DUMINECA 16 OCTOMBRE 1883
■^V-dminigiattyaţiOale^ Tictoyţ^       33
      ABONAMENTELE
Aa tn«tfc ţr>rn, pe an . . . .
      ,     pe 6 lanl. . .
      ,     pe 3 lanl. . .
  n streinătate pe sn ...
ANUL AL m —No. 228
40 lei 22 lei 12 lei 60 lei
,
i"
iLmeniaJe ee priimesc I» Administreze -------------- *
ui Capitală 10 bani nnni&rn ai Districte 15 bani nnm&rn
irector: M PALE0L0GU
anunţuri şi inserţii
l.inia 30 liter» petit pag. Jp. 4/j Wjsmi pag III . , . ' 1 sfJ
  '    » [* .... 2 50
“□curcRl'VU’^N* " prini,!8<:
nln..i V A.lm-n..tr»ţu ziaralnl ii o. L    . “'aronrile de Minatori Heinrif
II
REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr, 2.
                        de inanjnri Heinrif —A. Oppe'
             ----, „. -dam, rne
* oorett, rne 3-t«i Anni 51.
                                                                                                                                                                                                                                                                     Oppelik,' StnbeV-"r.s C. 1 dam, rne Cldmenc 4
Hcrlsorlle nefrancate na se primei Manuscrisele neimprlmate se ard.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       ■
                                                                    ANUNCIU
I Toţi domnii abonaţi din capitală şi 'jiu districte, a căror abonament a ex-a mont rugaţi a achita costu1 căi neintărziat.
                                                                                                                                          Administraţia
Bucureşti, 15 Octombrel883
   ; Romănul pretinde, cercând să res-|;Ane convicţiunea publică des-[rc vinzarea făcută ţării in cestiu-lea Basarabiei şi in aceea a pună-i. că, daca primul ministru, d. Ion rătianu, a vîndut Basarabia uţcă e cănd era la Livadia, cum oare .păratul Rusielcr a consimţit .ii in urmii a subscri o conven-uie prin care ne garanta intre-\-,nea teritoriului nostru.
    Şi apoi, hotărând de la sine câ lest fapt ar fi fost cu neputinţă, mi la vale adaugă : „Daca ar fi at primul ministru Rusiei Basa-i&bia pentru ce atunci s’a opus el & oferirile cari s’au făcut la Consul din Berlin de a se da in |himb mult tărâm in Bulgaria sute de milioane in numerar ? Şi cu acestea crede el că a res-«famaf acusaţiunea şi a scăpat de spundeve.
    Dupe obiecţiunile acestea vede idată lectorul luminat pentru line scrie „Românul", El se a-resează la idioţi, la toţi aceia cari u ştiu să facă deosibire de lu-ruri şi cari nu cunosc mecaniş-îul diplomatic,
    In diplomaţie nu merge ca in ajaraverile particularilor. Ceea ce Axe aceştia se poate întoarce, aca a fost o simplă invoiajă ver-ală, in diplomaţie leagă, obligă, nai cu seamă cănd s’a făcut un himb de declaraţiuui intre re-fesentantul guvernului unui stat ic către representantul guver-ului unui stat mare.
   Nimeni n’a zis d-lui Ion Brătianu â la Livadia ar fi încheiat o ansacţiune scrisă şi legalisată a la tribunal; dar deolaraţiunile ticiali făcute in urma resboiului iso-turc, şi descoperirile făcute e către d. Kogălniceanu ca fost Biinistru de Externe jie timpul a-•la, nu lasă nici-o îndoială că pipăratul Rusielor a avisat pe rimul ministru I. Brătianu la Li-adia despre intenţiunea ce o a-ea de a cere, după terminarea f oboiului, Basarabia in schimbul Jobrogei.
IE destul atâta pentru ca un Oirbat de Stat să ştie ce are să iacă şi daca i-ar veni la socoteală j'1 dea urmare unor relaţiuni in-me cu puterea ce francamente jii-a mărturisit intenţiunea, fie
chiar pe baza unei convenţiuni care ar fi garantat din partea acelei puteri întregimea teritoriului.
   Caşul cu Basarabia nu este cel dăntăiu care se ivesce in lume intre doui aliaţi, dintre care unul este prea mic.
   Pentru ce atunci s’a pus corp
pentru a-şi menagia popularitatea de moment in ochii oamenilor simpli, cari nu văd mai departe de căt vârful nasului lor, a dat cu piciorul compensaţiunilor o-terite de către Rusia; aceasta în fine tace probă că ţara are L'
Liesvoy, adjutant general de cil mp al pi in cipelui Alexandru şi 'căpitan Polsikoff, o-(îter de ordonanţa, au fost amândoi rechemaţi in Rusia prin ordin expres al Ţarului Noua partida lorraata de geuer-^ <ţnln-i_
eff şi Kaulbars inainţea «•* .        ,         ,
.         , ,            • ,L.ecari lor, perde
terenu; toate sd‘-n(„,„                      ......
ai       i r ..              ,   - Primul ministru Ion Brătianu nu
şi suflet la disposiţxunea coloşii-1 numai Un conducător vînzător
lui, cănd ştia bine că alianţele inegali sunt condamnate de dreptul ginţilor, tocmai fiind că pot
dar un vînzător egoist.
                                                                                                                                                                Acum lămurită purtarea guvernului actual in afacerea Ba-
avea urmări de asemenea natură? sarabiei ,i rosturnate obiecţiunile Pentru oe moă, dupe intrarea Bomauului, credem ea ar fi de pri-rupelor ruseşti iu ,ara. ,i ca„d „ a mai releva argumente de la Plo.e,t, principele Gorceaeoff aceea,! forţa, ce acest jurnal le chiăma pe d. Kogălniceanu, mi-
nistru de externe al cabinetului Iqn Brătianu, de îi repeta că la Urma resboiului Rusia va da în schimb Dobrqgea spre a i se ceda Basarabia • pentru ce, cjicem, dupe chiar această deolaraţiune netăgăduită a guvernului Rusesc, d. Ion Brătianu a împins mai mult zelul către puterea cu asemenea intenţi-une manifestă pănă a trece Dunărea fără vot al Camerelor, contra ingajamentulul luat de către guvern în faţa lor?
   Să fim bine înţeleşi; noi nu judecăm aci raţiunea politică ce a putut conduce pe guvern ia a-* lianţa inegală ce a contractat.
   împrejurări foarte grave pot u ne-ori împinge la âsem-ea aIianţă-Dftr atllîici bărbatul de stat care a fost silit să o facă in vederea de a salva un mai mare interes al Statului, care s’a hotărît a face sacrificiul focului, dator este să aibe şi curagiul a merge de faţă în urmărirea pănă la sfârşit a sacrificiului, pentru ca cel puţin, fă-cându-1, să nu peardă nimic din compensaţiunile cari i se oferă saă pe cari le poate smulge.
   Pe cine oare poate incănta aerul triumfal ce’şi-liad. C. A. Rosetti in 'Romănul pentru că fratele sân de oruce d. Ion Brătianu a refuzat milioanele şi teritoriu] din Bulgaria oferite la conoTesul din Berlin ?
   Atâta mai rău că a făcut astfel. Aceasta îl acusă in ochii bărbaţilor maturi încă şi mai mult. Aceasta a condamnat-o la guvernul actual insuşi bărbatul de stat care astă-zi servă alături cu d. Ion Brătianu, insuşi d. Nicolae Kretzulescu, prin neuitata sa broşură din timpii cănd afacerea Basarabiei era adusă pe tapetul diplomaţiei la Berlin .
   Aceasta sfârşeşte prin a convinge că interesul Statului este nimic pe lângă pitica individualitate a d-lul Ion Brătianu; ca
                    aţele făcute spre a intruni contra actualului minister nu reuşesc uicăirea.
adunări
pune iqaiute spre a scusa purtarea guvernului său in cestiunea tunarii, şi chiar m aceea a alianţei cu Austro-Germania.
   Când in cestiunea Dunării stă de faţă documentele publicate de către repausatul Calimach Ca-targi, demnul şi patriotul bărbat care represinta România la Paris, din cari se pivbează că ia f'er-tura ferului, pe cănd diplomaţia Austriacă asuda pledăndii-şi causa inainţea cabinetelor puterilor celor mari, reprezentanţilor României li se recomanda de la Bucureşti să pipăie tărâmul, să se apere, dar să nu             cănd
presto         egte declaraţiunea
a-lui Dumitru Brătianu ca prim-ministru, venit pe urmele fratelui său, că pe timpul negoţiâ-rilor pentru proclamarea' Regatului, din convorbirile schimbate intre ministrul cabinetului Ion Brătianu, şi baronul de Ilay-merle cancelarul Austriei, a rămas impresiunea că guvernul Român adera la înfiinţarea comi-siunii-mixte şi la participarea Austriei intr’ănsa; cănd şi mai mult de căt atâta, chiar in coloanele sale Romănul o mărturiseşte in numărul său de la 6 iuniu 1881 că s’a făsut concesiunile dc mai sus Austriei;—mai poate fi argument sau obicei iuittî care să res-toarne convicţiunea că s’a comis vînzarea de către primul ministru Ion Brătianu ?
   O ! nu; trădători aţi fost şi aţi rămas acum şi pururea şi in vecii vecilor.
   Berlin, 24 Octomvrie.— Consiliul federal a prolungit pănă la 30 Septemvrie 1884 mica stare de asediu la .Berlin, Hamburg şi Altona, pe baza legai contra socialiştilor.
   Constantlnopol, 25 Octomvrie.— Din cauza reapariţiuni holerei la Alexandria, Poarta a ordonat restabilirea măsurilor sanitare aplicate la începutul epidemiei.
   Cutremurile de pământ urmează in regi-lnile Smirnei. Ieri mai cu seamă şease sgu-duituri puternice s’au simţit chiar la Smirna; nu s’a făcut nici o stricăciune.
   NumSru caselor distruse in regiunea Ceşmea pe zguduiturile preeedeute trece pesta trei mii; vr o cinci-zeci de persoane au fost omorâte şi aproape 300 rănile.
   Petersbutg, 25 Octomvrie.-„Ziarul d# Petersburg» desminte sgomotele neliniştitoare răspândite de ziarele străine şi adaugă câ Rusia intreţine relaţiuni exeelont# cu toate guvernele, cari toate sunt convinse de sinceritatea şi de tendinţete cu totul pacifice ale politicei ruseşti. Do altă part®, nici o cestiune pendinte nu motivează temeri, şi toate Cabinetele se forţează a menţine un caracter pacific in rolaţiunilo intf'v naţionale.
   Alecsand i® Octomvrie. — In zioa ’b ‘ au fost nouă morţi de holeră.
   Paris, 25 Octomvrie.—„Camera deputaţilor."—Granet, membru al stângei radicale, face o intrebare d-lui Jules Ferry, preşedintele consiliului, spre a şti cănd guvernul va cere camerii creditele suplimentare, in-trebuintat» d® expediţia din Tonkin, spre a provoca atuuei explicaţiuni.
   Preşedintele consiliului răspunde câ nu ştie când creditele in cestiune vor ficeiute, dar se miră câ o interpelare asupra politicii guvernului n’a fost incă depusă. „Cabinetul, zice d. Jules Ferry, voeşte un vot al Camerii aprobând sau desaprobând cu totul conduita sa.
   E probabil că interpelarea va avea loc sâmbătă ; se consideră mereu ca pozitiv ci cabinetul va avea majoritatoa.
[■au să se desfiinţeze, aflăm că vor fi rnănţirmts in buget.
    D. baron de Ring, ministru plenis potenţial- al Franţei, va pleca Ia Pari-in virtutea unui concediu de 13 .săptămâni. In lipsa d-sale, afacerile le-gaţiuuei vor fi gerate de d. conte Biesbacli, prim-secretar.
    Astă-zi se descinde sf. Sinod. La ordinea zilei, pre căt suntem informaţi, vor fi următoarele : a) Judecata archiereulni Calistrat; b) Un raport al Păr. Episcop de Roman Melhisedec prin care are să se documenteze că preoţii şi laicii nu au drept să ia parte in Sinod; c) răspunsul Patriarehului din Cou-stantiuopol; d) Cererea unei co-misiuni din sf. Sinod ca să cerceteze jafurile şi abuzurile de tot felul ale mitropoliei din Bucureşti.
    Azi, sfărşindn-se termenul de prorogare, Corpurile legiuitoare vor in-cepe a lucra.
    Insfârşit, in urma demisiunei mai multor membri dela Primărie, guvernul se vede silit a disolva actualul consiliu comunal. Decretul de disol-vare va apărea căt de curând in foaia oficială.
CRONICA
INFORMAT iUNI
ŞTIRI TELEGRAFICE
  Alexandria. 24 Octomvrie.— Holera a reapărut ; in ziua de ieri an fost patru morţi de holera. Europenii fug.
  Paris, 24 Octomvrie.— Stânga radicala din Cameră a hotărât a interpela pe guvern asupra politicei exterioare.
Sofia, 25 Octomvrie.
Generalul
        Ceea ce am prevăzut s'a intămplat Curtea de apel diu Focşani a condamnat po Primăria oraşului Galaţi să plătiască d-lui Gr. El iad un milion şi jumuiate Ici, obligând şi pe d. Eliad să facă restul lucrărilor de 302, mii Ici.
        Minunată afacere ! Ce bine e să faci parte din gheşeftarul partid zis liberal—naţional.
        Corpul avocaţilor din Ilfov este convocat la 17 Octomvrie, orele 8 seara, in sala trib. Ilfov secţia I, spre a lua o hotărăre in privinţa înscrierilor ilegale alo unor consilii de disciplină din ţară.
        Se zice că s’a revocat ordinul de manevre a corpului al 3-lea dc armată.
        D. major Fotino şi D. căpitan Negel au plecat in Rusia pentru un nou Irausport do remonţi.
ru-1 Scoalele normale superioare ce e-
    S’a disolvat consiliul comunei urbine Cerneţi din judeţul Mehedinţi.
    S'a disolvat consiliul comunei rurale Ba-neasa din judeţul Covurlui.
                                                                                                                                          iii
    Domnu doctor in medicină Eugeniu Rizu, in baza concursului depus, este numit in postul vacant de modic primar al spitalului sântei treime din Tâtărasi, pendinte de epi-tropia spitalelor casei Sf. Spiridon din Iaşi.
                                                                                                                                          «
    Din localul expoziţiunii comiţiului agricol din Aleiaudria (Teleorman) s’a furat in-tr'una din nopţile trecute toate obiectele de industrie domestică depuse de d-na Oliabu-deauu. 'Romănul spune că acu doi aDi s'a mai furat, tot din localul expoziţiunii, o pungă cu vr’o 200 fr. a comiţiului, şi autorii au remas nedescoperiţi.
    Sbirii satrapului din Teleorman ştiu numai să maltrateze şi si schingiuiască po cetăţeni, iu loc si le apare averea contra făcătorilor de rele.
                        *
    Clubul »B:nele Public" face oiiunscut ii nici nu so desfiinţează, nici fiu fuzionează cu vre-un alt club.
    -V. Covurluiului" atli câ ministerul de resboiu cere comunei Galaţi 25 falei din moşia Ţiglina intre apa Dunării şi a Şiretului spre a construi a^olo un arsenal pentru marini, cazarmă şi alte stabilimente importante a marinsi statului, a căror valoare v i fi de vr’o trei milioano Ici. Minitcrul ofiuă 500 lei do falce, iar unii membri ai consiliului comunal cer 1,000.
    Comuna n’ar trebui să fio aşa de pretenţioasă, căci prin aceste stabilimente oraşul Galaţi va câştiga mult.
                                                                                                                                          *
    Mare parte din trupele cari au luat parte la manevre, s’au intors in capitală.
                        ¥
    Ieri dimineaţă pe poligonul de la Cotro-ceni s’a făcut experienţe cu noul tun cu tir sistem Nordenfeldt.
                        *
                                                                                                                                                                                                                                      O bivoliţă a impurs alalliteri cu coarnele in stomac, in mahalaua Dobreni. pe măcelarul Ni ţi lou. Condus la spitalul Colţea

a mai trăit 2 ore in suferinţe, după care timp a şi murit.
    Examenul copiilor de marină s’a finit Din 60 de candidaţi, 40 a fost respinşi şi 20 acceptaţi, anunţă Poşta.
                                                                                                                                          *
    D. N. Gentili, casier general al jud Bacău, se zice că s’a transferat in aceeaşi calitate la Putna.
                                                                                                                                          *
    Camera de comerţ din Bucureşti, judecănd afacerea d-Iui Chirilov, agent de schimb, cu comitetul Bursii, s’a pronunţat in favoarea d-sale.
                                                                                                                                          *
    Produsul conferinţei literare de ieri ţinută in sala Ateneului de d. V. Alecsandri trece peste 1500 lei.
                                                                                                                                          *
    Aflăm că societatea cooperatorilor, din iniţiativa d-lui D. C. Butculescu, a trimis 100 franci d-lui V. Alecsandri pentru nenorocitul nostru coleg Eminescu. Eapta această frumoasă face onoare societăţii cooperatorilor.
                                                                                                                                          *
    Se respăndise sgomotul că d. Ioan Creangă din Iaşi, cunoscut prin originalele sale scrieri din Convorbirile literare, ar fi incetat grabnic din viaţă. Informaţiuni luate, comunicăm că această ştire nu este esactă. A avut un atac de apoplexie, dar n’a murit.
   TORTURILE DE LA BORDENI
   Constatăm şi noi impreună cu De mocratu că până astăzi, după trecere de 37 zile, Monitorul oficial nu spune nimic despre ancheta ministerială mixtă, făcută la Ploeşti şi la Bordeni in zioa de 9 Septemvre, şi de rezultatul sau măsurile ce se vor fi luat in urma descoperirilor ce au avut loc, pentru satisfacerea pacienţilor şi a opiniunii publice.
   O hâzi Miiktav paşa la Sinaia
   Marţi, 11 Octombre, la 12 ore dimineaţa, Exc. Sa mareşalul Muktar paşa gaziul, insoţit de Suleiman bey, ministrul Porţei pe lângă Eegele Bomâniei, de Cheamzim bey, secretarul M. S. Sultanului, deChewki bey, locotenent-colonel adjutant al lui Muktar paşa, şi de colonelul Poenaru [alipit pe lăngă mareşalul, a sosit la Sinaia spre a infaţişa inchinâciunile sale Majestăţilor Lor.
   După audienţa in care Muktar-paşa gaziul a aretat sentimentele de prieteşug ale M. S. Sultanului pentru M. S. Eegele, s’a dat un dejun la care au luat parte 14 persoane.
   Seara, la 6 ore, Excelenta Sa s’a intors la Bucuresci, spre a lua a duoa <Ji drumnl la Consiantinopol.
   Acestea ni le spune Monitorul.
   Prin cercurile politice se vorbeşte ănsă că Ghazi Muktar Paşa a fost insărcinat cu o misiune politică din partea M. S. Sultanului. Se ştie deja că generalisimul turc a avut negoci-ări la Berlin şi la Viena, negociări a
căror scop este intrarea Porţii in a-tianţa austro-germană.
   Mărirea lefilor magistraţilor
   D. Chiţu, ministru ad-interim la justiţie, vâzând părerea comisiunei bugetare in privinţa măririi lefurilor magistraţilor, a numit o comisiune care să studieze cestiunea, să discute reducerile ce se pot face şi să hotărască lefile magistraţilor in bugetul anului viitor.
   Comisiunea se compune din următoarele persoane: D-nii Al. Costescu, directorul ministerul de justiţie; C. Stefănescu, consilier la curtea de casaţie; Ciru Econom, procuror general la curtea de apel din Bucureşti; M. Poenaru-Bordea, membru la curtea de apel şi V. Brătianu, avocat. Secretam acestei comisiuni va fi d. I. Teodoru, şef de de secţie la ministerul justiţii.
   D. Gr. Vulturescu membru in comisiun-nea bugetară, a propus următoarele lefuri pentru magistraţi:
   La tribunale, primu-prezident şi primu-procuror 900 lei pe lună; prezidenţi şi procurori de secţie 700 lei; judecători 600; supleanţi şi substituţi 400.
   La curţile de apel: primu-prezident 1,200 lei pe lună; procuror-general şi prezidenţi de secţie 1,000 lei, procurori de secţie şi judecători 900.
   La curtea de casaţie d’ocamdată să se rotunjească ţifrele; ast-fel: pentru primu-prezident 1,600 lei pe lună, prezidentu de secţie şi procuror general 1,500 lei; consilier şi procuror de secţie 1,400.
   Pentru a se putea mări aceste lefuri se propune desfiinţarea judecătorilor de instruc-,ie, a supleanţilor da curţi şi suprimarea unei secţii be la trib. Ilfov, Prahova, Mehedinţi, Covurluiu şi Iaşi.
   Defilarea trupelor in Ploeşti
   Luni , 10 Octomvrie, la orele 11 dimineaţa, M: S. Eegina sosi din Sinaia la gara Ploeşti, ce era foarte frumos împodobită. Pe cănd musica intona imnul naţional, Maiestatea Sa fa primită de domnu ministru de1 interne, de brimaruLoraşulni, de prefectul judeţului, de şeful casei militare şi de doamnele cele mai alese din societatea ploeşteană, imbrăcate in costum naţional. Bănduri de şcolari erau aşezate in faţa gări, cari au esalutat pe graţioasa noasteâ Suverană cu nespusă bucurie.
   Dupe aceasta regina suindu-se intr’o trăsură ă la Daumont, impreună cu domnişoara de onoare Eomalo, escortată de un pluton de Călăi aşi şi având la scară pe generalul Creţeanu, intră in oraş, şi|merse la bariera Cămpina, unde M. S. Eegele O adăsta călare şi O primi,
   De aci, Auguşti Soţi Se îndreptară spre oaste care era aşezată pe doufi linii.
   In ăntâia linie se afla regimentul 2 artilerie, 3 baterii din regimentul 6 artilerie, bateria călăreaţă din regimentul 5 artilerie, regimentul 3, 10 şi 4 călăraşi, regimentul 1 roşiori, ambulanţa.
   Majestăţile Lor, trecând pe dinaitnea frontului, fură aclamate, îndată dupe aceia incepu defilarea, care
FOILETON
0 pagină de Dupuytrenfl)
                                                                                            Moartea ducelui de Rerry
                                                                                                    (Urmare)
   Cerurăm mai intâiu să vedem pumnalu ca un mijloc a ne lămuri opiniunea; mi se aduse indatâ Era format din o lamă i'6u lucrată şi de un măner şi mai puţin delicat. Lama lungă de şase degete, era plata, foarte subţire la vârf şi mult ascuţită pe ambele părţi; ea se lăţea şi se in-groşea intr’un mod gradat pănă la mâner ; acesta era făcut dintr’un lemn comun, părea lucrat cu cuţitul, şi puind tăişul lama ’l crăpase aşa că acela care ’l fabricase avusese barbara prevedere a ’l lega cu sfoară.
   O asemena prevedere făcuse să se închidă lama pumnalului intr’o teacă de pele; dar aceasta din urmă printr’o barbarie rafinată mai groaznic de căt tot ceea ce precede, ora armată la extermitatea sa de o
   (1) După Progresul Medical Roman.
rondelă de pele destinata fără indoială a face ca vârful pumnalului să nu se ştirbească, dacă s’ar fi întâmplat să cază.
   Acest pumnal, vărăt in toată lungimea lui de un braţ furios, pe care nimic nu’l putuse para, nu putea să fi făcut de cât o rană de cea mai mare gravitate.
   Ne mai râmăne să facem un esamen scrupulos asupra stărei fisice a prinţului...
   Pentru acest motiv ne întoarserăm in apartamentul in care se afla. întrebat asupra punctului cel mai dureros al rănei sale şi simtomul care ’l fatiga mai multr spaima in care se afla ’l opri să respundâ.
   Eugarăm atunci pe ducesa de Berry să repete chestiunele noastre; deşteptat de o voce atât de scumpă, ’şi puse măna in josul peptului şi zise:  „Instrumentul a pă-
truns pănă aci; el a pătruns pănă la cord." Exploatarăm indată regiunea acestui organ; mişcările sale erau imperceptibile la pipăit, pulsul era mic, slab, la căte-va minute de distanţă alternative continue de ridicare şi de micşorare.
   Peptul fu esaminat la rândul sâu; partea cea stăngă răsuna (sic) foarte bine, da, partea cea dreaptă care respundea la rană presinta imprejurul acesteea o largă ridică-tură insoţitâ de fiuctuaţiuni produse de
TIMPUL
sfârşindu-se, M. S. Eegele ordonă oficerilor superiori să iasă inainte ; ii adună imprejurul Seu şi făcu critica manevrei.
   Majestatea Sa arată că din anul trecut multă îmbunătăţire s’a făcut, şi mulţumi generalilor şi oficerilor superiori de chipul cum sau indepliniţ manevrele şi defilarea.
   Dupe aceea luăndu-şi ziua bună de la oflceri, intovărăşi călare, înconjurat de generali, de oficeri şi de statul Său major pe M. S. Eegina.
   La ora 1 şi jum. Auguşti Suverani Se coboară la locuinţa unde erau găsduiţi.
   La orele 2 s’a dat un dejun, şi la 4 şi jum. M. M. L. L. au plecat spre Sinaia.
POLIŢAIUL DIN ALEXANDRIA
   Publicăm mai la vale o petiţie dată d-lui primar din Alexandria de către un fost gardist. f^JAcesta arată că a fost gardist 11 luni şi că, in loc de a face serviciul de gardist, a servit ca slugă ordinară in curtea d-lui Poliţaiu , dupe cum i s’a poruncit de acesta.
   Aceasta se face preste tot, supt guvernul liberal naţional, şi mai mult de căt or unde aceasta se practică in capitala Regatului Roman.
   Dupe informaţii vrednice de toată credinţa, in Bucureşti nu numai că o parte din gardişti sunt întrebuinţaţi in serviciul particular al mai tutulor funcţionarilor inalţi ai poliţiei, dar mulţi gardişti nu există de căt prin state şi prin mandatele de plată, şi salariile lor se primesc cine ştie de cine. Controlul, dupe căt ştim, este absolut imposibil pentru cuventul foarte simplu că d. prefect al Poliţiei se opune.
   Onorabilul Chiriţescu, prefectul de Teleorman, nu putea se rgmănă mai pre jos ; el, măna dreaptă a vizirului, trebuia să găsească ceva mai immoral şi mai degradator; şi se pare că d-1. Ahil Negreanu a fost prins cu măna in sac. In Teleorman nu numai că lipsesc gardişti, nu numai că din cei existenţi, uni servesc in curţi particulare, dar nici nu le plăteşte la cei ce servesc : banii lor i mănâncă poliţaiul. Iacă la cătă degradare a ajuns administraţia din Teleorman : mănâncă şi simbriile slugilor.
   Şi cu toate astea d-1. Chiriţescu tot tare şi mare este. Se vede, Dumnezeu să ne erte, că este vre o complicitate intre el şi d-1. Brătianu.
        Domnule primar,
Am fost angajat in serviciul poliţienesc, al acestei urbe, de către d-nu Poliţai A chil Negreanu in calitate de gardist cu salariu de treizeci şi cinci franci pe lună, figurând regulat in
Sânge, şi da un sunet mat, obscur şi ca acela care l’ar da coapsa Jcănd ar fi lovită şi pentru că prinţul nu avusese nici odată vre-o afecţiune in acea parte, nici nu suferise vre-o dată, traserăm conlcusiunea că exista un epanşament in acea parte, con-clusiune pe care evenimentul n’a făcut de cât s’o justifice in destul.
   O consultaţiune avu loc intre doctori, in urma căreia, luarăm hotărârea a încerca o operaţiune să putem opri epaşamentul, sau cel puţin să golim peptul de sângele care apăsa forţele victimei.
   Dar, fiind că această decisiune da puţine speranţe, hotârărâm să spunem tatălui starea prinţului şi in acelaşi timp sâ’i cerem consimţimântul inainte de a procede la operaţiune, Tatăl sâu ascultă cu atenţiune propunerea noastră şi ne autorisă a face tot ce credeam de cuviinţă; el adaugă : încredinţez talentului d-voastiâ pe fiul meu“ la care frasă luai libertatea a respunde, că dânsul putea să ’l încredinţeze şi zelului nostru.
                                                                                                                            * *
                                                                                                                              *
   Necesitatea a opera fu imediat comunicată Prinţului, care consimţi la dansa cn mare curagiu ; — trebuia să scutim pe juna sa
statele lunare in tot timpul de 11 luni căt am servit.
   Vâ mărturisesc, domnule primar, că la in-ceput am făcut serviciul căte va zile pe la poliţie, ear mai in urmă tot restul serviciului ziua şi noaptea am fost intrebuinţat numai in curtea sa şi pentru interesele d-sale personale.
   Faptul acesta că de şi am figurat in state ca gardist dar serviciul l’am făcut in curtea sa, daca veţi bine voi a cerceta, 1 puteţi dovedi cu prisos.
   Daca serviciul meu ca gardist, plătit din casa comunală, cu bani adunaţi de la contribuabili bogaţi şi săraci ’l datoram intereselor personale ale d-lui Poliţai Ach.il Negreanu, ear nu interesului public pentru care comuna, ce administraţi, plăteşte bani, aceasta rămâne a se vedea de d-v. şi a se lua măsurile ce veţi crede necesarii, spre a nu se mai face şi cu alţii aceia-ce s'a făcut cu mine.
   In căt mă priveşte pe mine, că pentru acest serviciu, de şi statele au fost înaintate regulat, mandate liberate şi bani primiţi de d-nu Poliţai, sunt nevoit a vâ ruga să bine voiţi a face să mi se plătiască suma de 144 lei şi bani 50, rest din salariul cuvenit, pentru timpul de 11 luni servit ca gardist ce nu mi s'a plătit, ca să nu recurg la autorităţile judecătoreşti.
                                                                                                                                                                                                                                           (Semnat) George loan Constantin.
                                                  FAPTE DIVERSE
   Accident.—In ziua de 5 Octombre, locuitorul IonBuftea, din comuna Floreşti, judeţul Tutova, suindu-se pe acoperământul spitalului pentru a şterge coşurile, a căzut jos rupându’şi piciorul drept, din care causă a şi murit.
   Otrăvire.—In ziua de 8 Octombre, Ţinea Gbiţă Ion, doică la domnu Iacov Levy din Craiova, s’a otrăvit cu arsenic. Causa care aindemnat'o a se sinucide a fost că trăia râu cu soţul ei. Pacienta, fiind încă in] viaţă, s’a trimis indată in cura spitalului.
   Sinucidere.—Miercuri seară pe la şease ore, s’a găsit in grădina publică din Galaţi in partea stăngă cum intri, intre tufiş, jn-tins pe iarbă, cadavrul neinsufleţit a lui Iosef Gornic, şef de tren. D-1 colonel Me-rişescu, trecând din întâmplare pe acolo, a vâzut un om lungit şi a dat de veste oamenilor gradinei ca să cerceteze in ce stare este. Oameni mergând pe dată au vszut că este mort. Alăturea cu el s’a găsit un revolver, cu care şi-a rioicat viaţa, căci nenorocitul s’a sinucis. Imediat d-1 comisar al despărţirii V, transportăndu-se Ia_faţa locului şi luănd cunoscinţă de]accidentul întâmplat, a dat de veste d-lui prim-procuror, care a făcut constatările cuvenite.
   Sinucisul era ungur de naţionalitate. Lovitura, care i-a curmat firul vieţei, şi-a dat-o sub ţîţa stăngă. Nu se ştie causa care l-a împins la această faptă, căci nici asupra lui, nici acasă nu s’a găsit nimic. El lasă dupe^dânsul femea şi trei copii, spune Galaţi.
STAREA SANITARA a Ţî
                                                                                         *
/

   Din rapoartele domnilor preşed consiliului de igienă şi salubritate se constată'că in cursul expiratei In tembre 1883, starea sănâtăţei popul din ţară a fost satisfăcătoare, afară mâtoarele maladii epidemice :
   Variolă in mai multe comune dinj ţul Eoman şi Bacău, in câte o singii -mună din judeţ-le Argeş, Dorohoiu ceava, precum şi 1 cas in oraşul Iail Jjr’
   Scarlatină in 2 comune dinjudeţoă nicu-Sărat, intr’o singură comună i . deţul Suceava, precum şi 7 caşuri it Bucureşti şi 2 caşuri in'oraşul Gala
   Morbili intr’o singură comună dirţ ţul Suceava, precum şi 1 cas in orii cureşti.
   Angină diptherică in câte o s comuna din judeţele Buzău, Iaşi, Ilfoj hova şi Putna, precum şi 3 caşuri » raşul Brăila, 23 caşuri in oraşul Bud 5 caşuri in oraşul Iaşi şi 7 caşuri iul Ploeşti.
   Croup 4 caşuri in oraşul Bucuroşi cas in oraşul Iaşi.
   Tuse convulsivă intr’o singură c din judeţul Putna precum şi 4 easur i raşul Bucureşti.
   Febră typhoidă 21 caşuri in oraşi cureşti, 2 cazuri in oraşul Iaşi şi 1 oraşul Galaţi.
   Dysenterie intr’o singură comună deţul Prahova.
   Maladiile epidemice sus arătate au tat deja in unele comune chiar in lunei Septembre.
Noutati din tara
   Elevi-sârvitori. — Câţi-va dintrt rinţii elevilor ce irecuentează Şcoala 1 de bâeţi din Bacău s’au tănguit că dl stitutore Yasile Gervescu de-la acea s întrebuinţează pe elevii din clasa sa, adevăraţi servitori, forţăndu’i de a i dupe d-lui in târg, şi trimiţând cu | să tot felul de obiecte de ale gospod şi altele.                      j
   Copii se dau la şcoală de’jcătră păr învăţa carte, iar nu de a servi pe torii lor in afaceri personali.
   Advocat şi institutor. — Din T. i,
Judeţul Bacău se scrie Vocei demoa M că un domnişor numit Eâut, ce este iiţ de curând institutor la şcoala a II din* târguşor, face pe avocatul la judecătorii ocolul Trotuşu, stând de dimineaţă L sară pe la uşile judecătoriei, şi piei procesele ce le poate căpăta, chiar şi i j rele de clase, lăsând ast-fel pe elevi iuvâţa unii pre alţii.
Aut
nu
1
   Cum se respectă tradiţlunile noa
Sâmbătă sara, o nuntă ţărănească ti pe strada mare cu mireasa şi druştile ini car cu zestre, cu vâtăjeii, nuntaşi, ect. » După obicieul tradiţional, voiniceii chil in sunetul unei vioare, a unei cobze ş’a ii trompete. Dar, veselia lor nu avu du, lungă, căci in loc s’ajungă acasă, un sen de strade, cărui se vede e’ace^te chir îi intârâtau nervii, luă nunta cu mireai cu nuntaşi cu tot şi’i dusă la comisia c
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ■ i -ar
soţie de spectacolul unei mai dureri.
    O rugarăm dar să se depărteze pentru un moment. Tatăl şi chiar Prinţul ginsuşi se uniră cu noi a o determina ; totul ănsă fu in zadar, că nu voi să părăsească pe ducele intr’un moment aşa de solemn, cănd putea să aibă trebuinţă de consolaţiuue.
    „Voi fi curagioasă" strigă dânsa preci-pităndu-se in genuche pe marginele patului şi luănd braţul ducelui de Berry.
    In acest moment, ochi, trâsurele, vocea şi gesturele sale păreau a fi animate de un foc divin. O femee matură păru că luase in dată locul inei june şi timide princese ; trebui dară să cedăm cu toţi.
    începurăm operaţiunea.
    Aceasta avea de scop a ne asigura, dacă artera intercostalâ producea sângele epan-şat in pept ; in cazul contrariu trebuia [să golim o parte din sângele carejumplea peptul şi ameninţa in tot momentul a sufoca pe Prinţ.
    Pentru acest motiv, făcurăm o incisiune in pele, şi degetul dirigiat, dupe trajectul plăgi, ajunse prin ea la deschizătura ce pumnalul făcuse muşchilor care umple opeţiuri-le intercostale. Această spsraţiune nu putea să fie făcută fără durere ; — această durere zmulse Prinţului câte-va ţipete şi ’l sili să facă nişte mişcări involuntare. Atun-

ci princesa, oprind măna soţuluUsfiu era gata a derangia instrumentul: „Cha Charles," strigă dânsa cu acel accent devine imposibil să resiste ori căruia ’ ude, „toate acestea se fac pentru a te şura ; dacă mă iubeşti, vei răbda, şi p ţul lăsă să se sfârşească operaţiunea r pută.
   Cu toate astea, operaţiunea această cuse să descoperim o deschizătura in ii inălţimea spaţiului al patrulea intercostf o scobitură destul de mare pe rnargiî celor doă părţi; — să poate lesne v» din cele espuse cu ce furie pumnalul fu» infipt.
   Operaţiunea confirmă existenţa unui el şament sanghin dar nu putu să ne faci" descoperi de unde „isvora" sângele ; * dar, ea slăbi speranţele noastre dând i diul râului la o adâncime ce nu pute» calculată şi care din acel moment nui era accesibilă mijloacelor noastre.
      (Va urma).
                                                                                                                                                                                                                                                     M. Dac

   A toate acestea, evreii, sâmbetile şt la «orile lor, nu sunt de loc impedicaţi ,|face un sgomot infernal prin havrâle
   ÎIncerte neplăcute şi discordante ce-am ocasie si le autjim chiar (Jilele acestea, [t lucru ca noi singuri sa ne persecuţi sa căutăm a ne uita obiceiurile şi ţiile moştenite de la strâmoşi. E trist (ci macar la nunta sa nu lasam mult fitului ţâran veselia cu care foarte rar gineşte, spune Curierul.
*141

ia
                                                                                    Ecourn
  a cutremur. — Nu de mult a fost in clia un cutremur de pamant, ce a a-mai tot atâtea victime caşi catastrofa Iscliia. O depeşa din Cesme dela 6 c itâ. că s’au scos intr’o zi din ruinile a | sătuleţe 120 de cadavre şi tot se mai , tazâ si se găsesc victime. In acel dis-se afla 850 persoane mutilate, de cari ijesc medicii. Se fac şoproane in toata „ pentru adăpostirea nefericiţilor. Prin scoaterea cadavrelor inainteaza incet. nai trece septâmani de [zile, pana ce a complecta lista morţilor, deşi cu greu a putea stabili exact numerul victime-ee zac inmormântate sub ruine. Nu ^srte de Utatza se pare că terenul se Lisase şi s'a ineliis iarăşi, inghiţind multe căscioare. Tot acolo a tost o mre de pământ, prin care s’au dăriraat multe case. Viceconsulul britanic tele-’ează din Scio ; „Prin cutremurul dela rme s’a produs o enormă devastare prin ii vecine. Au fost ucise sau rănite ca ;000 de persoane. Se cere ajutor de urii. In Scio paguba e mică, dar sguduirile mănt continuă. Am rugat pe coman-1 escadrei din mediterana să trimită ţ6vă.“
  Catastrofă intr’o sinagogă. — Ne a-Ijem aminte, câte nenorociri s’au intâm-1 anul trecut prin teatre, biserici, cir-*1, etc., şi cu toate astea se vede că ni-rfi nu se iau mâsuri ^suficiente de pre-iune. Iată ce se scrie din Odessa des-'eribiia catastrofă, întâmplată in sinaia din Ziwonka ; „In ajunul zilei de im-Jare, sinagoga era plină seara de izraeliţi j oraş şi de prin satele invecinate. Pela Bre seara se auziră deodată strigăte sfî-'oarâ şi un sgomot mare in secţia femei-■in catut al treilea al sinagogei. Bărbaţii ' ăliră de jos intr’acolo, insă iernaseră un put ca inmărmuriţi de groază, văzând warea impedecată de femei inţepenite, lita. Se auzeau numai gemete de moar-‘ Alte femei din fund căutau să treacă e cadavre şi să scape afară ; numărul avrelor creştea. Toată lumea işi perduse bţile. Sosind un comisar, ordonă oame-: ir săi să aducă o scară şi să se urce la iei, pe cănd el se sili de jos să linişteas-lumea, strigând că nu s’a intămplat ni-f. Astfel femeile se mai liniştiră şi se râseră^ iar bărbaţii işi începură trista lor :rare luând victimele de pe scară şi du-iu-le afară. Veni şi un medic la acel 11 de jale, aducând medicamente şi alte doare. Cadavrele, femeile şi copii turtiţi moarte, fură depuşi in rând in faţa si-r;ogei. Aci se petrecură şcene ce nu se ţt descrie : Bărbaţi, copii sau rude se a-r.cau ţipând asupra cadavrelor, căutând cei scumpi lor. Ţipetele copilaşilor erau Liitoare. Bocetele şi planşetele n’au ince-t până dimineaţa. Mai multe persoane ,reau a ’şi fi perdut minţile.
  Această panică teribilă s'a produs prin-o împrejurare neînsemnată. Un servitor lase flacăra prea mare intr'o lampă şi din wsa aceasta i s’a spart sticla. Atunci ci-âva a strigat : foc ! şi femeile năvălind Jodatâ spre ieşire, s’au omorit in invălmâ-iidâ. Numărul morţilor se zice a fi de 45 a răniţilor de 58, deşi se crede că sunt mai multe victime.
                                                                                                                                                          O crimă misterioasă.—Se scrie din Pe-nsburg : Foile au raportat despre un o-i'ifî comis in Petersburg intr’una din stranie cele mai frecuentate, Newski-Prospect teupra unei fete de ovreiu. De acest omor fost acuzat colonelul in pensiune Mirono-ioi, care se află arestat. Această afacere a fodus o mare senzaţie, atăt pentru că ne-ţrocita victimă, Sarali Beker, era o ’fată ^nără şi frumoasă, căt şi peutru că colo-Jielul acuzat de omor este cunoscut in cer ■ rile inalte. Corcetarea s’a încredinţat pro [nrorului Murawiew. De şi nu ş’a putut aice o probă directă de culpabilitate conta acuzatului, totuşi multe imprejurâri ple ||au contra lui, in cât cercetarea se consi-
deră ca isprăvita şi actele fură predate pro dirorului pentru elaborarea actului de punere sub acuzaţiune.
    Dar do-odată se intămpla un caz rai, ce dă cercetări o altă direcţiune. La 2 Oc-tomvrie se anunţă la generalul Gresser, ministru de poliţie, o damă elegant îmbrăcată, care spuse că dânsa a ucis pe Sarali Beker şi că se denunţă insgşi, spre a scăpa pe nevinovatul Mironovici. La inceput generalu credea că dama era nebună, insă după ce ea descrise toate amănuntele omorului, spuiud unele împrejurări, ce puteau fi cunoscute numai .ucigaşului, ministru de poliţie a trebuit să trează. Ucigaşa fu imediat tri-measă la judele de instrucţie. Insă şi colonelul Mironovici râmăne de-o-camdată tot in arest.
    Un dar de botez.—Fiica de curând născută a moştenitorului tronului Austriei a primit un dar foarte rar şi anume o sticluţă de—apă, insă din acea apă sfântă, ce o aduc pelerini de la Mekka. Această apă o adoră mahomedani ca făcătoare de minuni, după cum se cinsteşte la noi o bucăţică din lemnul sfintei cruci sau o firimică de pâ-mănd de la mormântul Domnului. Această apă e darul cel mai mare ce’l poate face un hoge. Cu ocazia naşteri micei prinţese Elisabeta, hogea sau preotul mahomedan al penitenciarului Lepoglava din Croaţia a tri-mes’o zicând : Să se dea copilei ca sâ’i fie spre bine 1—Darul a fost primit, dăndu-se ordin ca acelui hoge să i se numere 100 de fiorini.
                                                      ŞTIRI OFICIALE
    S’a aprobat cumpârătoarea caselor domnului Anton Cheinik de către comuna Fălciu judeţul Fălciu, cu preţul de lei 11,000 pentru a servi ca şcoală de ambe-sexe.
    S'au numit domnii Bratu Dumitrescu şi Atanasie Gallin in postul de ajuncţi ai casei de economie, cel d’ăntâiu lajudeţul Muscel, in locul domnului C. Spirescu, şi cel de al douilea la judeţul Botoşani, in locul domnului P. C. Eneseu, inaiutaţi.
    Un credit suplimentar de lei 50.000 s’c deschis ministerului de finance, pe exerciţiul curent 1883—1884, care se va acoperi din fondul acordat pentru deschiderea de credite suplimentare şi extraordinare.
    Sunt numiţi:
    Domnu Al. Grebliş, actual verificator clasa I la casieria judeţului^Iaşi, in funcţiunea de sub-casier la aceea casierie.
    Domnu D. Gheorghiu, actual varifieator clasa II, in funcţiunea de verificator clasa I.
    Domnu C. Zamfirovici, in funcţiunea de verificator clasa II.
    Domnu Ioan Sâvulescu, in funcţiunea de verificator clasa II la casieria de Buzău.
    Domnu C. Scorceanu, in funcţiunea de verificator clasa II la casieria Botoşeani.
                                                                                         ECONOMIA RURALA
                                                                                          CULTURA NUCULUI *)
   Plantaţiunea şi prepararea pămentului Ori-ee plantaţiime s’ar face fie de nuci ori de alţi arbori fructiferi, preparaţiunea pământului este operaţia cea mai importanta, ca transplanta1 iuuea arborilor tineri să se facă in condiţiuni favorabile vegetaţiuni. Gropile destinate de-a primi pomii trebue să aibă o adâncime de un metru şi tot atât de largi cel puţin: este de observat că cu căt gropile vor fi mai mari, cu atât şi arborii vor avea o creştere mai frumoasă şi regulată şi vice-versa; prin urmare, facerea gropilor se consideră sub 4 puncte de vedere, forma: 2 dimensiunea; 3, epoca cănd trebue să se facă şi 4, modul cum trebuefăcute Am văzut caretiebue să fie dimensiunii?; in ce privesce forma gropilor esto cilindrică şi pătrată; şi intr’un caz şi in altul aceste 2 forme de gropi, dacă sunt făcute in dimensiunile cerute, nu lasă nimic de dorit. Acum să venim la epoca cănd trebue făcute gropile, şi modul cum trebuo făcute. Şi in aceste privinţe voin avea foarte puţin de zis. In căt priveşte epoca, trebue ca gropile să se facă căt se va putea mai inainte cu vre-o câte-va luni sau cel puţin cu 4 săptămâni mai inainte, pentru ca pământul să se poată pune in contact cu agenţi atmosferici spre a se nmeliora, ca arborii
    *) Din „Ec. Rurală".
plantaţi să vină In condiţiuni favorabile vegetaţiuni lor. La făcutul gropilor, pământul de d’asupra il punem la o parte, iar cel mai inferior de altă parte, şi Ia plantat pe cel d’asupra ăl punem dodesupt iar pe cel inferior d’asupra.
   Nucii caro se scot din pepinieră spre a se transplanta trebue să aibă o etate de 5-6—ani; înălţimea poate să fie de la 4—5 metrii şi grosimea lor de 0,12— 0, 15 cm.
                                                                                                                            Altoiul nucului
   Nucul se altoeşte prin ocliiu şi aplicaţiu-ne, şi epoca altoiului la acest arbore este greu de precisat, "fiind-că la nuc seva iucope cam târziu a circula şi mai ales cănd timpul esto cam rece şi umed, seva incepe a circula cam pe la finele lunei lui Maiu sau in primile zile ale lui Iunie in unele localităţi.
   Când incepe a circula seva, altoiul se poate face, şi nucul de comun se altoeşte in pepiniera, având o etate de 2 ani. Lemnul nucului altoit fiind mai puţin tare nu se întrebuinţează de către templari.
                                                                                                                 Recolta nucilor şi conservarea lor
   Recolta nucilor incepe la Septembre şi durează pănă pe la finele lui Octomvre, după cum sunt şi varietăţile de nuci. Nucile nu trebue nici odată bătute, ci scuturate. Prin bătut cu lemnul se rup mugurii şi ramurile, şi arborii sufer in vegetaţiunea lor. Cănd nucile sunt coapte, coaja lor se crapă şi lasă ca nuca să cază jos cu multă uşurinţă. Daca nucile nu sunt prea înaintate in coacere, atunci se desfac de coaja lor de către copii.
   Locul unde cad nucile trebue să fie curăţit de burieni, ca să nu se facă perdere in recoltă. Nucile care nu pot să cadă prin scuturat şi care nu se pot lua nici cu mâna, se pot rupe după cracă numai cu ajutorul unui mic cârlig.
   După ce nucile s’au cules şi s’au curăţit de coaja lor se pun in nisce magasii uscate şi bine aerisate, ele se aşează in nisce straturi, sau mai bine zis in nisce paturi care pot avea o grosime de 6—8 c. m. şi chiar şi mai mult. In aceste magasii, nucile se ţin o lună de zile, insă in timpul acesta in fie-caie zi, nucile prin ajulorul unei lopeţi se mişcă de la un loc la altul, pentru ca umezeala, care provine din uscarea lor să se poată degaja cu uşurinţă. După ce nucile s’au uscat, se pun in anumite lăzi unde se pot conserva timp îndelungat. Lăzile se aşează intr’un loc, nici prea cald, nici prea rece, scutindu-le atât de atmosfera uscată, cât şi de cea umedă.
                                                                                                              Utilitatea nucului şi a fructului in arta si economia ^casnică
   Sub raportul folosului sunt puţini arbori care se paotă rivalisa cu nucul. Lemnul flexibil şi uşor de tăiat; este foarte mult căutat de către tâmplari, sculptori, etc., făcând din el mobile de ţues. Cu lemn de lucru nu presintă nici un defect; iar ceea ce i se poate observa este că el produce puţină căldură precum şi cărbuni.
   Fructul sâu numit nucă, conţine substanţe oleaginoase in mare cantitate, ast-fel că o sută (100) de părţi do sâmburi de nncă in greutate, dru â0—70 părţi de uleiu, când a fost bine preparat şi fără ajutorul căldorei: uleiul are un gust dulce şi plăcut şi este bun pentru multe usuri culinare. Uleiu de o calitate mai inferioară se poate întrebuinţa iu pictură la fabricarea săpunului şi poale servi şi !a iluminat*
   Agricultura de asemenea poate trage avan-tagiuri, din turta'jde nucă, intrebuinţănd’o li ingrâşarea animalelor, precum Si la iu-grşarea pământului ; şi medicina 'şi _are partea sa, adică: frunzele şi coajea de nucă, din care se fac nişte estrade care se întrebuinţează la boale sifilitice, precum Şi la afecţiuni scrofuloase.
   Producţiunea nucului pe pogon, se poate calcula la 250 lei noi ; nouâ acest venit ni se pare salisficător, in raport cu venitul altor culturi, pe aceeaşi intindore.
                                                                                                                                                                                                                                                            B. S. Moga.
                                                                                                    UN REVIZOR MODEL
   O grupă de fetiţe, cu ghiozdanele pe mână se întâlnesc cu altă grupă, de la o altă şcoala. Se salută dupâ modul lor şi işi vorbesc cum ştiu ele sâ ’şi vorbească.
   —     Dragă, zice una din ele, ce afostas-lâ-zi la şcoală la noi, lucru maro !
   —  Ce ? iutreabâ intr’un glas curioasele.
   —  S’a supărat d. inspector — poetul G.
D. Aricoseu — foc, că de ne dâdomnişoa ra sâ invâţâm rugăciunea : „Prea sfântă „născătoare" de d-zeu. pururea .fecioară," Maria, „maica" unuia, etc." Ga, zicea d-lui, nu putem noi sâ Înţelegem cum e şi fecioară şi maică, şi că nici domnişoara nu ne poate espliea asta. Batea din picior şi striga la d-şoară ca un leu! (era bine crescută fetiţa). Se iuegrise, dragă, la faţă şi se făcuse de zâce ori mai urât de căt e ; aşa de grozav se măniase !
    Rîseră fetiţele cu hohot de modul cum povesteşte drăcoaica aventura.
    Lucrul e autentic, spune Binele Vublic.
    Bietul indrugător de versuri rele C. D. Aricescu n’a invâţat pân’acum nici atâta lucru, că nu e permis unui om cum se cade sâ se răstească şi sâ bată din picior unei femei, necum unei institutoare. N’a băgat apoi de seamă că sunt multe expresiuni ciudate, ba incă şi fapte ast-fel. nu in rugăciunea de mai sus, care e foarte corectă, ci in testamentul veckiu, acolo pe unde se vorbeşte de istoria lui Iosif cu Putifar, de istoria lui Avram cu roaba sa Agar, de amorurile regelui profet David cu soţia lui Urie, etc. etc, etc,.
    Târzie deşteptare, dacă e deşteptare!
    De o cam dată constatăm că devine periculos d-1 revisor şcolar Aricescu cu manierile d-sale şi cu revelaţiunile, ce tocmai acum, le face in textele sfinte.
    11 recomandăm dar ministrului instrucţiunii şi mitropoliei ; prima autoritate sâ ’l inveţe sâ fie mai politicos, cea de a doua sâ tacă rugăciuni pentru potolirea sufletului, ori sâ ’i dea bine-cuvântarea ca sâ reformeze d-Jui testul rugăciunilor şi al vechiului testament, transcriindu-le, cu talen-tu’i recunoscut, in versurele (versuri rele) şi dupâ regulile pedagogiei, pe care 'pretinde că le ştie din scoarţă pănă in scoarţă, şi anume ce se află prin scoarţe.
                                                      ŞTIRI TEATRALE
    Sâmbătă 15 c. va avea loc in teatrul naţional beneficiul d-rei Goma Cuniberti. Se va juca Georgetta oarbă
    Luni la 18 ultima ropresentaţie de adio.
    Teatrul Dacia—Direcţiunea Grigore A. Manolescu, sâmbătă la 15 Octombre 1883 se va juca piesa : Dramele Parisului sau Rocambole, dramă in 5 acte .’şi 7 tablouri.
    Mâine Duminică 16 Octomvrie 1883 a 11-a representaţie a marelui succes: Doui Sergenţi.
    La Teatrul Naţional, duminică, Strigoiul.
    Miercuri viitoare, in sala Orfeu, un concert in beneficiul uuui tânăr violonist cu concursul d-lui fonescu şi al altor artişti. —Vom publica la timp programa.
                                                                                   Ultime Ştiri
   In momentul din urmă, primirăm următoarea telelegramă din Roşiorii-de-Vede :
   „Poliţaiul oraşului Roşiori, O. Mi-kăilescu, a bătut şi a torturat in arestul poliţiei, noaptea, pe nora mea Maria Niculae Maican din comuna Papa, ast-fel incăt, insărciuată fiind, a lepădat i udată.
   „Rog cereţi şi d-voastră să se facă dreptate, căci femeea este pe moarte.—Ioana Maican, din comuna Papa. “
                                                                       NOTIŢE BIBLIOGRAFICE
  i A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N. Droc-Barcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulcscu.
   De vânzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etC-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasagiu! Roman. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuojscu, Calea Victoriei No. 32.
 CĂILE FERATE ROMÂNE
                                                                                                                                     plecarea trenurilor din bucureşti
                                                                                                                                       Cu iucepCre de Ia -20 Maiu 1883.
   La ploeşti, Bnzeu, R-Sarit, Focşani, MarSşeşt. Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore -16 minute seara.
   -ia Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzeu, R-Săraj, Focşani, Măruştşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa.
   La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa.
   La Ploeşti, Sinaia Predeal ('tren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul mixt la Bnzeu, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 8G.m. d. m.
   La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, VSrcio rova 3 ore 15 minut, d. a. (trenul fulger) 9 orc dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.)
   La Giurgin 5 ore 15 min. dim. (trennl fulger) ore dim. (trennl de persoane) 0 ore 10 min. d. xtituoji)J ;                                       a
                                                                                                                                              SOSIREA TRENURILOR
l)e la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacăn, Jlăriişeşti R-Sârat, Buzdu, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim-
De la Galaţi, Brăila, Buzeu, Ploeşti (trenul de per-soano) 4 ore i5 m. d. a.
De Ia Marăşeşti, Focşani, R-Sărat, BnziSn; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt).
De Ia Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte.
De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. amcazi.
De la Vfirciorova, T.-Sevcrin, Craiova, Slatina, Pi. teşti 4 ore 45 min. (trennl fulger) 7 ore 50 min. seara (trennl accelerat 11 ore 2O min i-nainte de ameazi (tren de persoane)
Do Ia Giurgin -. 8 ore d. a. (trenul fulger) iO e dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 m seara (trennl mixt),
 COSTUME NAŢIONALE
pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcească, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. llie lliopol, in gangul din faţă al Teatrului Bossel.
                                                                                                                                                                                                                                     A 11 u
11 c 111
   La magazinul de argintărie, de po caiet» Moşilor No. 157, se află de vânzare cu preţuri foarte moderate :
   Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, coşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sălbi. diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint.
   Se primesc comande relative la aceasta ramură, precum ancă a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios.
                               M. Miulescu.
DA k’IQPIk' Gbrurg-dentist. Tă-• 1» IxIDn ir\,mâdueşte dinţii bolnavi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşează dinţi, fără durere, dupâ cele mai bune sisteme ; fabricează şi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali.
  D. Kibrick merge, in ce se atinge do profesiunea sa, or unde este cbiâmat.
  Bucureşti. — Strada Ştirbey-Vodă a-lâturi cu grădina Uuion-Suisse* No.
                                                                     Aiiunciii
  In strada Nouă No. 5 se găseşte in toate zilele tot felul de mezeluri cărnuri afumate şi cărnaţi proaspeţi de purcel.
                                                                                                                                                              Cu stimă B Brand.
                                                                          CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
                                                                           TOM A ŢACIU
                                                                      No. 60. Strada Lipscani. No .60.
                                                                        Pe eiua de 15 octombre 1883.
  Librăria editâre Haimann a pus sub pressă tm volum de •
                                                         nuvele
                                                    D. CONSTANTIN K SC U-T EI.EOR Ce va apare în scurt timp în ediţie ordinară şi de lux
5olo Renta Amortisibilă. . . , 5"|u   Renta   Românit l’erpetnă   ,
6"|„ Obligaţiuni de stat. .   .  .
6010 Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o » Municipale ....
10 fr. > Casei Pensiunilor 300 I. 5olo Scrisuri funciare rurale. . .
7ojo ,> Scrisuri Rurale . .       .
5o[0 Scrisuri fonciare    urbane . .
6o|0     »        »      »
7o[0     ,        »      ,
Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionale Române2501
   >   > Soc. cred. mob, rom. 250 I.
   >   > » Rom. de construcţii 5001.
   >   > > de Asig. Dacia-Rom 300 I.
   >   > >   »   » Naţionale 200 1.
              Diverse
Anr contra argint. .
   >    > Bilete de Banqae
Fiorini valoare Austriacă. .
Mărci germane..............
Bancnote fraucese. .    .  .
                                  Uump. Vgnd
9290- -9S--
'OZ'/z 83— 232-*!•/« 1021/, S8 — 98-IO2I/4 33— 1345 206— 232— 442— 272 —
21/*
2.h
210
123
993,
   291) 9199— IO31 S4 — 236
   9-— 1031)4 J89—
                                                                                                                                                                                                                                                                                        99— 103 t/j 341/.
                                                                                                                                                                                                                                                                                       1360—
208-
236
445
                                                                                                                                                                                                                                                                                        276-
    2,1.
    *'/:
    210
    125
100,/,
TIMPUL
/
      • _* "vii ■ v ;
JOSEPH SANDROVITZ
                                                 bucure SC
1G. — CALEA VICTORIEI — 16.
IN RATE LUNARE
                                                                   IN RATE LUNARE
   Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici sistem american cu intreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acord eur şi facteur de piano.
»v
ii
li
n
n
si
u
ii
ii
ii
i
i
ii
ii
:i
îl
H
il
si
n
ii
îi
si
n
ii
îi
fi
IJ
f|
)i
MASINELE DE CDS  
ORIGINALE        
A IUI            
SINGER           
  SUNI CELE MAI BENE DIN LDME.^
premiale ou 150 predaile primQ
                                                                      PARIS,
                                                                        18 7 8
                                                                      Medailâ de aud
!!
D U
ii®
Si'
t
H
1
a
a
i
t
H
                                                                                                        A se feri dQ
Imitaţii
rate
lunare
                                                                                                                                                                                                          Garanţi sigură daţi înscria*
                                                                                                                                                                             ca d M a j 3»!
S3St(,*0-
egrsg
_3 K H s
1-Q ” ^ ^
                                                                                         a; O
- ' :— Z
3 > « *-
- <
dxIt-H
ş- 5>: x.-
li!"
  Sd « 25
                                                                                                                                                                                                                                                           o et
                                                                                                                                                                                                                                                          F"3
                                                                                                                                                                                                                                                          3 >
                                                                                                                                                                                                                                                              f.
                                                                                                                                                                                                                                                          "a 0
                                                                                                                                                                                                                                                           5 qj
                                                                                                                                                                                                                                                           00 CJ
                                                                                                                                                                                                                                                           ® g
                                                                                                                                                                                                                                                           ţp s
                                                                                                                                                                                                                                                          i» 06
Ii2
OO
«c
o
y
r i
4
a
B
o
n
® a »
c3 >©
2 /.
Sd*» 3
•r ^    ^
/5 3    =3
<■3
2 ® <2
, ?‘-j • S ÎNGER
Maşină de cusut neW'Yor& de şus a
  0 lui               Fabrice»
G.
NEîDLINGEH. A$eftt general
r*
                                                              ADEVERATE INJECŢIUNI SI CAPSULE
                                                                  ICO FI o
                                       FAVR O T
A
   Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adâogate pe lângă ao-ţiunea antiblcnoragica de Copa.hu. Ele nu obosescu stomahul şi nu provocă nici diaree nici greţă ; constiti*escu medicamentul prin escelenjă in tratarea bâlelor contagiose a ambelor seeac, scurgeri vochi seu recente, catare a boşicei şi curze-rea ţâra voie au rin ului.                                                  *
                                                                                                              I o la finele tratamentului, şi când ori-co durere a dispărut, usul INJEOŢIUNU RICORD
      . 5* a'‘' figente, csto mi^ilocul infailibil de a oonsolida vindecarea şi de a evita intercerea                                                               *
Acest i
ADEVERAT SIROP DEPURATIV
  ICO
                                   F A V R o T
1
                                                                                                                                                                                                 -fine, P ' nr*,l‘Vl P®ntr,u a, vin decacu deseverşire maladiele pelel şi pen-
leeid^il CPni!l ITT10 r!“Pa un tratamerttu anti-sifllitic. El feresce de tote accidentele ™ pot rosul ta dm sifilis constituţională.
                                                                                                                                                                                                   ‘ ui «r. buc a lepăda, ca contra facere periculdsă tote medicamentele
fjj RECORD, care nu voru purta sigliulu C FAVROT
I I^ZSE^ALr F‘ F V ' J'"-' 8tr*da Sîichelieu, in Paris ; In 3 Icu.ij, Hacoiits, Koma Bucuresct, Bissdorfer, Zurner. Theil • Galatz Tatu....          . !'!"•• h,,,f • • '•       > Petsalis. Ka.nfmr.x- Or* ,7»    -
v. rt"Jem> Bcliuher , Barlud, Brettner, şi întâie farmaciile.
Petsalis, Kaufmes: Crajova, F. Pohl;
FAYARD*BLAYN
  contra reumatismelor, eatarelor, du rerilor, rănilor, bătăturilor ia piciore arsurilor,etc. Deposit centraal la Paris, rue Neave-St.-Merri, 40, şi in toate farmaciele.
F OTOORAFII
prea interesante şi picante trimise in plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 li. 4, 3 şi 2 ; liumpler, Konigsberg, in Prusia. Steind. Querstrase. 3. Vata-6ge asupra unor lecture picante gratis.
                                                                                                                           M0daliaSoci9tdt«i Sciintelor Induitria U 4*n Parts.
  DESTUI PERU ALBU
              Melanogen
                                                                                                                                                                                                                                                                  2T*ncI«ra c«a mai fc«no
                   k Iui
                                                                                                                                                                                                                                                               DIMBBMABB Ata<, Chimist
              rtOUEN (Fraaola; pentru a to^b! pe dat& m tote namoielo, P»rul si barba . fără prim«jdle pantrn pel* «i f»ri neci nn _ mlro». — Ac*»tâ tinctnră piwniff iele mperitrl titoT oelor tatrebnintat* pini naist giiuet î* 1«1« e«»l« c£‘e llune
                                                                                                                                    de Parfumarit.

   I. hebteb
                                                                      ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbey* Vodă No. 9.
  Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după sysf cinul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n a avut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că ie yor asigura de perfecţiunea Atelierului meu.
  Se primeşte uri-ce lucrare atingătoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări iu starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atăt in timp frumos cat şi in timp înnorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p.'m.
  In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vfinzare.
   Par preş âlente j'ai l’honneur de re-commander l’honorable public mon ate-ier artistique arrangâ d’aprfes le systeme le plus nouveau et pourvu d'appareils tout neufs.—Les prix sont rdduits et le travail trâs fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre re mon travail n’a qu’ă nous honorer de sa prâsence et nous esperons qu’il s assureda facilement de la pefection de mon atelier. —On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction, travaux ă l’etat naturel etc. — On peu-paser tous les jours, quele temps soit beau ou ouvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’ă 4 heures apr^s midi.
  MALADII eONTAoToSE
       Vindecare sicură, şi r&pide •'ELE-MOTilES Approbate de Academia de
Medicina sunt remediul cel mai efficacccontra acestor maiaau. 40 anm de successe necurmete le au dat uă îmmensa reputaţi un şi au dat naacere la laultime de cont rai aceri de cari trebue a se pîii . ' '    ecţipsiilc-mothes port pe etiquettătimbrul
V, f 2 Sîatulu' Francez ca garanţie a mareei sne 15" nca’ 51 î?cl,ise in cutii de ui formă
       i«..«n^n.°»nlredus'1 dăm mai «io».
                                                                                                                                                                                                                — Nu trebuescpriimile decât
cutiele revenite deTimbrul iu albastru ce represintam mai giQB. — jn t6te PharmaJicle.
  INSTITUTU MEDICAL
                                                                                          BUOURESCI
                                                                                      6 : strada vestei 6,
                                                                                 (LINGĂ POSTA ŞI TELEGRAE)
                                                                                      SECŢIA MEDICALE
  1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3 Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale.                  v
                                                                                      SECŢIA HIGIENICl
  1 Bae abur...............ţ3.—
  1 bae de putină cu şi fără duşi lei 2,50 1 ,  „  „  „ »  » ciment pentruj
    medicamente..........,2. —j
  1 duşă rece sistematică . . „ 1,50,
BAI DE ABUKl
                                                                                             ŞI DE
                                                                                           PUTINA
  NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise in toate zilele de la 7 ore dimineaţa pană la 7 seara.
  2. Pentru Dani ', insă băile de abur ol dată pe sfiptemănă Vinerea, la 6 ore di-|j mineaţa până la 1 post-meridiane.
  Preţurile la secţia medicală conformi prospectuui.          Direcţia
   Epitropia Bisericei Lncaci
   Pentru inekirierea, prăvălii şi a caselor din strada Şepc-ari No. 3 proprietatea acestei Biserici pe periodul de cinci ani cu incepere de la 23 Aprilie 1884 pănă la 23 Aprilie 1889, se va ţine o nouă lieitaţiune in zioa de 9 Octombrie, in localul cancelarii acestei epitropii, la ora 11 inainte do amiază.
   Condiţiunile do inekiriere se poate vedea in ori ce zi ia d-1 Epitrop 0. I. Săulescu strada Lucăci No. 19

MAGAS1N
   fondat
                                                                                                                                                  in
                                                                                                                                                 1879
jv/L-AuC3-Ji.SX3SrXJ:
           DE
s-a-m
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              1'ttrul Naţio Bocare^ti
COLONIALE 81 DELTCATESîf
y
D.P
U.
                                                                                 VIS-A-YIS Di. THEATRUL NAŢIONAL
     Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lungă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Bîuturi fine.
   Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Snls Ananas de la Mnrtiniqne. Banane de laŢlayona Beuedictin-Bltter de China antifebric. Biter din via Providenzei antl Coleric. Chartreuz, alb. galbin, si Yerde de la grand Chartrenz Fraucia. Cnruso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la Yimand Fockln Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francla. Coguac vieux, Cognac fin champagne, din Cognac. Llqnemri tot felul de gnstnri de la Mărie Brisard, din Bordeanx. Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum şi In Kirsch. Şliboviţă de Banat.
   |
                                                                                         YINURI STREINE ŞI INDIGENE.
   Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios.             Cu stimă, D. G. MOCLANU.
MARELE MAG ASIN

LA CAVALER
CM
                                                                                                                                 w
o
 o
 oe
 >
 o
 O
 C_2
 ca
 <D
 GO
 «J
 -a
 t—
in
CM
 O
   Anunţăm pe onor. Public şi distinsa noastră clientelă, că pentru sesonul de toamnă, am primit din propria noastră fabricaţiune ui colosal asortiment de haine pentru bărbaţi şi băeţi, astfel că onor visitatorţ va avea de admirat o adevărată exposiţinue de haine, ată prin variatele şi modernele dese nuri ale etofelor, căt şi de eleganţi [ confecţi nnei.
                               cavalerul de mode
PRAF UNIVERSAL DE BUCATE
                                                          al doctorului (rolis iu ^ieiia
                                                             (articol de comerţ de la 1857.—Firmă improtocolată)
   Pănă acum neajuns in efectele salo asupra discompuncrei mai uşoare a bucatelor greu de mistuit, asupra digestiunei şi a eurăţirei sângelui, nutriţiunei şi intărirei corpului. Intrebuinţăndu-se de două ori pe zi lucrează asupra suferinţelor ca : indigestiune. greutăţi in stomac sau in intestine, dureri articulare, catarh stomacal, ermoroido, scrofule, gălbinare, bubuliţe, cronice, dureri de cap periodice, peatră sau flegmă, tuberculosa şi altele. Acest praf face servicii excelente şi la curele cu apă minerală; inainte şi după cură.
   Depouri in Bucureşti Îs I. Brus, Dr(g. şiC. Gsrsabek, Dreg. Buziu, Schuller farm. Ploeşti: Fraţii Stnuescu şi C. Schuler, farmacist. Djpou central (expediţii poâtale zilnice): Vima, S/efajisplatVz 6 (Zwttlhci). Pie(u) uni cutii mari 1
fiorin 26 cr. una mica 84 Kruceri. On. public e rugat să obsrrve bine fim» ţi marca noastră.

^ipogr afiaN. Minier cu iala Theatrului
JBosseî.