RCURI 12 OCTOMBRE 1883 AdmintetratUu Oalen. Victoriei IVr. abonamentele i ţ»r». pp an . . pe 6 Ioni. pe 3 Ioni. jiiătate pe an . ANUL AL VIII —No. 225 ANUNŢURI ŞI INSERŢII 4 0 lei 23 lei 12 lei 60 Iei ii m priimeec la Adrainiatraţle. 'Hală 10 bani nnm&rn . icte 15 bani nnm&rn n M PALEOLOGU ANUNCID Jamnii abonaţi din capitală şi t inete, a căror abonament a ex-ţnt rugaţi a achita costul căt i iiarziat. Administraţia REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Fiinia 30 liter*- pfit.it pa^. IV. 40 RecUme pa^- III . . 1 50 * , II . . . , 2 50 ; Ananţarils gi inserţiile se primesc Bucureşti , la Administraţia ziarului \t vYiena, la biaronrile de anunţări ileinrit SchaJek, Wollzeile 12;—A. ţjppelik, Stubeb-«toin 2; — Paris, C. Adam, rne CMmenc 4 k. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu bc prisiei Hanuscrlsele nolmprlniate se ard. Niresli, 11 Octombre 1883 «pus şi s’a afirmat, prin le cele mai autorisate din Itate, prin chiar acelea cari «liră d’a dreptul de la can-l austriacă sau de la can-germană, că România, după ria Regelui la Berlin şi la , urinată de aceea aprimu-Istru ministru, a intrat in politicei austro-germane şi ioate considera ca făcând parte din liga zisă a ).rsul acesta l’a repetat şi ecula, samsar-nc de susţine-d roşu. ina, cari per-pănă la in- doit aproape, graţiă bunei chibzuinţe şi pietăţii întemeietorilor acestui regim, sunt datoare să lase a se prelinge dintr’ânsele in mod indirect copii de casă ai binefăcătorilor lor. Nn este aşa, virtuosule liberal-na-ţional, că logica împilării publice prescrie şi folosinţa privată ? ! ŞTIRI TELEGRAFICE Yiena, 21 Octombre. — Gkazi-Mukhtar-paşa a plecat spre seară pentru a se ntoarce la Constantinopole. Colonelul Baeh şi cavalerul de Hansberg sunt numiţi ataşaţi militari la Paris şi la Bruxei. Pesta, 21 Octomvrie. — Ştirea ci Mgr. Vannutelli, Nunciu apostolic la Viena, ar fi prezentat observaţiuni d-lui Tisza privitoare la proectul de lege asupra căsătoriei intre creştini şi israeliţi, nu se bazeaziab solut pe nici un fundament. Constantinopole, 21 Octomvrie.—Yakit publica un articol favorabil concedarii ia străinătate de concesiuni de lucrări publice in Turcia. Contesta că Poarta pune stavile cirerilor de concesiuni făcute de străini şi afirmă că Turcia in tot-d’auna s’a arătat dispusă a recurge la toate capitalurile fără deosebire pentru desvoltarea avuţiilor naturale ale ţeri Acest articol, care va fi urmat de altele asupra aceluiaşi subiect, e foarte insemiiat din cauză că „Yakit" este primul organ oficios al Porţi. Yiena, 22 Octomvrie.—împăratul FraD-cisk-Iosef a ordonat ca regimentele de cavalerie, care sunt acum dislocate iD Galiţia, să fie formate in două diviziuni de cavalerie. „Monitorul armatei11 publica azi dimineaţă numirile comandanţilor acestor două diviziuni. INFORMAT IUNI D. Lascav Catarg iu a sosit ieri in capitală. In locul d-lui Pilidi—in cas cănd acesta va trece ca director al Regiei tutunurilor şi sărei—se va numi d. dr. Istrati sau d. Saligny. Azi dimineaţă, la Grand Hotel Bulevard, un tânăr, D..., s’a sinucis cu un revolver. Moartea a fost instan-taneă. Mobilul acestei sinucideri ar fi că era urmărit ca desertor. Alţii susţin că un conflict intre dânsul şi un ofiţer, conflict care i-ar fi atras pedeapsă, ar fi cauza că a luat această hotărâre. Corpul sinucisului a fost transportat la spitalul militar. D. Eug. Stătescu, fost ministru de justiţie, se zice că se numi guvernator al Băncii naţionale. Nepriinindu-se dirnisia de la catedra de drept comercial de la facultatea de drept din Bucureşti, d. Bo-erescu a recomandat ministerului de suplinitor pe d. 0. C. Arion. Comisiunea numită de d. ministru al domenielor, compusă din d-nii Felix, Sergiu, Stoicescu. Mâldărăscu şi Istrati, şi d-nii ingineri Matak şi He-pites, a studiat Ia faţa locului proectul făcut de d. inginer Cerchez şi d. Knechtel grădinaru şef al comunei, pentru curăţirea şi desnămolirea lacului Cismegiul. Proectul s’a găsit bun şi corespunzător atât exigenţelor estetice căt şi igienice. Se crede că lucrările vor incepe chiar in toamna aceasta. Se vorbeşte că d. Cămpineanu pregăteşte un nou proect pentru reor-ganisarea ministerului de comerţ, agricultură şi domenii. CRONICA Vineri, 14 Oct. d. Alecs&ndri va ţine o conferinţă in Sala Ateneului, la 3 ore p. m, in beneficiul unui distins poet, atins de o boală dintre cele mai grele. Preţul intrării 2 lei. Bilete de intrare so vor găsi la librăriile d-lor Socek, Graeve, şi Szollosy. D. Conferenţiar va vorbi despre , Fântâna B ranăusia.„ * Azi noapte, un fost ofiţer de poliţie, s’a sinucis in locuinţa sa de pe calea Călăraşilor. EI suferia de ftisie, şi ştiind că această boală nu iartă, ’şi-a făcut singur seama. * S’a decretat regulamentul facultăţi de Medicina din Bucureşti, * Ministerul de interne a publicat un studiu statistic asupra culturei viilor şi a vermilor de. mătase in anul 1882. * Cooperatorul este informat că prinţesa Elena Cuza va expune faianţă colorată de Alteţa Sa. * Aflăm eă la Exposiţia cooperatorilor s’au expus de câte va zile mai multe obiecte de mare valoare artistică. Publicul nu trebue să lipsească oeasia d’a merge să Ie admire. * Ştirea dată despre numirea d-lui Ver-neuil ca regisor al Teatrului Naţional se des-minte. * Consiliul de miniştrii a votat 150,000 lei peutru construirea unui local de exposiţiuna la şoase, aproape de Monetăria statului. Aceasta construcţiune se va face la auul viitor. • * După cererea ce a făcut d. Preşedinte al exposiţiunei d-lui ministru dei nterne, i-s’a acordat voia d’a face o tombolă din mai multe obiecte grele de transportat la domiciliul exposanţiior. Aşa dar aceasta tombolă va iucepe de Joia viitoare 13' Octombre. Numărul va costa 1 leu. Bedmar, din plasa Şomnzului. s’a reşluit de cătră Austria, o parte de pământ, nu mai departe deeăt eu 4 ani in urmă. Pe acest pământ se afla o casă locuită de un jitar al moşiei, care casă arzând din împrejurări necunoscute, a pus in posiţie pe acel jitar să se aşeze cu locuinţa in sat, şi puternica noastră vecină a pus măna pe acel pământ. Asemenea pe moşia Hreaţca, foastă proprietate a minorilor D-lui Maior Niculau, unde şanţul de graniţă se cunoaşte foarte bine şi astă-zi, Austria a pus măna pe o vale intreagă cu arătură şi Bineţe. Această Încălcare a făcut’o Austria, fiind-că cu căţi-va ani in urmă i s’a permis să facă un iaz in acea vale. şi după ce l’a făcut, ’şi-a ales malul ţârei noastre pentru patrula graniţei, şi ast-fel a acaparat o bună bucată de pământ românesc, in dauna şi a ţârei şi a proprietarului mărginaş ; şi apoi se ştie că megieşă noastră, cănd apucă ceva, nu dă indărăt odată cu capul! ! Suceava promite a da comisiunei pentru verificarea hotarelor noastre cu Austria toate desluşirile necesare pentru ca să poată descoperi adevâ-rul in caşurile ce le arată. încălcări de hotare In urma celor publicate despre incălcarea hotarelor judeţului Suceava de către Austria, s’a primit de ziarul ce poartă numele judeţului informaţi uni că şi pe alte moşii particulare, megieşe cu ea, s’au mai făcut încălcări proaspete. Ast-fel pe moşia Horodniceni, proprietatea defunctului marquis de Ştiri din Străinătate Franţa O depeşă din Paris spune, că noul ambasador in China, Patenotre, a plecat la postul seu. Instrucţiunile lui sunt următoarele : R-cunoaşterea protectoratului francez asupra Anamului, cu fluviul roşu ca graniţă la nord ; luarea in posesiune a Deltei pană la Sontay ; fluviul Songcar va forma graniţa pănâ la Bacuinb ; cele cinci provincie dela nordul şi nordvestul Tonkinului vor forma teritoriul neutral primind o adminis-traţiune, asupra cărea se vor inţelege China şi Franţa. Regina cea nouă a Madagascarului a convocat in capitala sa pe toţi fruntaşi Hoiva-şilor şi in inţelegere cu ei a decis să continue resboiul contra Franţei. Bulgaria Organul lui Ionin, „Sosnanie11, publică următoarea notă: „Am primit ordiuul să declarăm in modul cel mai categoric, că guvernul imperial rus, representat aici de d. Ionin, nu poate fi făcut responsabil pentru actele d-lui Zankow şi ale colegilor sei actuali şi că guvernul Tarului poate privi nn-mnl cu neincredere situaţia actuală a principatului bulgar. De altă parte ştim, căMaj. Sa Ţarul protector s’a decis ca in scurt timp să trimită aici pe un adjutant al seu cu misiunea să lucreze in mod energic, ca Bulgaria să fio scăpată din actuala situaţie lalză.“ Foile bulgare mai spun, că oamonii lui Ionin aranjează meetinguri prin Bulgaria, in cari să se protesteze contra legalităţii Sobraniei actuale, contra tuturor resoluţiu-nilor ei mai ales contra convenţiei căilor ferate. Un ast-fel de meeting sa ţinut deja la Gabrovo. După ce locuitorii eu eşit din biserică, un domn a ţinut un discurs violent contra guvernului. Ungaria Se ştie ca şi in Ungaria impositele s’au urcat, in cât contribuabilii nu le mai pot suporta. Iată acum ce zice o telegrama din capitala Ungariei: „Locuitorii devin din ce in ce mai indirjiţi din causa proectului de lege relativ la noi imposite. N’u incape in-doială, că o mare parte dintre guvernamentali, sub presiunea alegatorilor lor, vor TIMPUL vota contra proectului. In şedinţa din urmă a comisiunii financiare corniţele Em. An-draşy s’a pronunţat contra politicei cabinetului relativ la impozite. Mai ăniăiu a vorbit corniţele Apponyi, zicâud ca atăt proprietatea fonciara, cat şi industria, şi persoanele cari trăesc prin muncă intelectuala, trebuesc uşurate de atătea impozite. Nici un guvern din lume nu s’ar presenta înaintea parlamentului cu asemeni propuneri. Politică financiari a cabinetului Tisza a miserabilâ ; căile ferate se construesc pentru specule private ; banii se risipesc şi deficitul creşte din an in an.“ Aceste cuvinte sincere ale unui partizan al guvernului au produs o senzaţie enormi, Tarifele căilor ferate romane O luptă crăucenă au deschis de căt-va timp — de o parte Ruşii şi de alta Aus-tro-Germauii — comerţului romău, portu-turilor şi căilor noastre ferate. Această luptă se intreţine printr’un joc de tarife de căi ferate abil chibzuite, şi care ţintesc a ne lăsa isolaţi afară din raza mişcării comerciale internaţionale.} Ruşii ţin cu ori-ce preţ a da o mare desvoltare portului ce au la Marea Neagră, Odesa. Ei au căutat dar să atragă spre acest port produsele ţerilor vecine şi să’l facă a servi ca un punct de însemnată trecătoare spre orient şi apoi pe mare, spre occident. Şi, trebue să recunoaştem că au şi reuşit. Deja cea mai mare parte din produsele Moldovei numai scobor ca altă dată Prutul şi numai iau calea ferată romană spre porturile Galaţi şi Brăila, şi de aci spre Marea Neagră pe Dunăre. Ele apuc direct calea spre Odesa, care a devenit un mare centru de esportaţiune şi in-treposit, sau se indropt pe căile ferate de la Nordul Austro-Ungariei spre Stetin, Hamburg, unde găsim azi transplantat comerţul nostru de la Dunăre. Ast-fel, Galaţi au remas in inacţiune, Brăila stă in lipsă de afaceri, pe cănd produsele noastre alimentezu căile ferate, oraşele şi porturile austro-germane şi ruse. La acest resultat vecini noştri n’au ajuns, cum am vezut, decăt prin reducţiune de tarife pe căile lor ferate. Oompaniele din Sudul Rusiei Ungheni-Odesa şi acelea de la Nordul Anştro-Ungaiiei Suceava-Lemberg si pănă la Stetin au convenit să reducă preţul transportului pe căile lor in aşa mod in căt comerţului ii e mult mai avantagios să ia direcţia linielor lor ferate de căt să urmeze vechia cale a porturilor noastre şi a Donării. Acum se pare să numitele companii nu sunt mulţumite nici cu atăta. Ele anunţă deja că au pus in aplicaţiune nuoi tarife iucă mai reduse, şi transportul lor oferă mai mari avantage comerţului internaţional. In faţa acestei stăruinţe ce pun străinii pentru a ne atrage tot traficul si a isola marea reţea a căilor noastre ferate, Direcţiunea generală a căilor ferate romăne trebue, zice Curierul finanţiar, să se decidă in fine a face şi ea serioase reduc-ţiuni in tarife; alt-fel, tot comerţul se va stabili definitiv la Odesa, la Stetin şi la Hamburg, şi oraşele romăne vor remăDe cu totul in afară din sfera comerţului internaţional. Noutati din tara Pavarea oraşului Brăila.—Licitaţiuuea pentru pavarea oraşului Brăila cu piatră cubică, in urma respingerei ofertelor D-lor Monteoru şi Roseuthal ^amfirescu, s'a fic-sat pentru ziua de B Decembre a. c., cănd pentru porfirul de S-t. Raphail (Francia) licitaţiuuea se va incepe de la suma de 22 fr. metru quadrat, căt s’a garantat de d-ni Rosental Zamfiroscu. Alimentarea Brăilei cu apă.—D-nu Ministru de Interne mai ăntăiu şi Consiliul de miniştri, in urma intervenirei repetate a d-lui Primar de Brăila, a refusat invoiala dintre comuuă şi D-nu C. de Valhermey, pentru darea in antreprisă a alimentări o-rasului cu apă fiiltrată, in coudiţiunile cae-tului de sarcini. Motivul pe care nu se confirmă invoiala este că comuna n’ar fi făcut doufi licitaţiuni in regulă spune. Dunărea. Ciue plăteşte î — Se zice că Comuna Brăilei ar fi perdut la înalta Curte de casaţie de curend, uu proces de peste 20 mii lei noi, de oare-ce garanţia . de comuuă era basată pe o hypotecâ, a cărei inscripţiunc sc luase iu basa unei procuri legalisată de comisie. Gazeta Tribunalelor Siluire şi arestare La 30 Septembre era a se judeca la tribunalul diu Dorohoiu acţiunea privitoare pe Const. Zaiţă, adjutor de primar al comunei Ilreaţca, Vasile Samaca, ajutor de perceptor şi Vas. Popescu notar al acelei comuni, căte trei inculpaţi pentru faptul că in unire au siluit şi au arestat pe femeia Maria Neculai Vasile Dănilă din comuna Hreaţca, După ce s'a ascultat câţi va martori cari au confirmat intru cătva faptul, d-1. procuror a corut amânai ea pentru a aduce noi probe, ceia ce s’a admis de tribunal. Un servitor expeditiv Tot la 30 Septembre, s’a judecat acţiunea privitoare pe Gli. Ostahevici, inculpat că ar fi furat nişte inele de la stăpânul sâu Mironescu. Inculpatul, după ce a comis acest furt, a scris stăpânului său o serisoare prin care ’i spune că a luat inelele pentru că nu’i plătise leafa. Aceasta circomstanţâ a făcut pe d-1. procuror să ceară achitarea inculpatului. Tribunalul a fost de aceeaşi părere şi a pronunţat achitarea. FABRICA DE ADVOCAŢI Un insemnat numâr din membrii Baroului Capitalei au adresat d-lui G. Vernescu, decanul corpului de advocaţi din Ilfov, următoarea petiţiune : Domnule Decan, Cunoscut este Domniei voastre, ca şi nouă tutulor, anusul ce s’a făcut şi se face cu legea organică a corpului de avocaţi din ţară. Legea din 1864, atât de clară in dispo-siţiunile sale, privitoare la admiterea in barou a celor cari se destină carierei de avocat, a fost atât de rău aplicată, in cât nu se mai poate numi aplicaţiune, ci un sistem imaginat de a compromit» şi a degrada o profesiune utilă societâţei, care in toate ţările şi in tot-d’a-una a fost considerată şi bine văzută. Nu de puţin timp durează această stare de lucruri, şi nu impasibil a stat Baroul din Bucureşti. Lucrările sale de a remedia la acest rău n’au avut pănă acum nici un succes. Aceasta insă nu trebue a face să părăsim şi să nu reiterăm incercârile noastre spre a ajunge, priu respectul legei, a ridica prestigiul corpului de avocaţi, atăt de grav atins prin înscrierea in Barou a tot felul de persoane, cari consideră Baroul ca un ultim refugiu al activitâţei lor, găsită netrebnică aiurea. Funcţionari de toate categoriile depărtaţi de guverne, daţi judecăţii şi condemnaţi la pedepse de tot felul. Negustori faliţi şi nereabilitaţi. Vechii tutungii al căror comerciu a in-cetat de o dată cu monopolul Statului. Cârcimari cari au fost in imposibilitate de a^’şi plăti datoriile fiscalo. Zarafi de strade ajunşi fără căpătâiu. Şi alţii mulţi de felul acestora,—cu toţii găsesc că profesiunea de avocat este singura ce le mai române de imbrăcişat, iu facia imposibilităţi de ă avea alta, graţie uşurinţei, daca nu relei credinţe, a câtor-va consilie de disciplină din judeţe caii se fac complici cu postulanţii la avocatură. In facia unei asemenea stări de lucruri şi pentru prestigiul acestui corp, din care avem onoare a face parte impreună cu Domnia-voastră, credem, Domnule Decau, eă nu mai e de aşteptat in ceea ce prives-ce remediarea răului. Vă rugăm dară să bine-voiţi a couvoca întregul Barou din Bucuresci, spre a avisa cu toţi asupra măsurilor ce trebue luate pettru ridicarea prestigiului atăt de decâtjlut al acestui corp, pe care legislaţiunea ţârei şi in special legea orgaiiisărei judocătoresci il pune pe uă treaptă legală cu putereaTju-decâtoreascâ. Primiţi, Domnule Decan, asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni. ■Semnaţi: I. E. Săudulescu-Nănoveanu.—-Al. Dristoreanu. — Gr. M. .Jipescu. — A. i Vladescu.— C. Stephaneseu-Priboy. — A. I. | Vartha.— C. Fortunat.— Ioan Orgbidan — I. Tauşan.—A. capitolin.—C. N. Bucşeanu. —N. Vrăbeisscu.—Al. Antimescu.’—G. Mi-huleţ.— N. Ghiţescu.—Gr. El. Paucescu — George Chiru.— G. Gr. Dancovici. — B. C Lireanu. — A. TVanico. —G. VVarlam.— Constantin I. Polysu.— Const. Christescu.— C. N. Berescu.— A. C. Comanescu.— N. G. Stefânescu—Mich. Paloologu. — Al. I. Ulu-beanu. — St. Ionescu. — V. Caligari. — N. Christescu. Iucă din primele zil9 alo reapai iţiunei Dreptului sub noua redacţiuue, ne-am crezut datori să cerem îndreptarea răului produs prin înscrierile unor consilie de disciplină lipsite de ori-ce scrupul si do ori-ce ruşine. Toţi indivizii cari n’au o profesiune bine definita, ziceam noi, ’şi-o găsesc in Barou, graţie acestor autorităţi cari, in dispreţul vădit al legei, fac să figureze ca avocaţi persoane nu numai fără titluri academice, dar neposedând noţiunile cele ma elementare de drept şi ceea ce e mai grav cunoscute priu improbitatea lor de caracter. Cititorii noştri ’şi-aduc a minte că consiliul de disciplină din Illov, sub presiu nea reclamaţiunilor unanime ce se ridicaseră in aceistă privinţă, se decisese să interzică dreptul de a pleda tutulor acelora cari nu fuseseră trecuţi in tabloul său. Această energică resoluţiune incepuse deja a produce efectele sale, şi unele Tribunale ecusară din oficiu pe aceia cari, iuscrişi in alte judeţe, pledau in mod obicinuit ina-intea lor. Din nenorocire, Curtea de apel din Bucureşti, secţiunea III, printr’o deci-siune dată de trei consilieri şi rămasă celebră, anulă in urma apelului celor interesaţi, incheiările in cestiune şi decise că o persoană, inscrisâ intr’un judeţ oare-care are dreptul de a pleda nesupărată in toată ţara. E inuitil, credem, să mai revenim asupra discuţiunilor Ia cari a dat naseere această neaşteptate hotâriră. Ne-am arătat altă dată (1), cu destulă amărăciune, sentimentul nostru asupra interpretârei la care s’a oprit Curtea faciă cu art. 4 din legea constituirei corpului de avocaţi. Ceea ce voim să constatăm astăzi, este că situaţiunea creată a-eestei profesiuni a devenit cu desovărşire intolerabilă. Scandalul nu poate fi impins mai departe. Epitetul de avocat a devenit sinonim cu acela de şarlatan. Este deci absolut necesară uă mişcare de reacţiuue in contra elementelor uesânâtoase ce au năpădit in Barou, şi de aceea aprobăm cu tot dinadinsul iniţiativa luată de avocaţii bucuresceni. De astă dată, sperăm că, pentru prestigiul şi onoarea corpului ce repre-sentă, D. G. Vernescu nu va avea ropaos pănă ce nu va reuşi să stârpească abusul ce se practică de atâta timp. Este absurd intr’adevâr ca numai cariera de avocat, una din cele mai dilieate şi mai deficile, dupe părerea generală, să, fiâ deschisă tutulor „fructelor seci" ale societâţei, pe când tote celelalte, fără escepţiune, le sunt închise prin titluri şi condiţiuni speciale de capacitate. Momentul de lucru este din cele mai oportune. înşişi magistraţii [Ourţei de apel din Bucuresci s’au convins, in cele din urmă, câ aceasta libertate ilimitată de înscriere conduce la coDsecuenţe revoltătoare şi, dupe informaţiunile ce avem şi pe cari le credem esacte, ei se vor intruni cu toţii in curând spre a căuta să pue capât acestui râu. (Drepttd) FAPTE DIVERGE Assasinat. - In ziua de 4 Octombre a fost găsit cadavrul lui Stan Codălban in lunca Nazâreanca, jud. Brăila, lângă o copita de fen, cu faţa mâncată de căni şi şoareci. ' Stan Codălban era un lăutar bătrân, care prin cântecele lui agonisise câte va sute de lire. Doui indivizi necunoscuţi intr’o bună dimineaţă să presintâ la acest lăutar, pe care ’l tocmeşte se le cânte la nuntă la Cotu-lung. Ajunşi in intinsa câmpie a Nazirului congediază trăsura şi singuri sar asupra ţiganului, ’l lovesc cu topoarele ce aveau pregătite şi ascunse in fân, jefuesc cadavrul şi se făcură nevâzuţi. Trausportându-se D-nu Procuror la localitate a constatat faptul şi a descoperit că unul din assasini este Bucur Leotescu, fost in serviciul d-lui D-r Panaş. (I) Vei,li Dreptul din 4 Ianuarie 1881 Criminalii au găsit la victima lor 200 liro ce le avea intr’un chimir ; un inel de aur ce l’a smuls din deget şi vioara. Tâlhărie descoperită de un căne şchiop.—In noaptea de 27 spre 28 Septembre, Niculae Stoica Burzun, pe când se in-torcea din Brăila in comuna Măgura Mi resi,a fost tâlhărit de doi indivizi, luându-i mai mult bagagiu. Noapte fiind, victima n’a putut distinge nici figura nici imbrăcămintea tâlharilor, a observat insă că tâlharii erau însoţiţi de un cane roşu şchiop de uu picior. A doua zi dupe ce a făcut cunoscut primarului, a plecat in urmărire; cănd in drum întâlneşte un căne şchiop pe care ’l recunoaşte, că era cel ce insoţea pe tâlhari ; să ea după densul şi ’l conduce la stâna ciobanilor Const. Bratu şi Gg Ion Drăguş. Fără să zică un singur cuvânt se intoarce la Primărie şi povesteşte primarului întâmplarea ; acesta trecând la stână, găserte tot bagagiul ascuns, parte sub samarul măgarului, parte ingropate, şi parte sub o şiră de paie. Afacerea este inaintea d-lui Jude Instructor, anunţa Dunărea. n Cronica agricolă — Temperarura ultimei septâmăni a fost foarte favorabilă lucrărilor agricole de toamnă ; oare care ploi urmate imediat de un timp frumos a permis in cele mai multe părţi ale ţârii să se facă arăturile şi semănăturile cu multă activitate. In genere, întinderea terenurilor lucrate in toamna aceasta e relativ mare. .In ce priveşte preţurile, tendinţa generală pe pieţele europene e slabă ; in Francia, târgul a fost influenţat de marile cantităţi de grâu din India ce se află pe drum spre Europa, şi care ce ridic la 2 milioane hectolitri. Preţurile acestor grâuri a căzut la un nivel ce nu s’a mai vezut şi care de sigur va impediea noi expediţiuni. In Anglia, preţurile se menţin; cantitatea de greu pe drum pentru această ţară a crescut cu 300,000 hectol. In Statele Unite, cursurile sunt in scădere. Stocurile visibile cresc, pe când expe-diţiumle se micşorez. Expediţiunile din Nordul Rusiei au fost şi ele iusemnate in cursul sâptămănei. Preţurile incheiate la sud nu sunt Jin raport cu ale ţerilor consumatoare. Pieţele germane au inchis, in afaeeiile pe termen, in-slăbiciune. In Austro-Ungaria tendinţa e grea, stocul creşte la Pesta, importul e nul. Pe pieţele noastre de exportaţiune preţul cerealelor române mai acelaşi. S’au făcut : Brăila I Octombre. Transacţiunile in eereâle sunt restrânse ; s'a vândut grău 250 chile (581/2 libre) lei 80. 50 ; porumbu 360 chile (601/2) a 59. 50 caic. ; orz 460 (411/2—42) a 38 şi 39'/2 lei fasole 900 oca a lei 24. 35. 5 Octombre. 1210 chile porumb a 48 Vii 59’/4 şi 59‘/2 libre lei 58»/, 55’/2 şi 56; grâu 685 chile a 56, 57, 58V2, 59'/2 libre lei 69, 71, 83 şi 82 lei. 6 Octomure. Grău 3685 chile (55, 573/i, B8»/4, 58>/2, 60 şi 60 »/0 lei 631/». 811/*, 82 şi 90. Orz 485 chile, (433/4, 44'/4) lei 41, 65, 42, 45, („Curierul finaţir) Despre strigoi şi strigoaice sau strege (1) Strigoii şi strigoaicele sânt ca şi oamenii âştialalţi, se deosebesc inse prin aceea că au coadă, că nu mănâncă şi nu pot suferi usturoiu şi că nu merg des la biserică. Aşa de tare este credinţa că strigoii fug de usturoiu, că este chiar vorbă : „Ce nu mănânci usturoiu, eşti poate strigoi ?“ Pe strigoaice le mai cearcă legăndu-le mâinele şi picioarele şi aruncându-le in apă : dacă nu se [cufundă atunci cred că-s strigoaice. Se faceau asemenea încercări la vreme de se-cotă, căci işi inehipuie ca strigoacele leagâ ploaia. Despre faptul că strigoii au coadă sânt mulţime de povesti şi de istorii, şi fireşte că se vor fi găsit oameni şi femei cu coadă. S'a dovedit de oameni de ştiinţă câ a-somenea monstruozităţi nu-s de tot rari ; dar poporul spune lucruri peste mâsurăgde crescute. Aşa este o poveste câ nişte fete şezătoare la una a cârei părinţi se duseseră in alt (1) Dupe Contimporanul. \r & ,1=1* A'aF sat şi câ au venit acolo nişto flaijj j au băgat de samă câ flăcăii aveau | de lup, ce spânzurau pe sub laifj cele străine au fugit una cate una ,1 lăsat pe cea de casă singură. Strig J ce s’au dus celelalte au omorât fai inşirat matele prin cuie, ear la fer» > pus capul. Părinţii când au venit ■) ■ fata omorâtă. Din această povestire câ sânt strigoi cu cozi mari ca de \ obiceiu inse, spun bătrânii câ ci* numai de un lat de mână sau doiq i Strigoii cat sânt in viaţă nu prea rele, doar ca „pocesc» sau deosebii nii; despre strigoaice insa se spune * n horn câte o ulcică cu unsoare, căf icu dânsa şi apoi ies pe ogeag, cilâr I turi şi innarmate cu coase şi mergi bat şi se tăie la ciucile drumului f» de tare sa tăia se tămâduie. De » se vâd sărind scântei acolo unde k strâgile. Mai cu seamă obişnuesc a| lucruri spre sfântul Andrei. Strigoii se insoară şi au copii ct lalţi oameni, şi nu—i lege ca fecioru goiu să fie şi el, si fac strigoi cop liţi spre zile mari etc. După ce mor, strigoii nu şed bi: mormânt, ci ies şi fac rele in lumt goii se hrănesc cu sânge de om. ţ poveste despre acest obicei. Un ou tăcise noaptea şi dăduse intr’ui rim, stătea acolo, când ce să vezi, chide un mormânt şi iese ce-va ca< şi incă avea şi un ciubăr. Cum văz | il apucă să-i ducă ciubărul, incepe jţ da prin sat şi unde vedea ieşind sci [ sub straşină, una, două ori trei, nc| propiea ; unde nu vedea, intra şi aiy ulcică de sânge, o turna in ciubăr J gea mai departe. Omul, deşi de o cam dată le dadl caii te pe une, mai prinse la curaj şi |:u-^ pe strigoiu : — „Nu te supăra, dai intri Dumie-ta in unele case şi in aii, Intru acolo unde nu spun sara pov cunosc de pe scânteile ce ies pe suiri şină." După ce şi-a luat sânge cât buit, s’a intors la ţinterim şi era nânce şi pe om, dar n’a putut pen au apucat a cânta oucoşii şi şi-a pâ terea. Cum că strigoii chiar mănâncă oau * . nu se mulţămesc numai eu sânge, s din o poveste ce ara auzit’o aice in A la un student. Un Impârat avea o fată şi fata er[t UV goaieâ, când a murit a zis tătînă-suV intr’o biserică şi să aducă in fie-car|^ căte un om să o pâzască. împăratul il cum ceruse tata ; dar omul pus de y nu mai trăia, adoua-zi se găsea in |i că numai straiele : fata se sculă şi-l De la o vreme numai vroiea nime şi foarte mulţi periseră mâncaţi. Im s’a dus la popă şi a zis că-i dă 3 ci galbeni să stea el să străjuească o i Popa chiemă pe dascăl şi-i făgădui u I şi jumătate numai să stea el. Dascăli voieş şi om ghibaciu se prinse şij ui incepu a impărţi pâni de 'pomană ţ un pahar do vin, toată ziulica şezu li mă, bău el şi dădu şi la alţii, la care trecea. Sara merse la biserică, işi lut ulcior de vin şi o despicăturâ zdravăiV lemn ; tot număra un, două şi la tre ] căte un pahar. Ce-va innainte de miezifc ţei iera căt pe ci să adoarmă, cănd ţ ţănâ un om cu barbă mare, albă, poate k nezeu ori vr’uu sfânt, şi-l trezi; apoiţ vâţâ să se ascundă după icoana maicei I nului. Se ascunse. Numai ce se seu Îl 3] goaica şi incep ua căuta om să mânii . unde incepu a blăstâma petatâ-suşi { sa şi a ameninţa câ merge si-i mănâl dânşii, de ţi se tăceau părul mâciucfj de la o vreme cântară cucoşii şi strii| se culcă iar in raclă. împăratul cum auzi câ dascălul a s in păţit nemica, plăti popei sâ-1 mai şi in noaptea viitoare. Dascălul se prinse, şi in noaptea a se ascunse pe fereastră şi strigoaic nu-1 putu găsi. In noaptea atreea ui ştia ce să facă, dar moşneagul cel cu j ba albă il sfătui să facă uu ţăruş de jur şi să-l bată drept priu inima st Dascălul făcu intocmal aşa şi cănd il • unde uu incepu a curgo la sănge ca tr’un om viu, şi mai dihai, că se ui> biserica. Din poveste vedem limpede credinţ strigoii morţi se scoală noaptea şi m* ţ că oameni şi că-şi pierd puterea la cS tul cueoşilor, Tot o dată vedem şi mijii intrebuinţat pentru a-i omora. Despre ti ^ mijloc am auzit voibindu-se in judeţul roboi, Botoşani şi Iaşi. j Strigoi tineri, flăcăi, dacă mor, au obfl că amăgesc fete şi inşealâ să vie cu u ■ a:, r ti «51 . «5: kllles pfl ibovnicile lor. Se poate vedea «ceasta credinţă din povestea urmă-,11 auzită de la Zaharien a Manei, vrăji-îdiu Dersca, judeţul Dorohoiului. Latul Ciomărtanului era un flăcău (ii, care din viaţă se '(îndrăgostise cu Odată merse flăcăul la „scumpie" s cn o tabără de care şi muri. Oame-i făcu toată rănduiala cuvenită şi-l ./pară. Dar strigoiul eşi iutr’o noapte toi tocmai la fata care-i era dragă şi ţ şezănd noaptea la făntănă şi găn-|1 a dânsul. Strigoiul incepu a vorbi ita Şi mai la urmă o indemnă să iea rfea mai bun şi să fugă cu dânsul, ce avea in spate, şi fata, se ri-in sus şi zbură pănă la locul un-ingropat. Acolo se vara in mor-şi tot cliema pe fata să vie mai de ifa 1 după dânsul că se apropie vremea «tului cucoşilor. Fata se temea să in-■i pricepuse ce fel de ibovnic avea şi Si dădu lucrurile câte unul până ce (kră şi cocoşii. A doua zi dimineaţă ■Vă oamenii o fată străină lângă poarta frunului şi le spuse toată istoria, dnr ţnebuni şi tabăra pe care o adus» ina-Uin sat. in cele spuse se vede eă strigoiii au, 0 credinţele poporului, trup şi nevoi ti oamenii cei vii; deşi pot să zboare K intre prin borte căt de mici. .•eutru a se apăra de strigoi au oamenii multe mijloace. sturoiul cu care nug crăpăturile feres-ir şi ale uşei, mai ales spre sfântul rei cănd se bat strigoi la respăntii. ntoarcerea tuturor lucrurilor din casă cu il iu jos. Aşa este o poveste care sea-(ă cu cea cn fata mâncata de strigoi Jcozi lungi ca de lup.Strigoi văzând că le fug, s au luat la goană dune dănsele dintr’insele a intrat in leasă, a încuiat e şi a intors toate lucrurile din casă, lai opaieţul l’a uitat. Strigoiul a ajuns oşe şi a inoeput a striga : „Iei, ceaun, şi deschide uşa !“ >Nu pot, că-s in, ,Iei, oalelor, veniţi voi şi’mi des-ţi !“ „Nu putem că suntem intoarse“. ot aşa pănă la opaeţ. Dar opaeţul cănd aut să meargă s’a stricat şi n’a putut ajungă nici el. Atunci strigoiul s a dus,l ud: ,De-ai făcut din capul tSu, bună ate ai avut; de te-au invăţat alţii, bine fu priit„. îentru a scăpa de strigoi mai este şi ifcsul poveştilor, cum se vede din povestea 1 strigoiul cel ce umblă de luă sănge de î la casele uude nu eşan scântei pe sub «eaşină. » |Ait chip este omorârea strigoiului cu, par de st6jar bătut prin inimă. In fie-care sat iţi spun că şi pe la dăn-s'au intămplat aseraeeea lucruri, că era p strigoi care necăjea oameni şi că n’au Şpat de dansul pănă ce nu l’au omorât, ’m am spus. In sfârşit sunt şi rugăciuni, cari trebue spus seara la culcare, voi cita aici pe j/jle spuse de Zaharia a Măriei in tocmai a cum le rostea el fără vre o prefacere »Cruci in casă cruci ’n masă Cruci ’n truspatrn uDghiuri de casă. Şi nu-i casă şi -i cetate Cu uşile fericate Cn fereştile inzănati. Şede Nichita’n mijlocu casii Cu sabia cruntă Cu basmaua zmultă Şi ne veghi-ne Ij Ne priveghi-ne De cu sară pană’n cinioară, Din cinioară pana’n cina cee mare, Din cina cea miră pana’n miezu nopţi, Din miezu nopţi pana’n datatori, Din cîntători pana’n dalbe zori, Din dalbe zori pana'n vergeluţi Din vergelaţi pana'n luminiţă. Luminiţa ţs’o aprin3 Dumnezeu la noi in casa a îughis. Amin". *u următoarea : ,Sus in cer deasupra noastră Iesti-o dalbă bisericruci u altar de mărgăritari. cu ţintirimn de măi; di la bisericruci este Ana, Stana, ostana, de la Ana Stana Costana sunt Mi peniţă albi, de la peniţă albi sunt tri iigeri de la Dumnezeu trimişi care o adus ţir şi botez şi sfânta precestenie. Cel de ăaşte, il botează; cel de trăieşte, il miru-i |ţte; cel de moare, il pricislueşte" Doamne mi!ueşte.“ Ori mai scurta : „Cruce bună, adoarme-me 1 înger sfânt, ^ zeşti-mă, din greu somn trezeşti-mă, de 1 luh rău fereşti-mă. y Sau următoarea : »Inger ingeraşu meu, cruciţi lui Dumnezeu, apară sufletu meu zi şi noapte pănă |a ciasu cel de moaite. 1. Nădejde. ADMINISTRAŢIA judeţului Teleorman snli prefectul Chirltescn Domnule redactor, Sunt un simplu cetâţian, care n’am nici Iun amestec, fie în afaceri politice, fie în Hacert administrative. Privesc însă cum, de un lung curs de timp, se desfăşură in acest judeţ, tot felul de mişelil, sub diferite foi mo şi do diferită natura. Nu voesc a vorbi aci do mici rele, de caii niei-o societate din lume nu pote li disperată ; în judeţul Teleorman se petrec fapte cari lovesc cu crudime morala şijcon-sciinţa publică, cari infectoză chiar viitorul, căci asemenea fapte ofilesc caracterele de-moraliseda pe cetăţian şi desgustă şi pe cel mal pacinic muritor. Pentru a intra într’o descriere amănunţita miseriilor de cari este bântuit Teleormanul. ar trebui pagine întregi, p6te chiar volume. Un romancier încă ar găsi bogată materie pentru a descrie starea de decrepitudine din acest nenorocit judeţ. Me voiu mărgini dar, domnule redactor, a ve face uu scurt resumat al situaţiunet în eare se află diferitele ramure ale activităţii publice, concentrate cu viclenie şi cu sila în manele unul singur om, căruia nu tocmai greşit este epitetul de satrap ce i s’a dat, VoiU începe cu instituţiunea, fără de care nici o societate organisată, nici un stat din lume, nu pot esista şi nu pete trăi: justiţia. Regretăm că n'avein la îndemână statistica permutărilor ce s’aU tăcut în timp de un an şi jumetate printre magistraţii cari nu erau agreaţi de perfectul Chiriţescu, şi cari nu se supuneau, fără discuţiune, la cererile de sigur interesate, ce li le făcea. Cinci presidenţl mutaţi după cererile şi stăruinţele sele nepreeurmate ; mal mulţi judecători de instrucţiune de asemenea. Intriga verîtâ între colegi de magistratură, asmuţind pe unul contra altuia, când pro miţend avansarea vre-unuia pe ruinele celui lalt când ameninţând cu depărtarea, sen mutarea. Ast-fel a fost mutat presidentul Elie Şte-fănescu, model de integritate şi capacitate, pentru că n’a voit, într’un anume proces se fie mlădios la porunca prefectului Chiriţescu. Ast-fel a fost mutat presidentul C. Mari-nescu pentru că şi-a permis se afirme că agonţil administrativi al prefectului Chiriţescu sunt neoneştl, fură.—Ba încă în a-cestâ împrejurare s'a usat de o viclenie eare denotă cu suficienţă pe omul astuţ şi de rea credinţă. S’a promis unul membru de şedinţă avansarea ca preşedinte, daca va promite a nu face nicî-o opunere în tot ce iî'ar cere, daca va spiona pe chiar colegii sei, daca va primi să fie agentul direct şi conscient al prefectului. După ce îngajamentele fură luate, prefectul nostru se repede grabnic la BucurescI cu un sac bine îndesat cu neadevăruri, pe cari le debitezâ diferiţilor miniştri,—şi... reuşita este asigurată, căci, în cas contrariu, ordinea publica este ameninţată, siguranţa statului sdruncinatâ, daca nu se vor îndeplini cererile prefectului. Dar domnii miniştri, ar trebui bre să primiaseă fără beneficia de inventaria tot ce le debitezâ satrapul din Teleorman. Cum ? Sunt bre dumnealor puşi la epitropie de un singur individ ? Sunt el datori sA’l crâŞă pe cuvent ? Tot asemenea lucruri se petrec şi cn parchetul. Se schimbară mal mulţi primari şi substituţi până ce, în 1881, se găsi un pro curor, avansat după solicitările prefectului, şi care convenia de minune pentru trebuinţele causel. In acelaşi timp se avanseză, ca substitut tot după înalta cerere, un fost grefier, cu studii de patru clase primare ! Parchetul îl era deci la disposiţiune. Câte arestări ilegale, nu se vor fi făcut, câte torturi prin aresturile poliţionescl şi subpre-fectoriale fără ca representantul ministeriulul public se se Intereseze aşa de mult 1 Dar pofta vine mâncând. Prefectul îşi adaugă la pretenţiunl pe fie-ce ijli- Şi de ce 86 nu coră. când nici respundere n’are şi era sigur şi de impunitate 1 De câte ori nu Fam veijut în împrejurări delicate, părăsind cu laşitate pe acel cari orbesce îl serviseră ! Ast-fel exigenţele prefectoriale mergeaa crescând cu paşi gigantici. Dar şi procurorul— uneltâ flexibilă până la o vreme — începe s6 se sperie, şi voi să se deştepte sS se emancipeze. I se ceruse arestarea unul profesor de la gimnasiul din Alexandria pentru faptul de bâtaiâ mtr un biit. Parchetul judecătorul de instrucţie refusă arestarea considerend’o ilegală. Furia lui Jupiter __ prefectul îucepe a cloci. — Ea se manifestezi prin ordinele date agenţilor administrativi de a nu mal da concurs îepre-sintanţilor justiţiei învestigative şi da a proceda conform instrucţiunilor ce dictatorul Teleormânean le a dat înainte de-a pleca la staţiunea Aix-les-Bains, pentru a ’şî restaura sănătatea sdruncinatâ de atâta luptă şi obo-sblă, cu din veniturile contribuţiunilor directe şi indirecte ce cu uâ dibăcie ne mai pomenita a sciut a ’şl crea iu timpul din urma. Conflictul iscat eu întreg tribunalul de Teleorman, afară de actualul president, crea-ţiunoa prefectului, ia proporţiunl însemnate. Un voiagiu la Florica, şi magistraţii vor fi trimişi se se plimbe. Pentru Dumnecjeu, Domnule Brătiene, al uitat timpii critici, seU de grea cumpănă, pentru partida liberale, când numai la justiţie îşi mal gâsia garanţie ? Pentru ce o laşi, se fie terfelita de prefectul Chiriţescu ? Pentru ce nu trămiţl, un om de încredere al d-tele se veqlâ si să aurjâ, cele ce, se petrec în localitate ? Şi tote acestea nu pentru alt scop, ci pentru convingerea d-tele propie, peutru a te convinge că neadevăruri îţi debitezâ de câte ori te întelnesce ? Se vorbesc puţin şi despre starea în care se află instrucţiunea publică în acest judeţ. In mare parte îl a servit peutru scopuri imorale prefectului dictator şi chiar agenţilor săi. Aci este ocasiunea de a vedea pe omul corupt până în măduva bselor, neturburat în consciinţă câtuşi de puţin faţă cu neo-meniele ce comite. Sunt apropo duoî ani de când stărui şi reuşi a se adăuga în acest judeţ scble rurale mixte, unde cursurile aveaa se fie predate de tinere fete. Catedrele lor se oferiau, cu tot concursul formal ce se ţinea, în schim bul unor servicii de care orl-ce om cu pu dore ar roşi. Uâ dată instalate învăţătorele, se fixaa etape sbu mal bine conace, unde Sultanul Teleormanului îşi sătura poftele bestiale. Sărmana învăţâtore e pusă în nenorocita alternativă de a ceda sea de a se vedea lipsită de esistenţa (Jilnică, or de a se vedea şicanată, din poruncă, la fie-care pas, fie cu plata salariului, fie cu lipsa de lemne, şi altele şi altele. Imoral şi inuman ! Un adevărat scandal cu nenorocitele în-văţătore din Teleorman, care se pote observa (Jhia înamiaija mare chiar şi astăcjî! ţbiserâm nenorocite, căci în adevăr decâau căpătat o pâine în schimbul unor comple-senţe, astăzi, în urma măsurilor luate de onor. Minister al instrucţiunel publice, ele vor fi depărtate şi înlocuite cu absolvenţi al scotelor normale. Se mal vorbesc ore de vr’o implacabilă a prefectului Chiriţescu contra tot ce este profesor său om luminat? E deprisos, căci »‘a văijut acesta din pasiunea cu care a stăruit pentru desfiinţarea gimnasiulul din Alexandria, din ura neîmpăcată contra direc-torelui scolel primare din Turnu-Măgurele, din persecuţiunea ce a întrebuinţat’o faţă cu un însemnat număr de învăţători pe cari nu’I agrea în primăvara anului curent, precum şi de scandalurile cu sărmanele profesore pe care le prostitueză. Nu mă ocup aci de omul particular ale cărui fapte n’ar sări aşa de mult în ochii ci ne ocupăm de omul public căruia este încredinţată paza averii; şi a onorel cetăţenilor unul aşa însemnat judeţ. Să mal spunem 6re despre neajunsurile ee pat bieţii arendaşi, cari nu sciu a se menţine în bunele graţii ale micului despot? Val de cel imprudenţi, şi ferice de aceia cari sciu a nu’şl înstrăina simpatiele. Nu sunt vorbe, cele ce avansăm. Uâ anchetă minuţiosă şi consciinţiosă ar putea dovedi enormităţi cari se săvârşesc pc Ia multe localităţi, supt patronagiul şi concursul administraţiunel. Dor cine să ţipe, cine se strige când acel «ari vin din BucurescI să facă anchete, le fac tot supt conducerea administraţiunel. Putem afirma că crime, crime mari au rămas ascunse şi cocoloşite, şi ce o mal dureros, serviciul sanitar al judeţului, complice con-scient al satrapului şi agenţilor săi, din temere seU din servilism ’şl-au călcat în multe caşuri consciinţă subscriind acte medico-legall contrariu adevărului. Amestecul direct al prefectului nu lip-sesce în nici o ramură a activităţii publice: justiţie, instrucţiune publică, finance, resbol, lucrări publice, etc. etc. însuşi comerciul local n’a rămas netrân-tuit. Căci agenţi snnt lăsaţi în pace, ba pote şi favorisaţi, când sunt mijloce ; ce neplăcut sunt şicanaţi, persecutaţi, urmăriţi pentru diferite neorânduieli imaginate, contraven-ţiunl. etc. O ferbere şi o indignaţiune ascunsă domnesce în tote clasele societăţii din tote oraşele acestui judeţ. Desgustul duce la indignaţiune, indignaţiunea la ură, ura nu sciu' la ce ar putea conduce. Ar fi timpul cred, ca Teleormanul să fie apărat de miserile ce ’l bântue. D-nil mi- niştri, cunosc fie-eare în parte, multe, multe fdrte multe din aceste miserii. Să fie ore adevărat precum s’a lăudat prefectul Chiriţescu că preşedintele consiliului mai bucuros ’ «-ar instrui pe colegii săi din minister, de cat se depărteze pe celebrul prefect de Teleorman ! Nu o credem; socotim că este o fanfaronadă din partea acestui din urmă. Să să ica însă bine soma, căci nu seim ce pote aduce (fiua de mâine. Nu nesocotiţi d-nl miniştri, cele ce nise denunţă; nu lăsaţi acest fertil der isolat colţ al ţării, Teleormanul, într’o stare care numai pote domni. Cercetaţi, convingeţi-vă şi d-vostră, şi faceţi ceea ce trebue să faceţi. Iral reserv de a mai reveni. X. Manevrele' iubitul lor Suveran.’In urma acesteia, Regele, insoţit de un numeros stat-major, a mers la gara Baicoi, unde a bino-voit a arăta înaltele Sale mulţumiri domnilor generali comandanţi. După aceasta, Majestatea Sa S’a intors cu tren special, la orele jum. la Sinaia. (Monitorul) ŞTIRI TEATRALE Sâmbătă, 8 Octombre, orele 9 i/4 dimineaţa, M. S. Regele a plecat cu trenul la Băicoiu, insoţit fiind de domnu general Cre-ţeanu, şeful statului-major regal şi de colonelul Candiano, adjutantul de serviciu. La orele 10 ,/2, Regele, ajungând la gara Băicoiu, Se coborî din vagonul Seu şi fu întâmpinat de domnul general. A. Cernat, comandantul corpului II de armata, care presintă raportul, de domnu general A. Ra-dovici, comandantul divisiei III, de domnu prefect al judeţului Prahova, de domnu primar local, de stat-majorul corpului II de armată, de Casa militară regale şi de un nu meros public, venit intr’adins pentru aceasta. Aci, domnu C. Câlinescu, insoţit de mai mulţi proprietari ai judeţului, intămpinâ pe M. S. Regele şi T felicită de buna venire in acea localitate. Manevra incepănd, M. S. Regele incale-că şi, insoţit de o numeroasă suită, Se duce de vizitează posiţiile ocupate de divisia 3, care era fortificată in Băicoiu, spre a opri Înaintarea divisei 4, al căreia scop era de merge asupra Ploiescilor. Această inspecţie terminată, Majestatea Sa merge de ocupă o posiţie centrală şi dominantă de unde se vedea cum aceste două divisii, cari luptă una contra celei alte, iau contactul şi cum se urmează lupta in ordinea risipită. Trupele vrăşmaşe işi iau disposiţiuni pentru străbaterea pădurei Ţigăneasca şi atacul satului Tufeni. Corpul de Sud (divisia 3) nu primeşte atacul şi se retrage cu cavaleria sa pe şesul Prahovei ; iar cu infanteria prin pădurea Ţigăneasca se retrage in satul Tufeni. Corpul de Nord, urmărind pe vrăşmaş in mişcările sale, coprinse pădurea şi satul Tufani şi ataca reduta pe care se afla rezemată stânga corpului de 'Sud. Acesta, văzănd că este silit să părăsească şi reduta inainte de a o evacua, işi adună trupele de pe şes, caii se retrag pe sprinceana satutui Băicoiu. Atunci, toată artileria sa intră in acţiune deschizând focul asupra pădurei şi trupelor ce înaintează; iar cavaleria, după ce a protegiat toate acestea retrageri, se dace pe partea de Est a şoselei naţionale. După o luptă inverşunatâ de mai bine 1 y2 oră, corpul de Nord intră in satul Cotoiu, şi, spre a rămânea stăpân pe el, a trebuit să ia casă cu caşă. Incurageaţi de acest succes se dă ordin a se ataca Băicoiu ; atacul acesta insă nu reuşeşte, cu toate că ocupase marginea pâduricei din faţă, din causa unei apărări desesperato din partea corpului de Sud, care respinge corpul de Nord inainte de a fi ajuns la creasta dealului şi îl sileşte a se retrage la satul Cotoiu. Atunci, corpul de Sud ia ofensiva şi urmăreşte cu energie pe inamic, care se retrage, sub protecţia cavaleriei sale, pănă la marginea pădurei Ţigăneasca, lăsând satul Tufeni a fi reocupat de corpul de Sud. După mai bine de 5 ore de luptă, Regele a dat ordinul incetârei manevrei, in timpul căreia a inspectat şi nouile tunuri de munte cu cari acum s’a inzestratj/armata, constatând atât tirul căt şi mobilitatea lor. Manevra a fost bine combinată şi bine condusa atât in ofensivă cât şi in defensivă ; diferitele fase ale luptei au fost executate cu precisiune. Trupele, in tot cursul manevrelor, au fost urmate do manutanţa armatei, care azi posedă cuptoare mobile şi care a putut in tot timpul indestula corpurile cu pane minunat de buna. Această manevră a fost favorisatâ de un frumos timp. Majestatea Sa, inainte de a părăsi trupele, a mers şi a luat zioa bună de la ele, care cu entusiasm aclamau pe Astă seară la Teatrul naţional se vajuca: Cămătarul de G. Venturâ şi Scănteia, comedie. Mâne seară, la Bosse], beneficiul d-lor Moceanu şi Vele,seu. Se va represinta Pău-naşul Codrilor, operetă. La Dacia, direcţia Gr. Manolescu, astă-seară Idiotul, dramă.—Iu curănd Monte Christo. A sosit in capitală teatru de fantome şi visiuni ale lui Bergher, care va da o serie de representaţiuni in sala Bossel. Prima sepresentaţiune va fi la 20 ale curentei. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N. Broc-Barciailll, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vSnzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Aliuajscu, Calea Victoriei No. 32. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 11 octombre 1883. Cnmp. V*Jnd Solo Renta Amortisibilă. . 92--- 921/8 5°Ifl Renta Română Perpetuă , 90 --- 901 /-. 6°|0 Obligaţiuni de stat. . . . 98 --- 99- 6o'o Oblig. Căilor f. Rom. regale 102i|j 1031L 5o/o , Monicipale .... 831^ 84i|s 10 fr. » Casei Pensiunilor 300 1. 232- 236 5olo Scrisuri funciare rurale. . , 913/4 92i/2 7oio .» Scrisuri Rurale.. . . 1021/, 103’l2 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 88 --- 883/, 6o[o , . , 981/2 99~ *7o(0 » > » 1021/4 103 - Impr. cn prime Buc. (20 1 b.) 33--- 341/2 Acţii Bâncei Naţionale Române 2501 1340 1350- > > Soc. cred. mob. rom. 250 1. 205- 217- » > > Rom. de construcţii 5001. 234- 237- > > > de Asig. Dacia-Rom 300 1. 432--- 435 --- > » > > > Naţionale 200 1. •.62--- 265- Diverse Aur contra argint. . ... 2 10 940 » > Bilete de Banque 2 10 94 0 Fiorini valoare Austriacă. . •Jiu - Mărci germane....... 1 23, Bancnote francese. ... , V9'| 1 i uO l 00'/., Anuiiciu In strada Nouă No. 5 se găseşte in toate zilele tot telul de mezeluri cărnuri afumate şi căruaji proaspeţi de purcel. Cu stimă B. Bniml. Dr. A. WEINBE30 OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcească, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Ihe lliopol, iu gangul din faţă al Teatrului Bossel. C- G. DISSESCU Luterană No. 9. avocat s’a mutat iu Strada TIMPUL |; MAGASIN fondat tn 187!) j.VCA.C3-^-SXISrTJXj OK •ui-vli do Tqtnil Naţional -ucarejti COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCI VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele BSuturi fine. Auiset dublu de Olanda. Anlset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martiniqne. Banane de la’Bayona. Benediciiu-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzel anti Coleric. Chartreuz, alb. galbln, şi Verde de la grand Chartreuz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la YiniandFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqnemri tot felul do gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Puncli in Cognac. Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCLANU. n IPSOS DE CAMPINA ■CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINĂ TENCUIALA PENTRU CASE Mare depoait la D-nii F. Brnzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 # * ***X*3P[CW*^PPPPP|C****** ******** „LA CAVALERUL DE M0DE“ DA I/IDDII/ chirurg-dentist . M iMDnlfX.midueşte dinţii Ta-bolnavi. Plumbueşte, scoate, curăţa şi aşează diDţi, fara durere, dupfi cele mai bune sisteme ; fabricează şi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali. I). Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiamat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Voda No. 9 laturi cu gradina Uuion-Suisse- Epitropia Bisericci Lucaci Pentru închirierea prăvălii şi a caselor din strada Şlepcari No. 8 proprietatea acestei Biserici pe periodul de cinci ani cu începere de la 23 Aprilie 1884 piui ii la 23 Aprilie 1889, se va ţine o nouă licitaţiune in zioa de 9 Octombrie, in localul cancelarii acestei epitropii, la ora 11 inainte de amiază. Oondiţiunile de închiriere se poate vedea in ori ce zi la d-1 Epitrop. 0. I. Săulescu strada Lucaci No. 13. Persânsle atinse de <»uior»iu. Urlpi, Hrnn-rbiifc arul* mu cbronlr», SMli»i,ere de »oce. Bale de gdi, se uşurăm r&pido seu »e vimleci întrebuinţând SIROPUL PECTORAL PASTA PECTORALA de Vauiiuelln Ptris, 91. rue do C»6ry. ,0 tAle ^rraacielo şl 4/oguanelo. — A st fert de contrafacsn. MUCiRIHE. MĂTREŢ şi alte mlădii ale Pelei Capahii Căderea Perului Vindecate răpede cu POMMADA DESLAURIERS Deslauriers,Phirmaeim-Cbimiit. 31, r.deCHrj, FAIUS, şi la toţi pharmacisti şi parfumori 1 A exige pe etiqueiă semnătura Des- ' lauriersşi timbrul guvernului frances | I. HERTER ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’a avut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenta d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingâtoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atât in timp frumos căt şi in timp înnorat de la 9 ore a. m. până la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vânzare. Par pr6s ălente j’ai l'honneur de re-commander l’honorable public mon ate-ier artistique arrange d’aprăs le systeme le plus nouveau et pourvu d'appareils tout neufs.—Les prix sont rdduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n a pas encore eu l’occasion de se convaincre re mon travail n’a qu’â nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assureda facilement de la pefection de mon atelier. —On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction, travaux ă l’etat uaturel etc. — On peu-paser tous les jours, quele temps soit beau ou ouvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures apr&s midi. INSTITUTU MEDICAL BUOURESCI 6 : strada vestei 6, (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Ilydrotherapia, 2 Electrizare, 3 Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, E Inhalaţii, G. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. SECŢIA HIGIENICi 1 Bae abur . . , . . . .13.— 1 bae de puunâ cu şi fără duşi lei 2,50 1 n „ „ „ „ „ ciment pentru medicamente 1 duşă rece sistematică . . . 1,50 BAI DE ABUR! ŞI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschisei in toate zilele de la 7 ore dimineaţa până la 7 seara 2. Pentru Dame, insă băile de abur dată pe septemâna Vinerea, la 6 ore di-| Imineaţa până la 1 post-meridiane. I Preţurile la secţia medicală conform ^prospectului. Direcţia BgaHBHgHHBHBB n SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME.:- preniiale Cu 150 ţMime PARIS 18 7 8 Medailâ de aur'' 11 A Sfe fert de Imitaţii rate lunare Garanţi sigură dată inscris. IU Ori c* SINCER C § poarta ftisrcb Muşină de rasul new-york. de sus a a Iul Pabrtoel. G. NEIDLINGE^ A^cnl General Sirop Zodurate a lo lu: BOUTZGNT>DUBAMSL Affectiunile rhumatlsmale §• mai alt* Maladlele Pelei ţi Viciurile Sângelui w ivesc in tot d'uuna *uh urare a forme atttt de neplăcute fi tuni cate J uă data otai de rebele htcăt, in fot d'auna, sn'u căutat Ucuri capabili de a le vindira cu repeziciune. La biccput se întrebuinţau mijloce empirice tot atât de absurdepe cdt erau primejdui,'. Simplele «eu vegetalele le 4 ou font substituite puţin cAlt puţin. ^ Bolnavul absorba mari qi/outifă/s de * liquide, in tni d’auna nephu.de, fi * daci ie produceau efferte /onorabile, O aflata ae datora, mai ales, regimului 4 sever ţi îndelung, căruia erau svpngi ^ bolnavi fi din care nu scăpau decăt a graţie tăriei eonstiluliuna lor. TOte aceste panaceu- fură înlocuite puţin câte puţin prin preparaţi uni concentrate şi mai raţionale, precum ei.ixiHt'Hr, »uns, kxc. dară cari nn pnssedau In tot d'auna proprietăţile ce 11 se attribuiau; de acea mai tiitc au cad ut iu uitare. Cu agiutorul Cbiuiiei moderne, caro n resturnat tdte (beoriele cele vechi 4 arta de a vindeca a tăcut un mare progres şi a agi uns răpede la local ce 4 o ocupa a.Ht.v.li ___ ' ^ In IMl, D™1 GIBERT. Membru al Academiei de Medicină din Paris şi Modic, en şef al Spitalului Saint-Lotiis, înlocui, tn tnţolcgere cu D. BOUTIGNY, phurmacian, tdte preparatiuniie cele vechi cu siropul care pOrtă astăzi numele lui: SIROP DEPORATIFIODDRAT Al D“" GIBERT. Effectcle miraculose cc el a <>h(inu! au fost confirmate mai apoi in Spitalele diu PARIS şi din LONDRA, NEW-YORK, RIO-UE-JANEIRO, otc. Siropul Oepuratif <1/ D^iui Glbert de iul comporitiune î»i tot d'auna identica, lesne dc advunittrat, ac intrebuin-ttsd în doie fârte alabc. El a doocnit uatfd cel mm* actif fi cel mai economic din dep uraţi vi cunoscuţi. El convine tutvr temperamentelor de ambele sexe ţi fuior viratelor. DRAGEELE DEPURATIVE IODURATE ** DBULUI GIBERT conţin întocmai aceaşi principii activi ca şi Siropul. — întrebuinţarea lor w este commodă şi plăcută din causa micşorimei lor si convin mai ales Ddm-% nelor, personelor cari voyagiază s€u ale căror occupatiuni Ie impedică de w a mânca acasă, şi acelor cari prefer a se căuta pe ascuns. A vedea Notiţa care însoţesce fiă care flacon. A se păzi de numerdsele ContraI ^.faceri şi Imitatiuni, şi a exige pe /9 |r' ( V"/*/ lân&a semnă turele aci alăturate, __4 Sl imprimate în roşu, timbrul Guver-4 > 0JJ nului francez imprimat cu cemălă (ptf' c,~^ - k fr- albastră pe etiquetta învesului fiă "'I— '■ cărui flacon. " PARIS, 31, RUE DE CLERY şl RUE P0ISS0NNIERE, 2 Fhnrmacta Boutiyny.Dulia,nel, DESLAIRIEB8 Succeseor. Şi în totc PfitSn-maciele şi Drogueriele. ^*^,MV.M.****f------------------------------ I AiArroatt, aAdufum, i wmwpww4pmwf!WWIi lufOOUllIMtf ldt« b