JjMINECA. 30 IANUARIE 1883 * C alea Victoi-iei INV. 32. ANUL AL VIII.—No. 23 f abonamentele »t* *tk t*r3' p° 1,1 ■ • ■,0 | ^ R luwT. . 22 U\ Sp« R lunL . . 12 leî rfiuAUle pt uu GO lei »t piiiuim îa Ai5mm\tfer»ţ{« 1 \ a îînmâr 16 bani. TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linii 30 litere petit pig. 17. 80 Idem pag. III. I 20 (Ucleme pag. III . . . 1 50 , . II .... 2 50 ir.anţnrile gi inserţiile se primesc bnenreştl, Ia Administraţia tiarnlnî it Tlenf la binronrile de anunţuri Heinril Sehalelt, Wolheile 12; A. Oppelik, 8tnkeb-itein 2;—Paris, C. Adam, rne Clemeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn te prlnes Hannserlsele nelmprlmate se ard onforni art 5 din Statutul ori pentru representaţiunea jtia’n a partidului conserva • am onoare a convoca in a-^rc generală pe d.d. membri t acestui partid pentru Joi la '•Jpbruariu, iu localul Clubului ii strada Stirbei-Yodă, No. 2, i orele 8 seara. Preşedintele partidului eon- rrVftt0T : L CATABGL , Hucnr^o,29 Ianuarie 1883 < pm-tidJw; au răspunderea, pro-Lei lor fiinţe. Ou mintea şi i-mic tot-d’a-una in Naţiune, daria lor fiind a europeni bine ■ueţiunile, ele cauta să’şi tacă Clipi 6pre a înlătura ori-ce rea brnire, de sus sau de jos, .fie tjeea cu urmări funeste imediate, > ca cu aceleaşi urmări depăr-tte. I situaţiunea de faţă mai cu jună, cănd o pornire guverna iintală se sforţează a resturna şa edificiului politic al Stătu 1, care este sistemul electoral, . pune in risc principiele cari it da garanţii Naţiunii, in contra rosurilor puterii, şi cănd guver- j îl a pus prin fraudă măna pc a. multe colegii electorale, daria noastră ca partid Conserva-B. ca cel mai insemnat prin ^amâr şi ca cel mai cu experi-Ută prin incercare, nu este nu-^ai de a polemisa cu adversarii Iştri pe terenul discuţiunii, unde e cere lealitate, care no prea redem la dânşii, ci de a căuta luminăm acea inaltă conştiinţă re este factor principal in Con-|tuţiunc, despre urmările pornirii la care asistăm, jl Noi Conservatorii suntem una Sin coloanele pe cari se susţine ^îfnastia, şi noi tulpina de la cale au purces diferitele grupe po-Uitice, cu care inipreună am proclamat Regalitatea. Cu titlul acesta ne credem in drept, daca nu a da consiliul nostru, cel puţin a supune de departe, ca simplii particulari, vederile noastre Capului Statului, ’Majestatea sa Regele ; măi ou iseamă că cuvântul nostru astăzi este şi al celor-lalte grupe politice, pe cari le aşteaptă aceeaşi soartă ca pe noi, şi cari astăzi, sub apăsarea guvernului Liberal-Naţional (!) sunt fraţii noştri dc ' [nenorocire. Ne vom permite dar, păstrăm! îtradiţiunea bătrânească din vremi de nevoiă, a rosti cuvântul metrii d’a dreptul către Regele. Majestate ! Pornirea guvernului actual de a revisui Constituţiunea este un curent care nu pleacă de la Na ţiune, dar tinde a strica pactul dintre Naţiune şi Dinastic. Naţiunea nu a manifestat, Ma-jestate, nici intr’un mod dorinţa de a mi schimba ceva in Consti-tuţiune şi eu toţii am convenit, la proclamarea Regalităţii, Guvern şi Oposiţiune, că noua stare do lucruri nu era in desacord cu principiele Constituţiunii, căci int-r’-alt fel Regalitatea, neproelamată prin (’onstituţiune, ar fi fost, şi ar fi iacă, o stare ilegală prelungită, care crea un precedent vătămător nu numai Naţiunii, dar şi Dinastiei. Ceea ce este invederai in pornirea revisionistă a Majorităţilor din Camere, cari sunt fruct al fraudei şi falsificării, iar nu ex-presiune curată a Naţiunei, este un interes numai guvernamental, fără o trebuinţă probată a Naţiunii : interesul de a constitui o singura putere in Stat, puterea guvernamentală. Este lucru lesne de priceput această : din minutul ce se reduce censul pentru colegiul I pănă la 600 lei venit, uu numai se desfiinţează acest colegiu, al proprietăţii celei mari, care are mijloacele de a se instrui mai mult şi este prin urmare colegiul cel mai luminat, cel mai apt de a controla puterea executivă, dar incă se cbiarnă intr al duoi- sub uiita impresiune lăsata dc nă cu exploatatorii budgetului lea colegiu, in oare se confundă -î colegiul I, invasiunea gloatelor inculte, ce nu sunt iu stare a pricepe trebuinţele Statului şi une-ori nici pe ale lor. Cu modul acesta guvernul o-percazădupe voinţă in alegeri, prin masele cari se guidează prinţr -ănsul, şi iea in măna sa controlul Naţiunii. Intr’un cuvânt devine Absolut. Aceasta de bună seamă că poate suride Capului autorităţii in bunele sale intenţiuni, in convingerea ce poate avea. ea se găndesce mai bine de căt toţi Ş că poate mai lesne asigura prosperitatea Statului. Dar este o cursă, Majestate, pc care vo intinde cu perfidia nisce consi-liari cari au dat destule dovezi că n’au uici-o consideraţie pentru Diuastie. Răpirea controlului din măna Naţiunii deşteaptă, Majestate, ne încrederea in guvern şi seamauă ura in locul iubirii de care ^ este păuă astăzi înconjurată Dinastia. scandalul din sala Slătineanu; noi cari avem ji.u urmare dreptul a fi crezuţi sinceri sprijinitori ai Dinastiei. Nu daţi ascultare, Majestate, şoptelor care vi se fac in numele unui partit Naţional-Liberal, condus de către capii guvernului actual. Naţioual şi liberal in ţara Românească este tot individul ne-coprins de boala perversităţii, de la o margine pănă la cealaltă u ţârei, de la cel mai pretenţios nume până la cel mai modest. Singura deosebire este că unii sunt nebuni sau vicleni şi alţii moderaţi sau sinceri in aceste sentimente. Dovadă că aceasta este un adever, e faptul, Majestate, că ori-ce spirit generos, ori-ce spirit liberal, orice spirit naţional, a eşit din rândurile de sus la noi in ţară şi, propagate in struţurile de jos, au găsit reSunet- in toate ini-mele. Dovadă mai palpabilă este că in Divanul arthoc, in care conservatorii aveau netăgăduit majoritatea, toate partidele s au unit a-upra celor patru puncte. Altă dovadă este eă in unire cu toţii,* Conservatori şi Liberali, au proclamat la 1859, pentru ambele ţ.eri surori, pe Domnul Moldovei, spre realisarea Unirii, menită a face tăria Statului Român Dovadă şi mai convingătoare este că Conservatorii au întreprins a 1863—1864 acea luptă periculoasă, dar fermă, la care s au asociat şi capii guvernului actual, de a opri pe fostul Domn Cuza ic priponii Absolutismului. Jn fine o ultimă dovadă este aptul petrecut sub proprii ochi ai Majpstăţii Voastre, acela că Constituţiunea actuală, coprinzend intr’insa libertăţile cele mai mari, si asigurarea naţionalităţii, sa votat in unanimitate de eătre ?op representanţii ţerei, Conservatori, Liberali şi de ori-ce alta nuanţă, Nu; ceea ce înconjură pe capii guvernului actual uu sunt naţionalii-liberali ca partid; sunt Majestate, atară de- căte-va ex- O zicem noi, Majestate ; noi cari ne-am jertfit şi eş- ti aduce sti bilita-* că- puş viaţa spre _ _ tea pe tronul Romăiuei; noi ri. din minutul ce Majestatea Voastră aţi venit in nnjloeu nostru, v’am in- '*'iunri fi* nect şi iubire neclintită ; cari num conspirat nici un sm Iu- minut contra Minuţie, dar cari din contra am parM»« ,, etc]e oonapiralunilor, noi cap la 1871, mn pu» W fedl^ uinerul spre susţinerea dinastie clătinată de către conspiratorii dc mescriâ, şi am rugat p. Mase mtoaica Statului de care ei sau înconjurat, in scopul d’a fereca Absolutismul, şi a perpetua spolia-ţiunea, Fugiţi insă de această insinuare, Majestate. Absolutismul ’şi-a făcut probele la noi in 1865— 1866. El a dus la perzare pe un Domn care avea alt-fel titluri la consideraţiunea Naţiei; el a curmat domnia lui Yodă-Cuza la 1866; pentru că cel ce se rea-zimă pe întuneric» se afundă in regiunilc-i prăpăstioase; pentru că Absolutismul, daca străluceşte a supru minţilor întunecate, nu ’şi poate feri proprii sei paşi de prăpastie; pentru că lumina năbuşită, ca şi aburul inclus, işi face drum in aer spărgând vasul ce’l opreşte. Noi Conservatorii, supuşi cei mai fideli ai Dinastiei, adânc pătrunşi de bine-facerile stabilităţii, n’am dori să avem a înregistra, in istoria patriei, o pagină atăt de tristă ca aceea a domniei Statutului sfârşită in noaptea lu 11 fevruarre ! Deci terminăm zicând : Durata guvernelor reşeade in înţelepciunea lor, iar respectul lor in cumpătarea ce o arăt. Să nu priimiţi, Majestate, a se umili partidele pănă a-le purta guvernul ca trofee in carul său condus spre întuneric, căci umilinţa indignă şi indignarea duce la catastrofă. tea decis a aştepta rezultatul anchetei făcută de guvernul din Berlin. Vlenn, 8 Febr. — Reichsrath. — Un deputat din dreapta face o interpelare spre a şti daca guvernul are de gând sâ Dcă o ancheta asupra unor procederi întrebuinţate in timpul concesiunei drumului de fer din Galiţia şi daca va comunica rezultatul Reic-sratbului. Stingă propune o ancheta paria-raentara privitoare tot la aceiaşi afacere. Londra. 8 Febr. — „Morning Post“ zice ca se crede ca proectul cre&rei unei co-misiuni mixte va fi abandonat in urma di-verginţelor de vederi ce exist intre cabinetele din Viena şi Bucureşti. Acelaşi ziar anunţa că Rusia şi Austria au căzut de acord in privinţa guroi Kilia. D. Orowe a fost numit eri secretar ai conforiuţei: lordu Fitz-Maurice va asista la şedinţe ca al doilea delegat al Eugiiterei. ŞTIRI TELEGRAFICE cepţiuni rare. oameni de afa- ceri.0 Liberal-naţionali, cari înţeleg liberalismul a li se peimite sâ mănânce budgetul Statului, al judeţului şi al comunei, fără control; iar ' mualitatva. u nvlu ei ceea ce pretind strămn ca să nu cază guvernul lor claca ar refuza sâ satisfacă pretenţiunea acestora. Liberalii adevăraţi doresc măn-finorca intactă a Coustituţiunn actuale, ca una ce satisface toate aspiraţiunile naţionali şi liberale. Singurii cari stârnesc astă-zi in revizuirea Constituţiunii sunt ! Voastg £ £ Upii gm-tuuM «ct.u.1, din hotărireii uiuta ut Londra, 8 Febr. — Conferenţa pentru Dunăre s’a mtrunit azi la 3 ore la Foreign-Offlce; lordul Graville a fost ales preşedinte şi sir Fitzmaurice, supt secretar do stat la afacerile streine, secretar al conferinţei. Toţi repreventanţi putorilor, afară de Mu-surus-paşa, ambasador otoman, asistau la această primă şedinţa, ce afost foaite scurta. Conf-rinţa s’a amânat până Sâmbăta. Se speră câ de acum până atunci, Musurus-paşa va primi împuternicirile şi instrucţiunile sale; Paris, 8 Febr. — Raportul comLiunei senatului asupra proeetului de lege contra principilor conchide la respingerea legei votate de Cameră. Discuţia in şedinţa publică a fost fixată pentru Sămbâtă. Se asigura azi ca D. Jules Ferry nu va primi să formeze noul cabinet in caz de criza ministeriala; se zice ca atunci Preşedintele Republicei va chema pe D. Brisson. preşedintele Camerei, spre a’l insârmna cu aceasta misiune. Copenhaga, 8 Febr. — Camera. Stânga Camerei a propus d’a se numi o eomi-siune spre a limpezi situaţiunea ce s'a făcut de către Prusia, din puntul de vedere militar, Danezilor care locuiau Şlesvigul şi care au optat pentru vocheaFr naţionalitate după resbelu din 1865. (Contrariu consecinţelor articolului 19 din tratatul de la Viena din 1865, prefectul prusian, care ad uiinistroazâ districtu septemtrional al Şles-vigultii, a anunţat pe 6upuşi danezi stabiliţi in circumscipţia sa, care atinge etatea militară, sa se inscrie indatâ in matricule, supt pedeapsa de expulsiunn). Adunarea a adoptat propunerea, dar pare cu toate as I iiforiuaţi mii Se zice câ, d. A. Carp, actualul director al Băncoi Naţionale işi va pune candidatura de deputat in colegiu al III din capitală, in locul d-lui C. A. Rosetti, demisionat. Comisiunea de anchetă, insărcina-tă cu constatarea ingerinţelor in alegerile comunale din R. Sărat, s’a in-tors ieri in capitală. Până acum nu se cunoaşte resultatul anchetei. Camera a votat cu tren expres, bugetele ministerului cultelor, finanţelor şi consiliului de miniştri, se nţclege, mai fără discuţiuno. Nici un membru al opoziţiunei n’alostde faţă, spre marea mulţumire a patrioţilor. Guvernul după chibzuirile co a avut cu ciracii lui din Cameră şi Senat, a hotărit să disolve corpurile legiuitoare indată ce se va vota bugetele şi va citi pentru a treia oară propunerea de revizuire. Toate cele-l’alte proiecte şi legi urgente se vor pune la ndelă,“ pentru calendele greceşti. Guvernu se mulţumeşte d’o camdată cu „sacii cu grăunţe. CRONICA Constantin Şoarec şi Manolache Albu s’a numit in funcţiunile de comisari ai guvernului pe lingă casa de credit agricol din judeţul Neamţu, in locul d-lor Colmuschy, iucetat d:n viată, şi Nanu, demisionat. * Ce o fi voind oare cinstita Primărie cu zăpăceala şi impedicarea circulaţiei, ce le creazâ sistematic mai ales de a lungul li-nielor tramvayului? Dacă are ceva contra direcţiei tramvayului, apoi frumos şi demn este oare, ca să o combată cu asemenea arme injosite, cu şicane, ce aduc prejudifii intregului public şi circulaţiei din capitala ? Pe cănd prin stradele Gabrovenii, Covaci, etc. munţii de gheaţă opresc cu totul circulaţia, măturătorii Primăriei sunt grămădiţi din adins pe liniile tramvayului, nu ca sâ dreagă, ci ca sa strice tot ce fac oamenii acelei direcţiuni ! Lumea e silita sâ se oprească, sa se grămădească, impedioân-du-se de atâţea oameni, dintre cari unii dreg, alţii strica. Aşa e pe la Si. Tinerit pe strada Moşilor, Manea Brutaru. Ce merită oare cei cari provoacă asemenea scandaluri ? Cumul de lefuri şi diurne! * Consiliul de miniştri, după propuuerea d-lui ministru al cultelor, a decis sâ cumpe- re casele d-lui Laurian din Lueaci, ■şcoala normală superioară. pentru D. Mârăcineanu s'a „Monitorului Oficial." numit director al CORPURILE LEGIUITOARE Senatul In şedinţa dc ieri, s'a continuat dis-cuţiunea asupra rcvisuirei Constituţiei. A vorbit d, lorgu Radu. căruia i-a rcspuns d. Eugenie Stătescu, ministru de justiţiei. Camera In şedinţa de ieri s’au mai anunţat vrc-o dorn: interpelări. Din cele ce erau la ordinea zilei s’au amânat: aceea a d-lui Cogălniccanu, in Gestiunea actelor diplomatice privitoare la Basarabia şi a d-lui Bobeică in privinţa alegerilor comunale. B. Cogălniceanu a vorbit apoi in cestiune personală cu d. Sturdza automatul ministru de esterne, pe care l-a sdrobit. S’a votat bugetul ministerului in-structiunei publice. Apoi d. Cogălniceanu a desvoltat interpelarea privitoare la includerea graniţelor, la care i-a respuns d. prim ministru. j Acelaşi orator a desvoltă şi altă interpelare anume : Penţru ce nu s’au înfiinţat credite fonciare la Iaşi şi Craiova, cari sunt prevezute chiar in ! lege. Manifestul de încoronarea Ţarului Manifestul imperial de încoronare sună : Eoi Alexandru III etc. facem cunoscut tuturor credincioşilor noştri credincioşilor fii ai patriei. După ec-semplul imperaţilor temători de Dumnezeu, a străbunilor noştri, am decis să ne punem coroana şi după obi-ceiu tradiţional să primim ungerea sfăută unind cu noi Ja acest act şi pe prea iubita noastră soţie, împărăteasa Maria Feodorowna. Eăcend cunoscută această intenţie a noastră, ce are să se îndeplinească cu ajutorul lui Dumnezeu in luna Maiu anul acesta in primul oraş de reşedinţă, Moscva, invităm pe toţi credincioşii noştri supuşi să se unească cu noi in ferbintea şi pioasa noastră rugăciune: Dumnezeu a tot ţiitorul să ne păzească pe noi şi statul nostru in pace şi să ne apere de primejdie ; să reverse peste noi spiritul inţelepciunei şi al raţiunei : cu punerea pe capul nostru a coroanei Ţarilor, a venerabililor noştri străbuni, să ne ajute a ne îndeplini credincios jurâmăntul, a ne consacra cu totul prosperităţei şi liniştei patriei prea iubite, serviciului de adevăr şi solicitudinei şi binelui poporului încredinţat de Dumnezeu domniei noastre. Dat in Petersburg la 24 Ianuarie 1883 in al doilea an al domniei noastre. De odată cu manifestul de incoro-j nare au apărut două ukazuri. Unul in’ Ută pe mareşali guvernamentelor , pe primari oraşelor şi oraşele guvernamentale să participe la încoronare ; excluşi sunt numai cei din Siberia din cauza depărtărei şi preşedinţi guvernamentelor şi ai oficielor districtuale. Al doilea ukaz ordoană in- 1 stituirea unei eomisiuni speciale de încoronare supt preşedinţa ministrului Ourţei. ji. Guvernatorul a şi trimis un batalion de soldaţi. Tot aşa s’au intemplat tulburări şi pe* teritoriul Miridiţilor. luzbaşa zapciilor miridiţi, Nuc Ciolacu, a fost destituit de către Valiu in urma multor certe sângeroase in cari a fost implicat cu căteva triburi din munţii dela Scutari. Dar fiind că .Ciolacu arc să primească leafa pe mai mult timp dela guvern, el s’a decis să se achite insuşi. Ei s’a dus cu şapte soţi credincioşi in satul -Tista spre a ataca pe perceptorul MussaAga luzbaşa şi a’i lua banii adunaţi dela locuitori in numele guvernului. Insă împreuna cu ajutorul Ioan Constantin (şerb şi cu Anton Luschy (polonesi sef de pichet la gara Independenţa, de un timp in-deluugat frustrează Statul in diferite moduri cu sume colosale. Intre altele, se asigura ca acoasta companie de funcţionari abusivi, când se esecuta lucrări de ale drumului de fer. trecea impreuna cu lucratorii in loc de 10 zile de lucru, de pilda 20 de zile „i jlatea lncratorilor pentru 10 zile, ear restul il intrebuinţa in folosul seu. Parchetul de Govurlui fiind sesisat de aceste fapte, a descins eri la faţa locului d piocuror Pancu, şi constatând esactuatea celor denunţate, a transportat da Calaţi pe laptaşii Franţ Vasovschy şi Ioan Constanţi, ear Anton Luschy s-a făcut mevfizut. Cercetările continuă. ’ Mussa-Aga cu soldaţii soi ştiu să , , . respingă pe Ciolacu. Apoi Mussa ce- ,i ,U”(U f^e''7-.”1i>oşta“ este informata d. - . :. a- prefect din Calaţi şi d. comandant ru nncă trei companii de Soldaţi, flotilei au cerut de la guvern sa iee masu- cea ce i s a acordat. ri pentru a scapa de inundaţie şoseaua Aşa a fost pururea la graniţa lăut-Badalan, pe unde circulaţia este intre „cruntă" dintre Mutenegru şi Al- ( ruPla din causa venirei apelor. bania. Pentru acest scop a sosit in Galaţi d. G. S. Beloianu, inginer şef al circumscripţiei VT şi VII. Din Districte Ghiaţa de pe Dunâre la Galaţi s a rupt eri in faţa Bursei şi a făcut o mişcare ea la vr’o una sută metri. Apele cresc in fie-care zi; de eri până azi au mai crescut 10 centimetri. DIN DOBROGEA Zioa de 24 Ianuarie a fost trecuta in Iaşi tară ca nimeni s’o bage in seamă, zice „Pactul social." Zioa aniversarei Unirei „Poştei" se scrie din Cernavoda cu data de 22 Ianuarie următoarele : „In ziua de 18 a curentei locuitorul Di-mitru Oglea, diu comuna Oochirleni, mergând la vânătoare, a găsit o visuuie de vulpe şi s a oprit sprijinindu-se pe puşcă ; dar tocmai in acel moment puşca sa Dela graniţa Mimtcnegrului Intre Muntenegreni, Turci şi Al-baneji au fost totdauna conflicte sen-geroase. Aceasta se vede şi din frumoasele balade ale acestor popoare resboinice. Mai că şi azi e tot aşa. supuşi. Lui Dumnezeu i-a plăcut să Păstorul ca şi plugarul cată să stea ne cheme pe tronul străbunilor noştri, ■ - . al Rusiei întregi şi pe al imperiului °U pUŞ™ m Spre a putea reS' Bolon şi al marelui ducat Finlanda, \ p'Ţlde Ja Uil ,atac eventual, umt nedespărţit cu acela. In momentul unei teribile sguduiri şi supt gre- Frincipatelor, atât de insemnatâ in istoria | sl°Bozit şi omul a căzut mort la moment. tocmai pentru că nu cu kiei besu. Preşedintele : Daca n’ai fi beut, ; ,, teai sa fii cu kief. Sergentu te-a o-^ la doue dupe miezul nopţei, strâmbai* de ris... Galipot : supărat: Cu ce drept a *. densul sa ini strice kiel'ul ? Nu facei mulul nimic ; eac aşa, m apucase ua » neounâ de ris! Daca m'ar fi lasat in sa rid, toate comediile asiea nu s’ar tem plat. Preşedintele : Bear ce citeai de {!(, cea sa rizi cu atăia pofta ? Galipot : Citeam „Monitorul oficia li Preşedintele: Cum ! „Monitorul fci cial" te făcea sa rizi ? Şi pentru ce '! Galipot : Pentru câ nu e do a părere cu mine. Preşedintele politica. Galipot : Nu face politica cft miu s eaca cum : aveam doui bani şi j,„nM« ^ buzunar şi aş li prnut sa'i beau, zis: Tot aud vorbindu-se de M oficial," şi eu nu l'am citit nici ua o m să 1 cumpăr, de karagnioslie ! Aşa i*. mani dus ia un chioşc şi ani zis negai-. 1 ului : „Cate parale face „Monitoru ib. cial r - Doue-zeci şi ciuci bani puus el. - Da m şi mie “Monitorul oficia!" nu C-aţ mi-a-w- uu nuiner, « | . 3 P° am pofta de ris, i am zis eu." Dând gaze.a, negus tonii ride ca uu nebun, Ll ce dovedesce ca „Monitorul oficial" multe lucruri hazlii. Asa dara mi.« ţârei noastre, să fie uitată cliira de acei ce pretind că ţin aşa de mult. ladînsa! Nici o luminare aprinsa de autorităţi, nici o maşala, nici un steag nicâeri, pe cănd pentru alte zile de mică importanţă se dbsprafea in casa comunala şi se serbează cu tunuri şi trîinbiţe. Şi la Bucureşti ca şi la Iaşi, şi la Iaşi ca şi la Bucureşti, patrioţi erau ocupaţi cu înhăţarea ciolanelor de la primărie, şi n’a-veau timp d’ast-fel de fleacuri. I sau făcut disecaţie şi s au aflat opiit in pept." glontele GAZETA TRIBUNALELOR Gusturile de beţiv nu se discută : probă următorul proces corecţional petrecut in Paris. ie sentimente de doliu şi groază, ce au cuprins cu noi inimele credincioşilor noştri supuşi, nu a fost timpul de-a determina serbarea de încoronare şi de a o aduce la îndeplinire. lnchnGndu-ne in faţa nepătrunselor destine ale providenţei şi ale incer-căiilor divine, am decis in inima noastră să nu procedăm la acest act saeiu pănă ce nu se va linişti sentimentul ce a fost escitat prin nele-giuiiea grozava, a cărei victimă a căzut bine-făcătorul poporului său, pi ea iubitul nostru părinte. Acum se apiopic timpul de a îndeplini voinţa iui Dumnezeu şi a esecuta dorinţa noastră şi dorinţa sfintă a tuturor Nu de mult un albanez a ucis pe un muntenegrean in urma unei certe pentru păşune. Fii munţilor negri erau datori să resbune moartea compatriotului lor. Aşa cred ei. După cum ne spune o corespondenţă din Scutari, Muntenegreni său adunat, in nuiner de 200, la satul Karato-prak şi au început a da focuri asupra păstorilor albancji, omorCnd sau rănind mai mulţi din ei. Locuitorii albancji din acel ţinut s’au înfuriat la rondul lor şi ameninţă a trece graniţa şi a şi resbuna cumplit. Kaima-kamul din Tuzi a fost silit să ceară ajutor militar dela Valiul din Sutari spre a putea ţine in frîu pe Albane- Foametea in Moldova. Supt acest titlu, „Curierul" din Iaşi arată că in judeţele Tu-tova, Tecuci şi Vaslui, recolta porumbului a fost aşa de proastă, in cat 24 de comune rurale, cu o populaţie de peste 4000 familii, foametea este complectă, lipsa do nutriment desăvârşită. Guvernul a depus de mult in Cameră nn proect de lege pentru contractarea unui imprumut de 350 mii lei, cu care să se cumpere porumb, dar mandatari ţârei nu 1 au votat nici până azi, de şi foametea strîn- Un sergent de oraş dă, pe la doue ore dupe miezul nopţei, peste un beţiv trântit la picioarele unui felinar, rizând cu hohot şi ţinând in mâna un jurnal. El ’i zice sa se scoale de jos şi să se duca a casă. In loc sa l asculte, beţivul ’i respunde prin injurâturi, ceea ce face pe sergent să’l ducă ia comisie spre a fi dat judecaşi : 1. pontiu insulte aduse unui agent al torţei publice ; 2. pentru beţie manifesta pe strada. Cum vedem, legile francese nu sunt tocmai blânde eu adoratorii lui chus.... Eată deci pe Galipot adus inaintea banalului sub această indoitâ Aşa dară, mat gazeta şi am plecat. Abia sunase ceasuri. Am început să o citesc la lilft felinarului, şi am ris, şi am ris, atât» mult, in cât pe la doue de demineaţa isprăvisem incâ... V«u 1 vâ mărturisesc, k rat ca nu au pare râu ue cei doui bania jumătate cat m’a costat ! In urma acestor esplicaţiuni, Tribul condamnă pe Galipot la şease zile imfc soare pentru delict şi la cinci franci am I dâ pentru beţie. Galipot : Daca e aşa, puneţi-mâ şi ţr legea de proscripţie! ]jF iu* mi'.»*81 • fj ui. •n I ie iii*'1 „islatfu: M REVISTA ZIARELOR Ba- Tri-preven- ge mii de suflete in cumplitele sale ghiare Co voiţi ? Patrioţi din Dealul Mitropoliei I liuna cred ca, prin revizuirea Constituţiei, ţara o eram beat, de 1 n am ce sâ zic, să scape şi de foamete, şi de apia, şi de foc, i esPunde el ; dară că eram şi manifest, nu şi de toate relele !.... înainte bâeţi! Hoţii la drumu de fler. — Se anunţă „Poştei" câ d. inginer Gudini, şef de secţie a drumului de fer Galaţi-Bârlad, de curând numit in aceasta funcţiune, a descoperit următoarea hoţie ; Franţ \ asovscby I că erai beat. (polones), sef de ecliip. de la gara Şerbeşti | Galipot : Nu, la ce să zic! Insă prin „ma- este adevărat, şi profesez ! Preşedintele: Ce înţelegi nifest ? Galipot : Sciu şi eu ! N’am fost de cât douâ Inni la şcoală... Preşedintele: In sfârşit, nu tăgădueşti FOILETON Ziarul „Alegătorul Liber" in No. 1 din 24 Martie 1876, iată cum se esprii» la adresa d-lui Lascar Catargi. Copiem in tocmai şi autorizăm pe M Gini Economu, procnrorul general de X Curtea de Apel din Bucureşti şi mai f ; seama pe d. Eugeniu Stătescu, ministru de justiţie, pe care ’l credem inca cu j brazul curat, ca sa ne controleze şi sa c-laţioneze dacă copia noastră este intocmJ cu originalul din Alegătorul Liber." Reproducem in tocmai şi in totalitate * sa, revista din 23 Mart. 1876 • Confratele nostru liornanul, inumen seu de la 21 ale curentei, reproduce u mătoarele cuvinte, ce Domnitoiul a adreso d-lui Ioan Brâtianu, in urma disolvăre: Senatului şi in previsiunea viitoarelor alegeri: — „Am disolvat Senatul pentru ca săi se deschidă drumul legal al reintrArei in, representaţiunea naţionala. Alegerile vor fi libere ; am dorit’o, o I doresc şi răspund că libere vor ti !" , «K 1 fe iJI-fSi ii „„ foi *rl ttuti 1 Iplhl 1 ■HI MICUL MORT NUVELĂ EGIPTEANĂ (Artiiur Arc) {Urmare şi fine) Nimeni, afară poate numai de Ot-man, nu se avisase de acest incident. Otman respunse bătrănului. Sur-prinsesem un semn ce el a făcut militarilor dc pe teraţă. De sigur, el se silea să trăgăucască lucrul, d’a câştiga timp. Se respăndise acest sgomot ciudat, neauzit, că coşciugul pe care voia săi ia forţa publică conţinea,uu corpul unui musulman, ci rămăşiţele necurate ale unui jidan ! — Deschideţi coşciugul 1 Acest ţipăt sc auzia din toate părţile pieţei. Vederea cadavrului n’ar ti demonstrat nimic, dar turia poporului nu judecă, Dar iată că şi şoldaţii vorbiau de sacrilej. Ei depusese coşciugul lângă zidul unei caşe; aşezaţi in cerc respingeau cum puteau, fără a se servi ăncâ de armele lor, înghesuiala din ce in ce mai mare a mulţimci. In acest moment, băgaiu seama că se petrece ceva bizar in aer. Se ştie că locuinţele arăbeşti au general-mente etajele lor superioare in afară; aceste dărâmături sunt ţinute de nişte pari. Din o asemenea casă eşia un om, care alerga pecăt picioarele 61 ţineau, Nimeni nu’l observase ; el ajunse astfel pănă in locul unde era coşciugul; atunci se opri; căzu in patru labe, ca o pisică, in mijlocul cercului descris de către soldaţi. El se sculă ; era, cred, fiinţa cea mai zdrenţeroasă, cea mai murdară din căte se găsea prin mulţime, — recunoscui in el pe unul din acei nebuni po^ jumătate, numiţi uli piraţi Şi care iu Orient sunt priviţi ca ins-de Dumezeu Vocea lui isbucni groaznică ca bubuitul unui tunet: — Bismillah I Lupta ineetâ ca prin farmec. Soldaţii se întoarseră. Toţi priveau muţi, nemişcaţi pe sălbatica fiinţă care, cu măinele sale sbărcite hidoase, ase- si toţi acei oameni se schimbară in “enAa.,U"°L.?!!^f de ^ridicase fiare sălbatice. Feineea! femeea! Nu mai era vorba acum de soldaţi,—dis- i • Atunci se făcu o mare vălmăşială şi a o pedepsi cum merită. După ce am căutat in zadar, toa- capacul coşciugului. El scoase capul dacolo. şi, ţinăn-du-1 in aer, 61 arăta poporului. S’ar fi zis că e o motoaşcă de căr-pe ; nici capul, nici picioarele nu se vedeau; uli-n\ desfăcuăntSiu o cărpă de mătase verde, apoi una albă, in urmă una neagră. Ar fi crezut cineva că vede o maimuţă curăţănd o poamă. Insfărşit, ultimul văl fu dat d’oparte; cadavrul apăru ; uli-ul ăl lăsa să cadă şi fugi scoţend urlete spăimăntătoare. Acest urlet, trei sute de voci 61 repetară: el se suia in nori speriănd paserile cerului,—pe cănd trei sute părechi de ochi dilataţi de groază fixau cadavrul care st6tea pe pămănt Era—cufăloile desfăcute descoperind nişte dinţi albi ai ascuţiţi, cu ochii sângerânzi eşinddfn orbită, coastele turtite, labele şi coada smulse—un cuine 1— unul din acele urâte dobitoace ce se găsesc cu sutele pe vechi le strado din Cair, urlănd, lătrănd f" căutănd ciolane pe maidanuri. Si păruţi, inecaţi ! Se căuta autoarea acestei profanaţiuni neauzite, pentru a c face bucăţi, a o pisologi, a o măn ca. Din susul zidului unde eram aşezat, priviain, nu fără interes, cum funiica acea lume infuriată. Aceasta ţinu căte.va minute. Apoi, totul se linişti, totul pieri ca şi un vis. Această mulţime fu luată ca de suflarea unui v6nt puternic. ■Ţii mult nimic, piaţa era deşartă. Nimic mai mult de căt un răget cale U1'la prin stradele vecine şi care potolea repede tară a perde ceva diu caracterul seu sinistru. I nde s a dus această populaţiune: a'u aflat-o mai tărziu. Ea se dusese hi locuinţa Khadidjei: dărâmase, poarta, şi, ne găsind pe nimeni, rupsese mobilele şi in sfârşit pusese foc casei. Din fericire, vecinii isbutisc să stingă focul ântjâ dela incoput; altfel, tot cuartierul ar fi ars. Aga poliţiei a trebuit să intervină in persoană şi să se angajeze formal d’a regăsi pe criminală in douăzeci şi patru ore tă ziua, pe Calavaş, plecaiu muncii de nelinişte in mijlocul unei agitaţi- ■ uni din cele mai ameninţătoare. Do f piaţa Esbekieh. energumeni zăpăciau poporul proorocind că, daca acest | infricoşat sacrilej nu se va pedepsi, ciuma are să băntuiască oraşul. Mi-a fost să revăd pe tovarăşul meu Calavas după doui ani, la întoarcerea mea din Gochinchina, nu la Cair, ci la Palermo. Primele noastre cuvinte priveau aventura tragieo-comicâ in urma că-riea ne perdusem din vedere. Ghicisem foarte bine câ bravul băiat se făcuse in patru spro a scăpa pe uenorocita nebună. El o îmbarcase la bordul unui vas engles care mer- gea la Malta. Deal minte» aceasta istori/c avu pentru Calavas un deznodământ neprevăzut. Bănuit o fi sustras justiţiei pe criminală, avu îndată contra lui pe toţi cădii , ulewale . mufii şi nai fii din Egipt,—aşa că procesele sale cari trăgăneau de patru ani tură regulate definitiv in mai puţin de 15 zile. TIMTUL . :0Cb alte momente, aceasta asigu-Wţ se face in temeni aşa de prelat angajament luat de «Capul Sta-■fckiirui dorinţa de a I face sa se ob-!-^iţein dreptul să o suspectam, ne ,nu[lat de incredere şi de bucurie. ,lD stanţele prezinte insa, şi, fiind tf0le pe cari au sa se facă alegerile, Uf,misiuni sunt departe de a linişti , aprehensiuni ce avem, căci ele nu alt efect decât, cel mult, de apu-iiliul legalitaţei pe noile ilegalităţi ce •ju d-lui Lascar Catargiu are să eo-■p&sie căte-va zile. JDe esplicăm. alfraite posibil ca Maria Sa Domni-luininat prin insu-şi escesele oame-■ce de atât timp protege şi ţine la , treburilor, povăţuit de starea de i in care a ajuns ţara, mişcat de zii-4 lotesturi ce se aduc din toate păr-■ i^ra mandatului acelor cari se zic «euianţi ai naţiunei, să voiasca a rupe jlitva ce a ţinut de cinci am, sa cate H L ae redea ţorei liberul eserciţiu al 3Eiior sale politice, sa aspire a con-pe consilierii sei sa reintre in Con- tiune. ^asta dorinţa, o repetăm, Capul Sta-j o poate are» in urma crudelor espe-ce a făcut in aceşti din urmă ani. însne numai.a se şti dacă o poate face, ti,ff4!,]«ini cari au violat atătea alegeri ţroîsă lase pe acestea libere, dacă, lâ-j u-so de o parte aparenţile, mai mult uia. puţin mincinoase, iu fond, ţart, f.ezeutată prin majoritatea alegătorilor i va ti îngăduită să’şi exprime voinva (Suin ’i va plăcea. Eată ce punem la Şealr şi ce zicem că nu i va fi posibil |L( Sale să Iacă, cu toată buna-voinţa n putea avea. Ani. este vorba de libere alegeri, nu >nie să luăm simulacrul drept realitate, fo i.devâr, prin libere alegeri, vom in-r unde se votează, consemnarea agen-poliţieneşti şi administrativi in casar lor respective, dacă vom lua, in alţi (tni minciuna drept adever, tară in- 4 că Alegerile pot fi libere. In acest 5 [voinţa Măriei Sale se poate satis- De cinci ani de zile, administraţia regimului a înfipt nişte astfel de rădăcini in distiicte, in căt ea domneşte şi comanda, a tot puternica, in ele. Mijloacele ei depro-dilecţiune, pentru a ajunge la resultatelo ce cauta să realiseze, suut ameninţarea, spaima sau corupţiunea. Bieţii alegători de prin districte tremură diuaintea acestui flagel rău-făcător, şi acei cari au curagiul săi resiste se ved espuşi la toate furorurile lui. Ea a avut timpul şi ocasiunea să se introducă pretutindeni, sa desnatureze şi să păngareasca tot prin contactul ei ruşinos. Funcţionari adiuinistiativi, perceptori, primai i, oameni fără altă voinţa de cat aceea a capilor lor, au fost pe nedrept inserişi in listele electoiale şi prin mulţimea lor au alterat cu totul majorităţile legale. Adevăraţii proprietari, adevăraţii alegători, aceia cari au iuteres şi cari doresc buna administrare a treburilor ţerei, sau au fost oinişi, sau au fost reduşi la neputinţa prin falşificărilo listelor. Putem zice că colegiu-rile electorale nu mai se găsesc in manele lor, ci in ale creaturelor eari ii copleşesc prin numerul lor şi cari le pervertesc intenţiunile. In asemenea condiţiuni, fie-care poate înţelege că alegeri libere nu pot fi şi că glasul fraudei inubuşeşte glasul ţârei şi al adevărului ! Bacă Măria Sa inainte de a lua resolu-ţiunea reprodusă de „Romanul", s’ar figân-dit a chema un minister de transiţiune cu singura iudatorire de a lăsa alegerile cu totul libere, de a face să se verifice listele electorale şi să se indrepteze in întregul lor, atunci ţara ar fi putut să zică ca ’şi-a esprimat liber voinţa, atunci promisiunile tronului ar fi avut darul să umple inimele de bucurie. Dar acestea nu s au făcut şi nu se puteau Îac6. Alegerile de zilele viitoare, cu toată buna voinţă a Capului Statului, vor fi ce au fost pănă acum, şi aceiaşi ingerinţă se va eseicita asupra alegătorilor. Mai multă sai mai puţină teroare, aceasta nu face nimic. Totul ar fi ca teroare şi fraudă să lipsească cu desăvârşire. ; Eată pentru care cuvănt, citind zisele Măriei Sale, reproduse de „Romanul noi am rămas reci şi am conservat toate relele aprehensiuni ce aveam inainte de la fi citit! nu a văzut, eu ochi buni şi’l intrebă eine ’i-a dat voe d’a purta unitoruia serba intr'un stat strein, la care colonelul răspunde: că co-mandantu pieţei. Generalul Racoviţa, supărat foc pe colonelul Pascu, il inlocui imediat. Totuşi incidentul nu se putea să n’aibâ consecinţe mai mari; căci colonelul Oatargi a trebuit să se tăuguiască atăt Suveranului său căt şi miuistrului nostru de răsboiu. Lucrurile pănă azi stau ast-fel: colonelul Pascu a primit telegrafic de la Regele Mi-lau crucea de Tacova; iar generalul Raco-viţă a fost chemat la Bucureşti ca să se explice pentru purtarea sa. ACTE OFICIALE D. Petre Păltineanu/îost sergent-furier iu armată, şi vechiu elev al şcoalei de agricultură şi silvicultură de la Herăstrău, este numit impiegat de cancelarie in serviciul esterior al vămilor, in locul d-lui Gr. Chiriţescu, care nu s’a presintat la post. V acest sens, d. Catargiu şi colegii Soi ly siliţi să lase alegerile libere. Da! in A-ile de la 26 şi 28- ale curentei, pui ipera a nu mai face cunoştinţa cu * ca de alde ale iluştrilor Ilie Geam-Temeiie Trancă, Foloştină, etc., pu-î spera a nu mai vedea pe strade es-kdc de gendarm, călări cu sabia scoasă udaşi de bravul căpitan Tulea ^contra pa-ncuor cetăţeni desarmaţi, putem spera a i mai ne găsi in faţă cu zelul arzător al Bui pt.m-procuror şi al ilustrului d-sale înfiate de la instrucţiune fcjpiridon L.uleiu, etern spera a evita toate aceste înconve-jme materiale şi meprisabile, insă, din lobientaţiunea lor, putea-vom zice că aţei ie vor ti moare? Măria 8a putea-' se lâiească că dorinţele şi promisiunele de au lost iudepliniteV Credem că nu. Alături cu ingerinţa brutală, pe fată, fă- [’i ruşine, mtrebumţată in modul cel mai isguatător, există ingerinţa ocultă, ipocn-. lucrând in umbră şi teiorisând tot aşa ..ine ca şi cea d’inteiu. Această iiige nţ. nu stă in mane.e nimănui ‘ca să ipedicu de a se produce de căt in ale lui Lascar Catargiu. D. Lascar Catargiu u-va sa facă aceasta? Este destul a pune tlel iutrebarea pentru ca respunsul să sulte in modul ce! mai natural. Dacă am reprodus această revistă întreagă este, ca să dovedim lumeţ că alta a susţinut d. prim-ministru Brătianu, cu democraţii şi liberalii sei munteni cănd era cu noi in coaliţiunea de la Mazar-Paşa şi alta a făcut şi face de cănd este la putere. Declarăm sus şi-tare, spre a fi auziţi de lumea întreagă că d. Lascar Catargi, cu toate păcatele şi greşelile ce le-au comis este virtute" pus Th cumpănă cu virtutea politică a pnmului-ministru Brătianu. N odată in această ţară, ameninţarea, spaima sau corupţiuuea, cu ^ im servim cu es-presiunele „Alegătorului Liber-, nau domnit ca acum!.,» A! democraţilor perfizi şi ipocriţi, titlui-i astăzi mareie partid liberal-naţional, aţi cerut şi dm preună cu voi am cerut şi noi liberali democraţi moldoveni, ca nomnito-rul sa ndepăitezO pe d. Lascar Catargi , -i ga cheme un minister de transiţiune, cu siu-ura Îndatorire de a lăsa alegerile cu.to-°libere; ei bine! jos de la putere! Cbe u.0 Regele un .„minister de transiţiune, minister de transiţiune care astăzi aie cbiar raţiunea sa constituţională, căci este m joc je zile conduceau afacerile publice. Aceştia, cum şi cei cari aveau să jud«ce, se trăgeau la sorţi dintre toţi cetăţeni*. (2) Ap. Bluutsclili, „Theorie generale de lEtat", pag. 390. ,, Ap Bluutsclili, loc. cu sitpra, pagina 426. CURSUL BUCLRESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pc ziua de 29 ianuarie 1883. 5olo Renta Amortisibilă. . . . ■ 5"|e Renta Româna Ferpetnă , 6’ |o Obugaţiuui de stat. . . . 6o o Oblig. Căilor f- Rom. regale 8o/o > Monicipale . . 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisuri (anciare rnrale. . . 7oio Scrisnri Rurale. . 5o|0 Scrisuri fondare urbane . . âo[0 , i i 7o[0 » » > Impr. ca prime Lnc. (20 1 b.) Ac».. Băncei Naţionale Române 2501. , , Soc. cred. mob. rom. 500 I. » > , Rom. de '■on.trucţii 5001. , > » de Asig. Dacia-Roin 300 i. > » » > > Naţionale 200 1. , Diverse Anr coniru argint. . . , > Bilete de Banane Fiorini valoare Anstriacâ. . M&rci germane. . . Bancnote francese. . . . Câmp. Vând. 93910, 10394 100 -225— ai Ut 921/2I 90U/4 m 102’n ... 220-9U‘U lOli 8T'/2 95*fl 101 — 311270 205515 400— ^30— 2 sl4 2 Cj4 211'' 1 23 99'|i 102>L 88i U M'h 10U[, 32-12S0 ZlO-520— 405--235— 2 2 2.12 L 1.25100'/, PRIMA CASĂ La „Bursa Romania66 Fondată la anul 1872 SAMUEL A. MARCUS No. 18 Strada Smărdan No. 18. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele că deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumpărări şi vău-zâri de efecte publice, de diverse acţiuui ale Societăţilor de credit, comerţ şi industrie, acum cu ocaziunea descliiderei „Bursei oficiale" diu capitala, am aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: peutru cumpărări şi vânzări in numerariu şi cu termeni de toate valorile ce se cotează la „Bursă" după ordiui-le ce voiu primi şi in condiţiuni avanta-gioase. De asemenea pot îndeplini ori-ce ordine date pentru bursa din străinătate. Informatului şi ori-ce detalii speciale se pot da atât personal in biroul meu, cât şi prin corespondenţă. Esperieuţa ce am iu aceste operaţiuni şi confienta ce mi s a acoiaat in alecurs de mai mulţi ani de asistenţa a biuroului mou mă face a crede şi in reuşita acestei noui ramuri de ataceri. Adresa peutru telegrame : Marcuş. Bucureşti. i imruL* ALEMKNT AL COPIILOR Pentru a fortifica copii şi persoanele slabe de pept , de 8 omac sau atinse de gălbinnre, de anemie cel mai bun şi oca mai agreabilă măncareeste Racu-liout «le Anibes aliment nutritiv şi reconstituanî, preparat de Deliliigre-llier din Paris. (A se feri de con-faceri. Deposif in România Iu principalele farm. MAQASIN fondat I- NATIONAL SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME emiate Cu 150 itiele pri ÎSE&lPAR IS • f" 18 7 8 Anunţă înaltei nobil iun »/ on folftlc Ut ccynri la tnnunjittl y lume cost vnnâfoanlc /Unturi fit AuUflt (lullla Aiunvt Ananas ilo la Murtinlque Ituiuuio una Ucuedirtin Bltter , , T. , vî» Provldeniel nnti (oierii- albiţi, ni Verde de la RTaud t burtreuz Fram iu o, . .-------—7* verde orange s-c. de la Ylmiind FocUlu ' Terd®> ttulten, ai alb de la (let. Frerea din F runda tof feînl* h”’ *|n t,1,u"l>u«ue. din Cognor. Ll,,Uerurl tot felul de sustnrl de la larle Hriaard, din Bordeuu, Rena. mita Mustiră de HIo, Maruarhlno Tutei Naturali Romuri uderfe- d,B•A.ua,UH •4r“«1 ^ Mandarin. Fauri, tu Aceste HAPUHIUK convine contrt: Afecţiunile «crofuNie, Guw, RMhitluniu, inMstie, C««alila|iuBlle Iţmphntâee, etc., ItC. N B. — Trtbut observat Semnătura nast-ru alaturata ac» pusă in josul eti-ckMn. Garanţi sigură dată! inscris. I A SE FERI DE CONTRAFACERI. Itnilaţii Tte den-mi Ntw^i Pari Antwirţuf Jesriacansdcnkieso]. un Ci£U£TIKAB££5T REACILF. Ovălaşi da boDchon.pt Ia s baMtnwcuteswit SINCER C2 poZiSmZrc* 0 u Halitădf rusul new-yorr. de sus a [j |J a iui Fzbncri. || i |||j G. NIsIDLINGtH, A£en1 Jţenenil.jj NOUA mVENTIUNE OCAZIUNE HAEA DESFACERE CU ORI-CE PREŢ IN CALEA VICTORIEI No. Ti DIN CA UZA DEfijfJINŢAEEI DEFINITIVE A CUNOSCCTEI^IEME DE A. GIXSBERG CU MOBILE VA AVF.A l.OC ED. PINAUD »pun................... de IXORA asenta pentru batiste_ de IXORA pa de toiletta......... de IXORA Dmmada .... -....... . de IXORA liu ................... de IXORA raf de orez............ de IXORA ismetio................ de IXORA 37, Boulerard de Strasbourg, 37, Singurul Depoeit aliu Asp&ainei Miguot PETKACHE ÎOAN Mare magusiu de coloniale, comestibile şi delicatele Calea Vk tor iei, via-ă-vis de palatul regal. A soeit peutru seeonul de ursi tot lolul de ronserte, din cela ma, escelent. brirueiuri străine ţi indigene, precum : Boquefort Brie. Camembert Port du Balot, Mont d’or, Genrals Imperial, Limborg, Llpuner Cbester CrAma de HoUnde. Stllton. Crema Regală et« In bogat asortiment de eărnorl afumate, piepţi de isinek. Diferite marinate de Barbunl, Ulei. Aol-Fiseh, AaJ-FUeh rn geiatloA Soaese meren stridii proaspete de Ostanda pi Constantinopol fere pi-oaa-pete mol şi tescuite ne morun; Icre de rhefol. păstrări oftimatl al tot felul de penei. ' ■ Vinuri şl liqueruri din cele mai alese Cealnrl ehinesesci, rusesei de earaTană şi de Popoi; pes Irabuintiarea perfecta. ■ ■ ■ urne ^cmirnvttLrrcaBl .vLj Ne grăbim a — -.. '<•; inştiintn. oft A la , CA VALE- HI L DE MO- O da “ cel luai dis- ^ tins şi renumit V, • Magasin de hai- L , ne confecţionate rzlrz\ «A CASA de COI *it pentru 8eso- nul corent, un ' '■ .'r-'Jk bogata A sorti- mont de Cogta- ^ "" turne negre de Salon. Fracuri şi Gheroaco de Pi Un enorm Asortiment de Paltoane fine şi noconat. Montagnac lainc-douoc. Aiderdou si .v»ge de Scoug. Astragan, Biber la gnlero şi n t "Hoane cu rbterjte Pluşuri jicstc tot, şi I tiu de oouveuabilc spre a putea învinge ver LACAVALERUL DE MODA - 2 str*d, mc ou şi fiiră Talie, din stofele cele mai moderne, confecţionate au pa nou Iu Jurnal, Purdesaiuri huute uovenutA pAuă lu oulităţi superioare. Mare Colcţiune de Pantaloni fon-taisio . nuanţe rfucflloriului neria precum urmead« Depoul in Bneureşti la Carol Gersabet, st Wartanovic-tz Hcrzog. DE VANZARE , Ţ|f>(*hiul meu testament făcut acum I 1/că ti-va ani şi depus in uiftinilo d-lni ' V E. H. f'ulligari fost preşedinte de V secţie la, Curtea de Casaţie acum jincotat din viaţă, este anulat fâeSnd un altul in anul acesta. , CaJerina N. Mar racordul. născntA Princesă GhiLa Prăvălii iu faţa stradi Moşilor N. 2IU cu 8 camere 2 pimniţi 2 beciuri 2 magazii gradiDft cu pomi roditori puţ in curte. Doritori se vor adresa ia proprietar D-uu Stanciu Ioan care domicilieaza chiar in aceea, propietate. | MARINELE DE CUSUT fSlORIGINALE A LUI SINGER LFtANpţ NUMAJ atunci CDREL’T