ARŢI 18 OCTOMBRE 1883 v^mini»trn|ia. Caleft Victoriei IX in tonţi ţ»ra, pe an . . , pe 6 luni. , pe 3 Inni. •n strein&tate pe an . «0 lei 22 lei 12 lei 60 lei dmentele se priimeac Ia idminiskreţie. | Capitală 10 bani nnmărn I Districte 15 bani nnm&rn ector: M. PALEOLOGU TIMPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Un ia ?*G li fer» pa$. IV 4'"1 neclari;« prtp. III . . . 1 50 * * II .... 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. An*nţnrile $j inserţiile se primesc Bucureşti , la Administraţia ziarnloT h Vienu, la biorourile de anunţări fleinrif 3cbal8k, Wollzeile 12;—A. Oppelik, 8tubeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rue Clrimeno 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorile nefmncate nn se primei HannHcrU^ln nelmprimate se ard ANUNCIU Toţi domnii abonaţi din capitală şi i districte, a căror abonament a exal, sunt rugaţi a achita costul căi neîntârziat. Administraţia Bucuroşii, 17 Octombre 1883 De la un timp încoace apare ziarul Romanul 0 serie de arti-le asupra revizuire!, in cari se cunosc ideile şi chiar pana Ilui C. A. Rosetti. D-l C. A etti căntă necontenit cântecul Iu asupra imoralităţei legei e-torale, şi, după vechiul său o-Jceiu, chiamă in ajutorul argumentărilor sale pe ânsişi adver-»ii, trunchiănd cubuna-i credinţă . |icinuită, căte-va cuvinte isolate, u luănd o fra ă dm discursuri »ri au ţinut ore intregi. j Astfel, fără a reproduee ce s’a i . . , sjs înainte sau pe urmă, ceea ce iigur ar putea determina sensul ecis al unei trase, şi a intregei tetări a unui orator, vrea să â cu sila revizionişti oameni d. Manolache Costache şi Al. iahovari, cari sunt cei ce au mbătut cu mai multă tărie sis-mul politic al d-lui Rosetti şi oamenilor de pradă care ’l in-mjoară. Ne-ar fi lesne să respundem omănidui) ne-ar fi lesne să’i de-onstrăm ce au voit să zică oa-■eni ca d. Epureanu şi Al Larvari prin cuvintele pe care le «produce inesact. Aceşti oratori, iacă au criticat ceva în consti-îfiune şi legea electorală actuală, Ifost tocmai că dânsa a dat prea 3are putere elementelor servile I neconştiente, pe cănd d. C. A. Rosetti este de părere că această Importanţă nu este ăncă destul c mare, şi scopul său mărturisit tă in a face ca acele elemente ^cugetătoare, nu numai să aibă reponderanţa ca astăzi, dar să i mai fie nici chiar controlate â pană ’n trecut de slaba minori- de averei si a culturei. 1 Ast-fel d. Manolache Cos-che şi C. A. Rosetti sunt abso-Tupiter, va putea să precumpănească asemenea exemple ? Şi din astfel de isvor impur sofistul de lafcRomămd pretinde că va eşi o apă limpede şi curată ? Oposiţiunea a privit aceste pretinse alegeri ca o lovitură de stat, operată, nu prin violenţă, ci prin corupţiune, şi toţi oamenii cugetători au pus’o mult mai pe jos de căt faptul lui Cuza de la 2 maiu, căci au crezut cu toata dreptatea, că violenţa brutală in- tate asupra afacerilor acestei ţări, la propăşirea şi înălţarea căreia aceşti oameni de stat au consacrat o viaţă întreagă, nu le mai lipsea acestor bărbaţi de căt suprema insultă, şi suprema ironie a be-trăuului Tartuf de-ajfi intrebaţi : Ce gândiţi despre revisuire şi legea electorală ? Dară să presupunem că d-l C. A. Rosetti nu ’şi indreptează către dânşii sfaturile şi propovedui-rile sâle şi vorbeşte numai cu acei ce au influenţă directă asupra acestor afaceri şi un vot in ces-tiunea revisuirei. Atunci să ne fie permis să intrebăm: Naiv este ori cinic ? Apoi pe senatori şi pe deputaţi vrea să se ostenească să convingă ? Aibă o mică convorbire cu prietenul său d-l I. Brătianu, şi ce vor ticlui împreună va fi inregis-trat de aceste adunări până la o virgulă. Dară le convine mai mult să aibă roluri împărţite ? Unul să se facă gogoriţă şi cel alţ salvator ? Unul revoluţionar şi altul dinastic ? Treaba d-lor.—Ce pasă ţârii această comedie de familie care se joacă de atăta timp ? Rolurile sunt împărţite de mult, piesa cunoscută pe dinafară, actorii inve-cbiţi, şi publicul, de greaţă multă ce simte, nu mai are nici puterea ca să filiere. Terminând aceste rânduri ne punem întrebarea: ce^căutăm şi noi, pentru a suta şi a mia oară, a desvălui aceste jocuri pe funie politică, a unor acrobaţi prea cunoscuţi ? O facem numai pentru un singur om : pentru d-l C. A. Rosetti-— Succesul acestei grosolane comedii ar putea să’l facă să crează că toţi Românii sunt stupizi. Ţinem ca d-lui să n’aibă o aşa de proastă opiniune de ţară şi de poporul nostru. Iată ultimul respuns ce credem că merită elucubraţiuuile d-lui revisi- o ii ste. gere de a dreptul intre Principele şi Ţar. Dl Jonin primise acest aranjp.ament şi guvernul din Petersburg fusese anunţat. Se pare cit niscare-va intrigi se încearcă a turbura relatiunile amicale ce au existat pănă acum intre împăratul Rusiei şi Principele Bulgariei. Numai azi principele a aflat oficial prin colonelul Redigher, girnate al ministerului de resbel, mSsura ce loveşte pe aceşti dai adjutanţi de cămp. Sofia, 26 Octombre.— Principele^'Alexandru a cerut colonelului Redigher demi-siunea sa de girante al ministerului de resbel. Alteţa sa a chemat pe toţi ofiţeri ruşi care fac parte din casa Sa militară şi le-a mulţumit pentru serviciele lor zicăndu-le că nu mai voeşte a’l expune la asprimele guvornului lor. Tlena, 26, Octombre.— RSspunzăn.1 unei întrebări a d-lul Falk in privinţa pretinselor revelaţiuni asupra alianţei Austro-Germane, d-l Calnoky a zis că amendoae cabinetele sunt cu totul străine gomotelor ziarelor şi că relatiunile intime şi amicale ale monarchiei cu Germania n’au fost turburate un singur minut, ast-fel in căt fiecare poate fi absolut şi foarte sigur despre stabilitatea acestei alianţe. Ministrul afacerilor stră’ue zise apoi: „Majestatea Sea Regele Carol a IRomăniei a esprimat dorinţa d’a vedea imbunătăţia-du-se raporturile ţârei sale cu Austro-Un-garia. Schi barea de idei ce am avut’o cu primul ministru român, d. I. Brătianu, ne a convins că nu există nici un conflict de interese şi am esprimat amândoi ferma resoluţiune de a reuîoda raporturile amicale anterioare. “ Corniţele Kalnoky adăugă că nu poate zice ăncă nimic asupra ceea ce priveşte resultatele concrete ale acordului a celor doi miniştri, dar acest acord e o garanţie că relatiunile amicale intre amândouă ţările vor fi raănţinute, Ministrul a mai făcut şi declaratinnea următoare : ,Ghazi Mukhtar paşa nu este însărcinat d’a trata cestiuni politice; bunele raporturi ale Austriei cu Poarta n au fost nici o dată intrerupted >Rapnrturile impâratului Austriei cu im-păratul Rusiei suut mereu dintre cele mai cordiale. Relatiunile ambelor guverne suDt intr’o stare normală. Animositatea care se manifestă contra noastră iu Rusia e mărginită iu cercuri foarte restrânse. Nici ţarul nici guvernul său nu se gând şte la re bel, nu numai diu causa siarei de lucruri din uăuntru, dar asemenea pentru că se ştie la Petresburg că nu vom fi singuri iu faţa nn i atac al Rusiei. E dar permis a spera că era păcei va fi de o lungă durală. Sofia 26 Octombre.— Poporaţiuuei consideră ca o ofensă către priucipele Alexandru rechemarea ace'or doi adjutanţi de cămp; ea să asociază cu totul la siuţimin-tele Alteţei Sale. Rechemarea generalului Les-ovoy mai ales pare foarte gravă; e ştia că nu ar lăsa nici o dată a face o ii-olenţă contra Principelui. tăreşte şi moralisează adeseori popoarele care au suferit-o, pecănd corupţiunea triumfătoare ’i disolvă şi’i putrezeşte incet. Astfel foarte probabil va judeca şi istoria, comparăm! lovitura de stat de la 2 maiu 1864 cu lovitura de Stat de la 1883. Această părere nu este numai a conservatorilor, a reacţionarilor, cum ar zice d-l Rosetti. De la d-l L. Catargi, trecând prin d-l G. Mânu, G. Vernescu, şi Kogăl-niceanu, şi pănă la d-l Dimitrie Brătianu, ea este împărtăşită de toţi oamenii care mai au o scânteie de patriotism sau o umbră de onoare publică. Afară de turma budgetivoxilor, de zapcii fără gramatică cari au ajuns ciceronii Camerelor actuale, de necunoscuţi şi nemernici, cari privesc in posturile de la Camera şi Senat un mijloc de carieră, sau o păine de mâncat, toţi oamenii politici, demni de acest nume, sunt adânc convinşi de acest adevăr. Bâtrăni conservatori, ca d-nul Catargi, general Florescu, om de la 1848 dară corect şi conse-cuent ca generalul Teii, conservatori progresişti ca d-ni Mânu şi Al. Lahovari, liberal moderat ca dl. Vernescu, democrat înaintat ca d-l Kogălniceanu, şi in fine chiar roşii, ca să’i numim pe nume, ca d. Dimitrie Brătianu, si o sumă de alţi, din cei mai vechi amici şi sprijinitori ai consorţiului Rosetto-Brătianu, sunt de această părere. Acum, la dânşii se adresează d. C. A. Rosetti ? Asta ar fi foarte cinic. Ce s’ar zice de un tâlhar (să fim iertaţi de comparaţiune) care te-ar prinde intr’un codru, ţi-ar pune pistolul la găt, te-ar lega de mâini şi de picioare, ţi-ar astupa gura cu o basma şi pe urmă, iuainte de a’ţi lua punga, ţi-ar face o lungă conferinţă asupra dreptului de proprietate, zicându-ţi la fie-care moment: „ Ce zici ? n am dreptate ? Respunde — nai jace şi d-ta aşa ? etc. etc. — „Ei, prietene; fiind că mai prins fără veste in pădure şi am avut slugi laşe şi ticăloase, care m au lăsat pe măna ta, ia punga, te du cu Dumnezeu, dar scuteşte-mS de ideile tale politice şi sociale, eu unul iţi mulţumesc că mc laşi cu viaţă. Ori căt de puţin reverenţioasă ar părea comparaţiunea ea este potrivită. Goniţi din Cameră, din Senat, din consiliuri judeţene, municipale, de pretutindeni in fine, de ori unde ’şi-ar fi putut da o părere cu greu- ŞTIRI TELEGRAFICE Sofia, 26 Octombre.— Căpitanul Polsi-koflf, unu din adjutanţi de câmp al principelui Alexandru, rechemat in Rusia, a plecat de dimineaţă ; generalul Lesovy plecase deja înaintea lui. MSsura luată de Ţarul faţă cu aceşti doi ofiţeri, fără ca principele Alexandru se fie prevestit, e cu atăt mai de mirat că după o inţelegero stabilita intre Alteţa Sa, minister şi represintantele Rusiei la Sofia, Dimie nu trebue să se schimbe in armata bulgară ’naintea sosiiei noului ministru de resbel asceptat din Rusia. Toate măsurele militare trebue sa fie luate printr’o inţele- Solla, 27 Octomvrio. — Generalul IC tel -nikoff a primit funcţiunea de g-rant al ministerului de resboiu cu iuvoirea d-lui Ionine, reprezentanta Rusiei la Sofia. Situaţia s’a îmbunătăţit mult. Colonel il Redingher va pleca in curSud din Bulgaria. Petersburg, 27 Octmvrie. — l>. Bute-ni'ff s’a numit ministru plenipotenţiar al Rusiei pe lăngă Si. Scaun. Alecsandi ia, 27 Octoumie.— In ziua de 14 curent au fost opt morţi de hol ră la Alexandria. TIMPUL INFORMAT IUNI Domnului Ferekydis nu i sc va da nici un portofoliu in noua combina-ţiune ministerială, de care ancă se vorbeşte. D-sa va pleca in curând la postui sCu din Paris. Ştirea despre demisiunea d-lui Da-bija ministrul lucrărilor publice, prinde consistenţă. D-sa este liotărăt a se retrage. fov se vor convoca din nou membri in locurile vacante Bursei din Bucureşti. spre a alege din comitetul Darea de seamă asupra exposiţiunei de electricitate din Viena din anul acesta s'a publicat in „Monitorul" de ieri. Trimis din partea Eomăniei la acea exposiţiune a fost d. Em. Bacaloglu, eminentul profesor de fi-sicâ la facultatea de ştiinţe din Bucureşti. — Vom publica şi această interesantă dare de seamă. La 26 octomvrie, sfântul Dimitrie, va fi inaugurarea liniei ferate Titu-Tfirgoviştc. D. Lavcrtujon, delegatul Franţiei in comisiuuea europeană a Dunării, a sosit in capitală cu trenul tulger. Se zice că azi d. Panu, deputat şi fost redactor al ziarului Liberalul din Iaşi, va anunţa trei interpelări in Cameră asupra politicei exterioare a guvernului, şi anume asupra afacerei de la Iţeau i şi de la Vulcan şi asupra tuastului dela Iaşi al d-lui Petre Grădişteanu. Alte dou6 interpelaţiuni se vor anunţa asupra incidentului dela Bor-deni, şi asupra lovirei libertăţii presei de către prefectul de Tulcea. Se pare că d. N. Voinov, din Focşani, pierde şansa d’a fi numit ministru al justiţiei. Se vorbeşte ca sigur de reintrarea d-lui Giani la acel minister. Monitorul de ieri a publicat decretul pentru numirea d-lui G. Cantacu-zino ca director general al căilor ferate române, şi a d-lui General Făl-coianu ca şef al statului major general al armatei. Apariţiunea primului volum anunţat sub titlu : România de la 1876, sub dictatura d-lui I. C. Brătianu a tost intărziată, din causă că d. Em. Galii a mai avut trebuinţă si’şi procure o mulţime de note ce-i erau indispensabile. Volumul este sub presă şi va apare la sfârşitul lui Noembrio. * Citim in Posta-. Ne pare foarte râu că unii dintre confraţii noştri nu voesc să ţie samă de loc de dreptul ce avem şi noi de a ni se respecta sciri de la noi, fără a ne cita. Acest obiceiu desaprobabil il au acum mai ales confraţii noştri de la Telegraful, şl L’Independance Roumaine. Esposiţia agricola şi industrială a judoţului Covurlui s’adescliis ieri Duminică, 16Octombrie, orele 10 a. ni, in localul scoalei de meserii, strada Traian. O scrisoare in interesul istoriei naţionale. Atragem' Azi. 17 Octombrie, trupele din gar- j nisoanele oraşilor Galaţi şi Brăila vor j face o mică manevră pe cămpiele de lângă Şiret, anunţă Fosta, ^Regimentele al 5-lea de calaraşi, 11 de dorobanţi, împreună cu bateria teritorială de pompieri, vor apăra Bărboşii in contra inamicului ce vine de peste Şiret spre a-i ataca. Inamicul il formează trupele din garnisoana Brăila compuse din regimentele al 8-lea, al 7-lea de artilerie şi al 32-lea de dorobanţi. Atacul principal şi defileul trupelor va incepe de la oreleli/2 p. m. CRONICA Pe barierile 11 Iuniu şi Pantelimon s’au prins 13 butoae spirt. Ele au fost inainta-te Primăriei impreuuă cu căruţaşii. In calea Moşilor a incetat din viaţă subit, alaltăieii, tâmplarul Ion Marinescu. Patentării clasa ânteiu şi a doua din II- atenţiunea cititorilor foaei noastre asupra scrisorei următoare, pe care „Gazeta Transilvaniei1' a primit-o in limba germană dela învăţatul profe-sordin Praga, filo-romănul Dr. I. L. Pic: „Ocupăndu-mâ de un şir de ani cu istoria Europei orientale, fui silit a’mi îndrepta atenţiunea şi asupra istoriei mai vechi romăne, din causă că, din timpurile cele mai vechi istoriceşte cunoscute, destinele Romănilor au fost strâns legate cu destinele Slavilor meridionali şi orientali, precum şi posiţiunea Românilor din [Ungaria a fost omogenă cu posiţiunea Slavilor ungureni, aşia că o pertractare unitară amendoror popoarelor a fost o urmare necesară a legăturii istorice şi a omogenităţii dreptului de stat. Fireşte, lipsa de isvoare positive istorice despre istoria cea mai veche a Romănilor a fost un râu, care tot de odată fu causa < â se născură atătea teorii noui despre această teamă, care mai mult încurcară obiectul cestionat decât au contribuit la lămurirea lui; dar şi pentru scriitorul acestor rânduri a fost o pedică, care, fireşte, se putea înconjura dar nu delâtura. Deşi rezultatele argumentaţiunii indirecte au scos la iveală multe argumente positive, ba chiar neres-turnabile, totuşi mai sunt astăzi ăncă destui necredincioşi, cari sau din cause uşor de priceput naţionale, sau in urma scrupulelor ştiinţifice, neagă adevărul luminat sau ’l trag la indoialâ, şi de aceea este necesar de a afla un argument mai pipăit pentru stabilirea sau descălecarea cea mai vechia şi pentru continuitatea Romănilor la nordul Dunării. Scriitorul acestor rânduri, in călătoria sa ultimă sciiuţifică prin ţârile române, şi-a dat toate silinţele, de a afla in monăsti-rile cele vechi şi in deosebitele colecţiuui de cărţi, sau o cronică bulgărească, care in deşert au căutat-o Slaviştii in peninsula balcanică, sau vieţi de ale sfinţilor şi regilor bulgari, unde s’ar putea afla de sigur vreo ştire positivâ despre Romani, după cum ştim positiv din cronica bulgărească a lui Paisia ; dar a fost speranţa deşartă, şi cele căutate de abia se vor putea afla vreodată. Mai rămâne după Convingerea lui numai un siugur drum, pentru a putea găsi argumentul dorit, adică de a striga morţii din morminte, ca să ^mărturisească despre trecutul poporului român. Sa nu i se impute scriitorului acestor rânduri tendinţe sacrilege, că voieşte să turbure odihna reposaţilor. Nu; din contra ei să documenteze adevărul şi adevârul este un lucru sânt, cu atăt mai sânt, că atinge trecutul unui popor intreg, un trecut care i se disputa acestui popor. Fireşte va fi cam greu de a arăta mijloacele in căile potrivite pentru scopul acesta. Grecii vechi aveau, după cum se ştie, un mijloc probat de a cita umbrele reposaţilor din infern prin anumite sacrificii, si spiri-tiştii din ziua de astăzi ’şi au formulele lor priu cire provoacă spiritele, ca să vorbească... dar amândouâ aceste recepte in caşul nostru puţin ne ajută, fiind-că nouă ne trebue un Roman neaoş din secolul III— XIII, pe care să’l putem pipăi şi caie cel puţin pentru cei initaţi sr vorbi o limbă înţeleasă. Drumul, care duce la scopul nostru, ni’l poate arăta numai archeologia din evul mediu. Iu regiunea Carpaţilor orientali, unde trebue, căutau la patria primitivă a poporului român actual, s’a cultivat archeologia binişor, numai căt s'au luat din nenorocire in consideraţiune, pe de o parte numai pe-riaoda cea mai vechiă daco-romană, ear pe de alta parte s’au considerat mai de aproape perioada posterioară a evului mediu (ince-pând cu secolul al XIII. Sprb scopul nostru vom călca pe un teren al acestei ştiinţe, care păDâ acuma n’a fost mai nici decum atins şi pe care vor fi multe greutăţi de învins şi se va cere multă precauţiune. Această împrejurare insă nu trebue să ne ’descura-gieze nici decum, din contra ea reclamă o sinceră conlucrare a tuturor acelora, cari au causă de a se interesa de trecutul poporului romăn. Unicul lucru positiv, pe care ’l putem pune in fruntea cercetării noastre, este tesa simplă : că, Românii, daca au locuit din secuiul III—XIII in munţii Carpaţi, cum avem cuvinte de a presupune cu toată siguranţa, atunci trebue să fiâ tot acolo şi înmormântaţi şi prin urmare osemintele lor trebue să fiâ acolo până in ziua de astă zi. Mai greu este, firesce, de ase arătă, că unde^şi cum s’ar putea căuta rămăşiţele celor răposaţi de atâta vreme, căci in privinţa aceasta n’avem nici o esperiinţâ la disposiţinne, de oare-ce aceasta parte a archeologiei până acuma nu s'au considerat mai de aproape. Dacă dar trebue să începem cercetările noastre din incepul începuturilor, vom face bine, să luăm in consideraţiune posibilitatea arderii şi înmormântării cadavrelor la Ro- mânii cei vechi şi după aceea să cercetăm daca s'au ivit din intâmplare unde-va oseminte omeneşti sau cenuşă cu hârburi. Aceasta fireşte se poate întâmpla in deosebite moduri. După o ploae torenţială, poate ca apa să spele pământul şi in chipul acesta să se desgroape cele-ce se află in pământ. Sau când smulge viscolul arborii din rădăcină, sau când taie oamenii arbori vechi se poate întâmpla, ea cele ascunse să iasă la lumină. Când se pun fundamente la case sau la alte edificii, poţi să dai de câte ceva, şi de multe ori, când se fac drumuri şi căi ferate, cu care ocasiuno trebue că se scormonească distanţe mai mari de pământ, poţi da foarte lesne de lucruri archeologice. De oare-ce suntem constrinşi să nc călăuzim de ast-fel de întâmplări, spre a putea faâe cu succes scrutaţiuni, va fi mai cu seamă problema noistră de a întreba pe oamenii mai bătrâni de pe la sate de cum-va ’şi aduc aminte, eâ s’au aflat undeva oase ompneşti, sau cenuşe cu hârburi şi cu deosebite alte lucruri. Aceasta ar pu-taa-o face mai bine şi mai lesne domnii preoţi, de oarece dânşii cunosc mai bine pe oamenii de prin sate şi vin mai des iu atingere cu ei. De cum-va printr'o intâmplare norocoasă s’ar afla o îngropătoare preistorică (in timpurile cele vechi se ingropau morţii unii lângă alţii, ca şi astăzi,) s’ar putea incerca deocamdată de a se deschide unul sau două morminte spre o prealabilă orientare pen tru o scrutare specialistă, ceea ce nu este lucru tocmai aşa de greu ; pentru că cei vechi nu ingropau morţii aşa de adânc şi ceea-ce se poate face simplu, sâpăndu-se o bucată de loc. Ou această oeasiune trebue să se bage de seamă la construcţiuuea mormântului şi la posiţiunea oaselor mortului şi mai cu seamă la aceea, ca sâ se scoată şi să se păstreze toate căte s’au aflat la mort şi lângă mort sau eventual in urna cu cenuşă. In privinţa aceasta este s. e. dintre oasele omeneşti mai cu seamă de insemnătate craniul (căpâţîna scafalia), pen-trueă după craniu se poate determina rasa, de care a ţinut cel îngropat. Lucrurile de bronz şi de fer sunt de un interes şi mai mare, pentru-că acestea, ca şi sculele noastre erau supuse modei, şi, fiind-că se făceau mai cu seamă in părţile de miază-zi n fabrici mai mari şi se importau, se poate determina adese-ori din făptură acestor obiecte şi epoca, in care s’au făcut şi s’au purtat. Foarte insemnat este obiceiul păstrat de Români până in ziua de astăzi de a pune lângă mort in coşciug, sau in groa pă un ban, care împrejurare mai uşor poate determina timpul când s’a îngropat mortul şi acesta cu atât mai vârtos, că avem cau. ă de a presupune, că afară de timpurile cele mai furtunoase ale emigraţiunei popoarelor incă mai esista legătura cu Sudul şi prin urmare au putut sâ circuleze printre oameni monete şi din secuiul al III până la al XIII. La toată întâmplarea putem conta pe aceea, că in mormintele cele vechi româneşti vom afla ceva, de oare-ce Româuii chiar in cântecul Nibelungilor sunt das uişi ca oştaşi bogat împodobiţi (ceea-ce con-glâsueşte cu împrejurările posterioare) şi că toţi ostaşii sau resboinicii, de bună seamă tot dauna se ingropau cu podoabele şi armele lor. Ce se atinge de întrebarea : in care ti nuturi s’ar putea afla mai cu înlesnire h cruri relative la obiectul acesta?... de ast menea ar fi posibile oare-cari presupuner Din determinarea relaţiunilor posterioa ale poporului romăn scriitorul acestor rât duri a venit la couclusiunea, că populaţii l nea cea vechia a Daciei, care in zilele h I Aurelian n’a putut trece peste Dunăre— tâzi pot zice pe basa timpului populaţiuni ţârilor române : Romani şi Neromani, Ik' romanisaţi—la invasiunea Goţilor, cari pij, teau toato, au fugit in munţi, unde de frii! cea mare ce i cuprinsese, au rămas pa. in perioda Slavilor. Că atari ţinuturi mui toase pe basa tipului populaţiunei şi basa studiilor istorice s'ar putea indica ib o parte munţii Banatului până la muj Bihariei către mează-noapte, iar spre r sărit poate până la Făgăraş, şi de altă pai nordică a Transilvaniei şi Maramureşul. aceste ţinuturi muntoase trebue sâ se 4 şi mormintele cele mai vechi ale Romăi lor. (Românii incep după căderea Dacid După analogia Macedo Românilor, despr cari avem ştiri detaiate de suta a Xl-a 1 cuinţele Românilor trebue căutate parte ; văile cele aparate şi neaccesibile din mun> parte in poeni, dară aici mai puţin stabi decât in văile munţilor. 0 demarcaţiune mai precisă a aceşti vechi locuinţe ale Romănilor s'ar putea fectua şi prin incercarea de a determl limitele acelui teritoriu, pe care Slavii 4 pă restimpu) Hunilor l’au aflat gol şi p răsit, şi’l folosiră spre descălecare, ceea» se poate constată cu siguranţă din num rile slavice ale satelor, riurilor, păraelr munţilor văilor etc., cari sau păstrat pă> in ziua de astăzi. Această astăzi nu mi este cu putinţă nici chiar avend la’n-di măua harta statului maior austriac, deoi rece din partea autorităţilor ungureşti mulţi locuri au căpătat alte numiri. De aceea ţi fi de mare folos, daca s’ar intreba oamenlt cei mai esperţi şi s’ar nota, ce numii slave se află in locul acesta sau acela |i * * ::t ii i|jy se insemneze numele locului şi al cetăţ celei mai de aproape) pe lângă cele romi 6 neşti, nemţeşti şi ungureşti. Tot aja însemnate pentru esplicarea periodei, pre care e vorba, sunt festivităţile (sere.!® torile) poporale naţionale, care se ţin [ i vârful unor-munţi înalţi. Scriitorul acestei. -rânduri a fost de faţă la o asemenea felr.iUu. tivitate pe muntele Ciahleu, unde, ce p dreptu, se jucă numai hora, dar auzii Un. u se ţinu asemenea festivităţi la Sinaia, M-.iu Hategu, pe Găina şi iu munţii B.huri sf asemeuea şi festivitatea populară romăuea «ţi că din Braşiov, fără de a putea capăt» totdeauna desluşirile necesare. Ar fi I mare interesu şi de mare folos penti istorie, dacă şi in privinţa această ar cunoscuţi câţi-va munţi, pe cari se se bează festivităţi populare romăne, arătăi uu-se datul şi in ce se cuprinde festivi tfttea. De mare insemnătate pentru relaţiuni' istorice vechi ale poporului rowău sunt tradiţiunile vechi populare şi vederile, ca s’au conservat sute de ani şi diferesc i vederile actuale. Astfel scriitorul acestoi-l rânduri, cănd se sui pe Peatră mare, auzi de la un bâtrăn din Dirstele Braşovului, p lângă dificiţiunea indatiuată ţara Bars- . “sas Ril FOILETON 0 pagină de Dupuytren (i) Moartea ducelui de Rerry (Urmare) îndată ce deschiserăm rana, să scurse dintr’ânsa o mare cantitate de sânge negru. Aparatul cu care o invâlui fu indatâ pătruns. Respiraţiunea păru mei facilă şi mai puţin dureroasă, nu pfitrunse nici nu eşi un atom de aer prin rana făcută la pept. După aceasta se puse chestiunea a şti dacă se poate transporta Prinţul la Elyseu ; dea cisiunea fu luată, — din causa pericolului ce presiuta transportarea, — a lăsa pe Principe in locul unde se afla. Noi insă ne aşezăm lângă patul Prinţului. a observa cu scrupulositate şi a lua in dală indicaţiunele ce maladia ar putea sâ presinte. Reduşi la rolul de observatori pasivi şi probabil neputincioşi, furăm siliţi sâ evităm a da speranţe unei familii desolate; fără insă a o desesperă. Până aci facultăţile mele adăncite intr'o singură şi unică cugetare ’mi răpise sentimentul de tot ce se petrecea itnprejurul meu; ânsă acum putui sâ vâz de ce durere eram inconjurat. Acea a A. S. R. ducesa de Berry pe rând sublima, expansivă şi devotată semăna mai | puţin cu acea a unei muritoare, de căt cu du- ( rerea unui ânger trimis din ceruri a consola pe nefericitul duce. Durerea A. S. R. ducesa de Angouleme era mai concentrată, Şezând de obiceiu la c-ăţi-va paşi de pat, 1 cu capul pe pept, ochii roşii, înecată in suspine, părea de atâtea plănsori că produse facultatea de a plânge ; ea nu eşia din a-ceastâ amorţeală, de cât pentru a se apro- ^ pia de patul Prinţului, să se asigure priu j ea insâşi de starea lui şi sâ intrebe dacă ăncă mai spera. Durerea A. 3. R. ducelui de Angoulâme 1 era tot de < dată atentivâ şi pioasă, şi arată o resemnare eroică ; el nu părăsea un mo-1 ment patul fratelui seu. Ducele de Bourbon , părea că asistă la cele din urmă momente alo ; ducelui deEnghien; durerea A. S, R. fratele regelui era acea a unui tată ; ea se manifesta prin suspinuri şi prin lacrâmi ; acea a Regelui cănd veni pâru calmă ; demnitatea monarhului sâ zărea in mâhnirea omului. Cum aş putea oare să spun toate sensa- ■ rabilul preot care 1 asista. Uşuiat de ţiunele, toate scenele sfaşiitoare la cari fu-sei martor in această noapte atăt de lungă?! * * Cea d’ăntâiu cugetare a Prinţului fusese pentru religiune: din momentul când se simţi răDit, ceruse ajutoarele unui popă. Eve-cul d’Auiyelee venise in toată graba, şi Prinţul primi do la acest prelat toate con-| solaţiunile, toate exhortaţiile religiunei. Ai ceasta nu fu pentru dânsul o idee trecătoare, ea fu amestecata in toate cugetările pe cari Prinţul le avu până in ultimul sâu moment ; şi această idee predomina toate jiele alte. 1 El se achită de toate datoriile ce prescrie religiunea creştină unui murind ; ’şi ; făcu spovedania destul de tare ca ea să poată j avea un număr oare care de martori auri • culari. Aceasta confesiune, după cum ni se asigură, fu scurtă ; ea consistă mai mult iu a spune ceea ce nu făcuse, de căt ceia ce făcuse in realitate. Ducele primi apoi sânta cuminicăturâ din mâinele preotului de la Saint Roch. In timpul acestor ceremonii, asistenţii a-uzirâ mereu pe Prinţul repetând din cele din urmă cuvinte ale rugelor zise de vene- ea- stă grijă, asasinatul pâru mai liniştit dar nu incetă pentru aceasta a cere exbortaţi-unile religioase ale evecului de Amyclăo. Dacă se intâmpla acestuia din urmă sâ se depărteze, sau sâ înceteze de a vorbi. Prinţul T chema indată zicând : Unde eşti, bunul meu evec ? vorbeşte’mi, vorbeşte’mi neîncetat. In mijlocul exhortaţiunilor piosului evec, Prinţul strigă de mai multe ori : „Ah 1 surt foarte culpabil, cerul mă va ierta el oare? „Da, fratele meu, ’i zise afectuos ducele do Angouleme, cugetările tale din momentele acestea ar fi de ajuns a obţine de la cer graţia, pe care o ceri ; şi aceste dulci cuvinte liniştiră un moment durerea sa. * Ducele nu vâzuse ancă pe fiica sa, abia in etate de cinci luni ; el o ceru cu inzis-tenţa. Se poate lesne înţelege dacă ducesa de Berry se grăbi a satisface această dorinţă. D-na de Gontaut aduse pe mica Principesă, pe care o deşteptase din somn şi care vai 1 era să primească pentru cea din urmă oră, prea jună incă a’i simţi preţul, perderea si mângaerile tatălui sâu. Ducesa de Berry o presintâ soţului sâu. care o imbrăţişă cu dragoste, care-i dete benedicţiunea sa zicându-i aceste triste c vinte : „Facă cerul, scumpă copilă, să . mai îericită de cât cei alţi membrii a f miliei talc." Dusă intr’o cameră vecină, mi Prinţesă trecu noaptea acoio până in moine tul cel fatal tu * Trebue oare sa trec sub tăcere un Bej) sod din cei mai apţi a da o idee despre ii crederea Prinţului in bunătatea ducesei i Berry : generositatea şi devotamentul acei tea din urma pentru augustul sâu soţ ? Ducele părea agitat de căte-va rnome te. Această agitaţiune nu putea fi atribu ta stârei sale tisice. In adevăr, peste puţiii el se aplecă spi ducesa de Bony, şi ’i zise cu o^voce du ce : „Scumpa mea Carolinâ, am o mare dii rinţă; fi-vei oare aşa de bună a corespund la dânsa ? „Vorbeşte, ce doreşti ?" — „Aş voi să vâd pe micele mele fiul Carlotta şi Louisv, consimţi la aceasta?" (Va urma). M. Dac... Ut * î iului“ o definiţiune frapantă a "Ardeal, după care n .mni Tran-’ijidionalăs’arnumi astfel. Cetăţile Mediaş, Sibiu, Belgrad, Ila-\ in Ardeal ; Mureşiu-Oşior-jul, Bistriţa sunt in Ungurime, ele meu, oare cunoştea şi o despre un păment săsesc sau păment crăesc, ca un intreg, ţuica. Din contră mi se spuse Lţ prof. S. terminul Sasime, pe IU.se dela un ţăran din Valea ; şi ar fi interesant a se şti, că i omul Sasime se aude in gura prin ţinuturile invecinate cu at sau uuma ici colea. Mie nu i |u se aflu un sătean bine cunos-roagă ţară şi de aceea nu ] uri-a ţ aţă de a confirma sau de a [pusele cele dăntăiu prin altele, jnnai am aflat-o confirmată de ff că Ungurimea se imparte şi se n partea Românilor şi chiar şi Ungurilor in Salagiu şi Câmpia, 'precise din deosebite ţinuturi, nsâ sătenilor bună pace, că se jemăganul lor, unde se afla cu-Lre cetate fără a'i influenţă iu mp cu privire la împărţirea Tran-i anume cu priviră la conceptele i işirae (şi de o ţara a Haţegului cu privire a ţinutul Bistriţei cu privire la ţinuturile române na (Maramureşiu, Zarandu) ar li interes istoric. întrebare interesantă pentru isto-plui român ar fi diversitatea es-r pentru obiecte, cari sunt nece ru viaţa zilnică in limba poporu-rdeal, din Muntenia, din Banat e, din Moldova şi poate din Ma-de altă parte. Această deosebire desToltarea bifurcată a naţiouali-.âne, bifurcaţiune şi istorice cu-dacă, şi penă unde să estinde spre tă diferiuţă in Ardeal şi iu Bi- Noutati din tar Evadare de arestauţi — In noaptea de M;i1'1’1 au evadat diu penitenciarul R.-Sărat doui negustori cinstiţi. Cel d’ăuteiu este Costici Giurgea ee a asasinat pre socrul sfiu dându-i şi foc, şi cel d’al doilua este uu hoţ vajnic anume Budărău. Iu noaptea de Marţi, arestantul Giurgea se scoală, voind să umble prin cameră ; sentinela intinde arma, somăudu’l să se culce ; el i respuude că voeşte să ’şi tacă trebuinţele ; il lasă, şi se culcă diu nou ; se schimbă sentiuela, şi cea veche ’i atrage a-teuţiunea asupra arestantului Giurgea. Nu mult dupe aceia, nu se ştie prin ce minime şi eu ce instrumente, Budărău işi rupe lanţurile de h picioare, sparg uşa in faţa sentinelei, ese Giurgea cel dunteiu, apoi Bu-darâu, străng de găt pe cea d ănteiu sentinelă, şi cu cate o palmă culcă pe cele-1 alte două ; şi tocmai dupe ce lug prin grădina—se zice — a d-lui Datculescu, atunci sentinelele sculăudu-se de jos, dau alarma. Dăndu-se alarma, toata autorităţile se pun in mişcare ; mai mult incâ regimentul de dorobanţi fiind concentrat la câmp, face un cordon imprejurul oraşului, strejuind barierile. Pe la 11 oro din noapte o căruţă cu doui cai mergea spre gara, in urmă venea o birjă iu care se afla d. re-visor şcolar Georgescu Steffu ; dorobanţul postat pre şosea strigă „stai.“ Birja opreşte, pe când căruţa in care se alia un om culcat, apucă rasna pe cămp. Se eau dorobanţi imadiat după căruţă : se trag trei focuri căci dorobanţul nu avea mai multe ; d. Steffu ’i mai dă vre-o zece cartuşe, căci s. d-sa il urmărea cu birja, insa sunt trase lără efect. Dupe o goană de o jumătate oră se lasă o ceaţă grozavă, căruţa e perdutâ din vedere, şi cu toţii se intorc fără -resul tat. A doua zi Mercuri judele instructor s’a dus la Coteşti unde se presupune a fi Giur-:ia-ce se poate porneai multe des- j gea, care a declarat că se duce să 'şi o-t poporului, despre caracterul, des-I moare nevasta coustituindu-se apoi din nou prisonier ; d. procuror la Obidiţa, de unde este hoţul Budărău, şi d. substitut la Sihle unde SE SPERĂ—ca in tot u'a-una, termin oficial —d’a se prinde aceşti tălhari (Luptătorul) urile şi obiceiurile lui, mai departe cvestile şi cântec le poporale, ear Iţe a archeologia despre lucrurile Ipiare aflate. Pentru astâdată insS Sraesc cu cele atinse, aşteptând se ■“Vesunet vor afla cuvintele mele iu-Ifoţii remăni. Ijucruri, unde unal siDgur poate Butul de bine şi ’şi poate aduna |a; dar sunt şi lucruri, unde unul (fiind lăsat intâmplarei, poate se se toată viaţa, lără se-şi poată a scopul dorit. Iu astfel de lucruri [•şi de această clasă se ţine auurne ' materialului pentru periode ne-ale istoriei uaţionaie — trebae reseze mulţi, mulţi trebue să adu-i se fiă un loc central, unde ;Să |ijutreze cele de mulţi adunate, pen-'pe urmă o mână abilă să le ceai-e esamineze şi prelucreze. Uu ast-oc central ar li fireşte o asooiaţiu-co-archeologică, care de buuă sea-lată ce se va aieta oare-care miş-sensul acesta, so va şi iufiiuţa. anei inse totuşi s’ar putea alege central provisoriu, unle se se tră-. late repoartele respective, arătăn-paitea trămiţătorului locul, uude it ceva şi cine au aflat. Un astfel provisoriu central ar putea să flă ,Asaociaţiuuei transilvane* sau vre ia redacţiunile gaZttelor romane ar- Pentru direcţia Poştelor Zilnic ziarele se plâng in privinţa neregu larităţii cu care se impart abonaţilor nu merile lor, trimise foarte regulat de către administraţiunr Totuşi, onorabila Direcţie a Poştelor pare a ţine foarte puţin in sea mă asemenea plângeri, de vreme ce nu ve dem luăndu-se măsuri do îndreptare. Nu pentru ăntăia oară ne plângem con tra acestei nepăsări. De asta data d-na Efrosina Crupensky, careea espediţiunea noastia ii trimite îegu lat ziarul la Moineşti, ni se plânge, prin tr’o carte poştala, câ pe toată săptamana ii lipseşte cate un număr. Legalitatea din Bărlad iată ancă ce scrie : _Dela un timp încoace, jurnalele din ţara şi din capitală ne sosesc foarte neregulat sunt zile căud nu primim de loc. Cu toate acestea ne este imposibil a crede câ, d pilda administraţiunile jurnalelor Timpul Binele Public etc. sa nu depue regulat pen tru noi zilnicele lor numere şi avem te meiu a credo, că suntem frusraţi de expe lor să facă a se indrepta aceariii si are de lucruri ? Aştepta-vom. fapte diverse Sp&nzurare.—Iu noaptea de joui individul Pavel Teodor Popof, supus rus, s’a spânzurat iu Galaţi, iu parcul municipal de un arbore. Cadavrul lui a fost găsit astâ-zi dimineaţă. Acest individ era in etate de 75 ani şi nu avea nici o profesie. In buzunarul hainei s’a găsit o tabachere şi un paşaport iusesc. Causa sinuciderei să crede alimiseviain care acel nenorocit să găsea. Pentru <1. ministru de interne Se donimţă Săteanului din com. Bobu că Primara acelei comune, Raduiu Stăieu-lescu, nu poartă urci un iuGres afacerilor comunei, neglijează lucrul şoselei comunale; scoalei nu'i da nici un concurs; n a trecut nimic in budget pentru ea, nici chiar'sala-iiul unuijOdâiaş ; uumii de leafa sa a avut grije; şi ca se facă după placul lui, a iscălit nuuiai el cu un consilier, şi a mai semnat numele unui om din sat, ca se faca majoritatea. Aceasta fiind o ne legalitate, daca va fi adevărat, căci noi le dăm sub toata re serva, rugăm autorităţile in drept să cerceteze. BURSE IN STRĂINĂTATE De căt va timp pe fie care an se ţin concursuri de burse iu streinatate. Tinerii nu se pot plânge ca au carierile inchise. Cu toate acestea fiind că se cheltuese atâţea bani pentru ca se se scoată oameni folositori ţârei, capabili in ramura lor, trebue să cercetam daca chipul in care aceste burse se acorda corespunde scopului lor. La ministerul Lucrărilor publice S9 prevede pe fie care an in (buget 50000 de franci pentru bursieri; statul cheltueşte dai in zece ani jumătate milion ; pentru o sumă atât de mare suntem iu drept să i cerem să incurageze pe studenţii muncitori şi, in schimbul viitorului ce le formează, se ia măsuri ca să aibă oameni deosebiţi, cari să i organiseze serviciile. După lege bursele nu se dau do cat prin concurs. In legea instrucţiunei este un articol precis, care botăreşte ca „Statul se publice concurs cu trei luni înainte pentru acordarea burselor.“ Prin aceasta fie care se poate pregăti iudostul şi meritul poato eşi la iveală. Astfel se urmează iu toate ministerele ; la cel dc instrucţiune bursele pentru Septembre au fost anunţato incă din Fevruarie, la ministerul de domenii in Iunie ; numai la Lucrările publice concursul se anunţă in timpul vacauţiuuei când studenţi sunt risipiţi, cu zece zile inainte, pentru formă ; studeuţii nu au timpul nici să afle, iar cei aleşi de pe sprinceană sunt singuri cari profita. Ast-tel s a iutiraplat anul acesta, anul trecut, acum doi aui. Uuii iuterssaţi sau du.; să intrebe diu vreme daca suut locuri vacante, şi li sa respuns ca nu sunt. Publicaţiunea spune ca alegerea se va face dupe studiele tăcute ; la prima vedere se pare că e o tendinţă a se iucuragia cei cari au lucrat mai mult iu facultăţi ; iu realitate e ca să i facă să vina nepregâ- EO/18 Stptcmbie 1883. i favoritism... Nepotism [ trecută, era ziua de a se ju-i (la consiliul de resboiu a coral IlI-lea procesul sergentului ' Leca, nepotul d-lui ministru de |, pentru scoaterea săbiei şi in-jflonanţă către şeful seu, comisă «asia atentatului de la Bacău, si procedura era complectă. 1] Posta, totuşi, din ordinul d-lui |'d A. Anghelescu, comandantul iui, procesul s-a amănat pentru lată. :pul amănărei ar fî de a se căş (imp, pentru că tgnCrul Leca are ► a in curend in străinătate, şi 0- chiar de ar fi condemuat in să poată scăpa de pedeapsă. diţia poştală ; pentru care protestăm şi cerem de la Direcţia poştelor o grabnică in dreptare a acestui scaudal ne auzit pe lume, " Şi pentru a se conviuge cineva de modul cum se face serviciul poştei, reproducem şi după l lndependancc roumaine următoarele răuduri : „Acum cateva zile legaţiunea Rusiei, I* Bucureşti a espediat şefului ei, la Viena, Independinţa şi (Jaettte de lioumanie de la 20 septembrie. „Adresa ora ast-l'el făcută; Ambasadei Imperiale a Rusiei No. 1794. şi. 581. Lx. S. L>. Vrinţ Uruzoff. La Viena (Austria) .Prinţul Uruzoff intoreuudu-se, ambasada a intors plicul. Pe banda, cuvăntul Viena se ştersese, şi d’asupra, s’a scris in litere groase Bucureştii " Ei bine! cui credeţi ca ia remis plicul. Redacţiunei ziarului Vlndcpendance car. • pune la disposiţiunea oicui. N’ar fi oare cu putinţă in urma atătoi plângeri, ca d. director general al Poşte- tiţi. La ziua hotărită li se cere de odată un concurs general cu materii pe cari suut siguri că uu le vor cunoaşte, cum de es. stereotomia; bâoţii scritpuloşi nu voi s? mJ iucerce reuşita care li se dispută şi, rotră-gcudu-se, lasă locul liber protegiaţilor pentru cari esameuul e o formalitate. A -t-fol anul acosta protegiatul Directoreiui de Minister, elev cu un siugur examen isbuteşte la obiecte cari nu-i erau cunoscute faţă cu absolvenţi de facultate cari uu voiră se ia parte la un simulacru de concurs. Trerând mai departe, chiar celor admişi li se face o situaţiune imposibila ; se triolete de es. bursieri cari nu sciu nemţeşte in şcoala politecnică de la Zurish ; sau in şcoalele de Poduri şi de Mine clin Paris ; regulamentul ace-tor şcoale prevede că admiterea se face numai prin concurs, ea el se ţine la 1 Octoinbro st. n., şi ■ ă inscrie-rile nu so pot face de căt pună la I August. Cu toate acestea concursul (fiind publicat tirziu bursierii ajung in Paris după 1 Octombre, când examenile sunt terminate Ei nu sunt primiţi la concurs, căci acolo se respect â chiar şi simple regulament* Inspectorul Şcoalei, d. Caliguou respundoa unuia care insista peutru prosentarea la exam,en că refusă cererea lui „ca să ştie odaU in ţara românească un regulament caro datează de douăzeci de ani.1’ Bur.-ierii aruncaţi pe stradele Parisului in voia intim-plareji perd un timp folositor, se descura-giazâi şi se intorc iuapoi. Anul trecut doi stetera căt9 va luni şi renunţară la bursa ; anul acesta unul se lipseşte din inceput de o bursa căpătata prin concurs, peutru a lua intr'altă parte alta care-i oferă garauţii mai oneste. Legaţiunea din Paris a invitat iu dese rinduri pe Minister să’şi triineatâ bursieri din vreme ; şi, pentru a salva po-siţia critică a acestor nevinovaţi, a recurs anul trecut la un expedient puţin demn pentui admiterea lor in Şcoală. Nici nu mai vorbim de caşuri neregulate, burse acordate repetenţilor din Şcoale, burse cerute şi votate expres pentru inginerie şi transformate in alte destinaţiuni (1881,) angajamint a so da aui de practică in streinatate, care la urma nu se da. Bursele se votează odata cu bugetul in Aprilie, şi penă in Octombre banii stau incluşi in lada, când ar putea se slujească la pregătirea elevilor, căci nimic nu iinpe-decâ ca concursul se sa ţină iu Iunie, astfel ca cei admişi să se pregătească, se se inscrie la timp, şi plecând chiar in Septembre sa poată intra in Şcoală pe poarta cea maro a meritului. Şi se se observe că, afâră do câte-va ceasuri speciale, nu se dă bursiorilor nici măcar banii de drum, de şi din Aprilie penă in Octombre bursa e economisită. Cei intraţi in Şcoale au dreptul ia drumul pe jumătate in Franţa şi Austria şi numai in ţară la ei trebue să plătească de uude nu li s’a dat. Bursiori sunt in adevăr spoliaţi, dupe ce au suferit toate şicanele şi după ce sunt expuşi necunoscutului Toate acestea sunt meritele d-lui Director de Minister care singur işi aran-giază alacerile. Elevul trimis anul acesta cu un esaraen fără a fi terminat facultatea este nepotul d-sale. Absolvenţi Facultăţei, unii la duoă degete de licenţa, sunt depărtaţi cu umilinţa pentru inaltul protegiat. Circumstanţele l’au servit de minune. Ministrul lipsind in coDgediu, ei nu au avut nici cui expune plângerile lor legitime. PRIMĂRIA COMUNEI BUCUREŞTI i'ubliealie Primăria pana la construirea intregei reţele de conducte pentru alimentarea generală a oraşului cu apă, da acum in intre-prindoie construirea unei conducte in fonta „tuciu“ pe lungimea de 2300 metri şi cu diametru interior de 0. m. 50 deia podul Cntroceni, pana la maşina hydraulică din strada Mibai-Voda împreuna cu diferite piese accessorii specificate in condiţiu-nile de adjudecare. Off'ertele se vor presenta insei is, sigilate, şi purtând pe plic inscripţia : Offerta pen-lru Conducta de apa dela Cotroceni pană la Mibaiu-Voda“; ele se vor adresa Primarii oraşului Bucureşti şi vor ti primite pana cel mai târziu in zioa de trei Decembre anul corent 1883, ora una post meridiane. Forma Offertei Sub semnatul me declar gata a lua in întreprindere elecularea conductei de fonta in diametrul interior de cinei-zeci centimetri care urmează a se construi pe splaiul stâng al Dîmboviţei rectificate cu preţul de lei...............pe metru curent de conductă aşezata, in c )e.id 9jb intra furniturile şi intreaga lucrare, necesarie eou-forui coudiţiumlur de care am luat cunoştinţa. Me angagez a face aceasta lucrare şi a preda conducta gata in stare de a funcţiona piuă la............ 1884. Tuburile vor avea pereţi in groisime de .........milimetri minimum şi vor fi fabricate in uzina...........dela .... Gondiţiuni pentru a ft admis la licitaţie Art. 1. Submisiunea va fi făcută după formularul de mai sus ; submisionaiul va ignji de a insemna iu litere : Preţul pe metru curent, termenul pentru sâvirşirea lucrărei, şi grosimea pereţilor tuburilor arâtand usina in care acestea se vor fabrica. Art. 2. Submisionarul va li dator să presinte Primăriei, cel puţin cu cinci zile mai inaintea zilei fixate pentru licitaţie certificate probând câ el a mai făcut asemenea furnituri şi executat lucrări de a ceastâ natura precum şi câ este in stare d'a se însărcina cu executarea acestei conducte. Art. 3, Certificatele se vor depune la Primărie care va decide asupra valoa-rei loi Alt. 4. Submisionarul va fi dator să insoţeascâ oflerta sa do recipisâ casei de Depuneri şi Consemnaţii din Bucureşti probând ca a varsat suma de lei zece mii ca garanţie provisorie. Art. 5. Persoanele cari vor voi a se in-sârciua cu executarea lucrărilor sus arâtale simt rugate a se presenta la Ospelul Comunal in zioa supra indicată de trei Decembre 1883 la ora unu post meridiane Alt- 6. Detailurilc asupra acestei lucrări se pot vedea de D-nii Amatori in toate zilele de lucru in Biurourile serviciului Hydraulic Extra Ordinar al Primăriei. p. Primar. N. Manolescu. No. 820. 30 Septembre 1883. Ultime Ştiri Hoţul Budărău care a evadat din penitenciarul din R.-Sărat a fost ucis de locuitorul Udătură din comunai Oeauşu, jud. Putna, pe cănd voia sărita cu sila o trăsurică c’un cal. Divisia din Focşani manevrează azi intre Cucu şi R.-Sărat. Un conflict s’a ivit intre d. Lee ca, ministru de finanţe, şi secretarul s6u d. Protopopescu. Acesta, in lipsa ministrului. a destituit pe un impiegat vamal anume Balaban, pentru cu-ventul că fusese dat judecăţii .şi condamnat pentru nişte fapte represibile. IntorcSndu-se d. ministru, şiaflănd de destituirea protejatului sCu, cea rut secretarului reintegrarea lui Balaban in post. D. Protopopescu ensă a refuzat, zicfcnd că nici o dată nu va face un raport de numire pentru un asemenea pungaş. Şi a persista in refuzul sSu, adaugend că e destu că'l ţine (pe d. Lecca) de doui a n pe spinare. In urma acestor vorbe schimbate, d. Lecca a cerut demisiunca d-lui Protopopescu, care ar fi şi dat-o. I De altă parte, se zice că şi d. Lecca şi-a dat demisiunea. Nu cumva d. Protopcscu este mai tare decăt d. Lecca ? Frumos de tot ca un secretar de minister să dea afară pe şeful seu ! De altminteri, lecţiunea nu e rea. Aminei 11 In strada Nouă No. 5 se găseşte in toate zilele tot felul de mezeluri cărnuri afumate şi cărnaţi proaspeţi de purcel. Cu stimă ; B Brand. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No .60. Pe siua de 11 octombre 1883. unjp. Vând. 5olo Renta Amortisibilă. . . 92--- Renta Knmânâ Perpetaă , 90- - 91 --- 6°|n Obligaţiuni de stat. . . . 9S --- 99--- 6o[o Oblig. Căilor f- Rom. regale ■0Z'fi; 1031/, 5o/o , Monicipale .... 84- 10 fr. » Casei Pensiunilor 300 1. Z32--- 236 5olo Scrisori fonciare rurale. . . :U3j4 911/, 7iuo .» Scrisuri Rurale.. lOzp, ie3i/2 5o|0 Scrisori fondare urbano . . 38- •89 --- 6o|0 , . , 98- “98P2 7o(o » » > 1021/. 103--- Impr. cu prime Ruc. (20 1 b.) 3?--- Acţii Băncei Naţionale Române*2501 1346 1369 --- » > Soc. cred. mob. rom. 2 j0 1. 206 --- 208- » , , Rom. de construcţii 5001 ;82--- 236- » , » de Âsig. Uacia-Rom 30O 1. Hi- <43--- , > > » , Naţionale 200 1. 278--- *72- Diverse Aur coutra argint. . . 21/, 2,1, » » Bilete de Banque . . ?];'* 2 7> Fiorini valoare AuetriacA. . . . 2 IU 212 Rarei germane....... 123 125 Bancnote franca»...... 990, IOO1/2 A ii vi ii o i u. La magazinul de argintărie, de pe calei. Moşilor No. 157, se află de vânzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţa, linguriţe, eoşnicioare, zarfuri. paftale, candele, cădelniţe de argint, salbi, diademe de cap, tacâmuri de masa, şi altele de argint. Se primesc comande relative la areaslâ ramura, precum âncâ a se auri, a so arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios. ,11. Miulescu. TIMPUL SARACIA SÂNGELUI FRIGURI, BOALE NERVOASE i s-a-vis ît. VIN DE BELLINI MAGASIN fondat in 1879 jVn^LG-^-SXlsrTJXj DE COLONIALE SI DELICATESE l’âtrul Naţional Bucureşti CU QUINQUINA ŞI CQLOMBO diplomă de merit de la expos. din Viena Acest vin întăritor, iebrifngiu, antinervos vindecă afecţiunile ecrofuloase, friguri nevrose, diare. crenice, colori palide, nereguiarit&ţi a sângelui; ee convine specialmente copiilor, femeilor delicatelj persoanelor in vârstă şi acelor slăbite de boală sau de excese. Adh, DETHAN, farmacist, Fob. St-Denis. 90 Paris şi principalele farmacii din românia şi străinătate A se cere pe etichete Timbrul guvernului fran-şi semnătura J. Fayard. Preţul 4 fr. BUCURESC 16. — CALEA VICTORIEI — 16 o. g. icra IN RATE LUNARE YIS-A-VTS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele BSuturi fine. IN Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de la^Bayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, şi Verde de la grand Chartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Yimand Fockin Pipermint, verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqueruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Masticâ de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importato de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCLANU. «a: cc ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str Ştirbey- Vodă No. 9. ‘in aceasta am onoare a recomanda public atelierul meu artistic aranjat syst mul cel mai nou şi prevăzut cu ite noi.—Preţurile reduse şi lucrarea . fină. Onor. public care n a avut incă unea d« a se convinge de lucrarea IN RATE LUNARE Se MARELE MAGASIN li Li CAVALERUL DE MOD CSI ţţ.. SDNT CELE MAI BURE DIN IUME." J emiatecu 150 tnedaile prinţe |] PARIS vra 11| o- n INSTITUTU MEDICAL »WI.»OfLPH rate lunare BUCURESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTĂ ŞI TELEGRAF) t.C/1 SECŢIA MEDICALE I 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3. [Orthopedie. 4. Gimnastică Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi- SECŢLA HIGIENICi 1 Bae abur .•••■• |8.— 1 bae de puună cu şi fără duşi iei 2,50 i . ciment pentru medicamente . • • • » I 1 duşă rece sistematică . . „ UA BAI DE ABURj ŞI DE PUTINA NOTA.. 1. Băile de abur sunt deschise in toate zilele de la 7 ore dimineaţa pănă la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă. băile de abur o dată pe septfemănă Vinerea, la 6 ore dimineaţa până la 1 post meridiane. Preţurile la secţia medicală conform on Garanţâ sigură dată înscris. 4 se feri Imitaţii sincer c poartă mârco Ori _ „ ^ — ^ . „ w . Maşină de cusut new-york. de sus a s lut Fabr'iceL G. NEIDLINGEU. A£ent general CM Anunţăm pe onor. Public şi distinsa noastră clientelă, că^ pentru sesonul de toamnă, am primit din propria noastră fabricaţiune un colosal asortiment de haine pentru bărbaţi şi băeţi, astfel că onor. visitatori va avea de admirat o adevărată exposiţinue de haine, atăt prin variatele şi modernele desenuri ale etofelor, căt şi de eleganţa confecţiunei. cavalerul de mode Qonrad Zimmer, Frankfur pe M HO CESTEAS SE 32 prospectuui BIUROU TEHNIC PENTRU INDUSTRIE-ECONOMIE SPECIALITĂŢI : AŞEZĂMINTE DE CASE RECOEITOAEE SI FABRICI DE BERE D. R. P. No. 23412 Pentru închirierea prăvălii şi a caselor din struda Şepcari No. 3 proprietatea acestei Biserici pe periodul de cinci ani cu începere de la 23 Aprilie 1884 pănă la 23 Aprilie 1889, se va ţine o nouă licitaţiune in zioa de 9 Octombrie, in localul cancelarii acestei epitropii, la ora 11 inainte de amiază. Oondiţiunile de inchiriere se poate vedea in ori ce zi la d-1 Epitrop. 0. I. Săulescu strada Lucaci No. 13 :ea bere eu siguranţă bunii IPSOS DE CAM1TNA Chiar iu clime tropicale să se poată fabr durabilă cu un capital relativ mic. Maşină pneumatică pentru ori ce climă. Fabrica de bere de sistem propriu (Patenta se aşteaptă) mare < conomj AŞEZARE DE VAPOARE Facerea planurilor, adausuri de cheltueli, furnisarea aranjamentului intreg, Informaţii la ori ce iutrebări pentru fabrică şi alte industrii. CEA MAI BUNĂ, MAI FRUMOASĂ MAI SOLIDĂ ŞI MĂI EFTINĂ TENCUIALA PENTRU CASE 0 Mare deposit la D-nii F. Brozzesi & C-io ' Calea Victoriei I>5 COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcea că, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. IIic Iliopol, in gangul din faţă CâUnfcnl*. nldnlUţ, ■ I. I IS aufocitiune»it tdt» b4- I %M UPAaliAaH llI1^ leIe org.n.lorh r. Wrie sun ta vindecata prin Tuburile L«v*H«r, ta FrtaeU. — La-»- - f ' “ ’ ! ■ i -un. • ■' „bârne uvshw, • fr-. I î-rultîiCronler. Preţul S fr., cuti», in ri par firmtdalb ihim .a d« ciut l-ii, U ne de le Moeeele, Mula Itaened ta : U d. Unw, |i ta tdte UrateieU- al Teatrului BosseL Tipografia N. Miulescu sala Theatrului Bossel, MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER INI EVRALGIES