fo'l ii OCTOMBRE 1883 ABONAMENTELE ! ( ţara, pe an . • . ■ pa 6 lnm. . . pe 3 Ioni. . . pe an . . . Administraţia, Calea 'Victoriei Nr. 82. ANUL AL vtfl —No. 224 •10 lei 22 lei 12 lei 60 lei J, M prnnuee I» Aionari. Am anunţat că d. general Fălco-ianu se va retrage din Direcţia căi or terate romăne, desemnat fiind ca ministru de resboi in viitoarea combinaţie ministerială. Aflăm acum că d-sa lasă postu de Director general, nu pentru a ua portofoliul de ministru, ci posul de şef al marelui stat-major a’ armatei. Proectul de revizuire, alcătuit de I. V. Boerescu, raportoru comisiunii Senatului, prevede întrunirea col. I şi II., stabilind un cens de 1200 lei venit. Votarea la alegeri se va face irin bile ca in Grecia. Curtea de casaţiune a respins ce rerea procurorului general de Iaşi d se strămuta procesul d-lui Hociung 'ost primar al Băcăului, de la cur ea cu juraţi din Bacău la o altă curte. D. Hociung este dat judecăţii pentru delapidare de bani publici. Monitorul de ieri a publicat expunerea situaţiuuei judeţului Tulcea, făcută cu oca-siunea deschiderei sesiunii ordinare a consiliului general, la 15 Octombrie 1882. . * D. Dincă Schileru, "deputat, a căzut in-tr’o boroboaţă, zice. I’ Inddp. rournaine. Camera de punere supt acuzaţie din Craiova ’a dat in judecată pentru escrocherie. D. Schileru este acuzat c’a amăgit p’uu băiat de 14 ani, fiul unui,proprietar din Bălteni (Gorj) luăndu-i nişte poliţe ce se aflau in posesiunea părintelui acelui băiat. * D. C. Ciocârlan, prefectul jud. Brăila,jse va numi inspector administrativ in locul d-lui Persiceanu, care va ^trece prefect la Brăila. * D. general Ipătescu, comandantul divizii din Craiova, s’a transferat in aceiaşi calitate la Roman, in locu d-lui general Duuka care trece la Craiova. * La Lacu-Sârat se va construi un local do băi. Ministrul domenielor a aprobat planurile şi licitaţia se va ţine in Ianuarie. Peste eăte-va zile, d. dr Bernath va pleca sâ facă separaţiunea isvoarelor minerale de la Lacu-Sârat. * Consiliul municipal al capitalii a primit demisiunea d-lui Manuc Ivantoglu, şeful contabilităţii primăriei şi a hotărât sâ se puie acest post la concurs, pentru care s’a şi numit o comisiune examinatoare. Această comisiune se compune zice Gaz. de Roumariie din d-ni: Grigorescu, directorul contabilităţii generale a ministerului de finanţe ; C. Marcovici, şeful contabilităţii creditului fonciar rural ; N. Chirilov, agent de schimb, şi doi membri ai consiliului comunal, d-ni Baruţi şi Toma Ţaciu. * Juriul exposiţiunii cooperatorilor a decis sâ nu mai primească nici o protestare verbala din partea exposanţilor nemulţumiţi de premiile ce li s’a dat. Ori-ce reclama-ţiune de natura aceasta va trebui să se a dreseze in scris juriului general. * Isgonirea rabinului Taubes din Dorohoiu s’a făcut din cauză că numitul era supus strein şi n’avea paşaport in regula. CRONICA * 7 * * * * * 13 S’a aprobat vînzarea de veci, in corp in-treg, a moşiei Statului Y itra schitului Ble-joiu din comuna Strâmbeni-Blejoiu, judeţu-Prahova, fosta pendinte de Mitropolie, a-vfiud o întindere până la 750 pogoane, din cari ca loO pogoane pădure, adjudecată la licitaţiunea ţinută in centrul Bucureşti, in zioa de 5 Septembre trecut, asupra domnului C. Costescu-Comăneanu, pe preţul de 222.050 lei, cu modificare că in locul celor 7 ‘/a pogoane aflate in raionul comunei şi excluse din venzare, in vederea trebuinţelor schitului, sâ fie reservate Statului, a-furâ de biserica cu curtea ei, un teren de 7 '/a pogoane, bun de cultură la câmp, mo- dificare la care a consimţit şi domnu cum- părător. ‘ * Suma de lei 28.860, se va cheltui pen- tru reparaţia şoselei judeţiane a Calafatului din judeţul Dolj, din fondul alocai la art. 13 de sub cap. II, § I al budgetului drumurilor pe exerciţiul 1883—1884. * Fiind că la concursul ţinut iu luna Sep-t6rabre anul curont nu s’au presintat candidaţi spre a concura pentru catedra de caligrafie şi cartografie, aflată vacantă la şcoala fiilor de militari Iaşi, precum şi pentru catodra de matematice inferioare de la şcoala fiilor de militari Craiova, se va ţine consurs in luna Ianuarie 1884. Citim in „Binele Public:* Ieri-seară, pe la ora 8 jum., pe cănd regulamentu diviziei spune ca la nouă ore seara să nu se mai afle nici un elev pe stradă, elevu Angelescu, fiu d-lui general A. Angelescu, se preumbla cu ifos pe calea Victoriei, cu baioneta îndreptată ast-fel ca sa lovească cu ea pe trecători. Un domn, care trecea, se atinse de baioneta acestui elev, şi inturiâ intr’atât pe viitoru ofiţer, in cat porunci unui poldat din curtea părintelui seu să ’l „umfle11 pe acel neruşinat care a cutezat să ’i atingă baioneta. Nenorocitul domn a mâncat oîbătaie cum se cade, iar sergentu de strada privea şi facea haz ! Coconaşii celor de la putere nu sunt supuşi legilor ! “ * j^ăPesta bovina tot continuă a decima vitele din comunele Rădăuţi şi Păltiniş diu jud. Dorohoiu. Adeverul din Dorohoiu anunţă ca recolta din acel judeţ este mult mai bună cat in alte părţi. Porumbul mai cu deosebire a dat resultate foarte bune. Producţiunea mijlocie este intre 12 şi 16 rnerţe la falce. Nu tot aşa putem să ne felicităm cu grâul, a cărui producţiune e mai mult de căt mediocră : se socoteşte o mijlocie de 5 şi 6 merţe de falce. Cele-l’alte producţiuui precum orzul, o-vezul, cartofa, au dat un resultat mediocru. In schimb sCmanâturele de toamnă sunt .rumoase şi promit o recolta abondentâ. 1 Araturi de toamnă s'a (acut multe şi la timp. Preţurile productelor au scăzut toarte mult. ba putem zice că n’au nici cătare : aşa grâul care s’a vândut cu 1900 2000 lei vagonul, acum nu se întreabă nici cu 1500 lei. l)in meni o riele Iui Gorceakov Ruskariâ Starina“ publica interesante amănunte din viaţa prinţului Gorceacov, scrise de un domn Al. după cum le auzise din gura cancelarului. „ Nu mă bucuram—a zis prinţul Goreea-kov—de bună voinţa Ţarului Nikolae şi a» ceasta in urma sentimentelor ostile către mine din partoa comitelui Nesselrode. Am sta^ mai mulţi ani la Viena, fără să fiu fost distins iu vro un chip. Lste interesant, că disposiţia Ţarului Nikolae I contra mea s a mai agravat ancă printr’o întâmplare altfel neinsemuatâ, dar care a avut de urmare că la persoanele cari erau in jurul Ţarului treceam de un liberal, ceea ce^pe atunci era lucru prea trist.j Odată am intălnit pe corniţele Benkendorf intr’o mică suită a Ţarului la Viena. Ambasadorul fiind absent, m’am gătit, in calitatea mea de cel mai in etate consilier, să fac o visită şi comitelui Benkendorf. După câte va fraze reci, corniţele zise fără a mâ invita să şed: „ Aveţi bunătate a ’mi comanda un prănz la hotelier!" Eu apucai liniştit coarda clopoţelului şi ordonai servitorului să cheme pe Maitre d’hotel.— „ Ce insemnează aceasta ?“ intrebâ corniţele mânios.— „ Ca se vă adresaţi insuşi, domnule comite, şi să vă comandaţi prănzu!!„ — Acest respuns a făcut pe atot puternicul comite să ’şi facă o opinio de mine, că aş fi un liberal. Eeposatul general Mesenzeff mi-a povestit, că in listele secţiei a III-a a stat in timp de mai mulţi ani următoare» notiţă:„ Prinţul Alesandru Gorceakov nu o lipsit de talent, dar nu iubeşte pe Rusia." E cunoscut nogieşit. că la 1877 am fost contra [resbelului cu Turci. Am sfătuit pe imperatuljAlexandruJII, să convoace represen taţi ai tuturor puterilor la Berlin şi acolo să le declare cu fermitate, că Rusia e gata de resboiu, dar nu va purta resboiu, dacă puterile se vor decide să intervină la Con-stantinopol in mod hotărât in favoarea creştinilor. Sfatul meu nu s'a primit Resboiul s’a purtat şi urmările lui sunt cunoscute. Tractatul din Berlin dela 1878 il consider ca pe una din paginele cele mai întunecoase ale vieţei mele. Când m’am intors din Berlin la Petresbug m’am esprimat tot aşa in memoriul presintat Ţarului. In acea prea umilă dare de seamă am scris:„Tratatul din Berlin este pagina cea mai întunecoasă in cariera mea oficială. „ Maj : Sa imperatul Alexandru a binevoit prea graţios să adauge la aceste rânduri eu mâna Sa proprie această observaţiune.„ Şi in a mea." Noutati din tara Culesul păpuşoiului in judeţul Tutova urmează cu multa activitate. Recolta eite generalmento satisfăcătoare, spune Legalitatea. Lipsă de argint. — De căt-va timp, lipsa de argint se face a 11 foarte mult simţită po piaţa Iaşilor. Peste putinţa « sa poată cine-va schimba un bilet de 20 franci măcar, fără să peardâ la el 20, 30 bani. Curierul roagă deci pe ministerul do fimnce să trimeaţă mai mult argint casieriei de acolo pentru a face să dispară lipsa. Mişcarea populaţiunoi in comuna urbei Bârlad, in cursul septămSuei d<-la 1 pănâ la | 7 Octombrie anul curent au fost: Născuţi 10 din care: 4 băieţi legitimi, 5 fete legitime; 1 nelegitimă; 8 botezaţi in ro-ligia ortodocsâ, şi 2 in cea israelită. Morţi 19 din care: 7 băeţi, 11 femei, 13 de religie ortodocsâ, 2 catolică, 3 israelită, şi 1 presentat fără viaţă. NUMIRI IN JUSTIŢIE Sunt numiţi : D-nu D. Cota, prezident la trib. Vaslui; d. C. Mariueseu, membru la trib. Muscel; d. Popescu Celărcanu, judecatul' la trib. Teleorman, d. C. Pistrea-nu, membru la trib. R. Sărai; d. P. Rădu-b'S'.-u, judecător la trib. Teleorman; d. N. O crupidi, supleant la acelaş trib; d. Em. Anastescu, supleant la trib. Olt. RC33 Se zice că d. Dobrescu, actual prim-procuror al trib. Ilfov, se va numi supleant la curtea de apel din Bucureşti; d. Orăscu, actual procuror de secţie, se va numi judecător de instrucţie, si d. Voreas, licenţAt in drept, se va numi procuror in locu d-lui Orăscu. NEPOTISMUL In privirea urmărirei tăcute de către comisarul regal şi raportor a corpului al III-lea de armată contra sergentului D. Lccv, nepotul d-lui G. Leca ministru de finanţe, despre care am vorbit şi altă dată, Posta află următoarele : Rschisitorul comisarului regal e terminat. El constată că sergentul in chestiune este culpabil de insubordonanţă faţă cu d. căpitan Florescu, prin faptul scoaterei săbiei şi nă-supuuerei la arestul ce i s’a ordonat de căpitan eu ocasia atentatului comis in persbna d-lui 0. Radu, redactorul Gazeti de Bacău. Rechisitorul conchide la darea in judecată a sergentului D. Leca. Actul de dare in judecată a fost confirmat şi de d. comandat al corpului al IlI-lea de armată, in urma căruia s-a dat mandat de arestarea inculpatului. Nu trecu insâ nici câte-ve ore la mijloc, şi d. general Angheleseu, prin o telegramă dată din Bacău revocă mandatul de arestare, mănţinând numai darea in judecată. Ce bine e să fie cineva nepot de ministru; atunci chiar legile cele mai categorice se calcă in picioare pentru a te favorisa ! D’ALE ŞCOALEI S au făcut următoarele numiri : Domnu I. Bumbăcilâ, provisoriu in funcţiunea de profesor la catedra de istoria generală de la şcoala fiilor de militari Craiova. Domnu Miron Pompiliu, provisoriu in funcţiunea de profesor la catedra de limba şi literatura română de la şcoala fiilor de militari Iaşi. Domnu G. Buzoianu, provisoriu in funcţiunea de profesor la catedra de geografie şi desemn de charte, geografie şi desemn de charte geografice de la şcoala fiilor de militari Craiova. Domnu N. Rădulescu, provisoriu in funcţiunea de profesor la catedra de desemn de imitaţie, caligrafie şi cartografie de la aceiaşi şcoală. Aceste numiri s’au făcut pe zioa de 1 Octombre 1883. Ştiri din Străinătate Muntene gru Fratele prinţului Petre Karageorgevici, George, care de o lună este oaspele prinţului de Muntenegru la Cetinie, s’a logodit cu fiica prinţului Danilo, Olga, şi luna viitoare se vor cununa in Cetinie. Mireasa princesa Olga Petrovici are o rentă anuală 100,000 fr., ce i-a dăruit impâratul Nicolae pe cănd trăia tatăl ei. La nuntă va veni la Cetiuie şi prinţul Petre Karageorgevici cu soţia sa. Turcia „Nord. Allg. Zeitung" publica un articol inspirat asupra misiuni lui Muktar-paşa. Supt forma unei polemice contra „Newoia Vremea," ce a vorbit de oferte turceşti de alianţă, care au fost respinse din cauza in-teuţiunilor Austriei asupra Albaniei, Macedoniei şi Salonicului, organul lui Bismark zice : „Suntem in posiţiune să declarăm din isvor sigur, că pretinsele oferte ale lui Muktar paşa sunt numai scornituri, ca şi pretinsul respuns negativ al cabinetului German. Muktar n'a vorbit un cuvânt despre vro o garantare a integrităţi statului turc, mâr-ginindu-se numai să reinoiască şi să motiveze plângerile Porţi făcute şi altor puteri asupra situaţiei din Bulgaria, Egipt şi Armenia. Poarta a făcut tot aşa la Londra, Petersburg şi Viena. Că Austro-Ungaria o in posesiunea Bosniei, acesta e un fapt cunoscut şi aprobat de puteri la congresul din Berlin. Că vrea să anexeze Albania, Macedonia şi Salonic, este un basm absurd al unor agitatori şovinişti din presa rusească, care aparţin mai mult cercurilor polone." TIMPUL_________________ Rusia O depeşă din din Varşovia spune : „In timpul călătorii de inspecţie a guvernatorului genera], a sosit in Varşovia un pretins membru al ambasadei franceze din. Berlin şi s'a prezentat ca atare generalul u Ivriidener şi ataşatului lui Gurko, Ozieroff. Acesta era să plece in inspecţie la Brest şi luă cu dânsul pe acel domn francez, pre-zentăndu-1 la Brest generalului Gurko şi a-râtăndu-i apoi fortificaţiuuile. De aci Ozieroff plecă cu acel domn la Modlin, unde irapreunâ inspectară fortificaţiuuile. Acel individ a mai petrecut apoi două zile in Varşovia, apoi a plecat la Berlin. Dar a doua zi a fost adus inapoi la Varşovia de jandarmi. Acel pretins membru al ambasadei franceze n’a fost de cât un ofiţer prusian care a copiat planurile cetăţilor ruseşti. Unele planuri s’a găsit la el, altele le trimesese la Berlin. Acest caz a produs o senzaţie neplăcută ; duşmanii lui Gurko, curatorul şcolar Apuhtin şi şeful jandarmeriei Kutaisoff, au raportat indatâ generalului Or-zewski la Petersburg. Apuhtin a dispus, ca studenţilor să nu le fie permis a vorbi limba polonă, ci numai cea rusească, nu numai in public, ci şi acasă la ei, poliţia secretă are să observe ca să se execute ordinul. Gurko a blamat acest procedeu zicând, că Apuhtin are să dispue numai in şcoală. Şeful poliţiei Bu-turlin raportează, că in institutul Maria tinerimea din Varşovia a remas indiferentă faţă cu ideile anarhiste, de şi de doi ani vin la Varşovia necontenit membri ai partidei teroriste Giornio l eredjel. Guvernul rusesc a comandat la Londra, cu titlu de incercare, tunuri pentru 150,000 ruble. Dacă resultatul va fi favorabil, se va mai face o comandă pentru 15 milioane ruble. FAPTE DIVERGE Copil ars.—In zioa de 28 Septeinbre trecut, pe la orele 12 din zi, Sanda, soţia locuitorului Pârvu Mateiu din cătunul Clin-ceni, comuna Slobozia, judeţul Ilfov, plecând la puţ să ia apă, a lăsat in vatra casei, unde era focul aprins, pe copilul sâu anume Constantin, in etate de 3 ani, şi, până la întoarcerea mamei, hainele copilului a-prinzându-se, au ars cu desăvârşire . Copilul, după trecere de 10 ore, iu incetat din viaţă. Epilepsie.—In noaptea de 28—29 Sep-tembre trecut, individul Uie Slatu, in etate de 70 ani, locuind in comuna Ghidigeni, judeţul Tutova. dar do fel din comuna Be rezenii, judeţul Fălciu, culcăndu se cu un fiu al sâu lăngă focul ce făcuse intr’o po ianâ, peste noajte l’a prins boala epilepsiei de care pătimea mai dinainte şi a căzut cu faţa pe foc şi s’a fript, incetănd din viaţă Hoţii.— Un numer de 15 mocani din comuna Păuleşti, judeţul Putna, aflăndu-se la cules d9 porumb in comuna Jarescia, au intrat noaptea in via domnului N. Ionescu cu coşuri de a fura struguri' Proprietarul, informat despre acest furt, id puşca, trage int reuşii şi răneşte pe unul, anume Cornel Nedelcu, la picior; iar cei-alţi au putut lua fuga. Primarul local, puuendu-se in urmărire a prins pe cei alţi furi, a încheiat acte de instrucţie şi le a inaintat parchetului ; iar pe rănit Ta dat iu cura spitalului. Ucigaşi.— Bucur Leoute-cu, oltean, care a fost ispravnicul pe moşia Nazăru, judeţul Brăila pănă acum trei săptămâni a ucis intr’o vale din circumscripţia acelei cotnue pe un Stan Codălbau, lăutar, pentru că soia că are bani si că-i poartă asupra i. Ucigaşu[ a dispărut ; dar sciiudu-se cine este şi urmărindu-se indată, este siguranţa că se va prinde. Fript.— In ziua de 29 Septembrie trecut, n copilă numită Catinca, fica locuito-iului Ion Zaharia, din comuna Banca, judeţul Tutova, ducăndu-se la o lozniţe de uscat prune, a sărit o scânteie "pe ea, din care causă hainite au luat foc şi s’a fript aşa de tare că, după patru zile, a murit. Crimă— Iu seara de 30 Septemvrie trecut, Giovnoeti Luigi, iu urma unei certe ce a avut cu Antonio Festa, a fost lovit cu cuţitul Iu găt de către cel de al doilea, din care causă a şi murit; iar culpabilu Antonio a fugit indată. Faptul s a petrecut in comuna Vădeni, judeţul Biuila, i.nde amândoi italieni se găseau ca lucrători petrari la calea ferată Brăila-Barbosi. Procurorul a constata’efaptul in fata locului, iar ucigaşul se armâresce. înecat.— In ziua de 30 S«ptembri ■ trecut, pe D orela 4 dimineaţa, in părănl Dobrovăţu, care curge prin comuna Codă-eşti, judeţul Vaslui, s’a gfts t înecat un individ necunoscut. D’asupra mortului in pârău s a găsit carul cu boii şi se presupune că causa inecărei a provenit din beţie. FOCUL DE L FOLTEŞTI D. prefect da Covtirluiu ne trimete următoarea adresă, pe care ne grăbim a o publica rugând pe toate persoanele caritabile să contribue cu obolul lor la alinarea suferinţelor nenorociţilor incendiaţi : Domnule redactor, In noaptea de 21 spre 22 Septemvrie expirat, un incendiu isbucnind in comuna Folteşti, din acest Judeţ, a prefăcut in cenuşă un numâr de 45 case, 62 atenanse, 17 toguri de fân şi toata lucrurile ce se aflau prin case. Din o asemenea fatală catastrofă, un numer de 45 familii râmăind pe drumuri fără adăpost, lipsiţi de hrana zilnică, am crezut de a mea datorie de a face apel la caritatea publică, spre a veni in ajutorul lor. Pentru atingerea unui atare scop, am intins liste de suptscripţiune, din cari aici alăturat am onoare a vâ inainta şi d-v. una foaie supt No. 8723 cu rugăminte să bine-voiţi a face de a se pune la dispozi-ţiuuei persoanelor generoase. Bani ce se vor aduna, dimpreună cu listele, să se tri-meatâ acestei prefecturi, cât mai curând posibil, pentru ca cu un moment mai ina-inte să li se poată alina suferinţele. Primiţi, vâ rog, domnule redactor, asigurarea distinsei mele consideraţiuni. Prefect, C. Crist. Cerchez. ALERGĂRILE DE CAI Iată rezultatul alergărilor de ieri: Premiul Royal-Navare, distanţă 2000 metri premiu unic 2000 lei, gâştigat de Cuba a d-lui colonel C. Blaramberg. Premiul societăţi de incurajare, distanţă 2000 m. Premiul I, 4000 lei câştigat de Meteor al d-lui Blaramberg. Premiu II, 400 lei câştigat de Ouragan tot al d-lui Blaramberg. Premiul de consolaţie distanţă 2500 m. Premiu I de 1500 lei câştigat de H. C. la D-lui Laptew; Premiul al II intrarea in-doiti câştigat de Gareth al d-lui Blaramberg. Premiul subscriitorifor, distanţa 3000 metri. Premiul I 4000 lei, câştigat de E-leanor a d-lui maior Vladoianu şi al II-lea intrările, Actrice a d lui Margiloman. Steeple Chasse, (alergare cu obstacole) distanţa 3500 m ; Premiul I-iu de 2500 lei câştigat de Miguonuette a d-lor Gr. Canta-cuziuo şi Blaramberg. Albatros al d-lui Marghilomau, iuvingâtor tot-d’auna, a şchiopătat la jumătatea drumului. Cronica agricolă şi economica Starea recoltelor. — Semănăturile de toamnă. — Producţiunea viilor şi a pru nelor. —-Fabricaţiunea rachiului de diferite poame. — Starea recoltelor in Dobrogea. —Necesitatea înfiinţării a douâ şcoale practice de agricultura iu Dobrogea. — Pro« ductiunea şi eonsumaţiunea cerealelor in Englitera. — Masurile luate in Fraueia contra vinurilor falsificate. — Şcoala de a-grieulturâ practica de la Strihareţ. — In luna aceasta se incheie anul agricol 1883 — 1883 şi icepe cel viitor cu semănăturile de toamnă. Nu avem sâ n« felicitam pesto tot locul de acest au. Pro-ducţiunea grâului buna iu căte-va judeţe, a fost pe aloeurea mediocra şi in multe părţi slaba. Porumbul basa alimeu-taţiunei ţăranului nostru şi un articol insemnat de esport, a produs puţin in raport cu ceea ce se aştepta. Recolta bună in unele judeţe, mediocra intr este foarte slabă iu numeroase locali' Sunt judeţe intregi unde porumburil lor mai mulţi dintre ţărani n’a produ nimic, sunt localităţi unde n'au prodi loc. Pe la jumătatea lunei incependu-s^, leşul porumbului am putut constata i ximativ că in localităţile unde porul a fost semănat de timpuriu şi lucrat va da o chila de pogon; insa alătur I semenea porumb sunt alo ţăranilol. s’au tăiat pentru nutreţ, de oare-ce ' veau un ştuleţ. Am simţit o mare m; ■/ re constatând şi la cules aceea ce ari statut când porumbul vegeta ineâ, adia semănăturile ţăranilor fiind intărziate 1 cu totul compromise, că printre ţărai ceia care au putut si au voit sâ k la timp, vor avea porumbul trebuincioi Alt-fel am observat că porumburilo se sunt de calitate bună, uscate, şi urmare se vor păstra bine. Ţăranii i le lipsea porumbul au cules mai de puriu, şi au fost nevoiţi să usuce rece soare ca sa poată mâcina indată. N nevoia, lipsa poate justifica pripa culei, alt-iel porumbul fiind Încă cam m dacă nu se va usca bine este espus strica peste iarnă. Mi s'a spus că iu localităţi porumbul cules prea in grai pus in coşare s'a incins. In Francia t porumbul nu este in destul de coptţo bagă in cuptoare încălzite potrivit ; cu. dul acesta se evaporează umezeala şi rumbul se poate păstra. Din causa secetei s’a făcut ogoare p in unele localităţi. Pe la Începutul plouând, agricultorii s’au pus pe lucn 10 Septembre erau grâuri resărite. Po biştile sunt foarte căutate pentru fiind-câ lipsesc ogoarele. Timpul fiind p cios, sperăm că se va semăna cât şi trecut. Ploile au făcut mult bine viilor. Str| rii care rămăsese piperniciţi, boabele ^ şi tari, au crescut şi acolo unde n’a 1 li piatra, recolta va fi bună. Culesul a in put in viile ţerăneşti de pe la 14 Sep bre, la Kărstov, cu toate că strugurii incâ acrişori. Şi aceasta este o deprim rea. Fiiud-că după tradiţiune culesulţ.naî lor incepe la Vinerea mare, ţăranii J mai mulţi fără să ţină seamă dacă este copt bine, culege şi face vin cru care se vinde cu preţ mic, pe*, că cualitatea este rea şi nu se trează. Văd esemple şi nu voeştel imiteze. Un vecin al meu la viie legea cu două-zeci de zile inaintea i Acest esemplu Ta convins in atât că nul viitor m’a imitat şi mi-a mulţumii Toată luna s’a urmat fabricaţiunea n ului de prune in podgorii şi aiurea. Ti torii a putut simţi mirosul caracteristic prunelor din care se estrage rachiul. 1 cum am arătat in precedenta cronică pi s’au făcut peste tot locul cu abundenţă, n w I iii an "iD?f rănii câri au sfabricat se grăbesc avindip chiul pe un preţ foatre mic cu tre i patru lei vadra. Numai trebuinţa de te poate esplica aceasta desfacere, căci racr păstrat s’ar putea vinde mai tărijiu cu pi ţul indoit. Abundenţa poamelor au făcut pe p ■< goreui sâ fabricaze pe aloeurea Rachiu t piersici şi din pere. rachiul de piersici > bricat cu ingrijire şi păstrat căţi-va . deveni un rachiu de lues din care sej face licoruri fine. Pâcatu numai că la se fabricează in condiţiuni rele, iese afu şi fără aromă caracteristică. In Dobrogea, după informaţiunilo ce primit resultă că recolta a fost in gen mulţumitoare. S’a produs de ajuns nu mai pentru intreţinerea populaţiuni, dar pentru esportaţiuui. Şi in acea parte a i porumburile au fost cam slabe; atâta mai că această cereală este semănată in ţine localităţi, temeiul hranei fiind pă de grâu curată sau amestecată cu alte cer^ De iarbă şi de fău se cam plâng şi cuitorii din părţile mai expuse secetei. Dobrogea ca şi dincoaci de Dunăre a b; tuit o seceta cumplita. Şi acolo lipsa nutreţ este mai simţitoare ca pe aicea, de re-ce economia vitelor joacă uu rol inse nat in producţiunea locala. Un esemplu fi de ajuns : Un sat compus din 37 de j milii poseda astăzi: 300 vaci cu boi, 3 cai cu iepe, 3000 de oi, şi ramatori. Sunt s şi mai avute in vite de cât acela pe ca ’l am luat ca esemplu. Şi fiind că vorbirăm de Dobrogea, • credem datori a fac6 o propunere d*l ministru al agriculturei : înfiinţarea a d( scoale practice de agricultură, una in plf C onstauţa şi alta iu plasa Tuleoa. Locuit» I TIMPUL | sunt agricultori eseelenţi, atacă cari suut depriuşi mai mult cu »,Vst-fol fiind cred ca două şcoala nunat pentru propăşirea lumine-fceastă localitate. Statul are dornene un Dobrogca ; n'ara de cat sa alea! moşii, de intindere ca de o pana ? tare. ijenea ar servi foarte mult ini i .le fabricaţiuni prin sato post nevoile şi imprejurarile locale. Iţi. pana mai acum cati va ani jin Dobrogca, au lisat un esemplu in J privinţă. Locuitorii spun că ei ifeu multă maestrie rogojini, obi-fer, de lună, de per, in timpul -vca de lucru la cămp. Fabricatele icsfăsevu nu nuiuri iu localitate, n afară. 6ă imităm acest bun e- oducţiunea noastră agricolă fiind (("■ită cu consumaţi unea din afară ii seamă cu a Engliterei, credem 41,1 n comunici cititoriiorcăte-va.ci-Licate de către un zim autorisat „E-i*l,. Economistul estimează la două i kc şi jumetâta de lei valoarea cercarăţi, orz, ovăz şi porumb consumaţi irei-Brfiania. De cănd cu liberta r ercială cu cereale şi a slăbirei pro-i.i griului, agricultorii englezi 8 cultura acestei cereale dăud o re dssvoltare'ovăzului, cartofilor, fă naturale şi semănate. Ast-fel de 1873 se semăna 3,657,715 acruri ia 1883 s’a semeaatjuuruai 2,707,949 u scăzăment de 25 la sută iu supra tiuată cuiturei grăului. Faptul acesta ri negreşit asupra relaţiunilor corner, ntre ţările producătoare de grăne. iad la cerealele produse iu Anglia ităţimile importate din afară, Ecoul dă cifrele următoare: Grău Ovăz I cântare met. căntare met, ictiune naţion. 20,004,390 30,449,160 •ţtaţiunQ . . " Total . . numită de Minister. Tineri, mai toţi ab-olvenţi ai şcoaloi de agricultură, au luptat cil bâibaţie şi au dovedit că posedeoză cunoseinţe solide. Noi le luăm deplin succes in no ni lor carieră; le dorim ca priu activitate şi stiiuţa să rfspunză aşteptării adminislmţiunii. Această şcoală va fi o adevărată binefacere pentru judeţul Olt a căruia agricul tură este iuapoiată in comparaţiune cu a altor judeţe, —Fcon. Eur.— Medicină socială DOICILE Un studia atontiv a! condiţiunilor vie-ţoi sociale probează pănă la evidentă, că o naţiune se judecă prin detaliurile sale, iar nici de cum din aparouţele sale colective. Prin pătrunderea celei din urmă raruifi-caţiuni a le vieţei sale sociale se poate aprecia energia şi prosperitatea sa. Chestiunea doicilor constitue la rândul ei după cum ziserăm in articolul nostru precedent, o adevărată problemă de salut public. Să urmăm. Doctorul Parrot susţine, că o doică nu este nici o dată destul de inteligentă se crească un copil. Pe căt se pare, acestui apostol al medicinei ii vine să dea sentinţa armonii ee natura a pus intre mumă şi prunc ca infracţiune. Sunt autori cari pretind, să se aleagă ca doică o temea puţin brută şi de un caracter impasibil, fără si arate adeveratul scop. 36,417,600 6,575,400 . 56,421,990 37,024,560 Orz Porumb căntare met. căntare met. uc.iune naţion. 18.967.500 „ Ir ţiime.... 6,828,300 14668,200 Tulul..... 25,795,800 14,668,200 aceste date reiese ca aproape două i din tot griul şi tot porumbul ce se mă in Anglia, vine din afară, din Eu-i şi America. I Guvernul frances a luat de curănd o jra care i-a atras mulţumirele viticul-lr şi consumatorilor de vin. Pănă acum să intro in Francia vinurile străine mnd 15 pănă U 16 la sută spirt, o taxă vamală foarte neînsemnată, atorii din afară folosindu-se de a-tabricau vinuri cu apă, fucsina ori feubstanţâ colorantă şi spirt de bucate ke cartofi. Această băutură nu numai Jtrăveşte sănătatea, dar inşeală şi fiscul, tver vinul bun de băut este destul să inzâ 10 la sută ori 12 la sută spirt, licatorii pilind 16 la sută, introduceau ’iet spirtul care plăteşte taxe mari in da. Aceste vinuri tari se indoiau cu i substanţe văpsitoare şi din o vadră două. toată larmafscutâ de ziarele speciale, de 'anele care nu tratează cestiuuile eco-ce numai din ceărtă, totuşi guvernul ■nas nepăsător. La urmelor s’a speriat 'insul de remis nepăsetor. a urma urmaior s’a speriat şi dănsul ţ falsificare atăt de colosală şi a dis-m pe viitor vinurile car- vor copriu-10 la sută spirt vor plăti tacsa preve-A penrru vinuri, iar acelea care vor coi iide mai mult spirt, vor plăti pentru di-ţă taxa prevăzută pentru alcool. ^ guvernul nostru, şi cu osebire Primă-tri-b mu să iea mă-uri contră intro-bău'.uri falsificate. Astă-zi nu secret pentru nimeni că se i făduc in Bucureşti vinuri străine falşi-u ' care fac o concurenţă ne'.eală vinu-şi pe lăngă aceasta vatăma săuătatfa Numitorilor. Economia Rurală reclamă 4 I mi mt uri contra falsificatorilor; din ţorocire nu este ascultată. Aşteptăm oare n loc de viu, romăui să bea apă ames-•tă cu spirt, ca viile să se stârpească " poi să luăm măsuri ? ■ In cursul luni s’a ţinut un concurs linisteml agricnlturei peutru recrutarea r ou aiului şcoalci de figiicultură ce se nţează la Strihareţ. lângă Slatina. Ucureuţi au fost tsamiuaţi teoriticeşre practice-te la şcoala de agricultura de Ferăstrău de către o comi-iune specială * fe ri de • |i e-te un Cari se fie oare de preferat in doicit, fetele (primiparele), sau femeile (multipa-rele) ? Este dificil să se respunză la această chestiune. Cu toate acestea putem spune, că fetele in general primipare, n’au prin consecinţă destulă esperienţă a creşte şi a îngriji pruncii, pe căt timp femeile ca muţtipare au făcut o şcoală şi pot da probe prin antecedentele lor asupra caracterului, inteligenţei şi zelului ce a pus in creşterea copilului incredinţat inti’o altă familie. Taxil, care trăia la finei# secuiului al XVI ţinea ca doica să fie o femee văduvă, din multe puncte de vedere. Mauriceau permite in condiţiuni particulare relaţiunils sexuale ; cu toată autoritatea lui cea mare, cei mai mulţi autori susţin cu drept curent, că abstinenţa acestor relaţiuni in timpul lactaţiunei este cu totul indispensabilă ; — O insărcinare poate surveni, care aduce fără nici o indoială diminuarea cnatitâţei laptelui ş; aceasta in pieiudiţiul copilului. — Taxil dară pusese punctul pe i. O femeă care ar implini diversele condiţiuni enumerate pănă aci poate fi o bună doică ? Nu se poate afirma in mod absolut. Adevăratul criterium este sănătatea pruncului. Dacă dispepsiile, dare ele se repet şi copilul scade in loc să ’şi mărească greutatea atunci doica trebue congediată immediat, mai cu seamă cănd avisul medicului este dat in privinţa nutriţiuuei copilului. Câţi-va din autori voesc, ca doica să fiă mumă d un băiat ; daca fernea a născut iu urmă un băiat, zice Taxil, laptele său este mai de lăudat, fiindcă ea are sânge mai puţin excrementos. Aceasta este ştiinţa care ’şi-a făcut timpul,Jde şi prejudiţiile domină incă in unele familii. Mauriceau alegea pentru a nutri o fată o femeie care născuse o fată. Iu alegerea unei doici faţa părului joa' că un rol inseranat şi foarte răspândit in toat# datele societăţei. Unii doresc oachoşele şi această coloare este şi clasică, căci nu mai departe Ambro-ise Pare o pretinde. Altova le plac blondele]: şi mulţi mai indulgenţi iau termenul de mijloc, mulţumirile cu cele smede. Toate acestea luate ca condiţiune relativa mai merge ; insă ca absoluta ar fi oexage-raţiune. Era un timp cu toate aste cănd ţigan cele ce preferau in locul româncelor, mai cu deosebire, când acestea din urmă avea păcatul să fiă bâlae ; ast-fel că Ambroist-Pani putea să'şi facă mare contingent in sala şurile emancipaţilor noştri. Lisend la o paite coloarea pârului, o doi- că leneşă nu poate fi admisă ; — indile-rinţa in spălatul şi uscatul rufelor precum Şi in primenit este pernicioasă copilului care nu trebue să stea mult timp in contact cu dejecţiunile sale. — De multe ori copilul ţipă, că este ud ; tipâ, că este strâns şi rău infeşat; ţipă că este rău ţinut in braţe si nu i se astupă ţipătul adesea, de cât inâ-buşindu’l cu ţâţa şi de multe ori se alege cu smăcituri şi scuturături. De la doică se cere să aibă vârsta de la 20-30 de ani, şi laptele său să nu dateze mai mult de 18 luni, fiind-că s’ar putea da peste unele cari fac mai multe edueaţiuni succesive de lâptat. Aleasă o dată doica in condiţiunile cerute de puericultura, să se ia oare cari pre-cauţium pentru conservarea sânatăţei şi laptelui seu. Igiena trebue să evito două stări neplâ cute : iudigestiunea şi beţia. Rondelot recomanda, de a nu schimba mult regimul .alimentar al doicei ; — aro dreptate. O ţerancă Ia dinsa a casă mănâncă numai legume, carne mai de loc pucin vin şi lucrează in aer curat ; prin urmare, nu trebue îmbâcsită intr’o cameră şi săturată in carne şi in vin. Nu este mai pucin adevărat ănsâ, că schimbarea mediului cere şi schimbarea regimului ; aerul sănătos de la ţară supli neşte oare cum calitatea alimentelor, şi aerul oraşului fiind mai puţin curat, trebue prin consecinţe o alimentaţiune mai subs tanţialâ ; — dacă această alimentaţiune este peste măsură substanţială doica se ingraşă lâptele diminuâ in cantitate şi pruncul slăbeşte. In ceia ce priveşte băuturile alcoolice, toţi autori in general le proscrie. Vinul se recomandă mai in toate caşurile, cu toate pledoariile lui ţAristote, Pli-nus şi Eondelet, cari a trebuit să capituleze. Cantitatea lui insă depinde de forţa doici şi de calitatea laptelui său. Una din condiţiunele esenţiale de sănătate este, că doica să nu stea mult intro atmosferă confinată ; ea cati să iasă cal pucin o oră pe zi să schimbe aerul. Este imperios, ca dănsa să doarmă suficient pentru care cuvfint suptul copilului să fie foarte regulat, atât zioa căt şi noaptea ; — să robotească, să nu stea tembela, căci o oare care activitate fisică este indispensabilă pentru justul echilibru al organelor sale. să cerceteze faptul, i-ar putea pune la disposiţie acea denunţare, care arată in mod lămurit asemenea fapte. In locul d-lui general F.ilcoianu se va numi ca director general al căilor ferate române d. G; Cantaeuzen, din* dorul Regiei tutunurilor. Pe acesta ăl va înlocui, se zice, d. Pilidi, dela Monetâria Stalului. D. C. Olănescu, inspector general şi subdirector al căilor ferate romăne, persistă in demisiunea sa. Ca director al serviciului contencios la direcţia căilor ferate se va numi d. EmOu-loglu. Ieri trupele s’au pus toate in marş spre Ploeşti, şi azi M. M. L. L. Regele şi Regina vor primi defilarea lor. chereile dcN. Droc-Barciilllll. director al gimnaziului diu Giurgiu, in editura tipografiei N. Mtulescu. De venzare la librăriile : fraţii Joa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et O-ie Calea Victoriei, B. NiciiRscn. Pasagiu! Roman. — Dcpositul general la tipografia-editoare N. Iea Victoriei No. 32. jVliueiscu, Ca- După cât se vede nu este tocmai aşa uşor să sejjgâsească o doică bună. Din partea multor părinţi se observă o nepăsare complectă. Se mulţumesc adesea cu mai puţine informaţiuni in alegerea unei doici, de cât pentru ori ce altă slugă, cu toată necesitatea a se cunoaşte o mulţime de detalii ce trebue sa presinte aceia căreia i se dă in braţe copilul. La popoarele barbare puterea paternă era fără limite. Astâ-zi, obiceiurile eivihsaţiunei nu se mai acord cu această ; şi nimini n’ar contesta legei puterea de a supraveghiea asupra micei progenituri, după cum supraveghează asupra cetăţenilor in general. In faţa gravelor consecinţe a le discreş-terei populaţiunei, legislatorul nu numai că poate interveni, dar chiar trebue s’o facă, căci salutul public îi este confiat. c.. . Societatea „Economia" D. D. Membrii ai acestei Societăţi sunt din nou rugaţi a se intruni negreşit in şedinţă estraordinară, in ziua de Vineri 14 a curentei luni Octombre orele 2 p. m. inpabatul Universităţii Sala Facultăţii de ştiinţe No. 18, fiind la ordinea zilei autori-saţiunea comitetului de a respunde plata cumpărărei imobilului Antofiloi pentru sediul Societăţii. Comitetul Anuneiu La magazinul de argintărie, de po calea Moşilor No. 157, se află de vânzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, coşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe de cap, tacâmuri do masă, şi altele de argint. Se primesc comande relative la această ramură, precum ancă a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios. M. Miulescu. Ultime Ştiri Linia ferată Titu-Tărgoviştea, după in-formaţiunile Armoniei se va inaugura la 26 curent. Vor lua parte la inaugurare Maestatea sa Regele, d. I. C, Brâtianu, ministru de resboiu, direcţia cailor forate regale, mai mulţi deputaţi şi senatori şi alte notabilităţi ale ţârei. Vedea-vom dacă şi represeutanţii presei vor fi invitaţi. Se şopteşte că d. goneral Cernat va fi numit ministru de resboiu. Sâmbătă viitoare, 15 Octomvrie, se va deschide Camera, termenul do prorogare expirând in acea zi. Unele persoane pretind a şti că şcoala normală superioară se va desfiinţa. Contra subprefectului de la plasa Siretu judeţul Suceava, s’a făcut Rom. liberă o denunţare prin care se zice, că acest zapciu anume Vasile Vrânceanu, are darul mituirii şi e de-o notorie imoralitate. Dacă d. ministru 1’ 1 ;'11 ; 11 • - CĂILE FERATE ROMĂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cn IncepOrejdo la 20 Maiu 1883. La ploeşti, BuzlSu, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşt. Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 46 minute seara. ia Ploeşti (Sinaia, Predeal (Bnzdn, R-Săraj, Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal (Tren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul mixt la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 30 m. d. m. La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenai fulger) O ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (trei de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) ore dim. (trenul de porsoaue) (i ore 10 min. d. a xtimoai)J [ SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi, Bacău, Mărăşeşti R-Sărat, Buzău, Ploeşti ("trenul accelerat) 5 ore dim- Do la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sarat, Buzeu; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Plooşti (trenul de plăcere) lt ore 15 min noapte. Do la Predea], Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Vărciorova, T-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 oro 2O min i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) iO eao dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trenul mixt), Dr. A. WEÎNBEHC OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consnltaţiuni de la orele 8-9 [a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 COSTUME NAŢIONALE PRIMĂRIA COMUNEI BUCUREŞTI î’ublieiitie Primăria pănă la construirea intregei re-ţole de conducte pentru alimentarea generală a oraşului cu apă, dă acum in întreprindere construirea unei conducte in fontă „tuciu“ pe lungimea de 2300 metri şi cu diametru interior de 0. m. 50 dela podul Cotroceni, până Ia maşina hydraulicâ din strada Mihai-Vodâ împreuna cu diferite piese accessorii specificate in condiţiunile de adjudecare. Offertele se vor presenta insei is, sigilate, şi purtând pe plic inscripţia : Offerta pentru Conducta de apă ^dela Cotroceni pănă la Mihaiu-Vodâ“; ele se vor adresa Primării oraşului Bucureşti şi vor fi primite până cel mai târziu in zioa de trei Decembre anul corent 1883, ora una post meridiane. Forma Offertei Sub semnatul mă declar gata a lua in întreprindere efecutarea conductei de fontă in diametrul interior de cinci-zeci centimetri care urmează a se construi pe splaiul stâng al Dimboviţei rectificate cu preţul de lei...............pe metru curent de conductă aşezată, in c ţe.id e.iB intră furniturile şi întreaga lucrare, necesarie conform condiţiunilor de care am luat cunoştinţă. Mă angagez a face această lucrare şi a preda conducta gatâ in stare de a funcţiona pină la............. 1884. Tuburile vor avea pereţi in groisime de ... milimetri minimum şi vor fi pe„tru bărbaţi, femei şi copii, precum Condiţiuni pentru a fi admis la licitaţie ^ e el de lilţllfil tiUCi'A Cel, Art. 1. Submisiunea va fi făcută după se vinde cu preţuri foarte moderate formularul de mai sus ; submisiouarul va de d. Ilie Jhopol, in gangul din faţă igriji de a însemna in litere : Preţul pe al Teatrului Bossel. metru curent, termenul pentru săvirşirea lucrârei, şi grosimea pereţilor tuburilor arătând usina in care acestea se vor fabrica. Art. 2. Submisionarul va fi dator să presinte Primăriei, cei puţin cu cinci zile mai înaintea zilei fixate pentru licitaţie certificate probând că el a mai făcut asemenea furnituri şi executat lucrări do a-ceaslă natură precum şi că este in stare d’a se însărcina cu executarea acestei conducte. Art. 3, Certificatele se vor depune la Primărie care va decide asupra valoa-rei Iov. Alt. 4. Submisionarul va fi dator să însoţească offerta sa de recipisă casei de Depuneri şi Consemnaţii din Bucureşti probând că a vărsat sumă de lei zece mii ca garanţie provisorie. Art. 5. Persoanele cari vor voi a se însărcina cu executarea lucrărilor sus arătate sunt rugate a se presenta la Ospelul Comunal iu zioa supra indicată de trei Decembre 1883 la ora unu post meridiane Art- 6. Detailuriie asupra acestei lucrări se pot vedea de D-nii Amatori in toate zilele de lucru in Biurourile serviciului Hydraulic Extra Ordinar al Primăriei. p. Primar. N. Manolescu. No. 820. 30 Septembre 1883. CURSUL BUCUEESCI CASA DE SCHIMB TOM A ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Fe ziua de 10 octombre 1883. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes- UUxLp. vend 5oio Renta Amortisibilă. . . . 92--- 92Wr 5°|o Renta Româna Perpetua , 90- 90b . 6(% Obligaţiuni de stat. . . . S>9- 99- 6o[o Oblig. (Jâilor f. Rom. regale I02'|., 103,1, 5o/o » Monicipale .... 84- 84U, 10 fr. » Casei Pensiunilor 300 1. 232- 230 5olo Scrisuri funciare rurale. . . PD/4 92u, 7oio ,» Scrisuri Rurale.. 10211, 103'ic 5ojo Scrisuri fonciare urbane . . 88 --- 858/4 6ojo , , , 98 »/= 99- 7o[o > » > 1021/e 103 - Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33--- 3411-, Acţii BAncei Naţionale Române2u01 13o0 1 305 --- > > Soc. cred. mob. rom. 250 i. 207- 210- > > » Rom. de construcţii 5001. 237- 24 0--- » * * de Asig. Dacia-Rom 3001. 438--- 442- » » » » » Naţionale 200 1. 6,- 27 0- Diverse Aur contra argint. . ... 2 1 240 » > Bilete de Banque - 2 l 10 Fiorini valoare Aubtriacâ. . . . 210- ‘12 | Mărci germane....... 1 23, 125 Kmouot» frtucM....... 99‘|,| ICC,! * 1 iiL TIMP UI DEpumtîfs magasin fondat lotrul Naţional Bucii rejti COI,011 ALIC SI DELICATESE VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME CU 150 med"11, ;■ tşl^PAR I s mpiM .l«u>i(il inultei nobil tmi, yi unor. puhhc că pe lingă uri>-coltle necesari la menayml casei, ui» importat de. Ui cele mai lune case următoarele Bfuluri fine. \nisot dublii de Olanda. Aniset de Bordeaux absent de 8nla Ananas dp In Mnrtiniquc Bnnnnede InjBayonn Benedlctin-Mtter de China autifebric Biter din via Provldenze! an ti toler Ic. Chartrenz. alb. galbin, şi Verde de Iu grund (har tren/ rrunm. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange 8cc. do la \ iniand rockln lMpermint. verde, galben, şi alb de la Get Freres din 1 ratu u Coguac vioux, (’oKiiiic llti cltampngiiP «Un (opnar. Liqneiin tot felul dt* gusturi do la Mărie Brisard, din Bordeaux. Benu-mita Mastleft de llio, Maraschiuo Ţnirft Naturalii Hornuri adevărate din Jamalane. Ananas Arac «le Mandarin. Pnneh in < ognar Grippă, Tusae măgârâseâ, Tusse nervdsA, Brouchite acute seu ciiromce, Răguşfclă, Extinctiiiunu voeoi, Insomnii, Vindecul© rapide cu JOr Garanta Mji sigura dală IN înscris. A exige umflătura Vaoqn.iiD ji timbrul timvrimat in albeutruj al (internului francei Han., phaimac.» vaUQUELIN-OESLAU-IUEHS. 31. rue .1. Cltry. Fans Şi In luie phatmaciule, ji drogu.ncle cel Ori u. SINGER C2 potirli marca apă de cusut new vork. de sus a a |u| Fabr.cct. G. NEIDLlNGEO.A£ent $enerăl m>®§> mâncărime care îi silesc a se scarpină, ii Epidermul se usucă, se crapă şi cade s.b formă de faină seu^de mici solzi (5) albui cari murdăresc perul şi adesea Âv chiar hainele. ___ Căte-va unsori cu POMMADA DES, - LAURIERS vindec ră^ede acesta affec-® ţiune care, dacă rernane necăutată se («*'. Întinde la sprintene^şi la barbă, igv Mulţi jnedici pova\uesc a face mai dutăiu căte~va loţiuni cu BUXINA DES® LAURIERS, liquâre tonică şi puţin (*' alcalină, care curăţă si înmOie pelea (j|* capului şi permite astfel pommadei de a ^ lucra mai răpede. IPSOS DE CAMPINA 151 OH KF. KC 16. — CALEA VICTORIEI — 16 CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposit la D-nii P. Brnzzesi & C-ic Calea Victoriei 55 RLE DE CLEBV, 3* şi la toţi pharmacisti şi parfumori. A exige pe etiquettă semnătura Deslau riers şi timbrul guvernului frances FOTOGRAFII prea interesante şi picante trimise in plic, piătindu-se 12 bucăţi 5 fl. 4, 3 şi 2 ; Rumpler, Konigsberg, in Pnzvm. Steind. Querstrase. 3. Cata-I6ge asupra unor leclure încânte gratis. MARELE MAGASIN Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite a sistem american cu întreaga placă de metal, se primeş piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţi note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-danina un acordeur şi facteur de piano. BUCURESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTĂ ŞI TELEGRAF) SÂNGELUI- SaRACIA FRIGURI, DOALE NERVOASE ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str Ştirbey- Vodă No. 9. Prii: «coasta am onoar» a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat dupi svs» Aiul cel mai nou şi prevăzut cu «parate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oartc lina. Onor. public cur» n a avut inci orasiunea do a so conving» dc lucrarea mea nare de cftt a ne onora cu presenţa d-lor şi speram oa se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-c» lucrare atingfttoare de aceasta arta precum: Reproducţie, lucrări in starea naturala etc.—Orele deposataunt in toate zilele, utat in timp Irumos cal şi in timp înnorat de la 9 oro a. m. pf.ua la 4 p. ui. Iu acest atelier ae giisose şi tablouri iu pictura originale de vânzare. SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3 Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser viciul ia domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. ' ¥ SECŢIA HIGIENICl 1 Bae abur...............• •’ — I bae do puuna cu şi ţări duşi lei 2,50 1 „ ciment pentru medicamente ~ 1 duşi rece sistematici . • „ 1,5 BAI DE ABUE ŞI DE PUTINA NOTA. I. Biile de abur .sunt deschise In toate zilele de la 7 ore dimineaţa piua la 7 seara. 2. Pentru Dame, inşi băile de abur r daţi pe sCptemini Tinerea, la 6 ore dimineaţa pini la 1 post meridiane. Preţurile la secţia medicala conform ■trospectului. Direc j pentru închirierea prăvălii il vaselor din slrada Şepcari Vt I proprietatea acestei Biserici pe j ! udul de cinci ani eu incepere 4 215 Aprilie 1884 pAni« C. I Săulescu strada Lncaei N«J Par preş ălentc j'm l'honneur de re eominiuuler l'honoruble public mon ato-ier artistiquo arrange d'aprus le aystâmo le plus nouvoau ct pourvu d'appareils tout neufs.—Les prix sont râduits et le Iravail trits fin. L'honorable public qui n a pas cucuro eu l'occasion de se containere re uiou iravail u'a qu'k nous honorer de sa presenco ct nous esperons qu’il s aaaureda facilement de la pelection de mon atelier. —On so charge de touto espece de travail coiicernant cet ari, eomme : reproduci ion, travaux a l etal naturel ele. Gn Pel1' paser tous les jours, quele temps soit beau ou ouvert, depuis 9 heures du mălin jus-,|iihmires apres midi_____________________ pentru noastră fabricaţiune un [istfel că onor. de haine, atăt căt şi de eleganta Anunţăm pe onor. Public şi distinsa noastră clientelă, că sesonui de toamnă, am primit din propria colosal asortiment de haine, pentru bărbaţi şi băeţi, vi si tutori va avea de admirat o adevărată exposiţinue prin variatele şi modernele desenuri ale etofelor, < confecţi unei. CAYALKRUL dk mode Frantz Grube] arhitect Strada Tiranii No. 30. Suburb. Icoană ; poate fi găsit şi peste drum de bis. Serindari, unde construeşte palatul Gurţii cu juraţi. Luterana No. 9, Tipografia A. Mmle.cu sala Theatrdui Bossel. ^RAGEESaŞlROP. uD?GIBERt MASINELE DE CUS * ORIGINALE A LUI df VAUOUEUN IV ' ■ 1 ..{i. ■" * Im ■mm