SAMBATA 8 OCTOMBRE 1883
A<i ministraţia, Oalea "Victoriei IN'r. «*t2.
ANUL AL VIII —No. 222
   ABONAMENTELE
i tont* ţ»r», pe »n . . . .
    „    pe 6 Ioni
    .    pe 3 Innl. . .
i streini*, ate pe an . .
40 lei 22 lei 12 lei 60 lei
is.nenteie ae priim«8c la Adminin-iţl».
MPUL
ANUNŢURI ŞI INSERŢII
Linia 30 litere petit pag. IV. 40 ileclame pftsr. III . . . 1 50
  .    , II .... 2 50
i Capitală 10 bani număra T Districte 15 bani nnmăru
roctor : M. PALEOLOGU
    Anunţările ]i inserţiile se primesc bucureşti , la Administraţia ziarului ii Viena, la binronrile de annnţari Heiurit Schalet, Wollzeile 12;—A. Oppelik, 8tnbeb-stein 2;—Paria, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51.
REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2.
                                                                                                                                                                                                                         Scrisorile nefruncate nn se prlniei Manuscrisele nelmprlmatn ae ard.
                                                                                               A N U N C I U
foţi domnii abonaţi din capitală şi i districte, a căror abonament a exil, sunt rugaţi a achita costul căt neîntârziat.
                                                                                                                                                                                         Administraţia
  j
     Bucureşti, 7 Octombre 1883
     Ne-am ferit inadins de a ne J;upa de chestia revisuirii. Ştiam t sunt mulţi cari, cu bunătatea timii lor, cred sincer că vor a-gura fericirea ţării modificând '4pte-va articole din constituţiune. Este o zicătoare : că tot nero-il are o constituţie in capul lui. La noi nu numai nerozii, dar liiar şi oameni inteligenţi se nu-sc, de la un cărd de vreme, speranţa că au găsit fie-care ?ăte un mijloc de a indrepta societatea.
                                                                                                                                                                         Şi nu voiam noi să-i deştep-<i&m din aceste visuri plăcute.
       preferit să-i lăsăm să simţă, apucăndu-se de lucru, că treaba {ţm era aşa de lesne precum ’şi-o 1 închipuiau, şi, in faţa realităţii, ila înţeleagă căt de copilărească (era trufia lor.
                                                                                                                                                                         Şi aceasta s’a şi int&mplat: En-uisiasmul revizioniştilor a ince-
put să se recească in aşa grad, in căt unii din ei, şi ce e mai straniu, chiar din propuitorii revizuirii, au ajuns să se declare : contra ei.
    Este foarte natural ceea ce se întâmplă. Cănd a promis revi-suirea, cănd a votat revisuirea Tie-care se gândea că revisuirea, se va face dupe cum o doria el ; cănd au stat insă la vorbă unii cu alţii, au găsit că sunt atâtea revizuiri, căte şi capete ; şi, după multă bătae de cap, a triumfat o ideă care nu place la nimeni, nici măcar celui mai ardinte re-visionist.
    De aceea s’an supărat!
    Ast-fel s’a intămplat d-lui C. A. Rosetti, părintele propunerii de revisuire, care [declara, printr o scrisoare adresată alegătorilor sei, prin ziarul „Românul", că este in contra revisuirii, aşa precum a fost admisă de comisiunea Camerei.
    D-sa avea, cu mai mult drept, de căt or -care, proectul său de revizuire care nu este incă cel din urmă cuvănt al inţelepciunii sale, dupe cum are grijă de a ne spune prin „Românul," dar care are meritul de a face o lege electorală dupe număr şi oare cum dupe aritmetică.
                                                                                                                                                                     — Să numărăm, zice d-1 Ro -
setti, or căciulele ori banii din pungă, sau şi una şi alta; şi, dupe această socoteală, se hotărîm cum are să fieR epresentaţia naţională. Apoi comisiunea Camerei nu face nici una nici alta, si lasă in unele colegie destui oameni cu bun simţ in căt să nu poată străbate proectele demagogice cu cari d-1 Rosetti îşi propune să inzestreze ţara.
   Departe de noi idea de a apăra proectul comisiunii Camerei: ’l credem tot atăt de defectuos pe căt sunt de vătămătoare teoriile d-lui C. A. Rosetti.
   Dar cel puţin putem constata că proectul comisiunii nu pune pe o carte existenţa ţării, cum ar vrea d-1 Rosetti, şi, cel puţin, majoritatea comisiunii a arătat mai mult bun simţ de cât atacă.
   Dar atunci, zice d-1 C. A. Ro setti, pentru ce au inşelat ţara făgăduind că vor scoborâ censul pănă la 600 lei, şi acum, după ce s’au văzut deputaţi, nu voesc să-l scoboare de căt pănă la 1000?
   Aşa este ! înainte de a se convoca Camerile de revisuire vreo 40 deputaţi şi senatori din Camerile cele veclii s’au apucat de au făcut o propunere in care se legau că vor scoborâ censul pănă la 600 lei. Acum insă toţi aceşti domni găsesc că este destul să scoboare censul pănă la 1000 numai.
   Aşa aste; dar lucrul se explică foarte lesne. Cănd s’au legat că vor scoborâ censul pănă la 600 lei, ei se găseau faţă in faţă cu D-1 C. A. Rosetti şi trebuia să-i vorbească in plac ca să-i recomande acesta la comitetele electorale din judeţe, adică la prefecţi, suprefecţi, primari, perceptori etc. etc. etc.
   Dupe ce insă s’a dus fie care in colegiul seu, atunci nu se mai găsiau faţă cu D-1 Rosetti, ei faţă cu alegătorii, şi acolo trebuia se vorbiască pre placul alegătorilor. Şi deci s au legat, tot atăt de formal, către aceştia că singura modificare ce vor primi este unirea colegielor I şi II.
   Acum bieţii oameni se gândesc şi ei ce să facă : Să unească numai colegi ele I şi II, împacă pe alegători, dar supără pe D-1 Rosetti.
   Să hotărască censul de 600, impacă pe D-1 Rosetti, dar supără pe alegători.
   In această perplexitate a ho-
tărit să se oprească la cifra de 1000, cifră rotundă şi care
        căt ii garantează contra teoriilor binefăcătoare ale demagogiei.
           D-1 Rosetti insă nu se multu-
                                         5
          meşte cu atăt, şi, in scrisoarea de care vorbim, dechiară limpede că, dacă nu se primeşte idea sa, D-sa votează contra proectului ! Bună treabă !
           Dar daca toţi deputaţii ar zice tot aşa, atunci ce se va alege de propunerea D-lui de revisuire ? Ceea ce s’a ales şi de cele alte proecte ale D-lui Rosetti, pre cari le plânge că s’a ingro pat in pulberea arhivelor.
             Şi ştiţi care este cuvăntul cel mare pentru care d-1 Rosetti a aruncat in capul colegilor săi acest răsunător non possumus?
             Cuvăntul este că, prin proectul comisiunii deputaţilor, tot nu cel ce o se indreptează corupţiunea !
             O, Doamne, d-le Rosetti! la vărsta d-tale ţi-este oare ertat a crede, sau măcar a susţine, că vei moralisa societatea schimbând căte-va paragrafe de lege ?
             Daca d-1 Rosetti ar vrea in adevăr să moraliseze societatea ar începe prin a întoarce spatele amicilor săi politici şi comesenilor săi.
             Prin modificarea constituţiunii propusă de d-1 Rosetti, corupţiunea se va scoborâ cu căte-va trepte in masa poporului, adică se va intinde şi mai mult; dar nu se va infrăna.
              Corupţiunea nu se infrănă de căt alungând din guvernul ţării pe oamenii incapabili şi corupţi şi încurajând statornic munca capacitatea. Exemplul oamenilor imbogăţiţi fără muncă, exemplu funcţionarilor imorali strică so cietatea; nu cutare sau cutare paragraf din constituţie.
              Şi d-1 Rosetti, in loc dea ur şi a goni pe acei oameni şi a lăsa constituţia in pace, urăşte constituţia şi protege pe Cbiriţes-cu şi pe Costinescu.
              D-1 C. A. Rosetti termină scrisoarea sa indemnănd pe deputaţi să iubiască poporul.
              Mare vorbă şi frumos îndemn ! Iubirea poporului este cea d’ăn-tăiu şi cea mai neapărată con-diţiune ce trebuc să însuşească or ce om voeşte să se ocupe in mod priincios de trebile ţării lui.
              Şi d-1 Rosetti are dreptate să fie şi mai aspru eu colegii săi din Cameră, daca este convins, dupe cum se pare, că ei nu au această primă însuşire a or cărui om politic. Dar, de altă parte, trebue să constatăm că această or condiţiune a iubirii poprului nu
este de ajuns, şi d-1 Rosetti uită ă mai trebue ceva.
                                                                                   Ca să faci binele, trebue incă să ştii ee-i trebue poporului, treme să ştii ce-i face bine si ce-i 1 }
ace rău.
   Pentru că dacă omului, care are nevoe de pâine şi de invăţă-tură, ’i dai biciul in mănă, in mare ispită ăl pui de a lua cu sila pâinea celor lalţi in loc de a’şi câştiga pâinea sa.
                                                         ŞTIRI TELEGRAFICE
ţaţi că Adunarea, conform votului ei. işi va reîncepe lucrările sale in zioa de 15 Octombre curent pentru care zi sunt rugaţi să bine-voiască a veni la ora reglementară spre a lua parte la ele.
   Comisiunea budgeteră a Camerei, fiind convocată pentru 3 Octombre curent, continuă cu lucrările sale privitoare la budgetele Statului pe exerciţiul anului 1884 — 1885.
   Miercuri seară s’a intrunit in cln-aul Binelui Public comitetul partidu-ui liberal independent sub preşedinţa O-lui O. Vernescu. Au fost presinţi 17 membri şi s’a discutat situaţiunea lolitică a ţârii faţă cu străinătatea.
si
   Paris, 17 Octomvrie. — Comisiunea bugetului, din diferite economie şi reducţiuni de credit in bugetele raiuisterelor de £râs-boiu şi de lucrări publice, a făcut sa înceteze delicitu de 45 milioane care rezulta in prevederile bugetare in proiectu de buget pe 1884, depus la Cameră in cursu ultimei sale sesiuni de către ministru de finance.
   Franţa oferind guvernului Englez d’a plaţi o despăgubire păstorului Lliaw, care a fost arestat la Tamatave de amiralu Pier-re ca fiind in înţelegere cu Ilovaşi, inci-dentu e incliis.
   Viena. 17 Octomvrie.— 0 depeşe din Sofia către Polittsche Corespondenz contestă câ principele Alexandru arr intonţiuuea d'a se duce la Bucureşti spre a face o vizită Regelui Carol ; depeşa zice chiar că principele nici nu gândeşte a părăsi Sofia in cursul toamnei acestea.
   D-nu Baiabanoff, ministru al afacerilor străine, trebue sa vie la Viena in cursu săptămâni spre a inmăna ratificarea de că tre Bulgaria a convenţiei drumurilor de fer ; se ve duce apoi la Petersburg spre a aduce ratificarea convenţiei privitoare la plata eheltuelilor de o ocupaţi® rusă 'n 1878 — 1879, convenţie aprobata de So branie.
   Viena, 17 Octomvrie. — Regele Greciei a plecat după amiazi la Gmunden ; miniş tri plenipotenţiari ai Greciei şi Danimarci au insofit pe Maiestatea Sa la gară.
   înainte de plecarea Sa Regele a dat uu dejun la care au asistat Comtele Kalnoky, ministru al afacerilor străine, miniştri Greciei şi Danimarcei, precum şi d. Dragumis ministru la Bucureşti şi d. Delyannis. mi nistru la Belgrad.
   Viena, 18 Octomvrio. — Fremdenblatt spune că comisiunea Dunăreană se va in-truni la Galafi la 5 Noemvrie viitor pentru sesiunea sa ordinară de toamnă, in care nu se va ocupa de căt de afacerile curente Prin urmare pe nedrept un ziar francez i pretins că in această sesiune se va proceda la alegerea delegaţilor pentru comieiu-uea mixtă.
   Londra. 18 Octomvrie. — Se telegra-fiază ziarului „Standard** .că căte-va cazuri de holeră s’au semnalat incă in E gipt; mai adaogă că ciuma boilor s’a declarat printre vitele importate pentru armata.
                                                INFORMAT IUNI
   Se vorbeşte că iu locul vacant tio supleant la curtea de apel se va nu mi d. Dobrcscu, prim procuror le tribunalul. Ilfov
   Domnii deputaţi sunt incunoştiin-
                                            CRONICA
    Băiatul Iancu Ionescu in serviciul d-lui Dumitru brutaru, din strada Budeşti, cobo-răndu-se alaltă-ieri in puful din curtea acestuia a căzut inâuntruj şi s’a ineeat. Cadavrul sărmanului băiat a fost dus la spitalul Colţea. *
    D-nul Tocilescu va da seamă in şedinţa de azi a Academiei, despre nouile descoperiri făcute de curând la Adam-Clisi.
                                                                                                                                  *
    0 crimă s’a comis in comuna Râcari (Doljiu). Autorii crimei in număr de trei au dispărut. — Amănunte in curând.
                                                                                                                                  *
    Regina Elisabeta, aflând că amicii eminentului nostru'poet JEminescu adună un fond pentru a’i veni in ajutor la greaua suferinţă de care este atins, a bine voit a cnntribui cu 500 franci, zice „Rom. Liberă. ■*
    Unele ziare anunţaseră câ bustul celebrului artist are să fie vândut la licitaţie cao-biect căzut in rebut, din cauză că n’a fost scos la timp de labiuroul drumului de fier. „Gaz. de Roumanie4 desminte afuma această veste ciudată, afirmănd ei bustu in cestiune fusese scos deja cu mai multe zile inainte prin mijlocireaM-lui’TVelescu.
                                                                                                                                  *
    Candidaşi înscrişi pentru catedra de drept natural şi internaţional de la facultatea juridică din Iaşi sunt d-ni George Tocilescu, Ar. Eustaşiu şi P. Misir.
    Pentru catedra de drept penal şi procedură civilă de la aceeaşi facultate e un
                                                                                                            singur candidat păna’acuma, d. Vasile Tasu. *
    „Revista corpului didactic rural al jud. Tulcea„ este titlul unei foi perioadice liteia-re ce a început să apară in oraşul Tulcea. Ne bucurăm văzând această mişcare pe tărâmul literaturei şi al ştiinţei in provincia noastră de peste Dunăre şi urăm campionilor perseveranţă şi succes.
                                                                                                                                  *
    Domnu Grigore Puica a‘oferit bisericei Sărindar două iconiţe mici de Rusia, îmbrăcate cu argint, uua Domnu Christos şi alta Maica Domnului, şi Domnu Ştefan Petrovici a îmbrăcat eu argint icoana Maica Domnului cu Mântuitorul Christos dintre icoanele din tâmplă a bisericei Sărindar.
                                                                                                                                  *
    Monitorul de ieri inserează expunerea situaţiunei judeţului Râmniculu-Sărat, Roman si Romanaţi făcută de către comitetul permanent, cu oeasiunea desehiderei sesiunei ordinare a consiliului general, la 15 Octombre 1882.
Un
Comunicat al Eforii spitalelor civile
    Onor. Eforio a adresat „ Resboiului" următorul comunicat :
    Eforia luând şi de astă dată seamă de denunţările publicate iu jurnalul „Râsboiu
li
i.
TIMPUL
      VI eiss“ No. 222S, 2234 şi 2235 din anul cureut supt titlu ..Pădurea Morunglavu a Eforii spitalelor civile şi cine o exploatează" in care se vede semnat şi numele unui d. Ţerţeleanu, a căutat a se convinge de cele denunţate.
        In această privinţă şeful serviciului res pectiv. însărcinat a constata faptul după dosaru cancelarii ne-a prezentat referatul cu No. 7834 din care rezultă.
        1. Că acei 7200 arbori a fost un vest din numărul arborilor vânduţi fraţilor A-lexitz, cari, dând un faliment, s'au urmărit de Eforie in contul numiţilor şi după 13 licitaţiuni publice, ţinute iu timp de un an şi zece luni, la care cel mai mare preţ a fost numai de 85 bani de ar bore.
        Eforia sesizată in mai multe rânduri de către 3genţia selbă prin ministrul de ex terne, ne fiind permis a lăsa cestiunea vânzări acelor 7200 arbori nerezolvată, căci datora a vinde aceşti arbori ca să constate valoarea lor şi suma ce trebuia să mai in caseze de la faliţi fraţi Alexitz din garanţia ce avea depusă şi ast-fel la a 14 licitaţie a adjudecat cu preţul de un leu arboru pe numele d-lui Preda Marin. Aceşti arbori dar, nefiind, precum se arată mai sus proprietatea Eforiei ci, a unor particulari. Eforia nu era ţiuutâ a şti cine era cumpă rătorul şi care ar fi putut fi chiar tovarăşi antreprenorului.
      2.    D-nu inginer Pizone la aceste lieita-ţiuni făcute conform cu legea contabilităţi nu a figurat in nici un fel şi chiar daca ar fi fost tovarăş cu cumpărătorul. Eforia nu a suferit nici un prejudiciu, de oare-ce a scăpat de răspunderea ce ar fi putut avea către debitori săi pe care ii urmărea, despăgubindu-se tofod’o-datâ şi de creanţa sa.
      3.     Din lucrările aflate in dosar nu se vede nici o fraudă sau abatere din partea d-lui Pizone ca funcţionar al Eforiei care in această afacere a lucrat in interesul Eforiei silindu-se a se obţine un leu de arbore in loc de 85 bani; căci fraudele nu se petrec la lumina zilei dupe cum se vede a se fi petrecut pretinsa tovărăşie dintre d-ni Ter-ţeleanu şi Pizone, care de altminterea fiind o afacere particulară nu priveşte pe Eforie şi cel lăsat ar tebui să se adreseze la justiţie.
                                     Eforia.
    Iată ce respunde „Resboiul In timpurile de astă-zi cănd se zice că cutare dregătorie dă un comunicat, publicul înţelege că acea dregătorie tăgădueşte faptele denunţate.
    Eforia spitalelor ne dă astă-zi comunicatul de mai sus asupra celor denunţate de noi pentru abuzurile comise de silvicultorul lor in pădurea Morunglavu. Eforia insă de astă-dată nu tăgădueşte faptul şi sub cuvânt că acei 7200 arbori au fost averea unui D. Alexitz care dăduse faliment găseşte naturală participarea d-lui Silvicultor Pizone in această esploatare.
    Se susţine de d-ni Efori in comunicatu ce ne dă că acei 7200 arbori nu mai era averea Eforiei, şi- pentru aceasta nu era ţinută a căuta cine era cumpărătorul şi care ar fi putut fi chiar tovarăşul antreprenorului.
    La această aserţiune să facem domnilor
Efori ai spitalelor civile o mică întrebare. So denunţă că această exploatare s’a fa-Daca aceşti arbori se vindea in contul ga-j cut fără nici-un control, că s’a predat arbori
     ranţiei lui Alexitz urma neapărat să se venză iu aceleaşi condiţiuni cum ’i-a avui Alexitz şi chiar ca continuarea aeeluia’şi contract.
       Aşia a urmat oare Eforia ? In contractul lui Marin Preda nu s’a pus alte eondiţi-uni ? să bine-voiască să ne respunză.
       Aceşti 7200 arbori cu pricina nu sunt izolaţi la o margine de pădure, ei se găsesc risipiţi in interiorul păduri Morunglavu.
       Dacă dar Eforia a dat cu licitaţie, fie pentru socoteala sa, fie pentru datoria ce avea să vie de la Alexitz, exnloatarea acestor păduri in pădurea Morunglavu. care este a Eforii, daca Eforia a dat această os-ploatare cu contract, cu garanţie pentru executarea unor asemenea condiţiuni stabilite, nu găsesc, d-ni Efori, că este lucru necinstit ca acel funcţionar, care avea datoria să controleze să nu se tae mai mult de 7200 arbori, să nu se tae şi alte lemne necumpârate, nu găsesc d-lor că este necinstit ca acel funcţionar să fie tovarăş cu antreprenorul său chiar antreprenorul principal ?
     Nu ştiu d-lor că legea opreşte supt pedeapsă pe funcţionari d a se face adjude-catari unei averi puse supt privegherea şi cotrolul lor ?
     Pentru ce dar, d-ni Ffori nu ne spune cine a predai şi cine a primit in fie-cere an arbori exploataţi ? Şi cine a constatat la localitate că antreprenorul a îndeplinit toate condiţiunile contractului ca să ’i fi putut libera garanţia ?
     Serviciul silvic al Eforii nu a putut face aceasta, pentru că atăt d. silvicultor Pizone căt şi guardul forestier al Eforii in Morunglavu, erau tovarăşi in această exploatare, şi ar fi ridicol să admitem că insuşi exploatatori se controlau pe sine. Cine dar a controlat executarea contractului ?..
    Comunicatu domnilor Efori nu ne spune nimic in privinţa asta.
    Noi am afirmat şi afirmăm şi astăzi cu condica d-lui Ţerţeleanu in mână că d. Pizone şi Compania au tăiat şi vândut din Morunglavu nu numai cei 7200 arbori, dar şd lemne doborăte de vânturi, lemne după jos, şi chiar copaci verzi dărâmaţi cu ocazia exploatări celor 7200, pentru care antrepre-noru era dator să plătească Eforii 10 bani de arbore
    Bine-voiască să ne spuie domni Efori, cine a controlat toate acestea iu pădurea Moruuglavu ? Cănd condiţia de 10 bani de arbore exista in contract, nu se putea găsi din dosare dacă in cursu acestei exploatări s’a plătit ceva Eforii pentru arbori dâ-rămaţi ? Vrem să fim desluşiţi asupra acestui punt, mai cu seamă că uoi am afirmat, că nu numai nu s’a plătit Eforii acei bani de arbore ca amendă, dar compania de exploatare a vândut şi chiar lemnele din acei arbori, lemne care erau ale Eforii.
  Se denunţă şi se probează că silvicultoru Eforii in loc să’şi facă datoria d’a căuta să se esecute condiţiunile contractului exploatări unei pădari, se face tovarăş cu antrepronoru şi tae fără jenă, fără control
ce trebuia să se tae anual, că nu s'a făcut recepţia anuală, că nu s'a făcut recepţia generală cănd s’a liborat garaţia, că nu s’a arătat Eforii numSru de arbori dărâmaţi prin exploatarea celor 7200,—că fără aceste formalităţi care trebuia să se găsească in dosare, s’a liberat garanţia, şi domni Efori afirmă iu comunicat că din lucrările aflate in dosar nu se găseşte nici o fraudă sau abatere din partea d-lui Pizone ca funcţionar al Eforii ! ?
    Dar ce fraudă mai mare poate să comită un funcţionar de căt să speculeze pe seama sa iuteresele publice ce’i sunt încredinţate a ocroti ? Ce fraudă mai mare putea să corniţă d. silvicultor Pizone, de căt aceea ea supt nume strein să taie şi să văn-ză din pădurile Eforii lemne ce nu ’i aparţineau ?
    Diu condica de exploataro a 7200 arbori se vede că pe lăngă 611 arbori vănduţi cu bucata s’a văudut şi alte lemne. Tu a-coastă condică sunt sute de nume din diferite sate care pot afirma aceasta.
    Şi domni Efori afirmă ca această faptă abuzivă a silvicultorului a fost corectă?!
    Noi denunţăm şi de astă dată opiniun publice fapta silvicultorului Eforii şi rugăm pe toată presa de ori-ce coloare politică ar fi, să se unească cu noi in a prostesta contra acestor procedări, care nu pot să aibă alt rezultat, de căt ruinarea averi E-
de schimb N. Jos Fermo prin care se constata că D. Gabriel Ţerţeleanu a cumpărat in ziua de 21 Decembrie 1879 patru scrisuri funciar Urbane a lei 100 fie care cu cuponn de Iulie 1880- sub No. 13587, 18613, 18614, 18621.
   Eforia spitalelor Civile a depus la Ca-a de Depuneri cu recipisa No. 43, 66ff din 1880 garanţia iui Marin Preda pentru es-ploatarea a 7200 arbori din Morunglavu in patru scrisuri funciare Urbane a lei 100 fie-care sub No. 13587,     18618 18614 şi
18,621 eu cupon de Iulin 18-<0 şi in do-ue scrisuri funciare, rurale cu No. 75193 şi 75209 a una mie lei fie-care.
   Prin urmare, cele patru scrisuri funciare cumpărate de la N. Iosepli Fermo de Ţer ţeleanu se găsesc depuse garanţie la Efo fie, sub numele lui Marin Preda.
   Din condica iu care s’a trecut vânzarea pe cinci luni din cei 7200 arbori, se vede să Ţerţeleanu a avnt administraţia aceste exploatări de la 28 Decemvrie păuă la 2 Iunie, adică in timp de cinci luni, şi că in ace.-t interval Ţerţeleanu a numărat sub luare de chitanţă lui Marin Preda:
   Intăil1.....................le, 200 -b
   aP°i........................„71        -
   şi in urmă tot cu chitanţă in socoteala Salariului . „ 69, 50
eu dăusu ci s’a şi divorţat, toate v menţionate mai sus.
   Din toate acestea rezultă că Ţerţeln a spus adevârul in scrisoarea Sa căn , zis că el a fost tovarăş la exploatarea * 7200 arbori şi eă Marin persoană interpusă.
   P. Ţerţeleanu adaogă in scrisoarea -că a trimis d-lui Pizone 1600 lei prjn Buboi ţer, ca să nu se dea pe faţă tovi
                                                                                                                                                                                                                                                                   i c
                                                                                                                                                                                                                                                          Preda a f0f
şia
In adevăr
                 condioa poşti Slatioj 544 se vede cotoru recipisei No, 102 A este sustrasă de doamna Ţerţeleanu ii
geamantanu soţului sâu cum se arată
   Din certificatu cu data 24 Iulie 1880, semnat Marin Preda, Panait Marin, Petre Dumitru, Audrei Marin şi Stan Petre, adeverit in aceeaşi zi de primăria comuni
forii spitalelor, in adever la ce alt ne pu- • Morunglavu supt No. 844, se vede că de tem aştepta diu partea unui funcţionar ca- , către soţia d-lui Gabriel
re e tolerat şă vănză şi să se speculeze averea încredinţată supravegheri sale ?
   In numărul de măine vom publica câteva acte care vor confirma arătările lui Ţer-ţelennu pentru participarea d-lui Pizone şi a d-lui fost gard-foristier A. Blumen la exploatarea păduri Morunglavu.
   Cei indrept vor judeca şi hotără.
Ţerţeleanu
, luat din un geamantan al acestuia pe lăngă alte acte :
                                                                          Abuzureile de la pădurea Mo runglavu
şi domni Efori găsesc aceasta foarte natu-
ral ! ?
   Citim iu Eesboiul:
   D. Gavril Ţerţeleanu in scrisoarea sajpu-blicată in jurnalu noctru de la 30 Septemvrie ac -st an, afirmă că la inc-put d-sa a luat in tovărăşie cu d. B. Pizone (silvicultoru Eforii) sub numele lui Marin Preda, exploatarea a 7200 arbori bătrâni in pădurea Morunglavu a Eforii ,
   că după cinci luni, d. Pizone l’a alungat din tovărăşie, şi că a pus in locu-ijjpe socru seu, d. Anton Blumeu, gardu forestier al Eforii in aceeaşi pădure;
   D. Ţerţeleanu spune că a depus la Eforie iu unire cu d. Pizone 4800 lei, diu care 2400 garanţie şi 2400 căştiu anului ăntăiu pentru a treia parte din 7200 arbori, socotit câte un leu arborele;
   Adăogăud că domnia sa a pus douS mii lei bani numerar şi 490 lei iu 4 scrisuri funciar urbane cu No. 13587, 18613, 18614 şi 18621, iar tovarăşu d/sale d. Pizont a pus două mii lei in bonuri şi 400 loi in numerar.
   Iată cum se confirmă aceste aserţiuni ale d-lui Ţerţeleanu.
   Avem înaintea noastră borderou casei
    1.    Contractul peutru exploatarea pădurii Moruuglavu pe numele lui Marin Marin Preda,
    2.    Una recipisă cu No. 297 a casierii spitalelor civile care conţine snma de 2400 lei garanţia pentru pădure snpt numele Iui Marin Preda,
    3.    Idem No. 2253 pentru' plata păduri supt numele Marin Preda,
    4.    Idem No. 2255 pentru plata păduri supt numele Marin Preda,
    5.    Una procură ce s’a dat din partea lui Marin Preda către G Ţerţeleanu
    6. Una chitanţă iscălită de Marin Preda
  Pentru..........................lei 200 -
    7- Idem........................71 -
    8- Idem......................... 69 50
    9. Chitanţa Nq. 102 a poşti, etc. etc,’)
    De aci reese că Ţerţeleanu a pus pe numele de Marin Preda parte din garanţie la Eforie, pentru exploatarea a 7200 arbori in Morunglav ;
    Că Ţerţeleanu avea administraţia exploatări păduri (7200 arbori);
    Că Ţerţeleanu a ^plătit in trei ronduri baci lui Marin Preda ea ^salariu ;
    Că, Marin Preda nu era adeveratu treprenor ;
    Că Ţerţeleanu, care administra exploatata ca stăpân, păstra la sine contractu păduri, r cipisa da depunerea garanţii, reci-pisele de plata eăştiurilor, procura de la Marin Preda pentru exploatarea păduri, chitanţele lui Marin Preda prin care se constată primirea salariului seu ;
  Şi că lui Ţerţeleanu, ’i s’a luat după ppoca alungări sale din tovărăşie, de soţia sea care d’atunci n'a mai trăit
        •                 tuui se arata U
   !!’PicLT jsrţeleanu trimite la Baiî reşti 1600 lei prin d. Buholţer.
   Se mai vede in condica de tovărăşie 1 pagiua din urmă, scris de măna d-lui zone următoarele :
   »Am piimit nou?
„Feb-
ruarie.
sute (900) fr. la Jp
   Supt această declaraţie se vede *emi
holţw66^1 mă"ă d'1U' Pizone) dr- |
        toate 3cesta fapte mai rezultă că 13. Pizone, silvicultoru Ffoi Care regula
                                 riei,
                    prin scrierea sa pusă sus numita condica, cum are să se urme
vânzarea,
viza această condică eă are
                                                                                                                                                                                                                                                                Care. pagini.
   Care mai scria şi subseria cu mana pe dr. Buholţer, in lipsa acestuia, că ar primit 900 lei la 29 Fevruarie.
   D. Pizone, zicem, avea un interes mrp terial in esploatarea acelor 7200 arbori d Morunglavu.
   Daca mergem mai departe cu investig ţiumle noastre, găsim după epoca goniri d> tovărăşie a d-lui Ţerţeleanu :
   a)    In condica oficiului poştal din Slatf No. 2112 din 1880, eotorul recipisi N< 405 prin care Blumen (guardul forestieri Eforul trimite la Bucureşti ’d-lui Pizon 1000 lei,
   b)    In condica oficiului poştal Slatina subS No. 2116 din 1880, cotorul recipisei No. 2o9, prin care Blumen trimite la Bucureştii d-Iui Pizone, 1620 lei.
   Din registrul casei de schimb Avram ii ţ Haim din Bucureşti se mai vede că ga. ranţia de lei 2400, compusă din bonurile menţionate mai sus, pusă la Eforie pe nu- u mele lui Marin Preda, s'a vândut la d. A-Jl mm Haim in zioa de 26 Ianuarie 1883 rj de către Marin Preda şi Anton Blumen. .1 Prin urmare, ca să conchidem, din a-f ceste acte din urmă, se confirmă interesul material ce a avut d. B. Pizone, in această 1»i
afacere şi incă să mai constată că după a-ij-
an-
             lungarea lui Ţerţeleanu din tovărăşie, d. An ton Blumen i-a luat locul, pentru că? tri- îj metea bani la Bucureşti d-lui Pizone, şi pentru că a vendut garanţia exploatări acestor arbori la d. Avram Haim.
               Nu găsim de trebuinţă de-ocam-dată să mai publicăm şi alte acte ce mai posedăm de oare-ce Eloria spitalelor, in comunicatul ce ni 1 dă, tăgădueşte particip ar*a d-lui B. Pizone in tovărăşia celor7200 arbori; se vede că insuşi d. Pizone a fost nevoit să mărtuiis eas că aceasta. Cu toate acestea ne rezervăm a reveni asupra lor cănd vom crede oportun.
               Daca am publicat actele de aceasta am făcu t-o ca să împreună j pinia publică de seriozilatra
.m
■' f
a doi u £«
*S3i
        mai sus convingem o-denunţărilor
FOILETON
0 pagină de Dupuytren(1)
                                                                                                 Moartea ducelui de lterry
                                                                                                         (Urmare)
   El a fost transpoitat de dinşii pe o bancă a coridorului care conduce din strada Rameau in lojă. Aci prinţul avu curagiul şi forţa de a ’şi scoate el insuşi pumnalul din rană; sângele, până atunci reţinut, a ţişnit fâcându-i lac vestmintele. Cantitatea sângelui ce a perdut ânsă a fost mediocră. Cu toate acestea prinţul a avut o sincopă, îndată ce ’şi-a venit puţin in simţiri a fost transportat in micul salon care precedă loja sa la operă.
                                                                                                             *
   Aci au fost administrate primele ajutoare ale artei.
   Dr. Drogart a găsit pe Prinţul şezăud pe un fotoliu, cu figura palidă, ochii in sus, ar ticulănd cănd şi cănd câte-va cuvinte es-
   (1) După Froyrtml JHcdtcal honiăn.
primând că lovitura sa era mortală şi pentru a cere ajutoarele religiunei şi asistenţa soţiei sale care nu ’l părăsise nici un moment. „Să mi să aducă un preot ! vino, soţia mea, să mor in braţele tale !“ erau in acel moment singurilo lucruri despre care se ocupa.
    El a fost desbrâcat de vestmintele sale plifle de un sânge negru şi cămaşa sa ruptă lăsa să se vază o rană de lărgimea degetului cel mare, inchisă printr’un chiag de coloare cam neagră: acea rană era in partea dreap-■ tâ a pieptului, puţin mai jos şi indarătul sânului.
    Dr. Drogart nu găsi alt-cova de făcut de căt a lăsa sânge ; se şi pregătea peutru aceasta, când veni şi doctorul Blancheton. Acesta din urmă, stupefiat de starea de opresiune; convins, că un opansament in interiorul peptului (care putea să aducă moartea imediată) era causa acastei opresiuni, a reflectat că este bine a da sângelui faci: litatea scurgerei in afară, şi pentru acest motiv a desfăcut chiagul care astupa rana; i şi lărgi uşor această rană in partea sa mi ferionrâ. Nu s’a scurs, de cât o mică cantitate de sănge negru.—Convins, eă se făcea o emoragie in interiorul peptului, doc , torul Blancheton a fost de părere, cu toată 'slăbiciunea pulsului, să i se iasănge, pentru
  a micşora rapiditatea şi pericolele epanşe-mentului in interior.
     Dr. Drogart a încercat să-i ia sănge la un braţ, dar n’a curs de căt o foarte mică cantitate,
     Cu toatea acestea starea prinţului nu se ameliora de loc ; emisiunea sanguină fuse din nou incorcatâ la celalalt braţ de doctorul Lacroise, care venise mai in urmă ; ea nu avu un sucses mai bun de cit cea d’ăntăiu : dete abia căte-va uncii de sânge.
     Pe cănd se luau aceste iugrijiri, prinţul respinse speranţele cu care sufletele ordinare se înarmează in contra slâbiciunei lor ; a privit mereu pericolul in faţă, şi a repetat de mai multe ori domnului Blancheton, cu accentul unei convingeri desperate : „Rana 1 mea este mortală, pumnalul a fost vârât până in mâner, el a pătruns păuă la crod.*1 *
I Emisiunea sanguină ne având nici un re, sultat, şi simptomele opresiunei agravându-i se intr’unn mod înspăimântător, s'a găsit . de cuviinţă a se face o nouă tentativă a ' debarasa peptul ;— şi s’a decis pentru a? cesta să se aplice ventuse pe rană ; dar toate trebuincioasele liţseau pentru un caz aşa de neprevăzut.
     Cănd a trebuit să se practiceze emisiu-
nea sanguină, princesa a fost obligată a ’şi scoate centura pentru a o întrebuinţa la pansamente.
   Doctorul Bougon care venise in acel moment, conducăudu-se numai după zelul sâu, a înlocuit ventusele prin supt. Prinţul, atins de un aşa nobil devotament, n’a voit să primească propunerea doctorului Bougon zicăndu-i: „Ce voeşti să faci, amicul meu ? Rana poate fi otrăvită." Devotamentul nu îecunoaşte pericole; acela al doctorului Bougon nu putea să esiste in faţa unei asemenea temeri. Numai iu această circom-stanţâ, prinţul ’şi manifestă opiniunea, că pumnalul ar fi putut fi otrăvit.
   Această părere insă, nu s’a confirmat.
   Cu toate acestea, suptul n’a tras de căt o mică cantitate de sânge din rană; ventusele au produs e cantitate mai mare. Sângele a eşit gros şi negru ca acela care umpluse vestmintele.
   După această evacuare, Prinţul a început să respire cu mai puţină dificultate, pulsul s a rădicat puţin. Acei care ’l înconjurau profitară de această amolioraţiune pentru a ’l transportă in sala administraţi-unii, puţin mai largă de căt acea iu care sa afla. încurajaţi prin succesul acestor mijloace, asistenţii au insistat asupra apli-caţiunii ventuselor, şi au golit pieptul de
căte-va uncii de sănge negru, ca acela care se scurse in momentul precedent. Efec- ' bele acestei evacţiuni au fost mai însemnate de căt cele dintâiu; figura s’a colorat, pulsul s a mai ridicat iarăşi, respiraţia şi ! cuvântul au devenit mai facile; atunci in-

ţepăturile făcute la braţe au produs sănge, şi s a scurs de la şase până ia opt uncii.
   Prinţul a avut destule forţe a primi in- | brăţişorile ducelui de Angouleme, ale tatălui sâu şi ale ducesei de Angoulâme. care 1 venise succesiv; dar puţin după această a-melioraţiune, speranţele ce făcuse să nască s’au stins, opresiunea şi durerile iarăşi au apărut. Acest pericol mâ isbise din primul moment.
   Dar cari erau oare circumstanţele ce făceau gravitatea rânei prinţului, şi impre-jurul căreia toate simtomele formau o grupă ?
(Va urma).
M. Dac.
i vai WKWArmnrm c«r««n7M mwra w. « ■
şi să posti aprecia in cunoş-lauză modul de procedare al E-
noi a-iu ata-
  ! fiind lucrările, pentru '■lui silvicultor Pizona ftipatibile cu calitatea sa este j cert, care nu se mai poate con-
                                                                                                                                                                                                                                 mnii Efori, considera fapta silvi-d-lor ca permisa şi onestă, de i-o masuri de represiune nu vene intrebim oare morala şi buna reproba amestecul unui func-< intreprindere ce el este obli-
  Iravegheze ? Oare legea n’a luat pentru a se preveni aseme-:i ? Cici alt-fel, ce ar deveni a-aveghere cind ea gse intilneşte In, personal al supraveghetorilor am putra reuşi, firi a ble-şi morala, si consiliera acest {tl omului privat şi al omului
                                                                                                                                                                                                                                {tăgăduit ci d. Pizone vaea calita-kcţionar public, este cert ci d-sa interes in intreprinderea tierii

*sn
     arbori in Morunglavu, este ne-d. Pizone,bn calitate de silvicului, era însărcinat cu supraveghe-întreprinderi. Aceste împrejurări caracteristice imprima faptului di caracterul unei datorii eălcate, de confienţâ!
    de ce atâtea ezitafiuni, de ce a-liersări din partea Etorii ? Nu cum ijror si stabilească ci intr’o adrni-publicâ poate sa se tolereze unui protejat, acte care sânt de na-e suspect in privinţa curăţeniei or sale?
     r moment nu se poate admite tuşi, pentru aceia in spiritul câ-rimas vre-o indoială că fapta :<ne nu e permisa, nu putem face j bine de cat a le pune in vede» lîţ'unile art. 143 din codul penal, ţierşi prin a le complecta convic-
t
                                                                                                                                                                                                                                                                               i
                                                                                                                                                                                                                                                         j SECŢIUNEA III
    e infracţiunile privitoare la ames-funcţionarilor publici in ..afaceri Berciuri necompatibile cu a lor ca-
                                                                                                                                                                                                                                         ^•n’-ce luncţionar, ofiţer public, sau guvernului, care sau făţiş sau prin ulate. sau prin iuterpoziţiuni de 1$. va fi luat, primit vre-un interes
Ii cu acte, adjudecaţiuni, intreprin-regii, cu a căror administrare ghere totali sau parţiali, este sau ksărcinat in timpul săvârşiri faptei, ledepsi ci închisoarea de la şase fcâ la doi ani, şi cu amenda care ■pce a patra parte, nici va fi mai » a doua-spre-zecea parte din res-
                                                                                                                                                                                                                                                                aceasta se va declara tot-d'auna a mai ocupa
incapabil
funcţiuni
îăm acum sâ vedem ce demarşe vor ânii Efori, şi vom reveni.
'3sta bovină
locuitorilor din comunele Scbio-'reţeşti din judeţul Falciu au fost pesta bovina, şi zilele de 29, 30 fo, 1 şi Octombre. pestei bovine in Comuna Olteneş-Falciu, de la 23, data ivirei, şi Octombre, au fost: 13Jvite uciso şi 31 ca bănuite : iar in zilele Octombre nu s’a mai ivit nioi Ho pesta bovina.
|1 pestei bovine in comuna Işnovâ-judeţul Dorohoiu, in zilele de 23 Ke pana Ia % Octombre 1S83, a fost; şve cari toate au fost ucise, fl poştei bovine in comuna Păltini-« Dorohoiu, in zilele de 28, 29 şi ^ttnbre 1882 : 5 vite bolnave cari au
! teaptacumare încordare si vadă resultatul ţiplei ce va începe cu desciderea camerilor. • poate intimpla, ca unii dintre republicanii. cari au ţinut cu Forry pini aci, si se despartă de el. Atunci ministrul pre şedinţe va fi silit a se rezema mai mult pe dieapla camerii cea ce ar agrava situaţia.
    Guvernul francez a consimţit, ca Spania sa adreseze representanţilor sei diplomatici o circulara asupra evenimentelor dela 17 Septemvrie şi asupra intrevorbirilor dintro Grevy şi regele Alfonso.
    In Paris se vorbeşte de retragerea ministrului Iiorisson şi a subsecretarului de stat Labuze, cari amândoi aparţin stângei radicale.
    „Times" afla, ci negocierile dintre d. Waddington şi lordul Granville pontru mo-diaţiunea Anglei in afaceroa Tont inului a remas fara resultat.
    Drept respuns la discursurile lui Ferry, radicalii au publicat un manifest, indern-nând pe cetăţeni si se feroasei de antipa-trioţii, cari vor sa provoace un resboiu nou intre fraţi, cu scop de a restabili regimul despotic pe ruinele Ropublicei. Manifestul cere următoarele : Alegerea unei constit u-ante; separarea bisericei de stat ; reformarea justiţiei cu judecători aleşi ; reforme in imposite ; desfiinţarea monopolurilor şi a voluntariatului şi creştere gmilitară obligata a junimii.
                                                                                                                     R u 8 i a
    După cum se anunţa din Odessa, guvernul rus va incepe in curând lucrările la Canalul dintre Marea Azow şi Marea Neagră. Pentru acest scop s’au destinat deja 10 milioane ruble. Consilierul Ewald a venit la Odessa in această afacere.
    Societatea de navigaţiune din Odessa, subvenţionaţi de guvern, a ’subscris un aranjament, ca in caz de resboiu sâ ’şi pue toate vasele la dispoziţiunea guvernului.
    In Berdyzew s’a descoperit la vama o defraudare de 500.000 ruble. kS’au arestat mulţi funcţionari.
    O depeşă din Petersburg spune, că in zilele acestea se va pune peatra fundamentală a bisericei, ce se va construi pe locul, unde a fost lovit Ţarul Alexandru II. Solemnitatea va fi grandioasa. Va asista perechea imperială, Curtea, toate autorităţile şi multă oştire.
    Prin Petersburg se vorbeşte că Ţarul are de gând sa introducă reforme importante.
                                                                                                                    Spania
    Dela graniţa Portugaliei se anunţă la Madrid, câ in ţinutul dela Yalenca de Minho s’au resculat 3000 ţerani portugeji strigând : trâeascâ Republica. A trebuit să intervie oştirea, care a avut o incâerare cu rebelii. Au fost mai mulţi răniţi din ambele părţi.
                                                                                                                    Suedia
    Din Gothenburg se telegrafează, ci doctorul Oskar Dickson, intors de curând de la Fredensborg, unde a raportat regelului despre călătoria de descoperiri la polul nordic, a fost expus unui atentat foarte curios. Intr’o zi intra la el in cameră un fost soldat de artilerie, care ceru bani ; refuzăn-du-i-se, el presentâ lui Dickson o epistola. Pe când acesta vrea să o ia in mana, streinul trase un pistol din buzunar. Dickson reuşi si i-1 smulgi din mina şi eşind din camera, incue uşa şi trimise după poliţie. Aceasta veni şi intri in camera Dar atentatorul pusese pe masa 38 de cartuşe cu dinamita şi zise, că Ie va da foc daci se vor apropia de el. Atunci poliţia s’a retras, a incuiat uşa şi a trimis după o tulumba cu care apoi, deschizând repede uşa, au împroşcat fără veste atât pe atentator, cat şi cartuşile. Apoi atentatorul fu arestat. El mărturisi, ca voise a pune mina pe bani şi in caz de refuz a ucide pe Dickson.— Aceasta întâmplare a produs o mare senzaţie in toată Suedia, pentru câ Dickson e prea cunoscut şi stimat ca om de ştiinţa şi filantrop. El va pleca in curând in Anglia, unde l’a invitat prinţul de Wales la o vânâ-toaie.
M din Străinătate
       Franţa
                                                                                                                                                                                 fâgramâ din Paris spune, câ deoare-a declarat in discursurilesa le, că 1 trebue să rupă cu radicalii, lumea a^
Gazeta Tribunalelor
                                                                                                          Cousocuenţole unei prinsori
   Pavarat a fost dat judocăţei pentru ca a tras o perechii de palme unui ceasornicar.
   Eata in ce mod espune faptele reclamantul inaintea Tribunalului corecţional :
   — Lucram la masa, când mâ pom mese cu domnu “(arâtind pe prevenit)" ci intri pe uşi şi ’mi araţi un (‘iasomie zicând ci sta la fie-care minut T iau ceasornicul din mina şi dupo ce mâ uit la el, ’i zic si mi’i lase, ca sa vâd ce are...
   Prevenitul : Ba, si mâ erţi ; ai zis ci are trebuinţa de reparaţie.
   Preşedintele : Te rog să nu mai intrerupi: o si vorbesci când ţi-o veni rândul.
   Reclamantul : Dc o dată, nici una nici alta, domnu incepe să mâ faci hoţ. Vâzând aşa, ’i-am restituit ceasoruicu şi am vrut si’l dau afari. Pe cind il împingeam spre uşa, s’a intors pe neaşteptate la mine şi mi-a cirpit douâ palme. Am chiamat atunci un sergent şi, vrând-nevrând, a trebuit si mâ duc la comisie şi si’mi las lucrul...
   Prevenitul: Da, „reparaţiile".,.
   Martorii ascultaţi declară cu toţii ci au vâzut cănd s’au tras palmele, dară câ nu ştiu nimic din ceea ce s’a petrecut mai ’nainte.
   Preşedintele, către prevenit: Ţi-a venit acum rândul sa vorbeşti.
   Prevenitul: Sa vedeţi cum s’a întâmplat. Dejunam la birt, cu câţi-va prieteni. Unul dintr’ânşi scoate ceasul şi zice : „Ec’aşa ! a stat. — O sa plăteşti 8 franci reparaţia, ci nu e mijloc altfel, ’i observaiu eu. — Ba, aşa e vorbă, respunse el ; ’l-am dres acum o lună. — Nu face nimic, ziseiu a-dresindu-miţ la toti. Fiu am scos ceasul adineauri de la reparaţie şi am plătit 7 franci ; ei bine mâ prind cu voi pe o masa că, la ori-care ciasornicar mâ voi duce, o sa susţie ca ’i s’a stricat maşinăria şi trebue dres." Toţi începură să rida, crezând câ glumesc. Vezând insa ca lucru e serios, unul dintr’ânşii primeşte prinsoarea şi plecăm cu toţii să găsim un ceasornicar. Ajungând inaintea prăvăliei dumnealui (arătănd pe reclamant), eu intru in intru, pe când ceilalţi se opresc la geam prefacăndu-se ca nu mâ cunosc. Dasem indârât intr’adins ceasul cu douăzeci şi cinci de minute. „Nu ştiu ce tot are, ziseiu eu, sta la fiece minut." Domnu ia ceasornicul, ’i desface capacul şi dupe ce’l examinează cu lupa, imi zice ca e stricat şi ca trebue sa’i facă reparaţie. „Am câştigat prânzul !“ strigaiu eu prietenilor rizând cu hohot. Apoi, adresăndu-me domnului, adâogaiu : „Ceasul ăsta, pe care Dumneata vrei sâ’l reparezi, ’l-am luat adineaori de la un ceasornicar unde ’i dasem să ’l dreagă.“ Din întâmplare se găseau şi doi clienţi in prăvălie, şi negreşit domnului nu’i venea lucrul la socoteala. Dânsul susţine sa mi-a dat singur inapoi ceasornicul. Nu e adevârat ; ’i ’l-am luat eu insumi din mână rizând cu lâerime. De aceea, supărat, m’a făcut mincinos, mi-a zis că vreau sa’mi bat joc de dânsul, şi altele. Când am vâzut ci mâ tratează de mincinos, ’l-am făcut şi eu hoţ. Domnu s’a supărat msi râu şi, galben de mânie, s'a repezit la mine ca să mâ dea afara... Şi eatâ cum m’a adus de ’i-am cârpit douâ palme.
   Pe cănd reclamantul voeşte să replice, Tribunalul condamnă pe prevenit la 16 franci amendă.
   Prevenitul, către relamant : Daca crezi câ 16 franci amendă sunt o reparaţie îndestulătoare pentru palmele ce ai primit trebue sa’ţi placă mult acest soiu de reparaţie.
                                 (Dreptul)
   La Teatrul Bossel, puţina lume asearâ. Ne mirăm de nepăsarea publicului, mai ales că (rupă d« sub direcţiunea d-Iui Ale-xandrescu âşi face datoria iu conştiinţă.
   Sâmbătă se va represinta : Corturile Ţiganilor, vodevil intr’un act, şi Un regiment de fete (Zehn Miidchen itnd kein Manri), opereta in douâ acte.
                                                                                                                                                                                                                                                    Cormed.
YA RIETAŢI
   O invenţiune.—Un ofiţer de sapori, locotenentul Pudiuolf, a inventat un aparat portativ destinat a intercepta depeşile telegrafice şi comunicările telefonice. Acest a parat nu căntăreşte de eăt 7 livre şi con sista intr’o cutia patrată, conţinând un ine canism destinat a primi pe o şuviţă de har tiâ depeşa interceptată şi a face să se audă o comunicaţiune telefonică. Afară de aceasta se mai găseşte in cutia o mică baterii e lectrică destinata la expediarea unei depeşi false inimicului. Pentru telegramele ordinare nu e nevoe do a incredinţa aparatul unui telegrafist de profesiune. E do ajuns a trimite pe linia duşmană un om capabil de a tăia firul telegrafic şi de a’l pune in co municare cu aparatul prin mişcarea meca nismului care desfăşură banda de hârtie, Telegrama ar fi reprodusa in mod automatic pe această banda şi n’ar rămănea de căt ca ea să fie trimisă la statul major cel mai apropiat pentru ca să fie descifrată.
   Un circ monstru.—Circul Mammuth are actualmente 700 persoane in serviciu : acrobaţi, călăreţi, uriaşi, oameni sălbateci şi monstruosităţi de tot felul, imblânzitori de animale, păzitori etc. Numărul căilor este de 400, al elefanţilor de 30. Menageria numără şi ea câte-va sute de animale, printre cari se afla 18 lei, 20 cămile, 12 dro-rnadere, apoi tigri, urşi, pantere, girafe zebre, etc. Iarna, acest circ staţionează in New-York ; vara şi toamna cutreieră toate oraşele din Statele-Unite şi dă re-presentaţiuni in vre o 150 din ele. Este enorm numărul publicului ce asistă la aceste representaţiuni. In Boston a incasat anul acesta, intr’o singura zi, 2148 livre sterlinge. In zece zile încasările au fost de 31,600 livre sterlinge. Pe timpul călătoriei clieltueala zilnică se urca la 24,000 fr. ; in schimb încasările au produs zilnic 45,800 fr.
                                                                                                       Ultime Ştiri
   Academia româna tine azi şedinţa publica. D. Era. Bacaloglu citeşte un memoriu despre exposiţia de electricitate din Viena ; şi d. Nicolae Ionescu despre secţia pedagogică e exposiţiunii din Zurich.
   Rabinul districtului Dorohoiu a fost ex-puls. Nu ştim pentru ce anume.
tipografia-editoare N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32.
  £<ibrăria editdre Haimana a pus sub pressă un volum de:
                                                                           NUVELE
                                                                                  ') E
                                                                    D. CONSTANTIN K SC U-T ELEOR Ce va apare în scurt timp in ediţie ordinara şi de lux.
                                                                                                   ŞTIRI TEATRALE
  Sâmbătă 8 octombrie, Ia teatrul Orfou, trupi italiană va juca Goldoni Franciullo, comedie istorică iu 3 acte,ţin beneficiul d-Iui Franchetti.
  Reamintim câ mâine seară, in sala A-theneului, este mare concert musical şi instrumental dat de doamna Irena Vlădăianu cu concursul d-lor C. Niţescu şi C. Durni-trescu.
  Angello sau tiranul Padovei a ieşit bine asearâ Ia Teatrul Naţional. Totuşi, cornpa-ruţiune făcând, intre interpretarea de la Dacia şi cea dela Teatru cel mate, găsim oare care diferinţâ. Unelo roluri, bine jucate la Dacia, lasă mult de dorit la Teatru, şi viceversa. Poate vom vorbi mai pe larg de interpretarea acestei drame de către ambele trupe române, dăndu-ne părerea cu ne-părtinire.
   Duminica, se va da un banchet la Ploeşti, in onoarea armatei.
   Se vorbeşte că tot d. Voinov va căpăta portofoliul justiţiei.
   D. Stef. F’ălcoiann, actualul director general al căilor ferate, este desemnat ca ministru de resboiu in viitoarea eombina-ţiune.
   D. B. Boecescu profesor de dreptul comercial Ia Universitatea din Bucureşti, ’şi-a dat demisiunea din cauză de sănătate. D. ministru al înstrucţiunei publice n’a primit-o rugundu-1 a numi un locuitor până se va insănătoşi.
   Actualul spital Colţea se va dârama. In locu-i se va clădi un altul in condiţiuni mai bune.
                                                                                                          A ii unei ii.
   La magazinul de argintărie, de pe calea Moşilor No. 157, se află de vânzare cu preţuri foarte moderate :
   Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, coşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, salbi, diademe de cap, tacâmuri de masa, şi altele de argint.
   Se primesc comande relative la această ramura, precum ancă a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios.
                         M. Miulescu
La
La
CĂILE FERATE ROMÂNE
                                                                                                                                       PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu incepero_(le la ‘20 Maiu 1883.
   La Ploeşti, Buzău, R-Sărat, Focşani, Mârăşcşt. Bacău, Roman, Iaşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 46 minate seara.
   rja Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzău, R-Sărai, Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa.
        Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa.
        Ploeşti, Sinaia Predeal (tren accelerat) şi de la Ploeşti cn trenul miit la Buzău, R-Sărat, Focşani, Uărăşeşti 5 ore 30 m. d. m.
   La IPiteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fnlger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (trea de persoane.)
   La Ginrgin 5 ore 15 min. dim. (trenul fnlger) ore dim. (trenul de persoane) 0 ore 10 min. d. a ztimsji)î ’
                                                                                                                                                SOSIREA TRENURILOR
De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Uărăşeşti R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim-
De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a.
De la Uărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren miit).
De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte.
De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi.
De la Verciorova, T.-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenai fnlger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 ore 2O min i-nainte de ameazi (tren de persoane)
De Ia Ginrgin : 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ero dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trenul miit),
LB
Dr. A. WE1NBERC
                                                                               OCULIST
                                                                           fost şef de Clinica in Paris
                                                                    Consultaţiuni de la orele 8-9 Ja. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6
                                                                         CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
                                                                          TOMA ŢACIU
  No. 60. Strada Lipscani. No. 60.
                                                                       Pe eiua de 7 octombre 1883.
NOTIŢE BIBLIOGRAFICE
   A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Droc-Rarcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu.
   De vânzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etC-ie Calea Victoriei, B. Niouiescu, Pasa-giul Roman. — Depositul general la
5olo Renta Amortisibîlă. .     . ,
51'[o Renta Română Perpetuă , 6I,|„ Obligaţiuni de stat. .   .  .
6010 Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o , Monicipale ....
10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7oio .» Scrisuri Rurale.. . . 5o|0 Scrisori fondare nrbaue . .
6oio     »       >        ,
,»l o    »       »        ,
Impr.   cu prime Buc. (20    1 b.)
                                                                                                                                                                                                                                                                                           Acţii Băncei Naţionsle Române 2501 » Soc. cred. mob. rom. 250 1.
       > > Rom. de construcţii 5001. » » de Asig. Dacia-Kom 300 I.
       > >   >   > Naţionale 200 1.
              Diverse
Anr contra argint. .       .
   »    > Bilete de Banque
Fiorini valoare Anstriaei.
Mărci germane..............
Bancnote francese. . . .
Comp. Venu
92—
OO-
PS*/,
102'i2 83M2 232 — 913/< 1021/, S7i/2 98 >/, 10211, 33— 134 707 -232440 — 6b
2 1 /, 2
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              210t/2 1 23
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               99'lv|
   921 90 q 99'l2
                                                                                                                                                                                                                                                                                                  103iL
   840
                                                                                                                                                                                                                                                                                                    236
                                                                                                                                                                                                                                                                                                    921/
                                                                                                                                                                                                                                                                                                  103’1,
                                                                                                                                                                                                                                                                                                   88'/,
                                                                                                                                                                                                                                                                                                    99-
103
                                                                                                                                                                                                                                                                                                    341.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                  1360-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                  209-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                  237-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                  442-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                  272—
   2.'/,
   2.i/2
   2.12
1.25—
i00'/a
 COSTUME NAŢIONALE
pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcească, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. IIie lliopol, in gangul din faţă d Teatrului Bossel.

EAU ET POUVRES DENTIFRICES
SOCIETATEA UNGARA
SUB PATRON AGIUL MAJ. LOR ÎMPĂRATUL ŞI ÎMPĂRĂTEASA AUSTRIEI
spscial Societatea Ungara a Oford*Ros)6 fu autoriaatft a .mite losuri cu c.t-^tig'iri planul tipărit in dosul fie-cărnY losfi vor li câte 3 tragori P" 0,1 <**• TOrft »v.*a rtie. 1 Iulie şi 2 Noembrîe a fie-oSrui anO. cn iuaî multe câştiguri principiile di-Florini etc. etc. etc. Viitoarea tragere va fi la 2 Noembro 18S3 at.u cu 870 c&jtignr
Fiorini 50.000 sau 110.000 franci
feri de imitaţiuni, ori ce produsă similară este uă imitaţiune a
                                                             exteriuro l uă calitatea arjoveratului
TA HI A R INDIEN GRILLOi
                                                                                           SIGLRANŢA ABSOLUTA.
3   ' De prisos a mai iuaistn asupra siguranţei de nctăguduitu s acestorîi losuri. Este de ajunau a apune ca cu fun-
durile destinate pentru aniortisuiea acestui împrumut se vom cumpera acţiuni sigure, depuse iotr'u casa a Statului şi sub snpravegliieroa unei coniisiuui mixte a cărei preşedinte va ti tot-dauna numit de M. 8. Imperaţul Austriei. 1 e lunga acesta s a format un foud de reservă, care capitalisat cu 5 la sută va aduce 3 milioane de dorini cftt vu dura amoi-
                                                                                         AVANTAGE ESCEPŢIONALE
                             nul diu câştigurile cele mici va fi rambursat şi va continua să ia parte la toate tra-căştig principal. Losurile Societăţei Ungare a Crucei-Koşie nu sunt vor plăti fără nici o reţinere.
                  FRTJCTU LAXATIVU SI RACRITORU Contra CONSTIPAŢIUNEl, HEMORROIDELURÎ, CONGESTIUNEI, VENINULUi 0E APETIT, INDEGESTIUNEI, INDISPOSIŢIUNEI GASTRICE F6rte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiunî.— Indespensabilff copii, dame insarcinate, bătrânii şi persdnele şe^ănde.
              A CERE SEMNĂTURA PE KIE-CARE CUTIE : E. GIUIXO.V
  E. GRILLON, farmacistă, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in tdte farma
      Fie care los care va eşi cu u    . _
  gerile ce vor mai 0. putând să mai facă incă nu supuse nisi unui imposit, prin urmare câştigurile şe
                                                                                        CONDIŢIUNI ŞI ÎNLESNIRI
      Fie care los original prev&Jut cu sigiliul şi semnătura autorităţilor eompetinte, ’1 trâmitem cu preţul de 20 lei plătibili in patru rate trimestriale de câte 5 lei fie care.        _
   Pentru 100 de lei, bani gata, sau 110 lei (împreună cu toate cheltuelile) plătibili iu unspre-tjece rate lunare, de câte 10 lei fie care, dăm o grupă de 5 losuri, diferite numere, insoţită de o poliţă de 100 lei a Asigurărei Financiare din Paris.
      O dată cn prima plată do 5 lei pentru un titlu sau 10 lei pentru 5 titluri cumpărătorul primesce uumerile lo-surilor ce i sau v?ndut si ia parte singur la toate tragerile şi“la totalitatea câştigărilor ca şi cum ar fi in stăpânirea titlurilor originale, cari i se vor trămito o dată cu ultima plată                  a        _
      Cele cinci obligaţinnl ale Societăţi Ungare a Crucei-Rosie însoţite de o Poliţă de 100 lei a Asigurare! Financiare din Paris trebue să câştige celQ puţin 200 Ieî. Prin urmare nu numai ori ce perdere de capital este cu totul imposibil, dâră chiar în caşul cel mai puţin norocit e sigură că devine de două ori mai mare. Ciuci-^eri de losuri însoţite de doc® Poliţe de 100 lei a Asigurărei Financiare din Paris costă 1000 lei plătibile în ciucl rate trimestii-rie de câte 200 lei,
                                                                                               CONCLUSIUNE.
      Nu este <5re de sute de mii de orî mai preferabili de a cumpăra cu 100 de lei 5 losuri a Sociotatei 1 ugere a Crucei-Rosie cu cari luaţi parte la 111 trageri, fora a ve pune in riaicu banul D-vostră, de căt de a cumpără cu 000 ori 750 lei 5 bilete de a lotăriei diu llamburg, etc, cari n'aO nici o valore nicî inaiute şi maî puţin âucă după tragere? Nu este mai preferabil de a avea in portofoliu losuri pe cari le puţeţT vinde ori şi cAud şi pe care ne obligăm noi înşi-ne de a vft împrumuta tot de-a-una 700 ° din valurea lor, de căt bilete de lotărie Germane care costa furie, scump, cari n'sB, m relitate, nici o valore şi pe care nimeni nu ve va împrumuta o para? Încetaţi deci de a cumpăra aceste simple bilete de Lotărie şi plasaţi economiele P-vostre în obligaţiuni cari aă şi vor8 avea in tot-d u-uua o valdre. Aru trebui să fie cine-va prea sărac! btu trebui să n'aibă 20 de lei in vr'unu săltăm pentru a nn cumpăra unu losu a Societatei Ungare a Crucei-Rosie. Aceste losuri sunt adevărate bilete de Bancă, căci ’şi conserva tot* de-a-una valdrea loru, şi se pot vinde ori şi cănd; ajunge a mie trămete, noi le vindem după cursul rjilei şi espediAm bani indată. De prisos a mai adăoga că tragerile strat oficiale feţa cu autorităţile competiuie. Sfătuim pe toţi amici noştri, clienţi şi cititori, de a ne transmite cererile lor căt se pute de curend pentru a se profita de condiţiunele de mai sus, pe cari le putem păstra numai căt timp totalitatea losurilor de cari putem dispune, in aceste coudiţiuni favorabile, nu va fi epuisată. Losurile Societăţii L'ugare a Crucei-Rosie fiind ceva unică in felul lor, nu mei încape îndoială că vor avea o primire l'ârte favorabilă la publicul serios căruia ’i place a juca fără a 'şi perde banii. Intr’adevPr cu 20 lei participă la 111 trageri fără sa risce unu ban. Banii ni se pot trămite in hărtiă monedă din ori ce ţeră, prin mandatu postai, grop seu unu bilet a rişte la vr'uaa din pieţele Europei. Sume mal mici se pot trămite şi în mărci poştale. Cererile să se adreseze directu la Administraţiunea cjiaruluî.
  „LE MONITEUR I)E LA CHANCE UNIVEHNELLE“
                                                                                      a Vienne (Autriche)
    NOTA. Corespondenţă in ori ce limbă. Informaţinnile se dau gratis. Scrisorile din România ne vin in 36 de ere Fie care obligaţiune va fi prevăzută cu sigiliul nostru.
'  Casele de Bancă mai jo9 notate au blue-voit a se insârcina cu primirea sumelor ce clienţii noştri «r dori sîî <ie-
poe in contul administraţlunei Ziarului „Le Moniteui de la Chance Universelle“, aceasta, bine inţeles pentru Mitne mai inan :
  In Coostautinopol la Banca Imperial£ Otomană, precum şi la toate sucursalele ei din Turcia, Egipt şi Rumt-lia.
  Iu Atena la Banca Elenă de Credita General, şi la toate sucnrsalele ei din Grecia.
  In Bucuresci la Banca României precum şi la sucursala ci din Galaţi.
MAGASIN
  fondat
Totrnll
   Baca
COLONIALE SI DELICATES
VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL
      Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine.
  Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suia Ananas de la Martinique. Banane de lajBajona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzel anti Colerie. Chartreuz, alb, galbin, si Verde de la grand Chartreuz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la Vimand Fockin Pipermint, verde, galben, şi alb de Ia Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fln chanrpagne, din Cognac. Liqnernri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeanx, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch In Cognac. Rhnrn şi in Elrscb, Şliboviţă de Banat.
                                                                                              VINURI STREINE ŞI INDIGENE.
  Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo* beşti, Drăgăsani şi de Dealu mare. Freţnri moderate, serviciul conştiincios.               Cn stimă, D. G. MOCIANU.
                                 TABLOU GENERAL
                                                                        De câştigurile ce trebue să se câştige de losurile Societăţei Ungare <
                      1 Câştig dfi 120,000 Fiorini            2985 Câştiguri de
                      5 Câştiguri »   50,000   »               4802    „     „
                      9    „    »     25,000   „             409200    „     »
                     10    „    »     20.000   „             122300    ,     „
                     39   „           15,000   „              60600    .
                     49 „             10.000   „              394OO    „     „
                      6   „     „     5,000    B              40000    „     „
                      9    „    „     2,000    B              35000   „      „
                     96    ,    „     1,000    „              31500    »     ,
                     365   „    „        500   „              25600    „     »
                    1070   ,    „        100   „              36400    „     ,
                  a*. TOTAL 809546 CÂŞTIGURI LA 800000 DE LOSURI
     Numărul total al losurilor este de 800000 pe cănd numărul câştigurilor, după cum se vede din sus, este de 809546. De unde resultă că nu numai fie-earn losu trebue numai de căt sa căstige ceva mult, fie-care los care va eşi cu câştigul cel mai mic de 6 până la 10 florini, va primi gratis un cu câştig cu care va continua a lua parte la tute tragerile dePrime putendu să mai facă un câştig princ se vor plăti clienţilor cu 24 de ore după tragerea şi cu cea maî mare dicreţiuue.
     Nota. Rugăm pe cititorii noşştriî să nu confunde aceste losuri cu simplele bilete de lotăriâ ca cel Braunschweig, etc. Numai aceste din urmă suut oprite de lege.
Crucei Moşie
  50 Fiorin' 25      ,.
IPSOS DE CAMPINA
CEA MAI BUNĂ, MAI FRUMOASA;
9
»
MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA
S'I:
V
TENCUIALA PENTRU CASE
                                                                                                                                                              Mare depozit la D-nii P. Bruzzesi & C-ie Calea Victoriei 55
                                                                                                                                                         APĂ TONICĂ
                                                                                                                                                                   DICQUEMARE
            cui Mirt
                                                                                                                                                         ROUSN (Francia) pajŞga GribetU cre*c«rea JB pirului, hnpedecă de-
                                                                                                                Porsdnele CARI CU n oao
PILULELE
                                                                                                                   DOCTORULUI
  Două-deci de anni de isbânda mărtu-resc de efficacitatea acestui puternic derivatif, recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea rapede a bălelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Gat, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor de şele), etc.— PARIS, 31, Rue de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, In tote pharmaciele.
                                                                                                      A ejcige 1111 tn*lc lui IFW.VS/.
  AcBst Sirop Depuratif şi Recongtituanl de un gust placul, do uă composiliuno cu totul vegetală, a fost approbatin 1778 de vechia Societate ro^ală do medicină şi prin un decret dia annul XIII. Vindeca tăie bdlelc pricinuite de viciurile sângelui : Scrofule, Pecingină, Eczema, Psoriasis, Herpâs, Lichen, Impetigo, Podagra, Rhumatiam.
  Prin proprietăţile sele aperitive, digestivo, diuretice şi sudorifice, favorisiiză de9volla-rea funcţiunilor de nutritiune, întăreace economia şi provoea eapuleiunea elementelor
l            OIN PARIS               }
nu tu a te purga, >uuod cănd ^lt simt acostă
                                                                                                                                                                                                                                   poruiui, impeuec* ub-
                                                                                                                                                                                                                                   ooloratiunea «1 i redi
  mmm tuh
                                                                                                                                                                                                                       Pommada Epidermală
                                                                                                                   ANTIPILUCULARX
  Opreioe c&derM părului. — Dii-truge mĂtreU. — Aitămpărfc minei-rimele.
                                                                                                            c ^ ţdttte (n titt Cănit cil* tvăf ţ de Parfumiri*.
morbide, fia ele virulente seu parasitare.
uipt de ua liuud mftncAre şi do bouluri loUri-1610* precum vinul, cafoAUQ. craiul. Fio caro Alugi1. penti ii a sepurga, tul imlncAr»*nJ L • An ii convin mai bino, dupooccupaUunilo J ^eolc. <    1 rgatiu md tihuj
% I"                     ,  . .   .
^ nc ** liotiraşoo cinova a re purgativul ori do câta 011 eat irobuinţA,
                                                                                                                                      OU IODUR DE POTAS8IUM
  Aceeta este medicamentul cel mai bun pentru a vindeca accidentele syphilitiee vechi seu rebele : Ulcere, Tumori, Gomme, Exosloae, precum şi Limphatismul, Scrofu-losa şi Tuberculosa.
La Paris, j. FERRE, plumiti», 101 rac Itiehelicu,ii Suaemr a lui BOYVEAU LAFFECTEUR
ROB BOYVEAU LAFFECTEUR
ROB BOYVEAU LAFFECTEUR
TIMPUL
f

Tipografia N. Miulescu sala Theatrului Bostel.