oviv;mTnHxi7siia»r<»<mnniavwrnnwiv
I 13 OCTOMBRE 1883
Administraţia, Oalea Victoriei TVr. 33.
ANUL AL VIU—No. 226
abonamentele
ţara, pe »n .
         pa 6 lan! pa S InnT. ‘u itate pe an .
40 lei 22 lei 12 lei 60 lei
(. «e priiraeec la lilminiearaţie.
’itală 10 bani nuin&rn tricte 15 bani număra
   M PALEOLOGU
TIMPUL
          REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2.
ANUNŢURI ŞI INSERŢII
Linia 30 lit^ro petit pag. IV. 40 Reclame pag. [îi . . 1 50
  *     , II . , . , 2 50
     Anunţurile ţi inserţiile se primesc “ucnreşlî f la Administraţia ziaruim îi Vlena, la biaronrile de ananţuri Jleinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Sfenbeb-atoin 2;—Paris, C. Adara, roe Clâmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anui 51.
                                                                                                                                                                                                                        .Scrisorile nofrancate no bp primei Manuscrisele ntlmprlninte se ard.

*5
  A N U N C 1 U
domnii abonaţi din capitală şi Hricte, a căror abonament a ex-hint rugaţi a achita costul căt I irziat.
                                                                                                                                                                     Administraţia
   'irosii, 12 Octombre 1883
   *i legea rurala (le la 1864 ji ivit precum se ştie, pe ter-de 30 ani, înstrăinarea pă-1 ilor pe cari sauimproprie-estii clăcaşi, iar prin Con-unea in vigoare, la articulul t a mănţinut nealienabilita-sestor pământuri, ritul de abatere de la legi insă cum să infrăngă pres-nea lor şi astfel multe in-iiri de pământuri s’au fă-!e către împroprietări ţii de 34, in căt a trebuit să se la un mijloc de reparaţiu-nd caşurile s’au prea imulţit inceputul'dar al anului 1879 reni, spre desfiinţarea unor nea vînzări, legea „pentru ine-tu şi executarea articolului 7 rurală'1, promulgată prin j11'torul Oficial “ No. 34, din :*bruariu 1879. ţjpul acestei legi a fost nu iii ca să se urmărească des-hrea pământurilor înstrăinate jpotecwte pănă la data ei şi intoarcă celor ce trebue a seda, dar incă spre a se pune 1b pe vuitor vânzării şi ipo-jjii de asemenea pământuri neta bili.
   jmtru constatarea înstrăinările pănă atunci, s’a cerut, prin {ului 4 al zisei legi, ca cel t pănă in trei luni de la data ■lulgării ei, consiliile judeţene * convocate in sesiune extra-jiarăeasă aleagă din sinul lor trei sau mai mulţi [membrii, însoţiţi de un delegat al pre-lilui local şi de primarul res-lv, să meargă a face, pentru U'e plasă a judeţului, un ta-statistie despre toate pămân-[(1 sătenilor instrăinate, iar a" tablouri să se depună ina-i consilielor judeţene, cari să ?a aprobare in termen de 15 'le la convocarea lor. in articolul 5 s’a cerut ca itetul. permanent, să inainteze, ai in termen de 5 zile, ta-1 general la tribunalul jude-
iroşedii iţele tribunalului s’a o-t, prin articulul 6, a cita pe sau pe representanţii lor, ■ presente in termen scurt cu e lor spre a se cerceta şi da irîrea.
  In fine prin articulul 14 se pune in vederea celor cari, dupe promulgarea acestei legi,vor mai cumpăra sau vor mai lua potecă de la ţărani locuri ce au in virtutea legii rurale, că îşi vor vedea anulate actele de cumpărătoare sau de ipotecă, fie ele de ori ce natură, şi atăt dupe cererea săteanului, căt şi dupe iniţiativa procurorului.
    Legea pe care o menţionăm datează de aproape cinci ani; ea este făcută sub guvernul actual şi diu a lui iniţiativă. Lui dar îi incumbă neapărat datoria de a o fi pus in aplicare imediat şi cu sinceritate.
    Fost-au insă convocate consi-liele judeţiane in sesiune extraordinară in termenul de trei luni ?
    Păzitu-s’au asemenea cele-lalte termene fixate de lege ? i 7 Pronunciatu-s’au tribunalele pentru desfiinţarea actelor dcin-străinare a pământurilor sătenilor ?
    Câţi la număr dintr’ănşii ’şi-au redobândit posesiunea pământurilor instrăinate ?
    Acestea cerem să ni le spună Monitorul Oficial, să ne o spună jurnalul oficios al guvernului, să ne o arate Pomănul, d. C. A. Ro-setti, demagogul care bagă zilnic zizanii intre săteni şi proprietari.
    D. C. A. Rosetti pretinde întindere mai mare de islaz pentru săteni preste cel dat de legea rurală, fără a ţine compt că ei au dobândit, dupe numărul vitelor cu care au făcut claca, un număr corespunzător de pogoane, adică căte un pogon de vită, căt s’a chibzuit de legiuitorul legii rurale, si căt se crede si astăzi a fi de adj uns.
    D. Rosetti pretinde întinderea islazului, fără a voi să recunoască că acel sătean care are vite mai multe de căt cele cu care a făcui claca, nu ar putea dobândi islazul ce i-ar trebui de căt numai prin bună tocmeală cu proprietarul, precum dobăndesce cineva şi şedere intr o casă ce nu este a. sa ; fără a voi să considere apoi, că, precum săteanul are facultatea a cere căt vrea să i se plătească vitele sale de tamaslîc, ca speculant care se deosebeşte de săteanul cel cu vite numai de muncă, asemenea şi proprietarul este in tot dreptul să ceară a i se plăti prin bună tocmeală locul ce voeşte zisul speculant a-1 arenda pentru păşune.
    Demagogul nostru mai pietm
de din pădurile proprietarilor lemne de foc pentru sătenii ce nu mai sunt astăzi clăcaşi, ce nu mai sunt ca odinioară dîrvari (carători de lemne ai proprietarilor) ; pentru că domnia sa, d. C. A. Rosetti, ca un alt Manea nebunul care trăind striga pe stradele Bucureştilor „toţi boerii să moară numai Manea să trăiască, “ nu voeşte să ştie de dreptate, de dreptul proprietarilor de moşii sau de păduri, neavând de perdut nici moşie nici pădure, şi invoiu-du-se lesne la cele ce nu cer plată din punga sa. Ceva mai mult; mărinimosul distribuitor de daruri la ţârani trăeşte din pensiunea reversibilă, dobândită prin votul celor ca dânsul, şi pe care o primeşte — să se noteze bine a-ceasta—in mare parte din punga proprietarilor ce, sub domnia roşiilor au fost supuşi la imposite crescânde şi cari port mai cu seamă sarcinele Statului.
   In căt priveşte insă timpul de la promulgarea legii din 1879, noi putem asigura că instrăină-rile pământurilor nealienabile ale sătenilor se fac zilnic, pe o scară întinsă, mai in toată ţara, prin acte autentificate cu multă com-plesenţă de către tribunalele locale ; şi aşa doritorii de asemenea pământuri se incurajază a le cumpâra prin faptul că, dupe com-plesenţa tribunalelor, nici procurorii nu intervin de a opri lega-lisarea sau de a cere anularea actelor, când legalisarea s’a dat fără a prinde ei de veste.
   Noi, ca conservatori, pretindem de la guvernul roşu, atăt in numele legii rurale, căt şi in numele Constituţiunii şi al legii din 1879, să profite de iutrunirea din zilele acestea a consilielor judeţene, cari sunt convocate in sesiunea lor ordinară, şi să le ceară a se ocupa, măcar de acum inainte, de alcătuirea tablourilor statistice in termenul de 15 zile, prescris de lege, şi a face să se inainteze indată tribunalelor respective prin comitetele permanente.
   Pretindem incă acestui guvern să ordone procurorilor ca, căt pi n-tru timpul ce a trecut de la 13 februariu 1879, să ceară ei primarului din fie-care comună să le arate, sub a lui răspundere, dupe tabloul de împroprietărire litera A. numele totor acelora cari au cumperat pământuri de la săteni, şi de iiubită să reclame dela Tribunal anularea actelor respective şi inapoiarea pă-
mânturilor către legitimii lor jjosesori.
   Daca aceasta nu se va face de urgenţă, va remăne lucru po-sitiv că guberiml d-lor Rosetti-Brătiunu nu caută de căt, pertur-baţiuuea şi că vitreg precum este, inferat de către actualitate, se face demn şi de blăstemul posterităţii.
ŞTIRI TELEGRAFICE
   Paris, 22 Octomvrie. —Mâine deschiderea sesiunei estraordinara a Camerilor.
   Intr’o intrunire a deputaţilor radicali s’a hotâret câ, o interpelare asupra politicii generale şi asupra expediţiei din Tonkin va fi adresată guvernului de la inceput. Cercurile politice consideră ca sigur că guvernul va obţine cn această ocazie in cameră o mare majoritate.
   Marele duce Vladimir al Eusiei a sosit la Paris.
   Se Încredinţează câ tratatul de pace intre Chili şi Peru a fost in stfirşit semnat.
   Petesrbu g, 22 Octomvrie. — Ţarul a priimit azi in audienţă pe generali Sobo-leff şi Kaulbars, foşti miniştri in Bulgaria.
   Berlin, 22 Octomvrie. — Ratificările tratatului de comerţ intre Germania şi Ispa-nia au fost schimbate azi.
   Temeşvw, 22 Octomvrie. — Doctorul Rosenberg, care a ucis pa d. Batyany, e arestat,
INFORMATIUNI
   Proiectul de revizuire ale d-lui V. Boerescu prescrie in ceea-ce priveşte delictele de presă, ca şi despăgubirile civile să se judece tot de juraţi.
   Iu privinţa modificării legii electorale, acelaşi proiect prevede ca această lege să nu se aplice de căt după doi ani de la votarea ei.
   Comisiunea pentru examinarea aspiranţilor la gradul de sub-locote-nent in rezervă se compune din :
   Col. Carp Ioan din marele stat-ma-jor, preşedinte; Loc-colonel Carca-leţeanu, sub-director şcoalei militare de infanterie şi cavalerie, membru ; Maiorul Candiano Constantin din regim. 1 geniu, membru ; Maiorul Negel Dimitrie din statul-major regesc, membru.
   Examenul va incepe in zioa de 15 Octomvrie 1883, orele 8 dimineaţa, in localul cercului militar din Bucureşti, pentru toţi concurenţi, începând cu aceia ai corpului II de armată.
   D. general Vlădescu şi d. maior Lupu sunt numiţi membri in coini-siunea însărcinată cu cercetarea incidentului de la Vulcan.
   Ştirea dată cum că domnu George Piersiceanu, actual inspector administrativ. este transferat in postul de prefect ia judeţul Brăila, in locul domnului C. Ciocârlan, care se trece inspector administrativ, in locul domnului Piersiceanu, se confirmă. Monitorul de azi publică decretul de numire.
   Săntul Sinod al Săntei biserice autocefale ortodoxe roinăne s’a convocat pentru dioa de 15 Octombre.
   Ex. Sa domnu Kalleritch, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Serbiei, intorcemlu-se din congediu, a reluat direcţiunea Legaţiunei.
   Preşedinţa Senatului aminteşte că, conform votului Senatului, ‘dioa de 15 Octombre 1883 este fixată pentru reinceperea lucrărilor cănd sunt rugaţi domni senatori să bine-voiască a veni la Senat la ora reglementară.
   Posta este informată că d-nii maior Fotino şi căpitan Engel, aflaţi de că-te-va fjile in Galaţi pentru împărţirea cailor remonţi necesari corpului al III de armată, vor pleca in curând iarăşi in Rusia pentru a face o nouă cumpărare de peste 1000 cai remonţi
   D. colonel Teleman, comandantul reg. 11 dorobanţi şi al brigadei a 10 din Galaţi împreună cu un delegat din partoa ministerului de interne, au fost insărcinaţi a inspecta cordonul sanitar de la Gura-Prutului pănă in dreptul Huşilor.
CRONICA
    Expunerea situaţiunei judeţului Valeea. făcuta de comitetul permanent, cu ocasiunea deschiderei sesiunei ordinare a consiliului general, la 16 Octombre 1882 s’a publicat inJJMonitorul de ieri.
                                                                                                                                       *
    Ministrul instrucţiunii publice, in urma denunţării făcute prin 'ziarul Ri’sboiul in privinţa numirii d-lui Serea de profesor de fizică la gimnaziul real din Tecuciu, a dispus facerea unei anchete.
    Rezultatul a fost inlaturarea d lui Serea şi numirea in locu-i a d-lui Şurcu-lescu.
                                                                                                                                       *
    Colegiul I. eleetoral pentru consilieri generali de la judeţul Braila este convocat, in zioa de 4 Noembre 1883, a se întruni, la orele 10 dimineaţa, in localul comunei de reşedinţa, ca să aleagă duoi consilieri la vacanţele declarate in consiliu.
                                                                                                                                       *
    D. Socolescu, arhitect, este însărcinat a elabora un plan de temniţe-model care sa curmeze evadările dese ce se comit.
                                                                                                                                       *
    Catedra de istorie generală de la şcoala fiilor de militari din Iaşi, rămasă vacanta prin încetarea din viaţă a d-lui Al. Lam-brior, s’a pus la concurs. Concursul se va tine la Iaşi, in localul numitei şcoale. iu luna Ianuarie 18S3. Zioa şi ora concursului se va fixa de juriul examinator.
    0 arbitraritate din cele mai strigătoare la cer a fost comisă zilele trecute la n filistenii instrucţiei publice, zice Naţiunea.
    Un domn, G. Maior, ahsovlent al facultăţi de literâ din Bucureşti, după ce fusese respins de la concursul pentru catedra de istorie de la gimnaziu din Brăila, a fost trimis de ministerul instrucţiei la Berlin cu o bursă de 3000 lei pe an din fondul Iosif Niculescu, ca să inveţe ,agronomia'*.
    Fi-va oare, pentru câ d. Maior a citit sau a auzit vorbindu-se prin facultatea de litere despre „Bucolicele11 lui Yirgiliu. câ ’l trimet să studieze agronomia ? — Sfrunta-rea ni se pare prea mare, şi cu toate acestea, aşa e. Astăzi chiar d. Maior a plecat spro Berlin.
                                                                                                                                       *
   Contrabandiştii au inventat fel de fel du mijloace spre a iuşela vigilenţa impiegaţilor şi a funcţionarilor publici. Cu toate astea, adese ori cad şi ei in capcană. Ast-fi 1 ieri noapte, sergentul Dumitru Mariiicsci.f
f
I
 _________TIMPUL
eu No. 102 a surprins cinci indivizi cu 9 vase lucrate in formă de buşteni de lemn. care conţinea de la 15 vedre de spirt rafinat. După somatiunea fbcută de sergent pentru a sta, acei necunoscuţi au dispărut, lăsând vasele cu spirt care s’au trimes perceptorului de la bariera Viitorului.
                                                                                                                                        *
   Domnu V. Ilfoveanu este numit in postul vacant de medic la penitenciarul Mărgineni.
                                                                                                                                        *
   La 1 Octomvrie a intrat in vigoare un noutarifpentru traficulde cereale române—sud germane.
   Eiposiţia agricolă şi industrială a judeţului Oovurlui se va deschide in ziua de 14 Octomvrie.
                                                                                                                                         *
   Vineri, la 3 ore, se va ţine concursul lăutarilorla Eiposiţia cooperatorilor. 12 bande de lăutari vor esecuta diferite cântece.
    DD. Eosetti şi Brătianu, căpeteniile partidului poroclit liberal-naţio-nal, îşî arogă loruşi meritul esclusiv al revoluţiunel de la 1848.
    De şi Eomâniî sciu bine că adevărata mişcare naţională de la 1848, a pornit la 9 Iuniu de la Islaz, cu Heliade şi Teii în frunte, şi cărevo-luţiunea în care aG participat dd. Eosetti şi Brătianu, — ca a noua rotă la car, — este cea de la 11 Iuniil, însghebată în pivniţele generalului Mavru şi pornită din curtea consulatului rusesc; de şi Eomânii mai sein că, în tot intervalul guvernului provisoriG şi al locotenentei dom-nesci, totă acţiunea d-lor Eosetti şi Brătianu s’a mărginit numai în agitaţiuni pînă ce deteră alarma că Muscalii au trecut dincoaci de Focşani ca să provoce în ţeră anarchia şi res-belul civil, —vom fi însă generoşi de astă dată, şi, lăsând istoria imparţială !a uă parte ce le infiereză frunţile cu sigiliul lui Nicolae Bălcescu de „lucii trădători“—vom admite pentru un moment, că începutul şi sfârşitul, Alpha şi Omega, pentru mişcarea naţională a lui 48, dd. Eosetti şi Brătianu aQ fost şi nimeni altul pe lume.
    Să vedem însă, decă domniele-lor, fură totul şi restul lumii nimic, cum aG urmărit şi urmăresc marele principie ale mare! revoluţiuni, de când s’aG întors în ţeră de pe unde au mâncat pâinea amară a exilului, udată nu cu lacrimile d-lor, ci, în lipsă de lacrima Cristi, cu Bordeaux şi cu Bourgogne.
    Programul marii revoluţiuni abo-lesce privilegiele, âră dd. Eosetti şi Brătianu, la 1866, în coaliţiunea numită de foile naţionaliste de atunci, „monstruosă," mână în mână cu privilegiaţii şi cu aspiranţii după privi-legie, răstornă,—în miezul nopţii,— Domnia română eminamente democratică, şi o supleâză cu Domnia a-xotică a dreptului divin hereditar din vremile şi după ţărmurile feuda-lităţilor; âră mai în urmă, când străinii,—ai căror agenţi s’aG oferit a fi tot-d'-auna, — le deteră ţera pe mâini în lung şi în lat, inaugurară un exclusivism mai fioros ca privilegiele trecute în cercul nemuretu-rilor şi al . slugoilor ce se închină ieonelor lor în carne şi în ose, înfiinţară apoi decoraţiunile mai bătă-tore la ochi ca tote caftanele vechilor privilegiaţi, îşi umplură piepturile cu tot felul de „gaiţe, sgripţori, crucioe şi tinichiele“, cum numiafi asemenea deşertăciuni pre când erau afară din buget şi-şi deteră mâna, pentru a guverna ţâra, cu toţi faliţii şi cu toţi ciocoii boerilor, pe câţi îi putură smulge din partidul conservator, pentru cea mai mare fericire a acelui biet partid străvechiu,
    Programul marei revoluţiuni, con sacră „ împroprietărirea ţăranilor cu uă dreptă despăgubire," âră marii revoluţionari ai marii revoluţiuni, se opun din resputeri ori când se fac încercări pentru dcslegarea acestei adevărate ceşti uni sociali, şi când divinul Cuza se hotărasce a eşi cu ori-ce preţ din acea situa-ţiune îngrozitore ce putea aduce sdrundinături şi vărsări de sânge în
ţeră, domniele-lor alerg în tabăra opusă şi se fac, cum 'l-a numit în momente de adîncă amărăciune, ne-peritorul Bolliac: „arnăuţiî boerilor."
    Programul marii revoluţiuni „des-fiinţeză degrădătorea pedepsă a bă-taiei“ eră sânta dualitate Bosetto-Brătianistă nu numai că o toleră şi o sprijină în armată, în şcolă şi pretutindenea, deră încă, după re-gulele progresului, o perfecţioneză în tortură, în supliciG şi chiar în asasinat.
    De veţi tăcea voi, pietrele vă vor respunde că brevetul de invenţiune al reteveelor din deşelările electorale ale infidelilor, şi brevetul de invenţiune al Ghicitoreî din supliciele cu cari mângăieţî pe fericiţii administraţi ce vă încap pe mâini, voă vă aparţine.
    Se bate soldatul român chiemat a purta arma pentru apărarea Patriei, mai răfi şi mal barbar ca în vremea lui Joltuhin, şi ministru deres-bel nu vede, n’aude; eră diarulG oficios, abia pe la sânte praznice, îngână câte uă uşorâ protestare pentru ochii lumii, ca să amuţescă în urmă ca un cadavru.
    Se bate soldatul român, nu numai de şeful săG, de caporal, de sergent, şi până şi de general; se bate,—a-cela mai ales ce are nefericirea a fi de ordonanţă,—de către chiar coco-na, socra, metresa şi chiar jupânâsa din casă a domnului ofiţer, după ce se pune a împlini servicie nedemne cu totul mândriei militare ; presa independentă strigă, dâră în pustii, căci acei cari s’ar cuveni să auijă ţipetele presei, sunt tot acei cari în Tul-cea reînfiinţâzâ censura, în Bucuresci expulsâză pe Galii, condamnă la 20 mii lei despăgubiri civili pe Ciurcu, bat băeţiî vânzători de diare ai Ba-sarabescului, sdrobesc cariera Şon-ţului, şi îşî pun fii şi nepoţii se atenteze la fidele lui ]CL Eadu din Ba-căG, iar tribunalului îi poruncesce să fie cu minte !
    Se bate soldatul român, se bate penă cade mort în bătăi, ca nefericitul Iosif din compania de administraţie ce că<ju de ună-di sub loviturile oficeresci la penitenciarul Văcăresc!, şi, ca să se perdă urma, îl în-gropă cu precipitare. Protesteză nefericita presă independentă, dâr la urechi surde, la suflete negre, la capete odorogite!
    Se năpustesce în totă ţera uă propagandă ateistă şi monarchică: doctori Eusellî şi actorî-ţerănoî Schil-leri, cu mari suite de bravi de Veneţia, tăgăduesc esistenţa lui Dum-nedeu şi condamnă proprietatea omului. împărţirea pământurilor şi mdrtea ciocoilor e propoveduită cu mii de broşuri prin tote satele, prin tote cătunele, prin tote colnicele...
    Propaganda impismată îşî dă ro-dele : Iancu Scorţenu, proprietar de la Bordeni, cade victima ţăranilor...
    Presa independentă, dă alarma, şi silesce pe cârmaci a lua măsuri represive...
    Aceia însă cari trec de la Bepu-blică la Monarchiă, de la libertate la absolutism, cu mai puţin scrupul de cum trece un muşard de la un po-liţaiG la altul, nu simţiră greutate ca, din provocatori anarchist se devină, numai căt te ştergi la ochi, mai groznicî ca sbiriî lui Mu-ravief din Polonia, şi uă dată ajunşi pe priporul acesta, năvălesc in Bordeni ca Ianiceriî în teritoriele cucerite...
    Jaf, pîrjol, schilodiri, fără osebire de tineri, bitrâni, femei şi copii, şi, în setea tantalică pentru sănge omenesc, inventă aci ghici'orea, un instrument de beţe, cu care străngănd degetele paţientului in supliciu, nefericitul mărturisesce tot ce ar avea să ’I atribue călăul, pentru graţia d’a ’l slăbi uă clipă măcar din chinuit......
    Presa in dependinţă, cu care se asociază şi Homânul,—verindu-şi câteva surdine in trâmbiţă pentru gingăşia caşului — de astă-dată strigă din resputeri, ba încă pornesce la faţa locului să ancheteze personal şi constată „că multe şi oribilo torturi s’aG comis."
    Nemulţumită pe constatările presei,
oblăduirea naţionalo-liberală-bugetară, porneşte şi ea uă altă anchetă, alcătuită din directorii departamentelor şi din procurorul general al Curţilor. Se vede insă, că, împrotiva tutulor iluziilor ce ’şi făceau dd. de la centru, intre dd. directori ai departamentelor. s’aG mai strecurat şi ceva Loţi pentru cari dumnezeul părinţilor Eomănilor nu pierde incă Sodoma de la Dunăre căci Comisiunea bravând tote presiunile, constată şi declară, precum ni se afirmă, în modul cel mai precis că „ceia ce se coprinde în procesul-verbal al delegaţilor presei, este mai prejos de ceia ce în adevăr aG suferit nefericiţii Bordeni din ghiarele călăilor."
   De atunci aG trecut preste trei sep-tămâni, şi, cu tote protestările presei, guvernul nu voiesce să publice raportul Comisiunii de anchetă, interval în care călăii şi asasinii stau liberi, dumneaeu scie în ce scop ?
   Ne permitem deci a întreba pe onor. guvern :
   Pentru ce nu publică raportul ? Pentru ce nu dă în judecată ca, se’şî ia pedâpsa de uă potrivă asasinii Scor-ţeanului şi chinuitorii şi asasinii Bordenilor ?
   AG doră voiesce a’î scăpa de la ştrâng şi a-I canonisa, în calendarul patriotic martiri şi virtuţi j civici, bune oră ca pe nefericitul Iancu Fălcoianu şi ca pe Constantinescu actualul deputat şi primar al Buzeului, ambii călăi ai sătenilor Mărăşescî, chinuiţi şi slutiţi pe nedrept cum s’a dovedit în urmă ?
   AG voesce se găsâscă şi ucigaşilor Bordenilor ceva vacanţe de primării grăscâne ori de funcţiuni înalte Brân-covenescî cu care se le resplătescă devotamentul civic ?
   Lucrul nu este cu neputinţă şi fără exemplu întru cât agenţii de acum câţi-va ani ai Muscalilor cu friptul Basarabiei, agenţi a<jî ai Nemţilor cu spălatul Dunării ; întru cât anarchiştii până la petroleu şi monarchiştii pene la despotismul cel mai sfruntat; întru cât inventatorii,, ghicitorii “la care chiar reposaţiî părinţi incuisitori ar remânea cu gurele căscate; întru cât spoliatorii averii publice şi creatorii nababilor Anastasii, Bilcesci, Mihălescî, CostinescI, Caradale, Stolojenî, Eîfo-veni, Săvenî, Chiroţopoli; întru cât reversibilii de noptea şi cerşetorii milionului de (jiua-namiacla mare^pen-tru virtuţi civice, vor sta acolo de unde jefuesc, schingiuesc, nedreptăţesc, chinuesc, mai cu foc şi mai cu pară ca în timpuri ante-regulamentu-luî organic.
   Dumnezeul părinţilor noştri, acel ce ne-a scăpat de urgia beilor din Fanar, părăsitu-ne-a ore adi de nu ne mai trămite un salvator se ne mântue de plagele, de mii de ori mai funeste, mai veninose şi mai corosive ale omului de la Florica ?
   Nu credem, de ore ce, printre atâtea fiare sălbatice, aG mai rămas încă omeni în Bomânia, cari vor şei a ’şi da mâna frăţesce, în faţa evenimentelor ce se desfăşură în afară unde suntem vânduţi, în faţa mise-rielor ce se petrec înăuntru unde suntem jăfuiţî şi chinuiţi. (B. Public)
                                                                        Casimir... Ferry
    Ve aduceţi aminte de Gubert care, din causa unei asemănări oare-care, juca o di-noarâ, in bătăliile de la Circ, rolul lui Napoleon. îmbrăcat cu surtucul cenuşiu, cu mica pălăria in cap, şi luănd tabac din bo-zunarul de pele al giletei sale, el făcea i-lusiune când zicea in mod superb grenadiri-lor seide gardă : Soldaţi, sunt mulţumit de voi.
    D. Furijr s’apucă să joace Casimiri Per-rier precum actorul Gobert juca pe Napoleon: dar el nu e mai mult marele ministru precăt şi celalt nu era omul cel mare, De surda se tot umfiâ şi se tot sucesce imitând broasca : el nu va adjunge nici o dată la talia ilustrului seu model şi nu va re-mine decăt un pseudo-Casimir, un Casimir de carton care va crăpa la ântâia is-bire.
    D. Laisant strigă cu groază că suntem in 1831 ! — Desamagiascâ se şi linistiască-

   e ! De şi sunt asemuiri intre situaţiuni, nu e ta inse nici una intre oameni. Nu este de adj uns de a face, la masă, un atac oratoriu contra intransigenţilor şi radicalilor pentru a transforma pe un oportuniste in Casimir Perrier, pre cât nu este de ajuns de a numi sub-secretar de Stat pe nepot pentru a reinviua pe străbun.
   Ca şeful cabinetului se se mişte văzând că creşte valul radical, să se neliniştiască de pregresele neîncetate ale unor adversari cari triurnfeazâ in toate alegerile, şi se caute a apăra contra lor posiţiunea sa ameninţată, lucrul se pricepe de minune. Dar de aci la adopţiunea programului lui Casimir-Per-rier, de aci la acea politică de resistenţâ care a făcut gloria ministrului lui Ludovic-Filip, şi a asigurat şease-spre-zece ani de durată monarhiei de la Iulie, este o lume.
                                                                                                                                                  * * *
    Este sciut in ce stare era Francia, la inceputul anului 1831, supt ministerul Laffitte, Nu era nici atunci mai mult guvernământ decăt astăzi.[Desordinea materială era in stradă precum desordinea morală era in spirite; şi dacă guvernul nu făcea rău, totuş el îngăduia pretutindinea să se face reul cu o slăbiciune care compromise până ’n fine chiar tronul.
    Atunci ca şi astăzi, se da jos crucile ; atunci ca şi astăzi autoritatea, prin concesiunile şi slăbiciunile sale, incuraja cutezanţele revoluţionare; atunci ca şi astăzi, sociotatea in străbălare se sbuciuma fără cărmă. şi D. Guizot arunca in cameră acel ţipăt de larmă, care ar putea să resune ăncă la tribuna noastră:        „Guvernul nu
este la locul său ; el ar trebui se fie in capul societăţei, şi el este la coadă !..»
    A doua zi după nişte escese sângeroase se inţelese că trebuia sB se pună in fine capăt unui sistem de capitulaţiuni care punea totul in pericol, şi cedând stăruinţelor şi rugâmintelor, Casimir Perrier consimţi de a apuca cu măna’i viguroasă cârma părăsita.
    Laffitţe sacrificase toate condiţiunile de ordine şi de pace publică setei unei popularităţi bolnâvicoase şi ambiţiunei vanitoase de portofoliu. Succesorul sâu, din contra, nu aducea decât dispreţul popularităţei care se câştiga măgulind mulţimea şi plecăndu-se inaintea relelor ei instincte. Aşa precum a zis unul din istorici sfii :  „El intra in
minister, precum odinioară cavalerii intr?u in câmp inchis, pentru a se găsi in faţă cu anarchia, şi pentru a incepe cu ea, corp la corp, o luptă fără milă nici iertare."
    Suflet falnic şi desinteresat de or ce calcul personal, caracter energic şi de o dreptate incordată, el striga ăncă din ziua d’an-tâi, espunând limpede programa sa reparatoare : „De ordine şi putere are nevoiâ societatea... Impoartă repausului şi mai ales onoarei Franciei ca ea să nu semene, in ochii universului, o societate dominată de violenta şi de pasiune !“
    Şi otărăt, sumeţ, atrăgând la el toate răspunderile, „afacerile ca şi urele," cum a zis Armând Carrel, el proclama sus şi tare „desgustul sâu de alianţele demagogice şi revolta sufletului său contra injosirei cârdăşiilor revoluţionare."
    Ce accente bărbăteşti şi nobilei Şi după o jumătate de secol care seamănă cu un capitul din istoria naufragelor, câtă nevoiâ ar simţi cineva de a auzi isbucnind din nou in atmosfera noastră viciată şi pre deasupra tutulor ruinelor noastre acest cuvânt bărbătesc pe care’l insufleţia suflarea co-mănduirei.
                                                                                                                                  *
                                                                                                                               * *
    Eată, domnule Ferry, adevăratul autenticul Casimir Perrier, despre care n’ai putea să ne dai decăt o imagine de la Epinal, foarte falsă şi foarte grosolană. Devisa lui era : A apăra totul ; a voastră este : A distruge tot. Unde să găsim intre voi a-mândoui cea mai mică asemănare ?
    Intr’o zi de emoţiune poporană, grupuri cu aspect urât staţionau in preajmele otelului ministrului. De o dată poarta se deschide şi o trăsură iese. Intr’ânsa erau Casimir Perrier şi generalul Sebastiani cari se duceau la Cameră. Gloata incmjura trăsura, se aruncă in capul cailor, şi cu sberete de turbare, ameninţă să sfărâme tot. Fără sâ'şi peardâ cumpătul un minut măcar, Casimir Perrier se dă jos, şi, palid de manio, cu ochii iravăpâiaţi : „Cereţijpe miniştri ! strigă el. Eată i! Dar voi, cine sunteţi ? Ce aveţi cu ei ? Pretinşi amici ai libertăţei, cari ameninţaţi pe oameni însărcinaţi cu esecuta-rea legilor I..."
    Acest obraz mândru, această atitudine
curagioasă şi plină de autoritate impun mul-ţimei; ea işi deschide rândurile şi, cuprinşi de mirare şi domoliţâ, ea lasă sa treacă pi aceşti oameni pe cari cu un minut mai ’nainte ea voia sâ’i arunce in Sena.
    Ministru oportunist, avut’ai oare acesţ curagiu in faţa canaliei care insulta eri p( regele Spaniei sub ochii tâi nepăsători ?
    Vai, Casimir Perrier! — Când, câtrs: sfârşitul ministerului seu fără preget, obi dit de osteneală şi de suferinţă, ars de frjL guri şi scăldat in sudoare, aducea la in bună forţele’i secate, el nu putu intr’uâ i sâ reţină acel strigăt al unei conştiinţe ci dreptul sigură pe ea insâşi :
    „Trebuie sâ o spun infine, permiteţi'mţî. o singură dată, trebuie să spun că nici i" dată nu am dorit puterea; că intrat la afai ceri ca un om de inimă, eu nu am alţi 3 ambiţia de cât a eşi din ele ca om de o, noare ; că eu cer, că am dreptul sâ ce> de la ţara mea stima ei, pentru că con, ştiinţa mea imi zice că am meritat’o 1“
    Şi de pe toate băncile Camerei, şi din toate tribunele electrisate, aclamaţiuni şi bravo entusiaste.
    Ministiu oportunist, când vei cuteza oare sâ ţii un astfel de limbagiu ? Când
ji
> &
JA
precun
porniau
oare
vei primi un ast-fel de omagiu de la ad-miraţiunea recunoscătoare a concetăţenilor tâi ?
                         *
                      * *
Nu este destul de a voi, intr’un mod m'
                                                                                                                                                                                                                                                  accidental şi pentru nevoile de zi, a face politică de resistenţâ. Trebuie a o sprijini pe principie, pe o basâ solidă şi trainică. Pe ce oare D. Jules Ferry ar putea sâ
[jjsJ
W
\ \ .ii*1i
sprijine această politică noua şi foarte neaş-
H
teptatâ din parte'i, de oare ce a început
■f

prin a distruge toate elementele cari i-ar fi ţ lui* servit de temetlii naturale ? — Prin aten- ; ÎWJ ţaţele sale contra credinţei catolice, contra j fie® învăţământului naţional, contra armatei,uliii*!) contra magistraturii contra tutor ins-1, , j >■ tituţiunilor din cari trăia vechia şi glo- ^ >; rioasa societate francesă, el a făcut n-opera radicalilor şi a preparat triumful ce ar voi sâ impedice astăzi ! Orb cine n’a inţeles că netezea insuş calea adversarilor i sâi, şi că ar fi prea târziu Meja incerca să resiste după ce a predat inamicului armele’ n şi intăriturile !
    îşi inchipueşte cine-va pe Casimir Per- e rier preludând printr’uâ programă de dis- if trugere universală la politica sa de resis- 'ii tenţâ, şi deslânţuind mai antâi toate ins-tinetele netrebnice ale democraţiei, pentru i ca sâ’şi asigure mai bine forţa de a le sdrobi in urmă ?
    îşi inchipueşte cineva pe Casimir Perrier făcând articulul 7, spărgând broaştele, deschizând cu toporul uşile proprietăţilor private, laicisând şeoalele şi spitalele, şalele de asii şi cimitirele, siluind pe părinţii de familia, rănind toate conştiinţele, sfărmând inamovibilitatea judiciară, asociându-se cu un Thibaudin, şi acceptând desorganisarea armatei cu înjosirea ţârei ?
    Dar viaţa întreagă a marelui ministru ţipă contra unei asemuiri atât de insultătoare ! 11 auziţi zicând intr’uâ-zi lui Dupin, impingăndu 1 la tribună şi arâtându’i pe oamenii din stânga :
    „Respunde tâlh .... ălora şi fă-o cu toata energia voastră !“
    D-ta oare ai arunca ast-fel pe Waldeck, or pe Challemel contra bandei lui Cle-menceanu ?
    D-ta oare ai striga către ţară:„ Esigenţa facţiunilor nu va dicta nici odată otărările noastre ?>
    Dar li’ai cedat tot, sacrificat tot acestor facţiuni disolvătoare, fâcăndu-te cu o turbare smintită precursorul şi iniţiatorul mişcârei ce visezi sâ impediei azi!
    A! nu Casimir Perier ’ţi ar fi dat esem-plu persecuţiunei religioase 1 El nu admitea nici o violenţă contra clerului, care ’i se părea cu drept cuvânt representantele unor doctrine şi idei necesare ordinei sociale.
El voia religiunea in învăţământul poporan, şi presinta Cernerilor un proect de lege al cărei prim articol indicB. in capul materiilor de invâţat in şcoală „[instrucţiunea mo. ralâ şi religioasă."
    Mai mult,— de şi se aflau atunci in plină reacţiune contra intervenirei clerului in lucrurile administrative,—proectul lui re-serva un loc de drept miniştrilor cultului in diferite comitete cărora erau inciedinţate direcţiunea, supra vegherea şi inspecţiunea şcoalelor. In fine, in espuuerea sa de motive, ministrul nu s& sfia de a face sus şi tate elogiul „Fraţilor Şcoalelor creştine, oamen muncitori şi folositori, adevăraţi fundatori ai învăţământului elementar."
   Eată justiţia şi nepârtinirea unui adevărat om de StatI
«ii



    Ferry un Casimir Perier! Se nu jţi tace acest-ultrugiu marelui apâ-liuei şi al principiilor sociali, jjftri frica şi fara reproş a caute tocmai fiindcă a luptat contra Junilor laţeari intriganţii oportu-sacrificat mişeleşte mărirea şi .inciei!
  toşte că odinioară parterul de la koes nu putea sa scape de un kie când Talma, interpretând pe ea cu o voce inspâimantatoare : sângerează incă din al tată-

    uiana a-lui Ferry este plina in-J|ala decretelor, acele decrete ine numele s6u va rămănea ţin-[i neperitor pilori; şi mai tot ne tăceţi din acest politician ele eroul resistenţei conserva-Uatorul oamenilor de treaba 1 ,,i şi altă neposibilitate la reinvie-4 a lui Casimir Perier: este ne-iJintre Ludovic Filip şi D Gr4vy. i de atunci avea ca sâ’l susţină i’re simţea trebuinţa acestei poli-1 şi o maioritate parlamentară .<e ordine şi de reconstrucţiune • c&nd ministrul actual n’are ina-I căt o adunare necapabilă şi Vu mai multă pornire a l restur-Jal susţine, şi un Preşedinte ce a indurat toate, inclină a e stănga estremâ pentru a ine durata magistraturii seale. £1 'acă din cei şeapte ani ai săi de [i'ivalentul celor şeapte vaci grase I şi, pentru a căpăta această inii la nerăbdarea radicalilor, el le •curos tot ce nu este partea sa rente, din păduri şi din imobilei D. Ferry este in competi-cu Preşedintele sfiu, şi nu
  <  pe altceva de căt de a'l da itru a’i lua locul, pe cănd D. ftă int’run mod trădător se de-
    inistru seu pentru a’Hnlocui cu ar mai comod.
                                                                                                                                                                                                                       inţelegere şi admirăbilă ţesetură ipocrite, in mijlocul cărora cine-lAml unde ar putea găsi un locşor |â de ordine, de reparaţiune şi de
            * *
             *
  ♦fa u este intre politica revolu-
  < politica moderată, intre spiritu ment şi spiritul de derămare. u este tot de uă dată şi mai ăn-
  ai injosit: e pur şi simplu găl-ure doă secte lacome, resbelul din-rjcţiuui de uă potrivă vătămătore ş Uit, cari se sfâşie intre ele pen-^area egăsta aj puterii.
    Casimir, după ce s’a făcut in timp alungat instrumentul ascultător şi complicilor Comunei, n'a sciut ichipuită energiă decât pentru a'şi doliul şi domnirea sa personală, u e nimic care să atingă pe con-j şi dar ei cată se'şi intoarcă ochi Arte pentru a descoperi adevărată intereselor sociale, ţl de resistenţă in numele princi-rioare de guvernământ, in nume-1 a libertăţei, nu Eepublica poate f binefacerea lor; numai Monarchia 'ai ea singură oferă in instituţiuni (Sprijin ţeapăn care îi este necesar ■ţi Casimiri Perier nu ies la ivelâ |monarchii.
    umentul sen dala Pere-Lachaise, nistru are frumoase bas-reliefuri s-ientâ Elocinţa, Justiţia, şi Forţa agine simbolice pe cari falsul Ca-foarte sigur că n’are se le aibă ilitâ in giurul mormSntului seu. Ph. de Grandlieu (Figaro).
                                                                                                                                                                                      i;/«indu-şi mtaore. 1. foc
in tasarma jandarmeriei din Vulcan şi predaţi mai târziu jrdccătorului din Petroşani. Acesta se duse imediat la faţa locului, luâ instrucţiunea prisonierilor şi sergentului de J ■ armi. Sergentul soldaţilor români spuse că el şi-au început la 30 din Brădiceni serviciul lor obicinuit de graniţe. La 3 Octom-bue au ajuns In pădurile de la graniţe din dosii Priragulul (Dosupriluiagul) unde s’aft retras in casa de gardă fiind ploiă mare şi vent. Aci au rfimas ei de la 3 Octombrie sera penă la 5 Octombrie dimineta, când au fost găsiţi de doui jandarmi ungurescl şi desarmaţi. Ei au primit de la superiorii lor numai ordinul d'a păzi graniţele ca de o-biceiu, d a observa construcţiunile nouelor case de gardă, fără a împedica lucrările d’acolo.
   Mai departe li s’a spus că în cas de timp urât şi rece se înopteze în vr’uă casă de gardă, dar cu învoirea lucrătorilor ocupaţi acolo, iar nepermiţendu-le să se retragă. In timpul acestei instrucţiuni, intră la judecător capul vămii române care declara că soldaţii români prisonieri n aă avut nici un ordin d’a împedica lucrările numitei case, mai cu sâmă că guvernul român scia de aceste consrucţiunî. Ceru apoi se se elibereze soldaţii, ceia ce se şi făcu în urma disposiţiunii ministerului unguresc.
   Sergentul de jandarmi din contră spuse că prisonierii i-afi comunicat că, aii avut ordin d’a ocupa casa şi d a nu lăsa pe lucrători să lucreze şi d6că, chiar întrebuinţând armele, nu ’i vor putea respinge, să ceră sucurs de la companiele de graniţe din Brădiceni. Numita casă de gardă a fost în adevăr distrusă şi arsă de 150 de soldaţi români sub conducerea oficerilor lor, cari apoi s’au retras spre graniţe tăbărând în apropiere. De altmintrelea în curend se va întruni uă eumisiune compusă din delegaţi d’ai ambelor state ca să cerceteze acesta afacere, şi se aşteptă cu siguranţă ca, amăsurat intenţiunilor celor două state, conflictul să se înlăture în mod prevenitor, fâcendu-se să nu se mai întâmple pe viitor aşa ceva.
  ÎI’LICTUL DE LA VULCAN
  *ir'he Correspondenz primeşte !^ov următorul raport basat, se date oficiale despre conflic-lît pasul Vulcan :
                                                                                                                                                                                           ■Octombrie, uă patrulă compusă din-■£ent şi un jandarm, care se triini-;>aute un desertor militar, fu încu-‘ că noua casă de gardă pe alpul ce se află la 800 penă la 1,000 9® la graniţă pe teritoriul unguresc a zidit cu scop d’a se adăposti fiitinelele cordonului aşeijat pentru ffinâ, a fost ocupată de soldaţi ro-£ a dat mal tânjin foc şi că ei au împuşcături. Patrula, care voia să 1 de incident, luâ doui conducători şi apuca drumul către casa de ide găsi pe teritoriul unguresc nouă
Noutatl din tara
   Şcoala divizionară de la mănăstirea Dealului se ştie că s’a mutat la mănăstirea Bistriţa, judeţul Vâlcea. Unul din principalele motive pentru care s a făcut această mutare este lipsa de apă.
   „Armonia" din Tărgovişte raportează ştirea că palaturile de la mănăstirea Dealului vor deveni locuinţa de vară a P. S. S. Mi tropolitului primat.
                                                                                           ECOURI
  Bătălie ţigănească. O foae ungară povesteşte următoarele despre o bătălie ţigănească : „Comuna Sarrete a fost la 4 Oct-teatrul unei lupte sângeroase. De mai mult timp işi stabiliseră taberele aci două cete de ţigani, cari trăiau in inţelegere. Deodată se iscă o cearta intre ei, care degenera intr’uu resboiu crunt. Bărbaţii din ambele tabere năvăliră călări unii asupra altora inarmaţi cu puşti, topoare şi ciomege. Iu timpul măcelului, femeile şi copii ţiganilor ţipau şi urlau, incurajând pe luptători. In cele din urmă un ţigan alergă călare să aducă ajutor, v6z8nd că bătălia nu mai încetează. Când sosi notarul din comuna înota cu vre-o 25 de ţerani, lupta încetase. Pe câmpul de luptă zăcea cadavrele a 4 ţigani: a'ţi doi erau greu răniţi ; mulţi ţigani erau mai uşor răniţi. S’a inceput indată cercetarea cuvenită."
  Mizeria socială. — Dîd Miiuchen se scrie : „O ilustraţie oribilă a stării noastre, sociale ? In mijlocul capitalei noastre, unde se cheltueec milioane pentru plăceri, un de se beau milioane sticle cu bere peste mfisurâ, moare o fiiinţă omeneaccă de foame ! Este un fapt trist şi ruşinos acesta, deşi e primul caz in Mflnchen. Ieri a murit in spital o femee din Torcheim. Ea locuia intr’o strada frecuentată, cu trei copii ai ei. Un vecin dedea copiilor câte ceva de mâncare. Intr’o zi veni la el unul dintre copilaşi spuindu’i că mamă-sa era bolnavă. Vecinul o găsi cu totul pierdută ; nu mai putea vorbi. Ea arăta prin semne că copii mor de foame. , . . Ajutorul dat femeii a fost prea târziu. A murit de foa-
m0 ___ Ar avea mult de făcut guvernele,
spre a preintimpina ast-fel de catastrofe teribile şi ruşinoase 1
  Un diplomat grobian. — Prin Londra face senzaţie o carte intitulată: „V ith
Lord Stratlord in the Crimean War. Lordul Stratford a fost ambasadorul Ăn-
riMPU
gliei la Cornul de Aur (SUmbul), Mai interesant este insa ceea ce se scrie despre primul seu dragoman, d. Ali>ou Acesta era un om de spirit şi cu umile cunoştinţe, dar avea o limbă rea, pe care n’o stăpinea nici in presenţa unor persoane inalte. Odată el era in camera marelui Vizir, pe când acesta vorbea cu ambasadorul grec despre industria greacă. „Se susţine —zise Alison — că in Grecia este chiar un ordiD al cavalerilor de industrie." Ambasadorul grec a plecat indată. —Alison se purta foarte grosolan cu marii viziri. Nici unul nu’i lua in nume de rfiu, afară de ltauf-paşa. Acosta căuta să ignoreze pe A-lison cănd intra ; dar indată ce Alison observa intenţiunea vizirului, işi punea manile in buzunar incepea să fluere şi să alerge prin casă. Un servitor il făcea atent, că cel de pe canapea este marele vizir. Nu se poate striga Alison—căci Alteţa sa m'ar primi cavalereşte,—trebue să fie un lacheu! —După aceasta işi incepeau negocierile de afaceri, pe cari marele vizir le întrerupea zicend, că a venit ora rugăciunii. El se punea ingenuchi şi cu o voce de stentor işi recita rugăciunile musulmane, incheindu-le prin blesteraejasupra necredincioşilor. Alison işi resbuna tot aşa. Şi el intrerupea vorba, zicend că i-a sosit ora de rugăciune. Apoi se trântea jos, dedea din mani şi din picioare şi in fine afurisea pe turci şi musulmani şi pe toţi duşmanii creştinismului.
   Menţionata carte e plină de anecdote a-naloage.
   Un testament solomonic.—Un betrân arendaş american işi dicta testamentul :
   —     Las nevestei mele 500 _ dolari venit anual 1 Ai scris ?
   —     Da, respunde notarul— dar ea nu e bătrână şi se poate mrrita.
   —     Atunci scrie, că daca se va mărita, va avea 1000 dolari venit.
   —  Ce ? de doufi ori atâta !
   —    Da, căci cel care o vajlua, va merita bietul această sumă! Vai de capu lui!
FAPTE DIVERGE
   Sinucidere. — Individul Vasile Cioba-nu din comuna Găgeni, judeţul Buzfiu, s’a sinucis prin tăerea beregatei pe cănd el ducea la primărie spre a i se încheia actele de instrucţiune pentru furtul a nişte oi.
   Perdere de sânge. — In seara de 3 Octombre, pe la orele 8, individul Carol Ro-lender, supus german, domiciliat in Constanţa, pe când se ducea spre casă, venin-du’i reu şi căzând jos, indată a incetat din viaţă. Cadavrul transportăndu-şe la spitalul comunal, medicul respectiv, prin autopsia făcută, a constatat că moartea a provenit din multa perdere de sânge.
   Un lup turbat.—„Luptătorul" spune că in noaplea de 4—5 curent, un lup turbat a trecut prin comunele Tulnici, Făuri, Tl-kiriş şi Vidra din plasa Vrancea, unde au muşcat mai multe vite cum şi 17 oameni, femei şi copii, care eşiserâ sâ’şi apere vitele. S’au transportat la faţa locului, medicul plăşei şi medicul veterinar spre a da cuvenitele ajutoare.
   Un judecător pe sprinceană — „Adevărului" i se comunică din Botoşani, că in curând va primi o copie după denunţarea ce se va înaintea ministerului de justiţie şi parchetului de Botoşani despre comiterea unui falş de către un ajutor do judecător de ocol, care intr’o hotărâre una a pro nunţat oral şi alta a aşternut p« hârtie. Se vede că acestui domn’i f lace varietăţile. Va-rietas delectat, cum s’ar zice.
   Se spune că vestita sa carte de judecată care e bazată pe argumente sănătoase e pe cale de a fi executată cu toate protestările triumfătorului reclamant, care nu se sileşte a declara „că densul n’a pus condeiu d-lui jude in mănâ de a scris hotărîrea." Ce o fi primit d. ajutor de Ia reclamant nu se ştie, ceea ce se ştie mai sigur e că legi avem, insă nu judecători, nici justiţie, avem ministru şi amploiaţi de justiţie spre a şti numai cui să dea lefile, căci este embarras de richosse in visterie.
facultăţei de medicină, se admite in coipu telegrafo-postal ca elev aspirant, pe zioa de când va incepe serviciul.
    Domnu Ştefan Hepites, doctor iu ştiinţe le fisice şi matematice şi actualmente in-giner-şef al căei ferate Câlăraşi-Slobozia se numeşte in postul vacant de inspector domenial clasa I pe lângă acel minister, pe zioa de 1 Octombre 1883, in locul domnului C. N. Racottâ, decedat.
ŞTIRI TEATRALE
                                                                                                    Sala Bossel
   Teatru român sub direcţia I. D. Ionescu trupa d lui Alexandrescu.
   Miercuri la 12 oct. representaţie extraordinară in beneficiul d-lor Moceanu şi Yelescu, cu binevoitorul concurs al d-lor Ionescu şi Alexandrescu.—Se va juca pentru a 3-a oară frumoasa piesă
PiUNAŞUL CODRILOR
   de I. Heliade Rădulescu, prelucrată de d. Bobescu.
   Intre acte dd. Moceanu şi Velescn cu elevii d-lor, vor juca cele mai frumoase dan-ţuri naţionale. D. Ionescu va cânta cuplete noi.
   NB. D. Alexandrescu, directorul operetei române, deşi era să joace ultima representaţie duminică (mâue) s’a oprit până Miercuri, numai ca să dea concursul seu d-lor Moceanu şi Velescu.
   Teatrul Dacia.—Direcţiunea Grigore A Manolescu. Joui la 13 Octombre 1883 se va juca pentru I-a oară piesa : Bucătarul politic, comedie intr’un act. Doui Zăpăciţi, comedie intr'un act. Crimele lui Pipper-mann, comedie intr'un act.
                                                                                  EXPOSIŢIA COOPERATORILOR DIN ŢARĂ
                                                                                          Proces-Verbal
   Astă-zi nouă Octombrie anul 1888 noi membrii consiliului exposiţiei cooperatorilor din ţară, după inţele-gerea avută intre noi, găsim că este mai “nemerită ziua de 26 Octombre a, c. pentru facerea banchetului anunţat de ziua de 16 Octombrie , fiind acea zi onomastica Fondatorului Societăţilor Cooperative din ţară şi al Exposiţiei, dorind a’l felicita in acea zi pentru marele act ce a făcut luptând pentru progresul industriei, ţârei.
   De cele ce preced am dresat pre-sentul Proces-Verbal.
   Comitetul: Gr. Dimitrescu, Ales Ionescu Gr. Iliescu.
ŞTIRI OFICIALE
Domnu G. Joviţ, student in anul II A
SOCIETATEA CORPULUI DIDACTIC
   Societatea corpului didactic, conform statutelor sale, a infiinţat un cabinet de lectură. Localul inchiriat este casa Iordache Filipescu din strada Calvină, unde toţi profesori din Bucureşti pot merge seara spre a citi sau discuta asupra cestiunilor relative la invbţămSnt.
                                                                       NOTIŢE BIBLIOGRAFICE
   A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N. Droc-Barcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. MivXescu.
   De vânzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miua/scu, Calea Victoriei No. 32.
    La Ploeşti, Sinaia Predeal (tren accelerat) şi de la Ploeşti ca trenul mirt la Buzdn, R-Sărat, Focşani, M&răşeşti 5 ore 80 m. d. m I.a Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, VSrcio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 orc dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (trea de persoane.)
    La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) ore dim. (trenul de persoane) 0 ore 10 min. d. a xtimoj))* l
                                                                                                                                                SOSIREA TRENURILOR
De la fagi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mârăgeşti K-Sărat, Buzău, I’loeşti (trenul accelerat) 5 ore dim-
De la Qalati, Brăila, BuzSu, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a.
De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, BuzSu; Pleeştl (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt).
De la Predeal, Sinaia, Plooşti (trenul de plăcerej li ore 15 min noapte.
De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi.
De Ia V6rciorova, T-Severin, Craiova, Slatina, Pi-teşii 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trennl accelerat 11 ore 2O min i-Dainte de ameazi (tren de persoane)
De Ia Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fulger) rO eJ() dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 m;n seara (trennl mixt),
                                                                          CURSUL BUCURESCI
  CASA DE SCHIMB
                                                                           TOMA ŢACIU
                                                                      No. 60. Strada Lipscani. No. 60.
                                                                       Pe eiua de 12 octombre 1883.
                                   (Jump.  Vdud. 
5oIo Renta Amortisibilă. .         92---   92'/z 
5°jrt Renta Română Perpetuă ,      90---   90i|, 
6°j0 Obligaţiuni de stat. . .      98 ---    99- 
6010 Oblig. Căilor f- Rom. regale  102'     103- 
5o/o , Monicipale ....             £83‘/j  84'I, 
10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1.  232-      236 
5olo Scrisori funciare rurale. . . 9ia/«   92i(, 
7oio ,» Scrisuri Rurale.. . .      102'/, 103'ia 
5o[0 Scrisori fondare urbane . .   88-       89- 
6o[0 , , ,                         98'/,   99--- 
7oio > » >                         1021/4  103 - 
Impr. cu prime Bnc. (20 1 b.)      33---   341/, 
Acţii Bincei Naţionale Române2501  1335    1350- 
> > Soc. cred. mob. rom. 2501.     205-     207- 
> > , Rom. de construcţii 5001.    232-     255- 
> » » de Asig. Dacia-Rom 800 1.    433---   437- 
> > > > , Naţionale 200 1.         161---   265- 
                                                 
                                                 
                                                 
             Diverse                             
Aur contra argint. .               2 ’/»         
» > Bilete de Banque               2 ik          
Fiorini valoare Austriacă. . ,     210--- Z\\2   
Mărci germane.......               1 23          
Bancnote francese. . . .           99'|,|  I co  
                                          100’li 
                                                                           MEDIC ŞI CHIRURG Boalele de găt, gură, nas si urechi
                                                                               tratează printr’o artă specială.
  D-ru |. BRAUNSTEIN
fost aspirant de medic secondar in VieDa in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei)
Dr. A. WEINBERC
                                                                               OCULIST
                                                                           fost şef de Clinica in Paris
                                                                     Consultaţiuni de la orele 8-9 'a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smardan No. 6
COSTUME NAŢIONALE
pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcea că, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Ilie lliopol, in gangul din faţă al Teatrului Bossel.
                                        Anunciu
  CĂILE FERATE ROMÂNE
                                                                                                               FLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu Începere de la 20 Maiu 1883.
  La Rloegti, Buzău, R-Sărit, Focşani, MSrăşeşt. Bacău, Roman, laşi, Calaţi şi Brăila (tren accelerat) îO ore 46 minute scara.
  ’ja Ploeşti (Sinaia, Predeal (BuzSn, R-Săraj, Focşani, MărSşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 orc dimi.ier.ţa.
  La Plocfti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa,
   La magazinul de srgintârie, de pe calea Moşilor No. 157, se află de vânzare cu preţuri foarte moderate :
   Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, eoşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâibi, diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint.
   Se primesc comande relative la această ramură, precum âneâ a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios.
                           M. Miulescu.
                                                                                                            Societatea „Economia"
   D. D. Membrii ai acestei Societăţi sunt din non rugaţi a se intrum negreşit in şedinţă estraordinară, in ziua de Vineri 14 a curentei luni Octombre orele 2 p. m. inpabatul L-niversităţii Sala Facultăţii de ştiinţe No. 18, fiind la ordinea zilei autori-saţiunea comitetului de a respunde plata cumpărărci imobilului Antofiloi pentru sediul Societăţii.
                             Comitelui

TIMPUL
.^j^GKASII^TTZj
                                                                                                                  PE
                                                                                                                                                                                i-a«Tift
                                                                                                                                                                                   dr
                                                                                                                                                                            l'etrnl Naţional Bncnrogti
COLONIALE SI DELICATESE
                 I
                                                                                   VIS-A-YIS DL THEATRUL NAŢIONAL
      Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine.
f: Aniset dubln de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Snis Ananas de la Jlartinique. Banane de l.VBayona. Beuedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb. galbiu, si Yerde de la gr and Chartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, Terde si orange sec, de la YimandFockin Pipermiut, verde, galben, si alb de ia Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac lin cliampagne, din Cognac. Liqueruri tot felnl de gnstnri de la Mărie Brisard, din Bordeaux Renumita Mastică de Hio, Marascliino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat.
                                                                                          VINURI STREINE ŞI INDIGENE.
   Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-besti, Drăgăşani si de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios.             Cu stimă, D. G. MOCIANU.
i -iii a^as—i—— r
     MARELE MAGASIN '
  „Li CAVALERUL DE MODE"
cnT      Miim           
         r.dM         O 
>cT                     
                     ro 
>---                    
o                    Ln 
oî                 ---i 
>                    CU 
o                    CL 
u    i               CD 
3                    CO 
                        
’o                   cu 
C_P     . ■ ;       -f2 
(/)’              <-(/) 
’u.             *       
O                       
tn                   •c 
03                      
"o     t / : ^        o 
CO       V i'         < 
(_   Kw\v? ’ . va    cu 
      ^l] ' ţjl       o 
cvi  iii                
                      o 
o                       
z    W               to 
   Anunţăm pe onor. Public şi distinsa noastră clientelă, că pentru sesonul de toamnă, am primit din propria noastră fabricaţiune un colosal asortiment de haine pentru bărbaţi şi băeţi, astfel că onor. visitatoi'i va avea de admirat o adevărată exposiţinue de haine, atăt prin variatele şi modernele desenuri ale etofelor, căt şi de eleganţa confecţiunei.
                                CAVALERUL DE MODE
    Epitropia Biscricei Lucaci
   Pentru Închirierea prăvălii şi a caselor din strada Şepcari No. 3 proprietatea acestei Biserici po periodul de cinci ani cu iucepere de la 23 Aprilie 1884 pănă la 23 Aprilie 1889, se va ţine o nouă licitaţiune in zioa de 9 Octombrie, iii localul cancelarii acestei epitropii, la ora 11 inainte de amiază.
   Condiţiunile de inehiriere so poate vedea in ori ce zi la d-1 Epitrop. 0. I Săulescu strada Lucaci No. 13.
                                                                                                        PRODUCTE SPECIALE
                                                                                                           PARFUMER1E
   IUI V10LETTES DE PARME
        ED. PINADD
Săpun.........DE HICSIUEELE UE PftflHA
Eesenta pentru
batiste......oi MICSIUNELE DE PARMA
Apa de toiletta. .DE MICSIUNELE DE PARMA
Pommada.......OE MICSIUNELE DE PARMA
Oliu..........OE MICSIUNELE DE PARM A
Praf de orei... .DE MICSIURELE DE PARMil
Cosmetlo......OE MICSIUNELE DE P'inMA
i hi, Boulevard de Stras bour//, SI.
                allfi Aspasinet Mignot.
□feHSgsHsasasBSHSZsssEsasHsasasasasasastLSssgsHSHsasai^iai

r<s
^ "" OEPOSIT
Resulta din experienţele făcute în spitalele din Paris, Londra, etc., că.
                                                                                                                                                                            Drageeleşi Siropul Depurativ ai Doctorului GIBERT
sunt cel mai bun, cel mai actif st cel mai economic din dopu-rativele cunoscute.
Drageele, din causa mieso-rimei lor aunt plăcute si com-mode do întrebuinţat. Fiă care Dragei face căt uă giu-mState lingură do Sirop.
FARMACIELE sm
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 *>Ue Potssoo°\

                                                                        I.HERTER
                                                                       ATELIER DE PHOTOGRAl’HlE Str. Ştirbey-Vodă No. 9.
  Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’aavut incâ ocasiunea de a se convinge do lucrarea mea n’are de eăt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu.
  Se primeşte ori-ce lucrare atingâtoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atât in timp frumo-i cât şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m.
  In acest atelier se găsesc şi tab’ouri in pictură originale de vănzare.
   Par pr6s âlente j’ai l’honneur de re-commander l’honorable public mou ate-ier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prii sont reduits et le travail trăs fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre re mon travail n’a qu’â nous honorer de sa presence et nous esperoDS qu’il s assureda facilement de la pefection de mon atelier. —On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduc-tion, travaux ăTetat naturel etc. — On peu-paser tous les jours. quele temps soit beau ou ouvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’ă 4 heures apres midi.
, INSÎITUTU MEDICAL
                                                             BUOURESCI 6 : strada vestei 6, (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF)
                                                                                            SECŢIA MEDICALE
Jj 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3 nţOrthoptsdie, 4. Gimnastică Medicale, 5 „ Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser-itţviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-1‘cale.
                                                                                            SECŢIA «IGIENICĂ
   1 Bae abur.................3.—
   1 bae de punuă cu şi fără duşi lei 2,50 1                „ ciment pentru
     medicamente . . . .   „  3. —I
   1 duşă rece sistematică . . „ l,5ft
  BAI DE ABURI
                                                                                                   ŞI DE
                                                                                                PUTINA
   NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise in toate zilele de la 7 ore dimineaţa ipănâ la 7 seara.
   2. Pentru Dame, insă băile de abur o dată pe sfiptemână Vinerea, la 6 ore dimineaţa până la 1 post-meridiane.
   Preţurile la secţia medicală conformi prosppelnui.           Direcţia
Chlorosa
Anemia
                                                                                                      Culori Palide
                                                                                                 LIPSA DE SÂNGE
                                                                                   CCD III RR A VA K esle unul dln fenntinoauHe ccl»- mei energice
■         O n « v I o jj. oare ce c.lle-va picături pe Şi ajung pentru
                        a readuce • inălutca în puţin timp.
FCpill DD A W A IC iin pr • Iu. • i.'i < ritn;...............
rcnuL DnAvniw stomacul, nl< I ■ i : ccdii| rravAK 1111,1 - ■ .i■.•,  ...............„i ui, i.
■ tllUL UUH I HIO .•<»i11utii■ i vinul ii -au ipi-i .,tu or cărui
                        liquid in care poate li luat
rr DII I RR A V A K Cate cel mai eflin «liu h-ruginu i - deoarece r l.nu l onniHio llu q. ,
                        septamani, tratamentul costa d ir vr ’o câteva centime pe 01.
FERUL BRAVAIS nu negresce nici o data dinţi.
                                                                                         Cin prosper tu* dctuliut inNotcMCO fie-CBre l'lupon ni indica modul do întrebuinţare ai nccMtui prrţios fr rugim»*
                                                                                   D’1" ISRAVAfS nu poate garanta eficacitatea ferului inventat de d-sa de cât daco etiquetele flaconului poarfa semnătură d-sele imprimata in roju
                                                                                       SE VINDE IN FLACOANE, SI JUMĂTĂŢI DE FLACOANE
                                                                                                                                                                                                                                  M
Vmdarea en gros : Maison BOUTRON et G°, rue St-Lazare, 40 et 42, PARIS |[j-
□ |5Z5H5g5a5a5aSS5H5a5H5H555g5H5H5aga5g5a5a5a5H5B5H5ESl i;
                                                                     Deposlte lu BUCURESGI : I-Uarmacia : OVESSA; F. BHUS; R1SSDORFER. - JASSY, ruai-Liiacla KONYA freres. - braila : Pharmacia R. petzalis.
JOSEPH SANDR0V1TZ
                                   BUCURE SC
                                 16. — CALEA VICTORIEI — 16
IN RATE LUNARE
IN RATE LUNARE
    Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici sistem american cu intreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano.

SDD9BBHH
 ~ SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME.?'
 premiate cu 150 tned“ile_P^me
                                                                     PARIS
  18 7 8
Medaila de aur
VHMII4.
                                                                                                                A so feri de
1 m i In * ii
rate
lunare
Garanţâ sigură dat 1 inscris.
   Oriv. SINGER C= po<,rii
Maşină de msut new-york. de sus a
   o Iui                      lubricei.
  G. NEIDLINGEP A$entgenerali
Tipografia N. Miuhicu i ala Theatrului Bossel,