racmmKUBWiiMMXiMXJMAi jtmr. w«n«t a m uvw/i i Ifs'ECA 9 OCTOMBRE 1883 „Administraţia, Oalea Victoriei TSr. .‘Î2. \ abonamentele 1 , ţara, pe an . . . . 40 lei pe 6 Innî. . . 22 lei pn 8 Innî. . 12 leî «u itate pe an ... 60 lei ; j, priirneec la AAmin utraţie. TIMPII r hală 10 bani numărn iiicte 15 bani nnmărn Ş M PALEOLOGU t-S 1|(/owrt« abonaţi din capitală şi •aride, a căror abonament a ex-lunt rugaţi a achita costul căt ij tărmiat. Administraţia juresii, 8 Octorabre 1883 In un avis ce preşedinţa Ivii deputaţilor făcu prin tor“, in căt pentru această din representaţiunea naţio-C’amerele urmează a se in-iarăşi la 15 Octombre. insul să ne intrebăm : ce au aceste Camere, şi daca lăsate a continua ele să si-representaţiunea naţiona-este lucru învederat că |t din cea mai impură sor-şi din violenţe guvernamen-mne de toată reprobaţi unea? ’jva impinge oare cutezanţa '(For lua guvernanţii respun-gravă de a pune mănă sape Constituţiunea in vi- an vedea peste căte-va cţile, jptele ce se vor produce, res-il care se va da la aceste l'ări. Iii parte-ne, constatăm că ex-lytorii puterii Statului Romăn Ij;. tă-(Ji rămaşi de capul lor, fii absoluţi de a spune şi de ui de la inălţimea tribunei II ori ce le-a sta in voiă, fără ie turbura auzul de măcar o autorisată a oposiţiunii, ori Iţe slabă şi plăpândă ar fi jjea ce a fost oposiţiune bine at strecurată, printre curen-urdar al ingerinţei guverna-ie in căte-va colegii, dem-insemnatul rol pe care il stat; Oposiţiunea, care avea d a se zice representantă a inii, s’a demis, a reintrat in naţiunii, protestând solemn j'a actului de usurpaţiune fă-de către guvern in dreptu-laţiunii. jb ce oposiţiune s’ar ivi, — cum-va s’ar putea produce enea fenomen intre indivizi ■uşi de interese personali, — ţţ- fi de căt oposiţiune decom-nţă, ca aceea pe care o căuta vul Ismail-Paşa acum căţi-va fără insă a fi isbutit a o in-’băra. Lui ca Oposiţiune rămasă in ă şi in expectativă, in de jj* de cestiunea revisuirii Con-iunii şi a legii electorale ca-’fk'tă să se resolve dupe înţelegi» oşu şi interesul Puterii de a A N U N C I U REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. asigura durata actualului guver-nămănt personal, avem să urmărim, acum d’o-cam-dată, cum se va deslega două cestiuni mai cu seamă, intre guvern şi majorităţile sale. Avem să vedem ăntăiu ce con-secuenţe imediate va avea retragerea din minister a d-lui Eu-geniu Stătescu, cum şi in cas cănd aceasta va da loc la o nouă rema-niare a remaniatului minister Ion Brătianu, păuâ Unde se va întinde remaniarea ? Pe căţi din actualii figuranţi ii va concedia vizirul şi cine vor fi aceia pe cari vor cădea favorile omnipotenţei sale ? Căt pentru diferitele sgomote ce se fac in giurul demisiunii fostului ministru al Justiţiei, şi diferitele nume ce se aduc înainte, noi nu le dăm de cât o foarte slabă atenţiune, sciind bine că sistemul primului-mi nistru Brătianu, ca al unui tîrguitor de con-sciinţe elastice, priceput, este de a încerca multe pănă a se decide pentru cineva. A duoa cestiune este aceea a alianţei care se "spune că s’ar fi hotărăt după indoita călătoriă la Berlin şi laViena a M Sale Regelui şi a primului ministru Ion Brătianu, după care Statul Romăn ar intra in orbita politicei austro-germane. Fi-va aceasta un fapt impli-nit, precum il declară gencral-mente presa, atăt cea oficioasă căt şi cea liberă din străinătate, şi precum repetă presa română, impreună cu persoane de inaltă posiţiune şi aflate in contact cu puterea? Şi de ce caracter ar putea fi ingajamentele cari s’ar fi luat ? S’a pretins că ceea ce a îndemnat mai cu seamă pe guvern să intre in alianţa austro-germa-nă, ar fi fost soluţiunea dată in conferinţa de la Londra Gestiunii Dunării, cu negarea drepturilor ce decurg pentru Statul Romăn din suveranitatea lui teritorială. Ei bine, aceasta trebue, credem, să se lămurească acum căt de curând. De şi inaintea unor majorităţi cari n’au nici conştiinţa de şinele, totuşi guvernul cata să spună, in incinta unde se representă naţiunea, ce a făcut cu Dunărea şi in ce perspective se află România intru căt disposiţiile tractatului din Londra ne priveşte pe noi. Această lămurire oficială o aşteptăm cu atăt mai mare cuvânt, cu căt dupe ratificarea (leseverşită a tractatului din Londra, nu a mai urmat ui ci-o declaraţiune, din partea guvernului in faţa ţârei legale. ■f------------ ŞTIRI TELEGRAFICE Alexandria 18 Octomvrie. -Holera a is-bncnit iD satu Ckatby, situat aproape de Alexandria; au fost pănă acum patru morţi de holeră. Paris, 18 Octomvrie.— Ştirile din Syria conţin că se face turburare printre Arabi contra funcţionarilor turceşti. Viena, 18 Octmvrie.—Impcratul Eran-cisk-Iosif a priimit in audienţă pe Mukh-tar paşa, insoţit de Rustem paşa. Astăsea-ră un prănz de gală s’a dat la Curte in onoare a lui ; membri ambasadei Otomane şi miniştri austriaci an asistat. Berlin. 18 Octomvrie.— Gazeta Germaniei de Nord declară că pretinsele nropu-neri care, după Novoie Vremja, Muhtar paşa ar fi făcut cabinetului din Berlin şi ştirea că acesta le-ar fi refuzat, sănt curate invenţiuni. Trimisul extra ordinar al Sultanului s’a mărginit d'a motiva din nou reclamele Porţi in cestiunile bulgară, egipteană şi armenească. Poarta a procedat in acelaşi sens pe lăngă cabinetele din Londra, din Petersburg şi din Viena. Londra, 19 Octomvrie. — Standard anunţă că Englitera propune d'a ficsa la un sprezece mi Ioane lire turceşti partea din datoria turcească ce trebue să plătească statele cari au primit măriri de pămănt iu paguba Turcii, in virtutea tratatului diu Berlin, adică Grecia, Serbia, Muntenegru şi Bulgaria. Poarta discută acum această propunere. Berlin, 19 Octomvrie.—In alegerile cou-silielor municipale de a treia clasă, s’au ales 22 progresişti, 6 din partida orăşă-uească şi 2 din partida lucrătorilor; sunt 12 balotagiuri. Constantinopole. 19 Octomvrie. — Un nou cutremur de pâmSut a devastat insula Cliio. In satele de la Katapanje, de la Reisde â şi de la Zidja o mare parte de case s’au dărâmat; 20000 persoane se află fără adăpost; numerul morţilor este mare. Sultanul a ordonat a să trămite indată ajutoare. Pesta, 19 Octomvrie.—Contrariu ştirilor alarmante răspândite de ziare, Pester Lloyd a-ignră pnsitiv că uici-odată n’a domnit mai mare ordine şi linişte mai perfectă ca acum in Bo-nia şi Erzog vina. Recrutarea se face fără nici un incident. INFORftiATIUNI „Gaz de Rounianie1’ spune’că M. S. Regele a bine-vfiit să acorde marea cruce a ordinului „Stoaoa Românii “ d-lui conte de Hatzfeld, ministrul de externe al Germanici, d-lui conte Kalnoky, ministrul de esterne al Austro-Ungariei, şi d-lui de Kallay, ministru de finance al imperiului austriac. Acestea sunt urmările alianţei. DupS cum se anunţă din Bucureşti ziarului „N. fr. Presse,. s’a hotărit construirea a dou6 linii ferate laterale spre nord din linia principală Vârciorova-Bucureşti. Una dintr’in-scle are să meargă de la staţiunea Filiaş spre Târgu-Jiului, cealaltă dela Slatina spre Rimnic. Dacă se va fi severşit cea din urmă cale ferată, căile ferate ale României şi ale Transilvaniei se vor apropia unele de altele Ia o distanţă cam de 80 chilo-metri. Altă scire din Bucureşti spune, că guvernul romăn a hotărât construirea unei căi ferate dela Bacău presto Peatra şi Vicusa pela graniţa Transilvaniei intr’o lungime caro de 100 chilometri. Guverna unguresc din partea sa a ordonat, cum se ştie, că să se traseze continuarea căilor ferate ungureşti de stat in Valea-Mureşului preste Regi-nul-săsesc spre graniţa Roraăniei. Executarea acestor linii prin Ungaria şi România ar creea de asemene o nouS joncţiune de căi ferate ale ambelor state. Marele duce Nicolae a sosit la Odesa de căte-va zile insoţit de generalul Totleben şi de generalul Obru-ceff, şeful statului-major general, spre a inspecta armata şi întăririle oraşului. Românului i se comunică din Odesa că uzina de mecanică a lui Belli-no Fenderich a predat guvernului rus trei monitoare torpile, un vapor şi trei luntri torpile. In momentul de faţă uzina lucrează vaporul cnirasat Elena. La 3 ale curentei a plecat de la Odesa vasul Rusia, care este însărcinat cu transportarea de la Batum (Oaucaz) la Odesa a peste 3400 cazaci de la Tereck, destinaţi pentru serviciul grănicerilor din Basarabia. Pentru cheltueli (estraordinare) ale marinei ruse de pe Marea Neagră s’a destinat suma de 38,451,777 ruble.— Astea sunt semne de pace I ? CRONICA Domnu Teodor Mândru, fost procuror-general şi fost profect, este numit in postul de advocat al casei epitropiei Sântului Spiridon din Iaşi, in locul domnului George Panu ce remâne desărcinat de aceasta îndatorire. * Monitorul de ieri publică' darea de seamă adresată domnului ministru al instruc-ţiunei publice de către domnu Gr. G. To-cilescu, directorul muzeului de antichităţi, asupra escursiunei areheologice ce a tăcut in Dobrogea, la finele lui August a. c. * Expunerea situatiunei judeţul Suceava, făcută do către comitetul permanent, cu oca-siunea desc-hiderei sesiunei ordinare a consiliului general, la 15 Octombre 1882, so poate citi in gazeta oficiala de ieri. # Şcoala forestieră s’a inaugurat alaltăieri in localul ministerului domeniilor. B. Public spune că profesori Ia această ş-oală nouă sunt: D-nu P. S. Antonescu-Remuş,'pentru Economia torestierâ ; d. C. Robescu, pontru ştiinţele naturale; d. 0. Mironescu, pentru matematică, şi d. Teodorescu pentru dreptul administrativ şi codu silvic. * Batalionu II de vinâtori a plecat din Iaşi spre Prut, pentru a face cordon sanitar, de la 28 Septemvrie, zice Curierul Balasan. La poiana Cărnului soldaţii din acest batalion au fost primiţi cu o adevărată dragoste frăţească şi cu mare entuziasm de câte locuitori, care ’i-au invitat să intre prin viile şi grădinile lor şi să mănânce tot ce le va plăcea. In alt sat un locuitor a oferit un vas cu vin care a fost intfimpinat de cetăţeni cu muzica regimentului 26 dorobanţi. In urma a fost daţi in cuartiere pe Ia cetăţeni care ’i-au primit cu cea mai m"re ANUL AL VIII —No. 22 3 ANUNŢURI ŞI INSERŢII I.inia 30 litere petit pa-, IV. 40 Reclame paţ. Iii . 1 00 » ,11 2 50 Anunţurile 51 inserţiile se prime' Bucureşti , |s Administraţia ziarului i» Viena, la biuronrile de anunţuri Hemrii Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2:—Purls, C. Adam, roe ClAroene A A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nutrimente nu se primei Manuscrisele nelmprlmnte se ard. | bucurie. Vedem cu mulţumire ca, de eăt-va timp incoace, irupele din armata noastră sint bine primite, ceea ce probează excelenta lor disciplină. * Miercurea viitoare se va juca in sala Bossel pentru a 3-a oară : Păunaşul Co- drilor, in benefieiul D-lor Moceanu şi Ve-lescu. Să nu uităm a menţiona, că Miercurea trecută s’a jucat această piesă tot in sala Bosse], in beneficiu societăţii Deşteptarea. Cu aceastăocasiune toţi artiştii au secerat aplause imense. D. C. Arion, fost prim-preşedinte al curţi de apel din Bucureşti şi membru Ia curtea de conturi a inootat din viaţă ieri noapte. * Mai multe ziare din capitală au dat ştirea «â in fraudele constatate la Postă ar fi implicat şi d. D. Râdulescu, şi că ar fi fost arestat. Ştirea aceasta nu este exactă. Din-tr’un isvor demn de incredere aflăm că complicitate nu a putut şi nu poate fi intre vinovctul Luţato şi numitul domn, res-punderea faptului neavend-o decăt cel d’ân-teiu. * Regisor al Teatrului Naţional, in locul rfiposatului Gatineau, s’a numit d. Vernouil. Posedă oare d. Veeneuil cunoştinţele |ce se cere unui regisor? ’L va fi puslaincer- * * care Comitetul teatral ? Ne indoim că va putea indeplini numitul domn o aşa importantă funcţiune, dela priceperea căreea a-tărnă in mare parte succesul unei piese. Nu’l cunoaştem pe d. Verneuil de căt ca actor de mâna a doua, şi mai zilele trecute niş-teafişe pe stradă anunţau că va juca la cafeneaua căntândâ din dosul Pasajului. Oare un cântăreţ de cafenea căntăndâ va fi in stare să inlocuiască pe regretatul Gatineau ? — Vom reveni. Manevrele Joi, 6 Octombre, la orele 9 dimineaţa. M. S. Regele, însoţit de domnu general Creţeanu, şeful stat-majorului regal şi de colonelul Candiano, adjutantul de serviciu, a plecat de la Sinaia spre Câmpina, unde o divisie era concentrată spre a manevra. La orele 10 trenul s’a oprit la cantonul No. 28, unde Majestatea Sa, coborâudu-Se, a fost intâmpinat de domnu general de divi-visie A. Cernat, comandantul corpului II de armată şi pe domnu general O. Budiş-teanu, comandantul divisiei IV, care a pro-sintat şi raportul. Aci Regele incâlecă şi cu aceasta .se dete semnalul inceperei luptei. Manevra avea următoarea temă: Divizia IV primeşte ordinul de a se concentra la Căinpina pentru a se opune unui inamic care coboară valea Prahovei. Regele, mai tnteiu, merge Ia avaut-gardâ spre a vedea diferitele posiţii ale inamicului, cari sunt insemnate de fracţiuni din al 4-lea batalion de venâtori, care in dimineaţa acestei zile pornise de la Breaza : aci asemenea a constatat daca lupta e bine angajată de ambele părţi. După aceasta Regele trece Prahova la Podul-Vadului şi se 0-preşte in astă posiţie centrală din caro a putut vedea, coprinde şi aprecia operaţia. Luptele erau numai de posiţie, şi după mai bine de o oră inamicul, având in fata o mare resistenţâ şi fiind bătut iu flanc de trupele din Cornu, se abate pe stingă rru-lui şi cata a forţa pasagiul de Ia podul Vadului, in urma căruia sileşte trupele ce 0-cupă Cornul să se retragă repede pe platoul Cămpina. Aci apărarea este inverşunată şi Regele merge de vede cu de amenuntul diferitele fracţiuni in posiţii cum işi indeplinesc indatoririle, şi cu mult interes le spune cum să işi indrepteze focurile. Iun micul, după căt-va timp, ocupă malul drept al Câmpi- TIMPUL iar. si nifei şi se prepari la un atac general asupra positiei de la Cimpina, cici cu avant-garda sa ataci Poenii, aducăndu’şi reservele in Podul-Vadului. In acest moment lupta este decisiva ; fie-care pas se disputa şi de pe platoul Campinei o mireată privelişte se desfăşură ; atacul insa nu reuşeşte şi inamicul incepe retragerea. In acest moment trupele din Poeni incep a il urmări ; reocupa Podul-Vadului şi cauta a lua pe inamic prin flancul sting, urmirindu’l spre Cornu. Manevra a ţinut 4 ore ; mişcările trupelor s'au fâcut cu multa unitate şi concor-cordantă. Buna ţinuta a trupelor şi disciplina focurilor a fost protegiate de un timp minunat. Discursul lui Ferry In discursul ţinut la Rouen, preşedintele cabinetului francez a arătat deosebirea ce axistă intre radicali şi republicani moderaţi. Iată cum işi termină d. Ferry vorbirea : „Este un spectacol frumos şi mare şi care ne răsbună in destul pentru atacurile şi insultele unei partide, pe care nimic nu o mulţumeşte, care critica tot ce se prepară, tot ce se realiza in afară de ea şi care printr’ănsa nu e capabila să realize ceva (foarte bine! bravo!). Da, domnilor, de ce să ne temem a o spune, s’au fâcut opere considerabile in ordinea reformelor democratice din ţara noastră. Şi cine le-a făcut? Oare partida, care inscrie pe programa sa toate reformele imaginabile? Oare intransigenţilor se datorează aceste reforme serioase, populare, democratice? Nu, domnilor, ele au fost îndeplinite de oameni inţelepţi, de republicani moderaţi. (Aşa e! prea bine !) Domnilor, intransigenţii pot pune cestiuni şi nu le pun tot-d’a-una bine (râsete), dar cei care le re-solvâ sunt, o repet, spiritele inţelepte, oamenii practici şi cari mă aprobă ; aceia, a căror asentiment şi simpatie imi inspiră o confienţă nelimitată pentru lupta de mâine. (Da ! da ! Aplause.) Domnilor, aplausele voastre imi arată că am atins adevărul. Da, avem să ne luptăm ; vom merge in bătălie fără mănie ; suntem mai pre sus de această revărsare de insulte şi calomnii, ce pare a intra pe zi ce merge mai mult in moravurile politice ale ţarii noastre. (Aprobări generale). Da, vom merge la luptă cu conştiinţa noastră, cu măndria datoriei indeplinite, cu modestia oamenilor cari ştiu că, dacă s’a fâcut un bine, mai rămâne ăncâ destul de fâcut şi noi vom fi susţinuţi prin concursul bărbaţilor ca cei cari sunt aici (Da! da! Aplause.) Domnilor, această nobilă şi înţeleaptă regiune, pe care o representaţi, a avut trebuinţă de mai mult timp, ca altele, pentru a veni la republică, dar, cu cât convertirea a fost reflectată, cu atăt concursul la opera comună e solidă şi definitiva. Permiteţi’mi deci, domnilor, terminând, de a’mi ridica pâharu in onoarea acestei Normandie transformată de republică. Domnilor, beau pentru Normandia republicană, pentru republica practica şi înţeleaptă, pentru republica de bun simţ, de munci şi progres! (Salve de aplause.) Scăderea tarifelor pe căile ferate Următorului articol, extras din Vocea Covurluiului, trebue să i se dea cea mai întinsă publicitate, important fiind sub toate punctele de privire. Cestiunea ce tratează foaia gă-lăţeană, merită să atragă atenţiunea guvernului nostru. Iată articolul : Cu toţii cetirăm ieri o depeşă a agenţiei Havas, dată din Petersburg, prin care se anunţă că D. Baranoff, ministrul căilor şi comunicaţiunilor, va propune ţarului un project pentru reducerea tarifelor drumurilor de fer. Ştirea este însemnată in genere pentru lumea comercială, in raporturile ce ea are cu Rusia, iar in specia este importantă pentru noi, cari mai mult de căt ori-cino ne anr resimţit in comerţul nostru prin tarifele cbiar cele actuale ale cailor ferate ruse. Ea apoi este caracteristică şi cuprinde un mare învăţământ pentru noi, căci ne a-ratâ căt interes pun chiar Statele cele mai mari şi mai puternice, spre a atrage şi in-lesni comerţul prin ieftinătatea preţurilor do transport. Singuri noi am făcut şi stăruim incă in greşala ce am comis de a păstra tarife scumpe, pe când toată lumea le eftineşte. Singuri noi nu mai făcurăm păcatul a aplica douâ tarife pentru căile noastre ferate : unul internaţional sau direct, altul iutern sau local, şi a favorisa comerţul străin cu paguba celui din ţară. Dacă Rusia pănă astăzi, cu tarifele sale existente a căilor ferate, fu in stare să ne tragă, prin ieftinătatea transportului, o mare parte din cerealele noastre la Odesa, ne putem închipui ce ne aşteaptă zioa de mine, când incă o nouă reducere va mai face in tarifele sale. Şi in adevăr statistica oficială ne arată lămurit că, in decursul anului trecut de la Iulie 1882—Iulie 1888, Rusia a tras prin Ungheni la Odesa peste 40 milioane cliilo-grarne din cerealele noastre, expediate in mai bine de patru mii vagoane, din causă că fie ce vagon costă de la Iaşi prin Ungheni la Odesa de şi pe o distanţă mai mare, căte 56 lei mai eftin ce căt acelaşi vagon venit pe calea noastră ferată de la Iaşi la Galaţi şi pe o distanţă mai mică. Aceste neajunsuri vrabe de cari fu isbit comerţul, din causa tarifelor, noi necontenit le tratarăm şi le denunţarăm guvernului şi opiniunii publice. Fericiţi furăm că presa întreagă, cu decanul ei in frunte, cu ziarul Românul, se asociaiă la ţipetul nostru, şi un curent de atenţiune se provocă in toate direcţiunile. Camera noastră de comerţ, secundată de luminele şi activitatea întregului nostru comerţ, studia necurmat cestiunea, şi astăzi ea este in spre ziua de a aduce cea mai deplină şi convingătoare lumină pentru toţi. Din nenorocire legea actuală a camerelor noastre de comerţ este atăt de defec-toasă, cum foarte bine o observară mai dăunăzi şi confraţii de la Românul, in cât sfera ei este cu totul limitată, acţiunea desevărşit redusă, şi apoi cbiar dacă ici şi colea se găseşte căte o cameră de comerţ care să cugete, să lucreze şi să indice nevoile comerţului, de cele mai multe ori pro-jectele şi lucrările sale sunt aproape uitate, neobservate şi negligeate de cei in drept a le da atenţiunea şi puterea de a lua viaţă. Ast-fel se intămplă chiar cu camera de comerţ din portul nostru, care de toţi cunoscut este că incă din anul trecut studia, desbătu şi propuse guvernului 3 proiecte de legi pe căt de utile, pe atăt de insămnate; unul era privitor la modificarea actualei legi a camorilor de comerţ, organisăndu-le pe base mai conforme aspiraţiunilor şi desvoltării economice de azi a ţerei, altul era privitor la firmele comerciale spre a protegea comerţul contra relei credinţe şi a falimentelor, şi in fine al treilea project propunea o jurisdicţiune comercială a parte, tribunalul de arbitri comerciali in cause comerciale. Toate inse aceste projecte, ca şi multe alte propuneri, din nefericire uitate rămaseră, şi ast-fel, şi atăt pe căt se poate lucra cu toate defectele legii actuale, se perde iubirea de a se mai lucra, cănd se vede că zădarnice sunt studiele, veghiările şi silinţele ce se pun. Aceste le ziserăm spre a arăta că cbiar legea cu toate defectele ei incă ar putea produce, dar vinovat este de stărpiciunea ei, ca şi a multor altele, nenorocitul nostru sistem centralisător, care nu permite să se cugete, să se mişte şi să se lucreze de căt la Bucureşti şi prin Bucureşti; iar IBucureştii, nămolit fiind de cestiuni politice, nu mai are timpul să dea atenţiunea cuvenită cestiunilor economice. Se sperăm inse că ţipetul general rădicat in ţară, deşteptarea ce vecinii ne o fac in cestiunea tarifelor, ne vor deştepta in fine şi pe noi, şi poate de astă dată glasul camerei noastre de comerţ va fi mai norocit. Naivităţi din scrisoarea D lui Rosetti Citim in Poşta: Romanul, in numărul seu de ieri, publică o scrisoare a d-lui C. A. Rosetti, către alegătorii sSi, prin care le dă seamă despre activitatea d-sale politică in cele din urmă timpuri. Unele din mărturisirele cuprinse in această scrisoare sunt de o niavitate aşa, că este peste putinţă cui-va să resiste la ten-taţiunea de a le releva. Ast-fel d. Rosetti amintind dureroase sarcină de ministru, ce a fost nevoit (sic) a primi, spune că datoria de căpetenie_care i-o impune programa sa, programa ’parti-tului său şi a primului ministru era ca administraţia să vegheze a se face dreptate pentru toţi, a îngriji de’sătean etc., dar că n-a isbutit şi că provocând nemulţămire s-a retras. Iutrebăm acum pe d. Rosetti : din partea cui a iutimpinat piediee iu realisare-minunatului său program ? Din partea oposiţiunei ou, căci ea să ştie in ce stare a ajuns sub acest guvern care prin corupţiune şivioleuţă a căutat a anihila cn desevărşire ori ce resisteuţă. Piedecele i-au venit,[nu incape indoială, din partea partitului său. In asemenea cas insă, ce program are acest partit in care unul trage hoisa şi altul ceala, şi cum d. Rosetti, ^dacă e de bună credinţă, a putut să stea un siugur minut la un loc cu nişte oameni care un voesc nici dreptate pentru toţi, nici îngrijire pentru soarta săteanului,uici alte bunătăţi dintre căte spune d-sa ? Ce a putut să vă adune şi să ve ţie la un loc, am intreba pe d. Rosetti, daca aceleşi vederi nu impărtăşiţi şi dacă ace-laş program nu ve încălzeşte pe toţi in activitatea [voastră ? Ce a putut să vă adune ? Chilipirurile şi gheşefturile căci alt-ceva nu vedem să vS ţie grămadă [! Naivă mărturisire, in acelaş timp dreaptă si mult adevărată! D. Rosetti mai spune, precum şi este lucrul, că a propus incă o lege comunală şi judeţiană mai descentralisătoare, o altă privitoare la cărciume, o altă relativă la arestarea preventivă, a propus in fine legea pentru organisarea judecătorească, şi toate aceste s-au afundat in praful arhivelor. Apoi dacă aşa este, şi este in adevăr aşa, cam se inpacă împrejurarea că toate aceste minunate lucruri figurează in programul d-sale, al primului ministru şi al partitului d-lor, cu faptul că avend uua-nimitate in camere şip uteri sdrobituarc asupra ţSrei, proectele, conforme programului, să afundă in praful arhivelor ? Este aşa dar un partid acesta care minte zilnic programului lui, sau care n-are nici un grogram, şi intr’un cas inse şi in altul ce caută d. Rosetti, om consecuent şi de bună credinţă mină in mănă cu nişte aşa oameni? Ce vă adună, incă odată intrebăm, dacă nu aveţi aceleaşi credinţe ? Pentru a remedia inse reului acestuia, d, Rosetti, ininalta sa înţelepciune, a gândit că trebue schimbată legea electorală şi a propus in acest scop revisuirea. Dar şi aice aceiaşi deeepţiune pentru bătrânul director al Românului şi conducător sufletesc al partidului. Partidul nu voeşte să facă ce voeşte d. Rosetti. Nu sunteţi dar de acord nu ve potriviţi absolut in nimic. Atunce ce ve adună la un loc ? Fi-va budgetul ? Negreşit, căci altă esplicaţie nu găsim. Dar. d. Rosetti spune alegătorilor sfii că va protesta dacă membrii maioritâţei (ar fi putut să zică unitatea) nu vor voi si facă un pas >mare, logic, drept* şi „egal.“ Va protesta ? Naiv protest, după cum naive sunt şi mărturisirele sale. Ştiri din Străinătate Şerb ia si Bulgaria Relevând contrastul, ca există intre evenimentele actuale din Serbia şi cele ce se petrec in Bulgaria, „Journal des Debats“ scrie: „Situaţiunea politică in Serbia oferă in acest moment un contrast isbitor cu starea lucrurilor in Bulgaria. Aici triumfă constituţia ; partida liberală este, care se află in fruntea afacerilor şi care restabileşte regimul constituţional ! adunarea naţională este care, după ce a raiificat convenţia relativă la joncţiunea eâiler ferate austro-ungare, işi dă vacanţe spre a permite ministerului să prepare bugetul. Dincolo, din contra, Scupştina este congediată in mod brusc de cătră regele, cinci minute după deschiderea adunării ; aci constituţia, dacă nu e violată primeşte cel puţin o atingere gravă ; de-utaţii sunt trimişi pe la vetrele lor, sub pretext, că nu sunt dispuşi să ratifice convenţia căilor (erate. In fine, pentru a face contrastul mai complect, in Bulgaria prinţul e acela, care renunţă la drepturile ca’şi octroase in 1881 şi care restituo Adunării naţionale prerogativele de cari fusese despoiată, pe când in Serbia Regele, in-torcându-se din călătoria sa dela Berlin, ia o atitudine ostilă şi ameninţătoare faţă cu representanţii ţerii. Era interesant de a vedea, cum foile austro-ungare vor primi a-vizurile din Belgrad ce anunţau măsura extremă adoptată de regele cu privire la Scupştină. Ei bine ! acum se poate zice că aceaştă mesură n a fost aprobată fără re-servâ de cele mai multe foi din Viena şi din Pesta şi sunt chiar unele cari au a-preciat’o destul de sever. „Fremdenblatt", organ cunoscut ca oficios, declară, că guvernul şerb, inainte de a lua acea mesură, ar fi trebuit să aştepte, conformăndu-se uzurilor parlamentare, o programă positivă a opoziţiei, apoi adauge : „Proba formală a imposibilităţii unei înţelegeri cu majoritatea repiesentanţilor naţiunii nefiind dată, acest fapt ar putea să aibă consecinţe supărătoare pentru guvern, mai ales in alegerile viitoare." Această opinie, ce o găsim exprimată aşa de lămurit şi clar in presa oficioasă din Viena, nu ne surprinde. In adevăr, dacă guvernul austroungar e mulţumit de înţelegerea ce există cu guvernul şerb, el doreşte mai ales să nu ’şi instreineze simpatiile naţiunii. Cei din Viena au voit, ca regele să pună mai multă dulceaţă in executarea resoluţiunii pe care o luase. Mai mult ăncă, ei ar dorit ca să poată interveni un acord intre guvern şi Adunare, şi cei din Viena nu cred ca cei din Belgrad că acest acord a fost imposibil. Autoritatea regelui n’ar fi suferit şi posiţiunea noului minister s’ar fi intârit prin o înţelegere intre gnvern şi deputaţii din nou aleşi. Pentru un guvern constituţional sunt tot-dauna numeroase inconveniente, dacă faţă cu representanţii naţiunii adoptă o măsură aşa de radicală, ca aceea, pe care a luat’o guvernul şerb in faţa Scupştinei. Aceste consilie date guvernului Serbiei de presa vieneză ar fi fost măi eficace dacă ar fi precedat sosirea regelui la Belgrad. Totodată e intrebarea ce măsură va lua uoul cabinet ? Va avea recurs oare la noi alngeri ? Experienţa a demonctrat că in asemeni imprejurări apelul reiterat, făcut cătră alegatori de guvern, i-a fost puţin favorabil. Se va incerca oare, din contră, să se înţeleagă cu opoziţia, după cum par a’l sfătui foile vieneze ? De sigur că aceasta ar fi mai bine. Ş’apoi se poate prevedea, oricare ar fi atitudinea guvernului şerb, că, evenimentele din Belgrad se vor deslega cam tot aşa şi cu aceleaşi mijloace ca acelea, prin care s’au resolvat dificultăţile dela Sofia şi cari la inceput păreau a fi neînvinse. La Belgrad oaşi la Sofia este probabil că va fi partida constituţională sau naţională care va face să triumfeze vederile sale in guvern ; dar acest resultat n’ar inspira noului minister şerb temeri serioase relativ la refuzul ce adunarea va opune con-venţiunii drumurilor de fier austro-ungare. Tot aşa a fost şi la Sofia inainte de a triumla definitiv partida liberală. Căci, unul din primele acte ale Sobraniei a fost să ratifice această cănvenţiune, de care cabinetul din Viena se interesa intr’un chip cu totul special." FAPTE DIVERSE Omor. — In zioa de 2 Octomvrie un bătrân locuitor din Corn. Zilişteanca, intălnindu-se cu perceptoru numitei comune prin Buzău, se zicecăau plecat amândoi acasă. Perceptoru nu a mai venit in sat ; iar bâtrânu a fost găsit mort a doua zi pe drum, legat c’o curea de găt şi impuns in ceafă cu un cuţit. Justiţia cercetetează faptul. Feriţi-vfi de gaz.—In seara de 17 Sep-tembre trecut, Costache Dumitru din cătunul Târlele-Eane-Grecu, comuna Dor-Mă-runt, judeţul Ialomiţa, pe când voia să pună gaz in lampă dintr’o tinichea, in care avea 6 oca, din intâmplare a luat foc gazul din-tr’ănsa şi imprăştiindu se prin casă s’a întins focul arzănd casa cu tot bagajul precum şi 3 copii ai numitului, unul de 8 ani, u- nul de 6 şi altul de 4. Locuitorii din ci de şi au venit indată in ajutor, dar nul . fost cu putinţă să stingă focul şi să si cu viaţa pe copii. Căzntă In ciutură.—In zioa de 19 !» tembre trecut, Voica in etate de 12 .1: fica lui Niţă Ferariu din comuna Coşov.; judeţul Dolj, ducându-se a lua apa di ciutura din drumul Caracal-Craiova, i cătunele Coşoveni de Sus, şi de Jos, a zut in ciutură fără să fi băgat de se. cineva. Domnu Constantin Ionesc-u, pri rul acelei comune, trecând pe drum, s’ bătut la ciutură să bea apă, unde a i pe acea fată plutind d’asupra apei ; a trat in ciutură pe lanţul ce servea d lumânare şi a scos’o afară. După trei de ingrijire fata viindu’şi in fire, s’a f sănătoasă. Un fapt curios. — Fosta spune căi bătrână damă văduvă din societatea g { e-i ţană, temăndu-se că la moarte rudele H nu i ar face mormînt la cimitir alăturetr >' reposatul ei soţ, a pus ea singură să . sape groapa şi a comandat o cruce, pe care' aşeza-t'o de-a-supra groapei. Pe această ci se poate ceti următoarele cuvinte: „Aice re usează roaba lui D-zeu...... incetată din ţă la......“ Faptul e foarte curios. Cine nu cri n’are de căt să se ducă la cimitirul Etei tatea şi să-l constate. ŞTIRI OFICIALE Medicul de batalion clasa II in rese doctoru Vestfried Filip se înaintează, pe i de 5 Octombre 1883, la gradul de me de batalion in reservâ stagiar, in servi corpului II de armată ; tot de-o-dată pi ceiaşi zi se chiamă a ’şi face stagiul ce* de lege in serviciul spitalului militar al c pului III de armată. (ifenelfl Domnul N. A. Veropolu, actualul poliţ ! de la oraşul Turnu-Mâgurelele, judeţul leorman, este transferat in postul de si prefect la plasa Tărgu din acel judeţ locul domnului I. Vladăşescu, demisionai Domnii D. Căpşuneanu şi I. Prejbeall sunt numiţi in posturile vacante de sul ' comisari pe lângă prefectura poliţiei (jiUte pitalei. 1, t D’ALE ŞCOALEI S’au numit ca institutori şi instituto cu titlul provisoriu, pe basa concursului au depus in Iunie 1883, concurentele concurenţii căţi urmează. Domnişoara Elisa Bistriţeanu, la cli I de la şcoala No. 3 primară de fete t culoarea Neagră din Bucureşti, pe bi notei 9.2, media generală ce a obţinut concurs. Domnişoara Elisa Alimânescu, la clasa de la şcoala de fete din Târgovişte, pe bar notei 9.1, media generală ce a obţinut concurs. Domnu I. Paulianu, la clasa II de la şco No. 3 de băeţijjdin culoarea Galbenă o Bucureşti, idem, nota 9 idem. Domnu Vasile Teodorescu la clasai de ş şcoala No. 3 de bâeţi diu culoarea Neag din Bucureşti, idem nota 8.5. idem. Domnu Demetru Costescu la clasa I f la şcoala No. 2 de bâeţi din Giurgiu, ide nota 8.4, idem. IT 'K S’a autorisat domnul primar al urbei Ti nu-Măgurele de a da numirea ca institut provisoriu la clasa I de la şcoala comun* de băeţi din acea urbă domnului D. Mii pe basa recomandaţiunei făcute in favoai sa de juriul examinator instituit in 188 S’a autorisat domnul primar de Brăila da numirea d# institutoare provisorie doB nişoarei Teodora S. Ionescu pentru clasa; de la şcoala No. 3 comunale de fete di acea urbă, in locul doamnei Elena Plato» promovată la clasa II a acelei şcoale, şi» ceasta pe baza notei medie 7,25 ce dom nişoara Ionescu a obţinut la concursul ţint in Brăila, in Iunie 1883. O Serbare ce nu a avut loc In ziua de 1 Octombrie trebuia, după u1 obiceiu de mai mulţi ^ani, a serba aniver TIMPUL rţien lui Grigore Gliica Voevotl şi jlcovini de austriaei. ţJserbare a caria iniţiativă o lua ^ni-imaru oraşului, nu a avut loc ilţii, zice {Liberalii : Ij^ este itiută: alianţa Austro-iimpedicat serbarea. L). Leou Ne-i este primar din cauză că d. J'a Viena, iar d. Cârpeşte la 1 cauza alianţei, d. Negruţi a im-ruarea. se putea aminterea. Toţi aceşti ecum d-ni L. Negruţi, N. Gane şi ocupă funcţii pe motiv unic p este pentru alianţa Austro-Un- n'olicităm pe membrii Comunei pentru •ura luată, şi aşteptăm să vedem iucbi Bu-se unâ câte una aceste zise cafe-căntăude. De altminteri, măsura a- ie mult de razele lunel. Acestă potecă fermecată îi atrăgea mered şi el se duceau, fără să ştie unde, chiar dacă poteca aceia s’ar fi terminat în fundul unei prăpăstii. Nu fugiseră d’a casă, era o simplă pre umblare, der cu tote astea, n1 ar fi voit să se mal întorcă înapoi în lume. Frunzele bradilor erail poleite de lumif na lunei şi semănau cu nisce dantele mişcăto re la suflarea vântului nopţii. In depărtare, prăpăstiele adânci respundeu la ori ce cădea în năuntrul lor, printr’un vaet de durere şi întregul munte da răspun suri la ori-ce întrebări, la ori-ce vorbă se rostea pe lângă el. Vorbele amanţilor, sgomotele toate, cân tecile tote erau adresate — par’că — mun-plăcere I ţilor, căci ei răspundeau la tote, as a cum ştiau eî, printr’un muget, său priutr’un oftat. Prin acestă lume misteriosă de sunete şi resunete, de raze de lună şi de umbre do prăpăstii, cel doui amanţi - George şi Maria — se duceaţi înainte şi uitau către-bue se se mai întoarcă. Poteca în urma lor se părea că se şterge şi nu se desfăcea lungă şi nesfârşită de cât înainte, mereu înainte. Ochii lor se priveau şi sclipirea lor se u-nia cu razele lunii şi făceau efectul unoi diamante pu-e între lumânările unui po-licandru. Ier luna săturată de atâta privelişte fu acoperită de aripele unul nor negru, şi se pârea că e chemată de provedinţă ca să lumineze şi în sus calea la niseal-va călători aerieni necunoscuţi de noi. E întuneric. Natura pare înfăşurată în o fâşie colosală de crep negru şi arborii se arata negri şi ne distinşi, în tocmai ca arborii de pânză negră de pe scena teatrului. Cu cât priviau el mai în depărtai e atât negrul nopţii era mal închis; ii" tabloului devenea un fund de iad. __Unde mergem, întrebă Mina - Mergem înainte, rfespunse George. Gustaseră întregul pahar al iubire! şi nu era vina lor; fuseseră fermecaţi de natură şi vrăjiţi de razele lunii. — Mario, unde megem ? — George, unde ne vom întdrce ? Acestea fură întrebările lor. Maria rămase în urină do tot, iar George înainta nebăgând de sumă lipsa ei. Era aşa de dus cu mintea în cât i şe părea că totul mişcă împreună cu el şi că toţi brazii de pe stânei se ţin după el întimfend în depărtare umbrele lor negre, ca nisce capete cnriose care să întind se privesca cine trece pe acolo. George se opri însă, singurătatea ’i trecu rin inimă cu fiiuţa ei de fiori şi ’i spuse că e singur. Se nitâ îu tote părţile der nu vede pe Maria. Vede atâtea umbre în urma lui, unele mişcătore, altele nemişcâtore în cât crede că o nesfârşită ceată de fiinţe se ţine dupe el. Lui însă îl trebuia numai una din aceste fiinţe, numai Maria. O strigă: Mario ! Şi un resunet rîtjetor şi sinistru îl rfis-punse îngânâudu’l. Era întrebarea lui care se întorcea înapoi respinsă de pieptul munţilor, cari nu pot să vorbescâ cu omenii. Dete pinteni calului şi se repezi înfierbântat de spaimă şi de disperare, voind se îmbrăţişeze acea sumedenie de umbre. Der erau numai umbre ! O caută cu braţele întinse, îmbrăţişând spaţiul negru, îmbrăţişând tot ce ’i eşia în cale, tot ce se mişca pe lângă el. Gemetele lui erau parodiate ca şi întrebările Iul. întreba fundul prăpăstielor, dar şi pră-păstiele nu dedeaQ de cât un respuns nedecisiv, un fel de da, pe care numai nebunii îl aud şi îl pricep, un fel de : vin de vezi I Maria nu se mai vedea, nu se mai auzia. George putu sfe privescâ acum şi înainte şi înapoi pe potecă. Ajunsese pe marginele unor prăpăstii în-fiorătore şi fără fund ; drumul se încurca aci în aşa fel, în cât trebuia se descalice şi se plece pe jos înainte. Der, lumea pentru el nu mai trăia în nainte, nici în napoi; lumea pentru el era totă în acel loc şi pote în acele funduri de prăpăstii. Cu mintea rătăcită de disperare, ameţit de nebunie, dă pinteni calului casâ mergă, nu pe potecă, ci pesle o punte -ve zută numai de ochii minţii Iui; o punte aeriană peste care a mers Maria. Calul se opune, se dă îndărăt, sare, sfo-răe ; vede prăpastia înainte. Der George îşi caută lumea lui în care vrea sfe trăiască, şi calul se prăvălesce cu stăpân cu tot în prăpastie, ducend pe acestă cale negrâ şi fiorosă pe George, acolo unde îl chema Maria. D. C. Teloor. r ea recoltelor. — Semănăturile de toamnă. — Tioducţiunea viilor şi a prunelor. — Fabricaţiunea rachiului de diferite poame. — Starea recoltelor in Dobrogea. — Necesitatea infiinţării a dou6 şcoale practico de agricultură in Dobrogea. — Produeţiunea şi eousiimaţiunea cerealelor iu Lnglitera.— Măsurile luate in Francia contra vinurilor falsificate. — Şcoala de agricultură practică de la Strihareţ. — Fertilitatea actuală a pământului de la Ferfestrâu. — Exposiţia de arte şi Industrii de la Moseva. — O visitâ la Piua de Ia comuna Moara din Groapă — Buttură Nucului. — Grădinile de pomi roditori. Raport către d-1 Ministru Agriculturei, Comerciului, Industriei şi Do-menelor — Petroliul Român şi petroloul Rus. Proiect de Lege de Poliţie sanitară. Recete şi fapte diverse. Revista Meteorologică şi Tablou de observaţii pe Septembr St. u. VARIETĂŢI Otrăvire prin aplicarea unei li pitori.— Un caz de otrăvire mortală prin muşcătura unei lipitori s’a petrecut in Berna. — Un neguţător din acel oraş suferea de mult timp de dureri de dinţi supra acute şi in urma consiliului junui dentist, el pune o lipitoare pe gingie. După 2 ore durerile se măreso^şi o uşoară inflamaţiune se produse la buze, apoi ’ se intiuse puţin căte puţin in gură, la găt şi la pept.— După trei zile, pacientul ceru concursul unui medic.— Capul seu era considerabil umflat; o febră intinsă se declarase şi respiraţiunea era dificilă ; dnpă căte-va ore, bolnavul fu apucat de delir şi de tremurâturi convulsive şi muri iu noaptea următoare. ,—" Profesorul Langhaus conchide că moartea a fost resultatul unei intoxicBţiuni. -Muşcătura produsă de lipitoare era largă şi cu mărginile negre.— Da oare ce lipitoarea se găsea de prea mult timp in păstrarea farmacistului de la care se procurase, fuse cu ueputinţă a recunoaşte, natura otrăvi, ce cauzase moartei. (Pharm- Rundschau fur pharmacie IX, 1883, 435). N. D. Ultime Ştiri ŞTIRI TEATRALE 9 Azi 8 Octomvrie, se va ţinea concurs la şcoala copiilor de marină din Galaţi, pentru admiterea copiilor naspiraţi a intra in această şcoală. Comisiunea examinatoare e compusă din d-nii 1.-colonel Urseanu, maior Drăghicescu, căpitani Coslinski şi Con stantinescu. întreg corpul al IlI-lea de armată se concentrează pe platoul Ţiglinei, lângă Galaţi. La 18 Octomvrie se incep manevrele ce se vor face intre Şerbeşti şi Hanu Co-nachi. cu fundul Sala Bossel Teatru roman sub direcţia I. D. Ionescu trupa d lui Alexandrescu. Miercuri la 12 oct. represeutaţie extraordinară in beneficiul d-lor Moceana şi Velescu, cu binevoitorul concurs al d-lor Ionescu şi Alexandrescu.—So va juca pentru a 3-a oară frumoasa piesă PAUNAŞUL CODRILOR de 1. Ileliade Rădulescu, prelucrată de d. Bobescu. Intre acte dd. Moceanu şi Yelescn cu elevii d-lor, vor juca cele mai frumoase danturi naţionale. D. Ionescu va cănta cuplete noi. NB. D. Alexandrescu, directorul operetei române, deşi era să joace ultima repre-8ontaţie duminică (rnăue) s’a oprit păuă Miercuri, numai ca să dea concursul seu d-lor Moceanu şi Yelescu. „Gazeta de Bacău" anunţă că procesul celor implicaţi in hoţiele dela primăria din acel oraş, se va judeca in sesiunea de Oc tomvrie a Curţii cu juraţi din Bacău. Procesul acesta va fi interesant din multe puncte do privire. înaintea juraţilor se vor arăta multe din cele ce nu se cunosc ăncă. De astă dată se va vedea, zice numita gazetă, pană la ce grad de culpabili tato au fost duşi unii, şi cât do mult au fost ocrotiţi alţii, cari cu mai mult cuvânt trebuia certaţi de justiţie. SUMARUL REVISTELOR Economia rurală, No. 9 ; Cronica agricolă şi Economică. - Sta- Cu iDcepere dela 7 Octomvrie, Casieria centrală şi casieriele generale din judeţe vor incepe sa plâtiască obligaţiunile de Stat 6 la sută (conversiune rurală) eşite la sorţi la tragerea dela 1 Octomvrie. Moneta naţională de aur, in bucăţi de cate 20 lei, s’a pus in circulţiune. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Droc-RareiailU, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vOn/.are la librăriile : fraţii loa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec ctO-ie Calea Victoriei, B. Niculescu. Pasagiu! Romăn. — Depositul general la ■1 tipografia-editoare N. MibMqscu, Caca Victoriei No. 32. Librăria editare, Kaimnnn a pus sub pressă un volum de: NUVELE 1) E D- CONSTANTINESC U-T E L E O R Ce va apare în scurt timp în ediţie ordinară şi de lux. A n u ii c; i ir La magazinul de argintărie, do pe calea Moşilor No. 157, se află de vânzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, eoşnicioare, zarluri. paftale, candele, cădelniţe de argint, săibi, diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint. Se primesc comande relative la această ramură, precum ăncă a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios. M. Miulescu. CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENDRIL0R DIN BUCUREŞTI Cu începere de la 20 Main 1883. La ploeşti, Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşt. Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 4f minute seara. rşa Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzău, R-Săraţ, Focşani, Mâraşcşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal (t™11 accelerat) şi de la Ploeşti cn trenul miit la Bnzeu, R-Sărat, Focşani, Mârăşeşti 5 ore 80 m. d. m I.a ;Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vărcio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) y ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (irea de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trennl fulger) ore dim. (trenai de persoane) O ore 10 min. d. a ztmieji)! ! SOSIREA TRENURILOR Do la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacîn, Jlărăşeşti R-Sirat, Buzău, Ploeşti (trenai accelerat) 5 ore dim* De la Galaţi, Brăila, Buzen, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Bnzeu; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren miit). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (‘.renul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Verciorova, T.-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trennl fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 ore 2O min i-nainte de ameazi (tren de persoane; De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) iO eao dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trennl mixt), Dr. A. WEINBERC OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuiii de la orele 8-9 [a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 8 octombre 1883. Jump. Voi»(t 5olo Renta Amortislbiiă. . . , 92--- 92 i'r 5"l0 Renta Români Perpetuă , 90 --- 901/., 6u|n Obligaţiuni de stat. . . . 99- 100- 60(0 Oblig. Căilor f- Rom. regale 102l„ 103,1 5o/o » Monicipale .... 83'12 84i|„ 10 fr. * Casei Pensiunilor 300 1. 232--- 230 5olo Scrisuri funciare rurale. . . !U3U 923/, 7oro .» Scrisuri Rurale.. 1021/ „ 103’/2 5o{o Scrisuri fondare urbane , . S7S/, 833/, 6o[o , , , 98‘|2 99~ 7ojo > > > 102 ÎL 103 Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33 --- 341/.. Acţîi Rancei Nuţionole Româue250I 18 05 13«5- > > Soc. cred. mob. rom. 250 1. 207 --- 200- > , , Rom. de construcţii 5001. 20 7 --- 240 --- , , , de Asig. Dacia-Kom. 300 1. 43g- 442- > » » » » Naţionale 200 1. 16 --- 271- ................................................................-............. Diverse Aur contra argint. ..... 2 14 2.1/2 > > Bilete de Banqne . . 2 ’/t 2.1/.. Fiorini Yaloare AustriacS. , . . 2101/2 2.12 Hirci germane....... 1 23 1.25- Bafieoot* francam»...... 99i|. 100'/b COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcea >că. so vinde cn preţuri foarte moderate do d. Ilie lliopol, in gangul din faţă al Teatrului Bossel. TIMPUL Bolele GATULUf YOCI SI GURI PASTILELE DBTH'AIsr MAGASIN fondat Tetrnl National Bucureşti CU SAREA LUI BIUÎTHOUiT Recomandate contra Bontelor gâtului, ongine, extincţimiile vocii, uiceraţiunile gurei, irita-ţiunile cauzate de tutun, efectele, periculoase a rocrcnriului, şi specialmente d-lor magistraţi prcdicntori, profesori, cântăreţi spre a acilita emisiunea vocii. Ad. DETHAN, farmacist, Fanb- St-Denis 90 Paris şi principalele farmacii din Franţa şi străinătate. A cere semnătura Adli. DETHAN Preţ franco 2 fr 50__________________ COLONIALE SI DELICATESE VIS-A-TIS DE THEATRUL NAŢIONAL ^SOŞTCELE MAI HUNE 1I1N LUME preniial<• ( (1 150 (ncda*IePPi ARI S !'ie2îpiâF’S9 18 7 8 Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele JBSuturi fine. Aniset dnbln de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Snis Ananas de la Martiniqne. Banane de la'Bayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartrenz. alb, galblu, şi Yerde de la grand Chartreuz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sac, de la YimandFockin Pipermlnt. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Frauda, Cognac vieux, Cognac fin cbampagne, din Cognnc. Liquerurl tot felnl de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Roninri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum şi in Kirsch, Şliboviţă de Banat. YINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti. Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul constiinGios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. coutra reumatismelor, catarelor, durerilor, rănilor, bătăturilor Ia picior e arsurilor,etc. Deposit centraal la Paris. rue Neare-St.-Merri, 40, şi in toata farmaciele. FOTOGrJ «A I^II prea interesante şi picante trimise in plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fl. 4, 3 şi 2 ; Bumpler, Konigsberg, in Prusia. Steind. Querstrase. 3. Cata-16ge asupra unor lecture picante gratis. Garanţâ sigură dală înscris. SINGER C ___________ ___ ; pnarffi marca Maşină de cusui new-yoril de sus a a lui Pabricei. G. NEIDLINGER,A£eht general ţiiarul parisian G1L-BLAS publică acum un mare roman inedit: de BARBET d'AUREVILLY Abonamente in toate burourile poştale, de trei luni franci 17 De vtnsare la librăria Bayuman NOUA INVENTIUNE IPSOS DE CAMPINA BUCURE SC 16. — CALEA VICTORIEI — 16 UE A MAI BUNA, MAI FRUMOASA; ED. PIN AUD MAI SOLIDĂ ŞI MAI EFTINĂ Săpun...................... de IXOR Essenta pentru batiste.... de IXOR Apa de toiletta............ de IXOR Pommada .................. de IXOR Oliu ...................... de IXOR Praf de ora................ de IXOR Cosmetio................... de IXOR 37, Boulentrd de Strasboarg, 37, Singurul Deposit allQ Aapasinei Mignot TENCUIALA PENTRU CASE Mare dep.isit la D-nii F. Brnzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 IftdaHa ScUnleior Induitria le rfm Parit. DESTUI PERU ALBII Melanogen Tine tura cea^mai buna MOQUOIARB Ahrf, Chimist L ] ROVEN (Fraaci*) Pentru a Topii pe daţi m tott numoieiiî părul si barba . fari primejdie [ i pentru pale si far4 neci an mm miroi. — AcAsti tincturft RQttAS ■te Bopsiifiri trztor celor mJ mtrtbmntata penă a di. Se gdteeee ?« tOt* caeele cele bune de par fururi*. MARELE MAGASIN Se BUOURESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTĂ ŞI TELEGRAF) MâLÂOlI CONT AGl6SE; Cocpcixe ri au Cri Vindecare sicură şi răpide CAPSULELE-MOTHIÎS Approbate de Academia de Medicină sunt remeci ul cei mai efficace contra acestor maladii. 40 anni de successe necurmate le eu dat uă immensă reputatiuni şi au dat nascere io îi? mulţime de contrafaceri de cari trebue a se pă«^2, m Adeveratelecapsule-mothesportpeetiquettătimbrui In albastru al Statului Francez ca garanţie a mareei ndstre de fabrica, şi sunt închise in cutii de uă formă specială al căror model redus'l dam mai gios. A VIS MIPOÎITAWTT. — Nu trebuesepriimite decât SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, B. ' Medicale, î Ser- 8. Cot.si. iutii Medi- ROTHES.U IgjgmiXtCV t R. JeAD-Jv