„ 1U ^ A„„^r'TTTjW< TERI 14 OCTOMBRE 1883 Administraţia. Calea, Victoriei Nr. 33. ANUL AL VTTI —No. 227 ABONAMENTELE I Jrutontă ţara, pe an . . . . » pe 6 lnn(. . . , pe 8 Innl. . . Jtm streinâtate pe an ... 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei ilunentolt ie priimesc la Administraţie. jfo Capitală 10 bani nuniăro : iii Districte 15 bani nnmăru |rector : M. PALEOLOGU TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII I.inia 30 litere petit pag. 17. 4« Reclame pag. 111 .... 1 50 > » II .... 2 50 r HUNCIU Toţi domnii abonaţi din capitală şi ti districte, a căror abonament a ex-f»L sunt rugaţi a achita costul căt neîntârziat. , Administraţia I___________ Bucureşti, 13 Octorabre 1883 Cele două vânzări ce apasă - ijre asupra cugetului actualilor ■i (ducători ai Statului ; vânzarea iisarabiei şi vânzarea Dunării, o-rate in mod clandestin de către ivernul zis naţional-liberal, cari ■măntă pe capii acestui guvern, pentru că sar căi de ceea ce făcut, dar pentru că se simt ’âd că sa pătruns chiar şi cei 1 jiurul lor de actul ce au se-rşit; aceste douâ afaceri politice, solvate dupe ştiinţă şi cu bună edinţă a guvernului actual, una jt favorul Rusiei şi fără compen-ţiunile ce ea ne oferea, alta nform interesului german şi spre lider ea suveranităţii noastre termale, dau bătae de cap juriului Romănul să găsească un 'ieaciu cu care să vină a scutu-|i de ] n • d-nii Rosetti şi Brătianu •spunderea perderii Basarabiei a Dunării. Românul pretinde că oposiţiunea ite avidă de acusaţiuni, că ea liană tot şi nu voesce să recu-oască nici un bine făcut de că-e acest guvern, care de şi are •i şeii nu se poate să nu aibe şi pte bune, recomandabili; dej a-bea. adaoge el, oposiţiunea nu '•bue a fi crezută nici in acuţi ţiunile sale privitoare la per-erea Basarabiei si a Dunării. ! j Osteneala organului oficial roşu se pare şi de astă-dată fără nici ţi folos, căci acum purtarea gu-femului actual in zisele doă in--fese capitale ale statului Român trecut in simţimentul public lii-tasă precum este ori-ce trădare, nu mai poate avea vre-un e-^r‘t uşurător sublcrfugielc la cari ' :argă vicleanul ce stă in capul (licinei de la Romanul. Ou toate acestea noi tot vom fdeva imputarea ce ni sc face că iu dăm nici o laudă guvernului losetti-Brătianu şi ne explicăm. ! Noi privim o stare de lucruri in întregul seu, o considerăm din [finetul de vedere politic şi administrativ; o cercetăm in aspectul jn moral şi material; şi cănd ve-lem c.ă reni domină in mod a-In'oape abs lut, nu mai credem că Be poate ti permis să ţinem compt le binele neînsemnat, ce pe iei pe ;o]ea se poate inteinpina, intrănd bne-va in amănuntul situaţiunil. Itanţnrile ţi inserţiile se primesc Bucureşti, la Administraţia ziarulnî ii Ticna, la binronrile de anunţuri Heinrit Schalek, Wollze.le 12;—A. Oppelik, Stubeb-stein 2;—l’arlg, C. Adam, rue CIdmenc 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. Cum oare şi-ar mai perde cineva timpul, intru a constata că in cutare colţ al ţerei este un prefect sau un judecător conscieuţi-os, care lasă să resufle mai liber administraţii sei; cănd luată in general administraţia şi justiţia este compusă din tot ceea ce a găsit mai abject in societate, din vagabonzi sauinclividi certaţi de justiţiă, şi pînă şi chiar din omo-rîtori cari şi-au făcut osănda la ocnă, precum este de esemplu poliţaiul Copăceanu din Rîmnicul-Vălcei. Cum ne-am osteni invan a căuta cu felinarul să găsim o bună iutrebuinţare de fonduri publice, o mică economie realisată la cutare paragraf bugetar, o clădire bine făcută ici şi utilă chiar; cănd a-tăt fondurile publice căt şi paragrafele budgetare se risipesc fără nici o socoteală, servă drept creare de averi pe la diferiţi dalcăuci ai d-lor Rosetti-Brătianu; iar in căt pentru clădiri, daca ele sunt drumuri de fer sau fortificaţiuni derădicat, unde se pun in joc milioane nu sunt decăt intreprinderi speciale in beneficiul consorţiului intreg al mâncătorilor budgetului cu eliminarea intreprinzâtoril or serioşi ce sar putea presenta. Cum oare am mai veni să constatăm dreapta aplicare a legii in mod extraordinar, prin cine ştie ce scăpare din vedere, sau noroc al administratului, cănd de pro-tecţiunea legilor se vede privată societatea intreagă care ţipă şi se vaetă de arbitrariu şi spolia-ţiune ? Dar apoi, cănd interesele cele mai mari ale Statului se dau de mal, cănd, in locul regimului constituţional se aşază regimul personal, cănd prin tot felul de intrige din partea agenţilor guvernului se vâră zizania intre ţărani şi proprietari, şi se nutreşte vrăjmăşia pănă a se ineuragia omorul proprietarilor de către ţărani ; cănd, pre d’asupra totora, se dă şi lovitură de graţia Cons-tituţiunii actuale, dupe ce că s’a intrebuinţat toate chipurile ca ea să remănă numai literă moartă ; cănd asemenea calamităţi enorme ţin in nelinişte şi desperare sim-ţimântul public, mai poate sta cine-va să caute cu microscopul a satisface dorinţa de laudă a domnilor de la Românul Apoi acestea sunt m cirla in care se incacă ori-ce alt bine şi învederat este că susţine o absurditate R cănd cere a se o- ce piere cupa cineva de binele ast-fel. Dupe ce insă Rcmiămq vine cu asemenea pretenţiuni deplasate, se intiude apoi să şi pipăe adevărul acusaţiunilor ridicate contra vânzării Basarabiei, Dunării, şi contra intrării nesocotite a guvernului in alianţa austro-germa-nă, Vom releva in numărul viitor şi valoarea obiecţiunilor Românului de felul acesta. ŞTIRI TELEGRAFICE Berlin, 23 Octomvrie. — împăratul Wil-helm a sosit la Berlin in deplini sănătate. Yiena, 23 Octomvrie. — In bngetul imperiului prezintat delegaţilor cheltuelile ordinare flgureazi pentru suma de 106,900,000 fiorini şi cheltuelile extraordinare pentru 8,100,000 fiorini. In aceste ţifre bugetu ordinar al resbelului coprinde pentru 103, milioane 700,000 şi bugetu extraordinar pentru 8, 103,000 din care 7,300,000 pentru ţerile ocupate, Bosnia şi Herze-govinn. Paris, 23 Octomvrie. — Deschiderea sesiuni extraordinare a Camerilor a avnt loc lira incident. D. Challemel-Lacour, ministru al afacerilor străine, a impartit senatorilor şi deputaţilor o Carte Galbena, precedată d’o expunere asupra afacerilor din Tonkin care constată că situaţia Pranciei la Tonkin s’a îmbunătăţit; probează că negocierile cu China n’au reuşit din cauza pretenţiunilor mereu crescănde ale Chinei, care cerea ca Prancia să părăsească Tonkinu şi ca fron-tiara Anamului să fie fixată la sudul riului Roşu. In expunerea sa ministrul exprimă speranţa că sosirea intăririlor trâmise la Tonkin va sfirşi curând pacificarea complectă a acestei ţări. Trei delegaţi ai oposiţiei moderate decli- a o io a3 i i i inir.ş spre Plopi. ;>■-1 ■ i m nănd mandatul lor, inlocuitori lor au să fie | şi de statul său major. convocaţi. Impăratu Pranţ-Iosef va priimi Joi Ia amiazi delegaţia ungara şi la ora unu de legaţia austriacă. Londra. 23 Octomvrie. — Daily Tele graph află că Germania a refuzat să spri jineascâ demersurile, pe care le face Engli tera Ia Constantinopole, privitoare la refor mele ce trebuesc introduse in administra ţiunea Armeniei. CRONICA Alexandria. 23 Octomvrie.—S’au tatat patru cazuri noi de holeră. cons- Berlln. 23 Oetomvrie— Gazeta Germaniei de Nord deelară nefundata ştirea că contele Herbert de Bismark va părăsi postu seu de casier la Ambasada din Londra. Comtele Herbert se va întoarce la postul s6u treefend prin Priedrichsruhe. Rechemarea sa din Londra n'ar respunde nici propriei salo dorinţe nici inteuţiunei guvernului. Yieuft. 23 Octomvrie. —Ratificările con-venţiunei pentru legea drumurilor de fer austriaca cu drumurile do far Orientale vor fi şehimbate de seară la ministeru afacerilor străine in' preseuţa delegaţilor a patru state interesate. Yiena. 23 Octombrie. — Delegaţia austriacă a ales pe comtele Czartoryski preşedinte şi pe de Honhewart vice-preşe-dinte. Luund in posesie fotoliul preşedenţiei corniţele Czartoryski a probat că trebuinţa păci printre popoare e generală şi ca toate guvernele ţin eomt de această trebuinţă. Delegaţiunea va putea 'dar să discute bugetul armatei luând in consideraţie situaţia financiară, fără a uita cu toate astea d’a procura Monarhiei mijloacele trebuincioase spre a apăra in ori-ce eventualitate onoarea, drepturile şi interesele popoare-loi sale. Viena, 23 Octomvrie. — Delegaţiunea ungară a ales pe cardinalu de Hayuald preşedinte, şi d. Ludovic Tisza vice-preşe-dinte. Concursurile pentru catedrele vacaDte de de Ia şcoalele normale primare din Bucu reşti şi Galaţi au inceput. Curtea de apel din Focşani va judeca azi, 13 curent, procesul dintre stat cu d n Serea şi Bogdan, piivitor la sustragerea a 40.000 lei de la tribunalul din Tecuciu Statul ca apelant, va avea de apărător pe d. avocat Voinov. * Rom. Liberă afla câjd. C. Leccas a retras prin demisiune motivata, din'consiliu eo munal. Sa zice că acelaş gănd l’ar avea şi d-nu T. Ţaciu. Ne pare ca esemplu d-lui Lecca va fi urmat şi de alţi domni consilieri. De altminteri cetăţenii nu se indoesc de sigur de perfecta armonie ce domneşte in sănul sfatului orăşenesc, de urbanitatea cu care se tratează intre danşi d-ni consilieri de imparţialitatea şi buna-voinţă cu care discută cestiunile cetăţii, mai cujseamă prin părţile pa unde d-lor au câte un pârdalnie de interes. Noi am propune ca, de se vor întâmpla in curând, dupe cum se sună, noi alegeri, cetăţenii să caute a intruni voturile lor asupra candidaţilor cari ar locui pe stradele mai centrale, pe uliţele mai frecuentate şi mai comerciale, ca să se învrednicească şi acele cu un pavagiu mai cilibiu, că infun daturile şi stradele actualilor consilieri s'au reparat şi inoit toate, după poftele inimi d-îor, Aşa este: adevărata democraţie incepe tot-d’auna de la sine. * Toate ziarele au anunţat irabucurâtoarea ştire cum că membrii consiliului comunal au luat lăudabila mesură d'a ridica’taxa serala pentru cafenelele—concerte—aceste cuiburi de demoralizare—la 30 lei. Dela 10 ale acestei luni trebuia să se pună in apli caţie. Se vede ăusâ că unii dintre membrii au de aproape cunoştinţă cu acele zise artiste, căci măsura nu s’a vfizut aplicată. Precum se vede, părinţii comunei—daca părinţi pot fi numiţi—sfidează morala publică şi confribuesc la demoralizarea societăţii noastre. * Comunele Focşani şi Craiova au sporit ancă de mult timp taxa serala pentru cafe-nelele-concerte, stărpind prin această un rău recunoscut primejdios. Democratul anunţă că şi comuna Ploeşti a impus o taxă serală de 30 lei.—Numai edilii oraşului nostru trebue să lase a fi influenţaţi şi a nu urma binefăcătorul exemplu al celor din oraşele numite ! Manevrele Duminică, 9 Octombrie, orele 9’/4 dimi neaţa, M- S. Regele a plecat din Si nai v la Ploeşti, iusoţit fiind de general Creţeanu, şeful Casei Salo militare şi de colonel Can-diauo, adjutantul de serviciu. La gara Bâicoiu, Maiestatea Sa a fost întâmpinat de domnii general de divisie Ceruat, comandantul corpului II de armată La orele 11, Regele intră in gara Ploeşti, iu care o mulţime de lume se inţesa pe peron, unde sta şi o gardă de onoare cu musica ; toţi aceştia aduuaţi pentru a saluta ;pe Suveranul, care fu primi’ de domnu G. Chiţu, ministiu de interne, de prefectul Judeţului Prahova, şi fu intimpinat cu pane şi cn tare de către primarul oraşului. După aceasta, Regele, suindu-se in trăsura Sa „a la Daumont," impreunâ cu domnu ministrujdo interne şi cu primarul, merse a catedrala oraşului de sub patronagiui Sf. loan^unde ascultâ^Sinta liturgie, in urma căreia s a cântat un Te-Deum ; iar după aceasta Se duse Ia locuinţa ce ’I era pregătită in casele domnului Radu Stanian, primarul Ploeştilor. La orele 2, Majestatea Sa eşi in trăsură CJLdomnu ministru Chiţu şi merse mai ântăiu să inspecteze ambulanţele corpului II de armată, unde nu se afla de căi un singur bolnav, căci trupele in tot timpul manevrelor n’au avut de cât 20 bolnavi. De aci, Regele Se indrepteazâ spre bariera Cămpinei, unde incâlică şi, insoţit de statul Seu major, Se duse să vază oastoa ce sosea in oraş, spre a cantona. La orele 10, Augustul Suveran se întoarse la locuinţa Sa iu mijloculjjurărilor popora-ţiunei. MIZERIILE CĂILOR FERATE Călătorii pe linia Bucureşti-Piteşti, au văzut cu mirare petrecăndu-se următorul fapt spune „B. Public La staţia Găeşti, amploiatul de inspecţie,-al cărui nume nu 1 putem spune la till]p’_ umbla printre călători, bolnat prăpădit, Era, adică, atât de bolnav, in cât pentru a putea să şi indeplineaseâ serviciu, era dus de subţiori de câtra maengii. întrebăm pe onor. Direcţiune, cum de permite funcţionarilor sei bolnavi să dea această privelişte călătorilor. Noi ştim că unui funcţionar bolnav i se dă congediu până la reinsănâtoşire. Direcţiunea ştie densa ceva de cazul acestui funcţionar din gara Găeşti , care a smuls mila şi compătimire din inima călătorilor care I’au văzut in această stare de plâns ? Până acum in ţara romanească, numai cazuri ca acestea nu văzurăm : Un funcţionar, in neputinţă de a se susţine pe picioare, de bolnav ce era, şi totuşi facăndu'şi serviciu dus fiind de subţiori de către macagii. Şi aceasta la căile ferate ! Ceiem explicări. Cine cunoaşte cum s!a lucrurile in această privinţă, să le dea la lumină. Nouă ni se pare că direcţia nu e tocmai neprihănită faţă cu cazul acestui funcţionar, in halul in care 1’arn văzut. Publicăm mai la vale o petiţiune adresată d-Jui Prim-ministni de că-■re un mare număr de cetăţeni din Alexandria. Cititorii noştri vor vedea cum iu judeţul Teleorman sunt trataţi cetfi- enii, chiar cei mai paeimei, şi pot să-şi inchipuiască ce suferă’aceia car] indrăznesc se ridice capul contra sbinlor d-lui Chiriţescu, cum ii numesc petiţionarii. Nu mai este nici ruşine de oameni, nici sfială de legi, nici" frică (le ^ zeu : to in poliţia şi te bate ziua namiaza mare in mijlocul târgului, precum s a intemplat acum călăii vreme unui profesor, precum s a utSmplat şi nenorocitului de care ■ orbeşte poliţia. A sa vooste d-l ('hi- TIMPUL " riţescu, vestitul prefect de Teleor man. Aceasta se chiamă sistem libera şi guvern, liberal şi funcţionari libe rali; şi d-1 Chiriţescu este unul din stâlpii guvernului de astăzi. In aceasta petiţie se vede aseme nea cum şi justiţia este neputincioasă in faţa prefectului — sbir. Poliţaiul dat in judecată stă la postu lui, nu [preda citaţiile marturilor şi procesul se amănă căci nu sunt do vezi de citarea martorilor. Aceasta este justiţia liberală. In momentul iu care petiţionarii au trimis petiţia d-lui Ministru, ei nu ştiau de căt atăt, şi se plângeau numai de aceasta. Dar d-l Chiriţescu nu se mulţu meşte ca sbirii săi să bată şi să schingiuiască nepedepsit pre cetăţeni; el nu admite nici măcar ca să fie daţi iu judecată ; şi de aceea a stăruit la d-l ministru, care a şi permutat din Teleorman pe toţi magistraţii Tribunalului. Se vede că nu erau slugi plecate ale prefectului şi de aceea ministrul justiţiei s’a grăbit de a-i schimba. Eacă satisfacţia dată de d-l. Bră-tianu petiţionarilor! Nu ne-am fi intins asupra acestor fapte daca ar fi fost izolate. Dar ele se petrec in toată ţara şi cu atăta grozăvie in căt lumea nu mai îndrăzneşte nici să se plângă. La cine să se plângă? La prefect ? Apoi prefectul i-a pus pre acei sbiri să-şi bată joc de cetăţeni. La justiţie? Dar magistraţii sunt la ordinile prefectului, sau, daca nu, sunt destituiţi. La ministru ? Dar ministerul liberal nu poate sta la putere de căt prin corupţiune şi prin frică. Nu îndrăznim să tragem conclu-siunea naturală ce izvorăşte din aceste idei, şi ne mărginim a recomanda cetăţenilor răbdarea şi a ruga pe Dumnezeu ca să păzească pe M. S. Regele şi pe ţara Românească, pe care M. S. o lasă in exploatarea acestei haite de lupi cari se numesc liberali-naţionali. Domnule Prim Ministru Desperaţi de nedreptăţile şi maltratările ce ni se fac zilnic mai cu seama de autoritatea poliţieneasca din acest oraş, venim a ne plânge că pentru noi nu mai este justiţie. Pare că n'ar mai fi legi care sâ înfrâna abuzul de putere şi capriţiul acestor funcţionari, de vreme ce ei in ca'ea arbitrajului nu mai gâsesc nimic care să li se opue. Când reclamăm ş’ la autorităţile superioare, rfispunsul este ori o tăcere surdă şi prin aceasta mai mult o incuragiarc a funcţionarului abătut de la lege, ori o formă de cercetare foarte târzie fâra nici un resultat practic. In această situaţiune fie caie din noi ’şi zice : numai e dreptate, căci nimeni nu ne asculta ! eşti—Ganeşti plasa Eîului judeţul, Muşcel, cu servitorul seu Gheorge Stoica Coman, după ce vflnduse marta sa de Chiristegie şi rachierie şi se inapoia la Comuna sa prin strada principala a târgului, nărăviţii agenţi poli-ţieneştt vâzăndu’l in haine ţărăneşti, crezând că este un simplu ţâran, gata a face cum e bine ori de câte ori are aface cu poliţia, se agaţă de densul şi nici una nici alta voesc să 1 aresteze la poliţie peDtru motivul că a indrăsnit să treacă cu căruţa sa pe această strada. In zadar bietul Dincâ Nedelcu se silia a convinge pelagenţii poliţieneşti că nu merita o arestare pentru faptul de a trece cu trăsura lui prin târg, totuşi protestările sale au rămas fără a fi ascultate şi luându-i-se trăsura cu caii la politie, mai târziu atât el cât şi servitorul seu au fost conduşi cu forţa, bătuţi şi târâţi de p6r la localul politiei, făcându-şi d-nu Po-liţaiu din acesata ca şi din multe talte asemenea un merit că poate să'si bată joc de cine voeşte fără să aibă temere de vreo răspundere. Fusese până acilea tot-dauna ocrotit de fostul procuror D. Stâncescu şi obicinuit a se rezima pe protecţiunea funcţionarilor superiori. Din norocire procurorul s’a schimbat şi d-l Ahil Negreanu a fost dat judecâţei. O dată afacerea ajunsă la Tribunal, credeam că tinerii magistraţi cari compun Tribunalul âşi vor face datoria, apărând interesele soţietâţii şi dând pedeapsa meritată funcţionarilor abusivi. Ceea ce ne umple insă inima de durere şi de mâhnire, d-le prim ministru, este că vedem incâ funcţionând acest d. poliţaiu ce ’şi-a uitat incâ do mult rolul funcţiunei sale, prefâcându se in agentul ucizător al libertăţilor cetăţeneşti pe care legea ’i o-bligâ să le păzească ca pe un lucru sfânt. Şi că du e ne-intemeată mâhnirea şi durerea noastră—fără să ţinem seamă de şop-tele răspândite de densul pe ici şi colea că prefect Chiriţescu ’l protejazâ şi in a tot puternicia sa, ’i-a făgăduit până şi primenirea Tribunalului cu alţi judecător, n’avem pentru a vă convinge, de cât să vâ aducem la cunoştinţă faptul acesta. La 4 c. a fost ziua hotărâtă să se judece procesu in care d. poliţaiu şi cu agenţi sei este dat in judecată cu requisitoriul d-lui Procuror, după cum arâtarăm mai sus, insă pentru că era vorba despre densul, el, ca funcţionar, şef al ajutorului de poliţaiu a făcut ca procedura să nu fie indep .uită, neinaintănd sub-prefecturii in timpul util dovezile de predarea citaţiilor, aşa iu cât Tribunalul s’a găsit in neputinţă do a judeca procesul, compătimind numai de strâ-gănirea unui insemnat număr de marturi, fiind toţi aproape şeapte-zeci. Acum d-le prim ministru, in faţa celor ce preced rămâne să apreciaţi dacă bine se face a se mai ţine incâ in funcţiune — eel puţin ne suspendaţi—nişte funcţionari cari prin posiţiunei ce ocupă au la indemână totul ca să facă să dispară ori ce probe pentru descoperirea adevărului, fie prin ojstrâgânire indelungată, fie prin o influenţă esercitată asupra marturilor chemaţi in propria causă aceluia sub a căruia autoritate poliţienească zilnic se găsesc. (Urmează semnăturile unui insemnat nu-mer de cetăţeni Alexăndreni.) Cate chinuri şi vaete n'au răsunat intre zidurile localului poliţienesc mai cu seamă noaptea ! Cate arestări ilegale, câte bătăi şi schingiuiri nu ar fi mărturisite de acele ziduri când ele ar avea mijlocul a se putea exprima ! In mijlocul nopţi şi in tăcerea ei, înţelegeţi, d le Prim Ministru, că marturi oculari nu se pot găsi, dar auriculari sunt mulţi cari din intămplare au trecut vreodată pe la localul poliţienesc. Dar nici aceste mijloace du mai sunt de ajuns pentru zbirii poliţieneşti cari in nesaţul lor de a-şi bate joc de libertatea şi onoarea cetăţenilor, au făcut pre Orăşeni din Alexandria spectatorii unui scandal public iu mijlocul stradei şi in mijlocul zilei. Iată faptul d-le Prim Ministru: Un Dincâ Nedelcu din Comuna ;Retevo- Scandalul generalului Racovita Citim în organul bârlădeu Legalitatea, de la 9 Octombre următorele: Totâ presa europănă şi cu densa, însuşi cele mal însemnate organe de publicitate ale Franciel au deplâns, blamând cu asprime, scandalul înscenat de plebea descree-ratâ a Parisului cu ocasiunea visitel în capitala lumel a regelui Don Alfonso al Spaniei. Iar guvernul Republicel, prin preşedintele săU, n’a lipsit un moment, a da deplina satisfacţiune Suveranului Spaniei, spălând ast-fel pata ce ar fi planat asupra naţiune! francese prin acea desgustâtore întinare a ospitalităţii, de care tote naţiunile civilizate sunt atât de gelose. Printr’o coincidenţă ciudată, mai în a-celaşiu timp la cea l’altă estremitate a Europei se petrecea un scandal, a cărui victimă de şi nu era un cap încolonat, der al cărui autor fiind un factor îusemuat al guvernului, a întrecut prin smiutelă chiar impertinenţa plebei parisiene. Voim să vorbim de scandalul de la Iaşi, provocat de d. general Racoviţă prin ordinul ce a dat, interijicând ofiţerilor de sub [ comanda d-sale, d’a asista la balul cununii d-lui general Catargifl, unchiul şi adjutantul Regelui Milan al Serbiei. Dacă purtarea generalului Racoviţă s’ar reduce la persona generalului Catargiu, ia încă, din punctul de vedere al celei mal olementare urbanităţi, ar fi cu desăvârşire blamabilă; atunci însă, regularea diterând ’i-ar privi personal, şi noi am putea a ne abţine de la ori-ce comentarii. Intru cât însă, înalta poziţiune oficială a părţilor, atinge relaţiunile internaţionale ale ţărei, este de datoria presei d’a preveni impresiunea desastrosă ce purtarea unui factor important al guvernului, ar putea produce în aiară asupra sentimentelor na-ţinnei române. Ne-ar fi cu neputinţă a recapitula în câte-va colone ale micului nostru <ţiar, istoria relaţiunilor României cu Serbia, vom enumăra numai câte-va trăsuri genorale. Este constant, cî amiciţia strânsă prin înrudirea dinastiei „Basarabilor cu a Nie-manilor," în curs de sjte ani, a mânţinut ambele naţii în legături intime, am putea PJVE PUNEREA IN SCENĂ D. Iules Bonnassies a dat la lumină, sunt mulţi ani de atunci, o lucrare importantă, intitulată Istoria ad ministrativă a Teatrului frances in veacurile şeaptesprezece şi optsprezece. Autorul a făcut o nomenclatură foarte conplectă a tutulor funcţionarilor teatrali. Ceea ce 6nsă a uitat — sau a trecut inadins cu vederea — a fost de a vorbi şi de regisor sau punStorul in scenă, unul dinru-ajele esenţiale ale teatrului modern, această mănă nevăzută care regulează intrările, ieşirile, care aşează pe actori, ii face să şează, să se ridice, să umble, care, in stărşit, ţine, pentru a zice astfel, sforile acelor păpuşi perfecţionate. S’a crezut mai 6ntâiu că a fost o scăpare din vedere involuntară; dar fiindcă nici unul din autori cari s’au ocupat de curiosităţile dramatice, — Victor Fournel, Despois, Celler, Louis Molland — nu menţionează această funcţiune de regisor, trebue să se conchidă, zice d. Alphonse Daudet, că nu exista pe timpul lui Moliăre şi că arsta puneri in scenă nu era ăncă inventată. D. Daudet spune că, la această epocă, formula teatrală era mai puţin complicată ca in zilele noastre, deoarece scriitorul n’avea decăt să’şi aştearnă ideile sale, sentimentele sale, cu un număr restrâns de persoane, o convenţiune de costume şi de decoruri Cele mai lungi piese se studiau, se montau in opt zile, se jucau apoi, fiecare actor inăintănd pe rend pănă in faţa scenei spre a debita tirada sa ca şi o arie de vitejie. Frumoasele pagine filosofice din Tartuffe sau din Misanthrope. atăt de adânci, atăt de umane şi de reale, au fost astfel recitate din faţa scenei, in timp ce persoanele celelalte din piesă, nefâcănd nimic şi distraţi erau reduşi la rolul de spectatori. Dealtminteri, ar fi fost foarte greu d’a regula o punere in scenă oarecare la o epocă cănd un indoit rănd de seniori se desfăşurau de fiece parte a teatrului, turburăndu-1 prin duceri şi veniri sgomotoase, căte odată chiar prin mistificări, ca intr’o scară cănd un marchis glumeţ avusese ideia d’a aduce cu el şi a instala la locurile poate mari ajuns reservate atăţi cocoşaţi căţi a putut să strângă. In asemenea condiţiuni, se uşor înţelege că nu se căuta efecte de scenă. Sfaturile autorului erau de Un scriitor dramatic destul de necunoscut, Chapuzeau, contimpuran cu MoliSre, intr’o mică carte foarte interesantă şi foarte rară ce a publicat asupra Teatrului Frances, ne spune la capitolul repetiţiunilor că„ autorul asistă căte odată şi indreptează pe comedian,daca cumva greşeşte, daca nu prinde bine înţelesul, daca nu este natural in voce, in gesturi, dacă dă prea multă căldură unor pasaje puţin importante. Şi comedianului inteligent i-este iertat d’a ’şi da părerea la aceste repetiţiuni, fără ca camarardul s6u s’o găsească rea fiind că este vorba de binele public... “ Trebue să credem că la apei că comediann erau mai puţin su tibili ca in ziuaMe azi ; căci tot să fiă in cauză binele public n nalităţile noastre teatrale acord, maraderiei foarte rar-sau de loc- i tul de critică. In ce priveşte d’a se lăsa autorului grija d’a ’şi pune pj, * scenă, aceasta se putea pe tirm i Chapuzeau, cănd nu era vom.-căt d’a indrepta pe comediar » 4* W 41 Vi Pl: jfli * r. .as* căt d’a indrepta pe comedian»’: vocii şi gesturi lori ui; dar cu of,, caţiunile “teatrului modern, ai este foarte greu, căci optica $] j nu este decăt aceea a vieţei, şi ş urmare cere un[[studiu special.*! Totuşi, unii ^din autorii % regulează singuri punerea in i a pieselor lor. O asemenea pildl dă d. Daudet pe Sardou care U cui regisorului şi nu suferă ri meni lângă dănsul pentru a*î repetiţiile. El vine la teatru cu | montată in capu-i. El ştie mai inte cănd actorii se vor aşeza, se vor ridica şi cănd vor trai1 el poate spune posiţiunea exai fiecărui accesoriu şi dacă cutai trebue să se deschidă pe dini. sau pe dinafară. înţelege orcine că Sardou, s du-şi comedia, a şi jucat-o, că zut-o in acelaşi timp cănd a con o ; şi aceasta este in adevăr o diţiune teatrală, aceea adică d da seama atăt de mişcare căt ş vorbire intr’o artă unde ochii" tot asa de buni judecători ca şi direa. Dar nu toţi scriitorii sunt c Sardou, care ’şi-a sacrificat viaţi cliisiv teatrului şi care cunoaşte colţurile şi colţişoarele meseriei Sunt unii pe cari scena ii inii dează; cari, de şi av6nd - --foarte bună iMglU î.:i— !*î c Ii )nr ! bţjT, :!T O VISw tare hotărâtă de ce au conceput, nu ştiu cum explice pentru a face să fiă trai. in fapt şi înţeleasă de alţii; c? 16 lipsesc aplombul, fiind că se ■-*i| neîndemânatici de a gesticula ţivsi a declama ideile lor. Şi apo* irVUt observaţiunile ce trebue să se IŞ interpreţilor. Chapuzeau vorbeşte la largul a dar esţe mai necomod decum jj deşte cineva d’a indrepta pe V median. Cănd autorul este tănăr şi se fâţişează cuprima lui piesă, repet. 6i pricinuesc acea bucurie ciuc ce simte sculptorul sau pictorul ulmt căt lucrarea sa înaintează, că j direa lui se intrupeşte şi devine op Tot ii pare frumos, excelent. Ar bui ca actorul să fiă de tot 1 pentru ca un debutant dramatic, cultănd declamăndu-se prosa versurile lui, să nu simtă o imp siune de curată incăntare. Mai târziu, cănd experienţa vi daca cineva observă că sentiment ce a incercat să exprime sunt dc-figurate de interpretaţiune, ăncă iiu simte jenat d’a o spune. E aşa-greu d’a zice unui om care preti a’şi cunoaşte meseria : „V6 înşelaţi nu este bine!-I In asemenea caz, medianul 6ţi pote respunde sute1 mii; el invocă experienţa, obicinui lui cu publicul. El ştie ce face şi; nu face efect. Aşa că autorul silit să tacă aşteptând ăntăia ren sentaţie care să'i dea dreptate. Ou un bun regisor lăngă el, ai rlu evită toate aceste nemulţum Dar un bun regisor, nu numai noi, dar chiar in Paris, este lut rar, căci funcţiunea cere o m: inteleginţă scenică şi foarte m» dibăcie şi tact. Publicul nu ştie, v6z6nd|Jo pie jucăndu-se, căt lucru a trebuit pt tru a pune la loc, a ordona o ac ţiune ce-i pare aşa de naturală. N o intonaţiune, nici un gest nu st cari să nu fi fost convenite, care, nu facă parte dintr’uu tot (ensembJii â bine cugetat. Cele mai mici parade iif aşa se numesc ducerile şi 'venin i pe scenă— au fost obiectul unr! lungi discuţiuni intre oamenii con petinţi din Paris. De cumva es multă lume pe teatru, trebue să u găsească locul fiecăruia, să se a moniseze grupele intre ele, a da Q * * j persoanelor mute, şi d’a con-cu toate acestea interesul aco-mde se află, spre a nu flutura tuate colturile. «că, din potrivă, nu sunt decăt , persoane faţă in faţă, trebueşte L vegheze ca ei singuri să um-ţrtreg teatrul, d’a face să incea-cena intr’un colţ, a urma intr’ a preumbla acţiunea fără a o rupe, a evita d'a lăsa prea mult o parte de scenă neocupată ice. ieste lucruri sunt elementare in crie, dar nu este mai puţin ade-ijt că trebuesc bine ştiute, şi că fie să se proceadă cu precauţi-mai cu deosebire cănd este in unei situaţiuni delicate, a uneia iacelea scene periculoase, in care atârnă de la mişcarea persona- rpate acestea se însărcinează re--ful a le regula, dup6 ce ia, bine • (ts, şi părerea autorului, •jdemănarea stă in aceea d’a pune lelief ideea piesei, d’a ingriji ăn-I planui’i şi d’a lăsa intr’un spa-,gol de perspectivă defectele sau ’ţciunea operei şi a interpretării. ' ,tă răbdare spre a ajunge aci! lupte de susţinut cănd cu au, cănd cu comedianii ! piesa cea mai bună se desco-totdeauna la incercare repetirea ţiunilor sau lungimi de mono-|e ce nu s'au observat la citire, ue să se obţină din partea au-ui ca să mai lungească, o scenă |Să o scurteze. \ o lungi nu e nimic, dar o scurta, lales cănd autorul dramatic este ftcelaş timp scriitor, dacă s’a a-»at a încadra drama lui intr’un taj frumos, va fi cu greu a’l uvinge. .?aţă cu comedianii, situaţiunea regi-lului ăncă nu este mai comodă, i va trebui să le menajeze suscep-tdităţile, amorul propriu care săn-,ză îndată ce l-ar atinge, a .ăntăiele repetiţii tot mai merge fie-care actor are focul crea- _ iii, Învaţă, lucrează, cercetează; || daca studiele ţin prea multă vre-ardoarea se stinge. El oboseşte, iervează. Acei cari ’şi ştiu bine :.rile se fac nerăbdători din pricina ■rzierilor aduse de inteligenţe mai fie sau mai puţin experimentate, ţisorul trebue să impace pe toţi. ye multe ori s’a intSmplat şi la noi J’eatrucă unii actori s’au supărat, lasvărleau rolurile şi refuzau d’a repeta. h trebue să facă regisorul intr’un menea cas ? Să fie cu sănge rece iă dea el replica in locul cornelului supărat. Pentru aceasta Snsă, |bun punăor in scenă trebue să fltă la un moment dat să ţină locul Krui personaj din piesa ce se tetă. Acesta este cuvîntul pentru je ar trebui să se aleagă in general Rtu funcţiunea de regisor un fost r, pe care vSrsta sau vre-infîrmi-h oare-care l’a silit să renunţe la ■|>tru. Regisorul ăncă trebue săcu-'Scă bine limba, pentru ca să potă succes să indeplinească funcţiunea i se încredinţează. Aflând despre intenţiunea d'a se ui d. Verneuil ca regisor al Tea-Hui Naţional—numire ce ne pare s’a şi făcut — nu ne-am sfiit o condemna. Cuvintele pentru i am făcut această le-am expus Ş sus. Numitul domn nu indepli-te nici una din condiţiunile cerute ii regisor, şi, mai mult ăncă, nu oaşte limba românească, im avea ăncă multe lucruri de » asupra acestei cestiuni a pune-in scenă, despre care n’am vorbit ăt intreacăt; dar, daca cititorul se plictiseşte cu asemenea subiec-vom reveni din cănd in cănd a-ră’i luănd in ajutorul nostru păre-j autorizate a mai multor bărbaţi iipetinţi in ale teatrului, precum şi ale d-lui Alphonse Daudet. Ele vor »ce poate un slab serviciu condurilor Teatrului nostru şi artiştilor. Cormed. Cronica judiciara CD- I. Vrâbiescu şi Cir. Gianni, din Braila aii proces la judecătoria de ocol. Estragem dm dosarul afacere! şi publicăm fără nici un comentariu următorele modele de procură date de fie-care impricinat avocatului seu : PROCURA Prin care autoriz ca deplina putere pe d. avocat Al. Ananescu de a răspunde în locul meu la întrebările ce mi s’a pus de d. Gr. Gianni atăt prin procura ataşată la dosar, cât şi asupra orl-căror alte întrebări ce i se va mal face, declarând că tot conţinutul procurel sale ce o dă d-lul Teişanu, ca să răspundă, sunt nisee sfruntate minciuni, aşa că din tote acestea nu este nimic adevăr, de cât că ’l-am împrumutat eu 400 franci la nevoie când nu avea ce mânca, şi acesta nu în consideraţiunea lui că nu merită, ci a nevestei sale care ’ml este rudă. Semnat: 1. Vrăbleseu. iS83, Septembre 17. fUrmezâ legalizarea poliţiei oraşului Brăila la Nr. 1816, din 21 Septembre 1883). PROCURA Autoriz pe d. avocat G. Teişanu a răspunde în loeu-ml înaintea judecătoriei ocolului I din Brăila, la interogatoriul ce mi s’aQ propus do apărătorul reclamantului Ilie \ răbiescu, cunoscut din acest oraş în privinţa datoriei ce reclamă de la mine de 400 franci. Răspunsul va fi că : eă în adevăr am luat cu chitanţa de la d. Vrăbiescu suma de 400 lei; câ cerendu-mi’i, l-am răspuns că ’I ţia ca acont din suma de . 000 galbeni luaţi de d-sa din pădure unde ’l îngropase împreuna eu densul moşul mea G. Şerbănescu (despre care luare de bani acum cred că ’şl aduce bine aminte în urma bălăci ce aa mâncat de la socru-mea, când s’aa constatat dispa-riţiunea banilor.) In urma acestei dedaraţiunl din parte-mi, menţionatul reclamant ’ml-aa şi înapoiat quitanţa prin uă ruda a D-sale ce o avea în serviciu, Şicendu ml că, daca menţin cele B|q consoti „„ KSTR/isjj^ţj cKRNEî jV-oentos ţsud-*310* :.--7 ^ Cstrasulu carnet dala Liefe/o jUrrucr"ii r.dtQ LXK 1 ihpnn jjuthia alqlorraiaimasme tsn« um vy r,Ur M'iVvwh oramjna,ăl o fauna mirabumtiare c» Wm 7 I rada.pettlca cos»,cnuiaraHmUmi.ţUft du ehglăsa3cQBQalu454ciram€ «bImsia ss port pregalilSOpomuni & sut a. Le {iscare ola jace osiaduls.oecttuiîa tratiuimlaTsa perfacia. «ndue*iclu2, du». fi NUMAJ atunci CORECT ţ» ducawhjlui ole^rta Nu^'„eria «tebioincO»0^ in _pr«curf owwadiyj Depoul in Bucureşti la Carol Gersabek, succes, lui L Ovessa Wartanovictz Herzog. f EAU ET POUVRES DENTIFRICES Două-deci de anni de isbânda mărtu-1 resc de efficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii cei I mai de frunte pentru vindecarea rapede | a bălelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Gât, grippei, durerilor, I rhumatismelor, lumbago (durerilor! de sele),etc.— PARIS, 31, Rne de Seine. | — Cutia., 1 fr. 50, in tote pharmaciele. A exige numele lui ÎFIIA5I. APA TON ICA DICQUE1ARE CHIMIST ROURN (Prahoia) Or&bMtt CTMe«rea p&nlui. tmpsiecă de-colojAtmfta» «1 1 tedA Pommada EpidermalS antipelucuurX Opresc# eMerea părului, — Distrug» mi trata. — AitSmplti nllneJ- rimele. • St fătat Im Ii ti OtttU eeh tun< m *« Parfumtri*. de I>I- PIEBRE de la facultatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLACE L’OPERA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi coaferi Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERRE şi recompensa cea mai mare obţinută de dentifriees. J Ihigţenică, infailibilă per-servativă. Singură vin(je_ câtoare fără ai adă0„a , .. _________________________nimic. Se găsesce in f f, farmaciile din Univers şi la Paris la JULE FERRE farmacist, No. 1(1 str. Richelieu. succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farma’"' W* TION BRO 1 C ÎS feri de imitaţiujii, orI_ ce produsă similară este uă imitatiune a forme! t exteriore fără calitatea adevăratului TABIAR INDIEN GRILLON FRUCTU LAXATIVU SI RĂCRITORÎ) Contra CONSTIPAŢIUNEI, HEMORROIDELURI, CONGESTIUNEI. VENINULUI* LIPSEI DE APETIT, INDEGESTIUNEÎ, INDISPOSIŢIUNEI GASTRICE Fărte plăcut la beut no producendu nici odata iritaţiuni. — Indespensabilu pentru copu, dame însărcinate, bătrânii şi persănele şeijănde. v A CERE SEMNĂTURA PE FIE-CARE CUTIE : E. GRILLON. E. GRILLON, farmacistă, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in t6te farmaciele. ROB BOYVEAUIAFFECTEUR » 51 noconsmuani de un gust plăcut, de uă comnositiune m totul vegetala, a rost approbat m 1778 de vechia Societate regală de medicină si prin un decret dm anuul XIII. Vindeca tăie bălele pricinuite de viciurile sângelui : Scrofule Pecingină, Eczema, Psonasis, Herpes, Lichen, Impetigo, Podagrâ, Rhumatism* Prin proprietăţile sele aperitive, digestive, diuretice şi sudoriflce, favoiisăză desvolu rea fum • nulrumne. intlreec-r. ecnnnmln .i 7 , aesvoita ROB BOYVEAU IAFFECTEUR OU IODUR DE POTASSIUM Acesta aste medicamentul «Ima, bun pentru a vindeca accidentele eyphllitiee vechi seu rebele : Ulcere, Tumori, Gomme, Exostoie, precum şi Limphatismul Scrofu-losa şi Tuberculosa. r • La Paris, la J. FEBRE, pharmaeian, 102 nia Richeliee,ii Sdutuar alei BOYVEAU LAFFECTEUR ULTIMA CREAŢIE Săpn | X 0 R A EIK'X'EB.AL.. STXIW ED. PINAUD 87, Boulkvaud ds STmAsnouas, PARIS 37 îipunni Ixera poaede pe lăngă parfumul ■ lu a«licio» fi pitrunMtor f#rioitul privilegiu I de a fac« să dispară sbărcituril®._ I Albeşte şi frăgezeşte jDielea şi-i dl un luciu de tinereţă : e ragele Săpunurilor. Persanele OARI OUNOSO PILULELE DOCTORULUI DSHAUT , „ OIN P A R [S , . . 5nu esitaase purga, atunctoanaele simtaceaiai |trebuinţa. Nu se tera neci de desgust neci del lobosălă, pentru că, contrariu celor alte purga-l Itive, acesta nu operăză bine decătcănd esteîn-l Isoţit de uă buna mâncare şi de beuturi întări-r 116 re, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie cărei , alege, pentru a sepurga, cea sul şi măncarear \cari Ii convin mai bine, dupeoccupatiunile^ , sele. Oboselii purgatiunei fiind annulatăj .prin effeclul nunei alimentatiuni, les-.ne se liotăraşce cineva a repeta/* ^purgativul ori de cate oneste^ ^ trebuinţă. ^ ^ 5 p, şi 2P. 50 GHID Admi'aistraţiunea: PARIS, 22. boulcjv. Montmatre. PAS riI.T.E DIGESTIV fabricate In Viei y cu Săruri estrase din sor- (/:’tl. E]e aij una gusta plăcuta şi produci! na efecta sicura contra acri-•nelorfi Va grelelorCi mistuiri. SĂRURI de VICHY pentru BAI Una sula pentru uă baie, pentru cel cari nn pota merge la Vichy. Spre a ivita contrafaceriit ii ie ciră pe tite produsele marea ) Controlului Statului frauceae Deposita In Bncurescl la DD. War-ianovitz şi Her(o| v. :s - v j.'/C.A-Gi-.A.SIILŢTTZj DE a-a-’ de 1'etrnlNa Bcenre y r ■s / COLONIALE SI DELICATES 4 D. G. MOGIANU YIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nolilimi, şi onor. pullic că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele BSuturi fine. 1 Aniset dublu de Olanda. Aniaet de Bordeaux. Absent de Sula Ananas de Ia Martinique. Banane de LVBayona. Bencdiclin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei nnti Coleric. / Chartreuz, alb, galbin, şi Verde de Ia grand Chartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde ai orange sec, de la VimandFockin Pipermiut, verde, galben, şi alb de Ia Get. Frerea din Francia, Cognac vieux, Coguac fln champagne, din Cognac. Liqnemri i tot felul de gusturi de la Mărie Briaard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraachino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Bhnm şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Eapagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stima, D. G. MOCIANU. ffi- Boalele Stomacului DIGEST1UN1 GRELE PRAFURI şi PASTILE PATER80N Cu Bismutli şl Magnesiă Diplomă de merit la expoziţia din Viena Acesta Prafuri şi aceste Pastile anliacide ş digestive vindecă boalele stomacului, lipsa de apetit digestiunile grele, acrimile, vărsăturile dări afară, colice; ele regularisează funciiunile stomacului şi a intestinelor. Adh.DETHAN, farmac-Fob St-Dmis.90,Par 51 iu prim. farmacii din Francia şi străinătate A secere pe etichete timbrul guvernului şi semnătură J. FAYARD -Prafuri 5 fr.—Paştii franco.fer 2SC tipografia N, Miuleicu sala ji>i n,n iTsTef. LA BOURBOULE vj) IPA MINERiLi eminamente RECQHSTITUANTl f, Clorurată, sodică, bicarborată. arsenicald O JUMETATE PÂNĂ LA 8 PAHARE PE pi Begenerăză copiii debili şi persănele slăbite. Anemie, Scrofule, Diabet Friguri Intarmltsnti ăfaaţllii pielei fl i cailor reiplrtiaill SESOHUL TERMAL na la as tuaO rixi. ha m septembm. Aceste HAPURILE convine contra: Afecţiunile «crofaUw, Goşt, Haehitismu, Anaenue, Conatitutiunilc lymphaliee, etc., etc. I V B. — Trebue observat Semnătura ndstră alaluraţa aci pusă in josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERL »<*_____________________/. C- G. DISSESCU Luterană No. 9. avocat s tat iu SM I