.ta $ i străinătate. A cere semnătura Ailli.DETHÂj iii Treţ franco 2 fr COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcească, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. IIie lliopol, in gangul din faţă al Teatrului Bossel. k DA !/lDDII^ chirurg-dentist. 1 . A l \ ID fl liXitnâdueşte dinţii b navi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşeji dinţi, fără durere, dupft cele mai bune Si teme; fabricează şi pune dinţi mineraliţl tocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ee se atinge profesiunea sa, or unde este chiâmat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Vodâ i laturi cu grădina Uuion-Suisse- No. ) C- G. DISSESCU Luterană No. 9. avocat s’r i tat in Str» t Tipografia A’. Mi alescu sola Theatmlui Bossel