OCTOMBRE 1883 di Administraţia. Oaîea Victoriei jXr. .‘W. ANUL AL VTTT —No/221 ABONAMENTELE i t \ ţira, ţiP AM . . . pi> 0 Inul p? ă Innl . . A, str.'inr.Mtf |u- hm . . . I 10 lt>i 22 lei 12 !eî 60 tei Lentei* * m nriim-uc I» »4mini«ke»ţl». Capitulă 10 bani numărn [Districte 15 bani nuiu&rn lector: M PALEOLOUU TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ^ ~ J ANUNŢUL !?T INSERŢII Linia ?i) litera petit--pag. IV. 40 fledanift p*V2. UI . . ■ 1 MJ . n II .... 2 50 JnHuţnnl* $i inserţiile se primesc Bucareijtî , la Ailmuiifitraţiu ziarulnî i» 71ona, ia binronrile de annnţuri Heinrit Schalek, Wollzeile 12:—A. Oppeiik, âtnbrb-atoin 2;—Paris, C. Adain, rne Clemenc 4 A. Lorett, rno S-toi Arini 51. Hcrlnorile nofrunc.ate no ?e primei Man'iserisele noinjprlmate se ard ]oţi domnii abonaţi din capitală şi districte, a căror abonament a exal. mut rugaţi a achita costul căt ueiniurziat. Administraţia I Bucureşti, 6 Octombre 1883 ţine zice adininistraţiime pută, înţelege o organisare de |l at, in care interesele private şi jilice isi găsesc salvgardarea şi cietatea intreagă liniştea. De aceea pe drept cuvînt se |ge ca persoanele, chiămate a fleplini funcţiuni in administra- ne, să fie, nu numai pregătite n ştiinţă şi experienţă pentru ste funcţiuni, dar incă de o stitate exemplară şi de un zel i pre sus de ori-ce incercare filtru 1 linele public. j Datoria de a fi ast-fel funcţi- L iml Statului o desemnă atăt - # Ssposiţiunile coprinse in legea jenală cu privire la abaterile lor, A şi disposiţiunile coprinse in eg; recompensive pentru aceia lintr’c-nşii cari dau probe de zel F silinţă. Şi unele ca şi cele-lal pj sunt dc un caracter excepţio-jal, pentru că pe cănd pronunţă rtedicţiuni cari restrâng cercul e activitate al individului numi la datoriile serviciului său ublic, in acelaşi timp deschid .a cerc larg de compeusaţiuni a asigurarea existenţei presente i viitoare. J Cunoscând acestea, cum poate ţineva imprivi şi considera ad-{dinistraţiunea actuală ? Ce se vede oare intr’această ad-linistra ţiune ? Care e ramura de servicu puie,unde s’ar putea semnala cel concurs de capacităţi onora-ile şi pline de zel care constituie funa administraţiune? Administraţii mea guvernului (tuşii, considerată sub aspectul ei general, ne presintă o bandă de nemernici recrutată din ordurele societăţii, liaimanale cari au halt ut stradele fără vre-o ocupaţie, faliţi cari nu mai găsesc nicăiri credit, escroci sau pungaşi puşi tub preveghiare poliţienească, criminali certaţi de justiţia, nein-'cercaţi niciodată la treabă fără jpriceperc şi fără instrucţiune; n fine, ca mai curaţi la fire in mod relativ, desert ri din diferite partite politice, oameni de [principii decăzuţi, cari ’ şi-au ’enegat credinţele profesate o viaţă intreagă şi au căzut la da-iruri către omnipotenţa rosetto-brătiană, pentru ca să se milos- tivească asupră-le să le arunce un ciolan ! E trebuinţă oare să şi aducem nume spre a proba cele ce susţinem ? lată : LTn fost prefect la 1868, anume N. Constantinescu, recunoscut culpabil de torturi sevirşite la Mărăşeşti, asupra unor nefericiţi impiegaţi cari erau şi nevinovaţi de furtul care se urmărea, şi condamnat la pedeapsă prin sentinţă judecătorească, revenit din puşcăriă, este unul din stălpii administraţiunii r şiă la Buzeu, şi factotum in jud 'ţ ; sub tutela lui se atlă pusă atăt magistratura locală căt şi administraţiunca, cu prefect cu tot. Un anume Nicu Rusu, fost subprefect, alegător bătăuş in colegiul I de Dămboviţa, şi amic intim de ai ilustrului fost ministru Tache Giani, condamnat de unăzi ca torturator, prin sentinţă a curţii de Apel din Bucureşti, este însărcinat cu administraţia şi paza penitenţiarului Bucovăţ, unde nu se inscumează de căt prin note de cliieltuicli, atăt de incărcate că scandalisează pe cei din administraţiunca centrală, şi-i pune in posiţiune a-i tăia căte mai mult de jumătate din sumele trecute in compturi. Spre a-1 cunoaşte cineva de ce forţa este in privinţa aceasta, destul este să menţionăm un singur condei, acela al usturoiului ce s’a rec' -mandat a-1 da ingrijitorul arestaţilor pe timp de o lună, căt ţinu astă-vară furia epidemiei de cboleră in străinătate : acest con-deiu este de 3000 lei sau franci! Un altul anume Copăceanu, numit poliţaiu al oraşului Rimnicul Vălcii, este un fost condamnat la muncă silnică pentru omor şi graţiat negreşit pentru ca să se poată dota admiuis*raţiunea roşiă cu iucă un tip criminal. Un altul anume Dulugea, care sub un alt nume suferi pe -deapsă la Galaţi pentru sustragere dc acte, este adus şi pus şef-perceptor de circumscripţiune de către amicul seu intim, actualul secretar-general al ministerului Financelor D. Protopopescu, care-i cunoaşte bine antecedentele, care, ca şi numitul Dulugea, e practicat pe tărâmul judeţului Ialomiţa, unde au deschis ochii amăndoui şi care e reputat pentru aşa numiţii nega lori ce fura vitele oamenilor din bătătură şi ucid pe cei cari ’i surprind in exerciţiul onorabilului lor comei ţ. E credem la locul său obser- vaţiunea următoare aci: cum poate J fi onorabil un ministru şi admi-1 nistraţiunea sa, cănd in jurul său, şi spre conducerea ei, se văd puse asemenea lepre ale societăţii ? Ar avea onorabilii dela Românul pretenţiuui de respect şi de me-najement pentru administraţiunea r; şiă, şi invocă cuviinţa, se recri-ază contra personalităţilor, cănd vine vorba despre asemenea creaturi scârboase, li pricepem şi găsim că au dreptate: cănd se descopere, precum văzurăm dintr’o denunţare a întreprinzătorului ca-nalisării oraşului, d. Boisguerin, privitoare la tripotagiele unui membru din redacţiunea Românului- că aceasta este o oficină de samsarlieuri pe la autorităţi, spre a mijloci sustragerea întreprinzătorilor dc la sarcinele lor, in numele atot puternicului director al său, d. C. A. Rosetti, de sigur că nici poate, nici ’i convine, să pună cineva in cestiune onorabilitatea administraţiunei actuale. Noi insă, cari împreună cu naţiunea intreagă suferim nelegiuirile cele mai lacome bande de exploatare publică şi privată, ce s’a văzut vre-odată pe uude-va ca guvern, noi considerăm ca o da-toriă către societate să aducem exemplele de mai sus, in speranţa că, căt mai bine vor fi văzute in grupă, cu atăt mai repede se vor găndi fie-care să zică : o asemenea administraţie trebue să ince-teze, căci nu mai poate merge. Pesta. 17 Octomvrie. — S'a produs in oraş o mare sensaţiune in urma descoperirii eâ ziarul „Tuggetlenseg" a sustras .-urne de bani caro i-au fost trăraiso pentru aju-ru locuitorilor din comitatul Czauad. Roma, 17 Octomvrie. — Sa anunţ* ci in eurinu va fi o Conferinţă la Neapole intre d. Mancini, ministru afacerilor streine, d. de Keudi-ll, ambasadorul Germamoi şi corniţele Ludolf, ambasadoru Austriei. E vorba a se comunica Conferinţei rezultatele intrevorbirilor urmate intre principele de Bismark şi cernitele de Kalnoky. Belgrad, 17 Octomvrie. — Guvernul are intentiunca d’a convoca Skupcina la 30 Decemvrie (stil veehiu) la Niş. Szegedin, 17 Octomvrie. — împăratul a păril.sit Szegedinu după trei zile de şedere, in care poporaţiunea a făcut Maiestăţii Sale mari ovaţinni. INFORMAT I U N I SURI TELEGRAFICE Petersburg, 16 Octomvrie. — împăratul Rusiei s’a intors la reşedinţa sa de la Peterhoff. D, Barnoff, ministru al căilor de comunicaţie, trebue să supne Ţarului un proiect pentru reducerea tarifelor po drumurile de for ruseşti. Paris 16 (Vtomvrie. — 0 depeşă din Belgrad semnalează că o linişte insemnatâ s’a produs in Serbia printre partidele politice. Viena. 17 Octomvrie. — 8e telegrafiază din Petersburg foei „Politische Corespon-denz“ că, contrariu scomotelor ce au circu-a t, d. Jonine nu va fi rechemat din Sofia şi că in privinţa organieârii ministerului de resbel, au inceput negociatiuui intre el şi guvernul bulgar, negocieri cari vor ajunge probabil la un „modus vivendi." D. Jonine a susţinut in tot-d’a-una pe principele A-lecsandru şi nici o dată nu s’a gândit să facă a cădea convientiunea semnată la Viena pentru legarea drumurilor de fer orientale. Berlin, 17 Octomvrie. — Se asigură că Rusia, spre a desvolta marina sa de comerţ, cugetă a spori impozitele de vamă la care sunt supuse vasele streine care ia-fri in porturile ruso. Domnu Baron Mayr, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Austro-Ungariei, reintorcăndu-se din congediu, a reluat direcţiunea afacerilor legaţiuuei Imperiale şi Regale. Fără a pune temeiu pe sgomotele ce circulă asupra intrărei culăruia 3au cutăruia personaj politic iu cabinetul Brătiauu, inregistrăm totuşi cele ce se zice : Astfel se vorbeşte că portofoliul justiţiei se va oferi dlui D. Geani sau dlui Pherekydis, venit inadins pentru acest scop dela Paris. In caşul acesta, d. Voinov n’ar mai face parte din combinaţiune. Am anunţat ieri, sub cuvenita re-servă, că negociările pentru intrarea in minister a dlui Maiorescu n’au isbutit. Cauza ar fi că d. Brătiauu consideră ca neadmisibile condiţiunile puse de d. Maiorescu. In adever, acesta se pare că a cerut mai multă libertate de acţiune ca ministru, neprimind a fi numai ca figurant in cabinet, cum au fost pănă acum toţi miniştri roşi. CRONICA Monitorul do ieri a publicat expunerea situaţiuuei judeţului Putun, faeulă de către comitetul permanent, cu ocasiunea doselr ■ derei sesninei ordinare a consiliului general, ia 15 Octombre 1882. * Domnii Gheorghe Radovici, mare proprietar din judeţul Prahova, oferind gratis regimentului 7 dorobanţi un toren de întindere ca 80 pogoane pe propriotatea dom-niei-sele numită Tătăranea, pentru bivoaca-rea acelui regiment, procum şi pentru instrucţie, — miuisterul ii exprimă viile sale mulţumiri. * Domnu G. Yernoscu, proprietarul moşiei Tunari din judeţul Ilfov, cu a domniei-sale clieltueală, a pus in construcţiune o casi de gard inveliţi cu trestie, compusă din 2 odăi mari şi una mică, pe care, indata ce se va termina, o va pune la disposiţia au toritâţei comunale respective, spre a-i servi ea cancelarie ; ministerul aduce mulţumiri domnului G. Vernescu pentru această o-fraudă. * Domnu G. P. Oarad ş este numit iu postul vacant de administrator casier al ospiciul ui infirmelor de 11 Galatn. penditP de epăropia spitalelor casei Sf. Spiridon din Iaşi. * Domnu Ion G ga, actual sub-controlor, curea ren-it la concurs, este numit controlor fised, in locul domnului D. Tali-auu care nu s'a presintat la concurs. • , S’a aprobat vguzarea 'de vaci, in Ioturi mici, a proprietăţei Statului Sărata din jn-deţul Buzău, fostă pendinte de mouastirea Comana, in întindere pănă la 268 hectare sau 535 pogoane, din cari ca 208 */2 po-gom9 vie cu otaşniţă si ca 12 pogoane pădure, afară de via deja văndută, pa preţ de lei 88-642 bani 55. * Doamna Lucreţia Cozoni, actuala institutoare provisorie la clasele III şi IV şi directoare a şcoalei No. 2 de fete din Roman, s’a permutat in aceiaşi calitate la la clasele III şi IV şi directoare la şcoala No. 1 da fete din Tergu Ocna. judeţul Bacăn. Doamna Olga Kuharschi, actuala institutoare provisorie la claia II si directoare a şcoalei de fete din Tergu-Frumos, s’a permntat in calitate de institutoare provisorie la clasele III şi IV şi directoare la sooala No. 2 de fete din Roman. Doamn» Eufrosina Marcovici, instutitoare provisorie iu clasele III şi IV şi directoare la şcoala Nn. 1 de fete din TSrgu Ocna, in calitate de instutitoare provisorie la clasa II şi directoare la şcoala de fets din Tt-rgn-Fi umos. * Intre pro^cturile de arhitectură espuse la exposiţia cooperativă am distins monumentul pentru independenta Romanici tăcut de tânărul C. Băicoianu sosit acum din Paris do la şcoala de bele arte un Ie şi'a făcut studiile cu mare sucee.s. Acest proect merită atenţiunea publicului atăt penfru corectiu-nea lucrărei căt şi pentru bunul gust eu care este lucrat, şi urăm tenorului arehi-tect bun succes in cariera ce a intre-prins. * D. Dr. Fialla a fost numit de M»j. Sa Sultanul comandor al ordinului Medjidie, pentru ajutorul dat răniţilor turci in ultimul răsboiu. Corespondentul din Bucuresci al (Rarului NECE FREIE PRESSE Ara avut in mai multe lenduri o-casiunea d’a pune sub ochii cititorilor falsele corespondinţe ce se trimit din Bucureşti ziarului vienez Nene Freie Prr.se. De astă dată găsim in numita foae un alt model de corespondenţă mincinoasă căreea ii dăm loc mai la vale. in scopul numai d a pune in evidenţă că, de oare ce guvernul nostru nu crede trebuincios a le desminţi, ele trebue să fiă patronate de oamenii dela putere, cari nu ţintesc la alta decăt de a inegri oposiţiunea. Iată corespondenta in cestiune: Cu cât mal iute se apropie termenul de deschiderea camerilor, cu atât mal multă mişcare desvoltă oposiţiunea, caro acum, cănd apropierea României de Austro-Un-garia e un fapt împlinit, ’şi exprimă neîncetat părerea do reu, că membrii partidului seft au întors parlamentului spatele, când s’a întâmplat acesta în sesiunea trecuta, an fost numai afaceri interne la ordinea (filei, în privinţa cărora oposiţiunea n’avea nici cea mai mică perspectivă d'a câştiga isbânda. Dor alt-fel stă acum lucrul când noua politică esternă inaugurată a cabinetului ar oferi nu numai ocasiunea bine venită de atacuri, ci după părerea oposi- * I / TIMPUL ani şi anume Ioan Dimitrie Tlişesen Ni bre a voit a se sinucide prin strangulare. Din cercelârile urmate, resuită ca causa de a voit a se sinucide ar fi că suferă rele (junei—şi perspectiva d'a răsturna cabinetul Brâtiaini. In tabăra antiguvernamentală se admite adică, că uă politică, a cărei tendinţă fundamentală constă in a merge România mână în mână, amicalmente, cu vecinul său stat din vest, nu s'ar putea bucura nici uă dată de simpatiele poporului şi acdstă presupunere nu e tocmai neîntemeiată întru cât oposiţiuUfca însuşi a trebuit la timpul său să facă esperienţă, cât de nepopulară s’a făcut prin uă ast-fel de politică. Der între atunci şi acum sunt evenimente, care nici de cum nu erau proprii d'a dispune pe poporul român în favorea Austro-Ungariei, ca de cunoscutul discurs al tronului, oare a avut ca urmare uă scuză din partea ministrului de esterne d atunci, d. Stătescu; afacerea toastului din Iaşi, incidentul de la Iţcani şi în fidele din urmă-prinderca unui număr de ostaşi români de c-ătre trupele unguresc!. Tote aceste evenimente au fost cumplit esploatate de întrega presă română şi au contribuit d'a face ca lumea d'aci să privescă pe Austria eliiorîşi. Ce ocasiune escelentă ar fi avut oposi-ţiunca d’a înhăţa pe guvern pentru pactarea lui cu duşmanul moştenitor al ţării! Der ea n’a prevăfiut acesta nouă schimbare a lucrurilor, -şi fiind-că ea însăşi s’a lipsit de posibilitatea d’a face să’i răsune vocea în parlament, de aceia caută a’şi repara per-derea printr'uă agitaţiune în afară de parlament. Nu trece uă fii în care copii fracţiunilor antiguvernamentali să nu ţie des-bateri, şi d. Cogălnicenu, care e mijlocitorul între aceştia şi între unele persoue oficiale ruse, jocă un rol deosebit. Oposiţiunea s’a schimbat, cu un cuvent într’un partid rus exprimat, ultimul mijloc ce i-a mai rămas d’a nu fi tocmai lipsit de ori-ce perspectivă într’un atac în contra cabinetului Brătianu. Cum că atari nizuinţe sunt sprijinite cu zel de Rusia, şi nu numai moralicesee, se înţelege de sine, şi se pun tote spiţele în mişcare d’a face propagandă în masele poporului în acest sens. Vr’uâ isbândă însă de la acestă agitaţiune nu se aşteptă, căci Brătianu e afii a tot puternic în ţeră, şi nu e numai pentru că şi-a câştigat mari merite pentru ţeră, ci şi din motivul că mai bine sacrifică propriei sele con-vincţiuni simpatiele ce le are decât să le percjă prin retragerea sa. ŞTIRI OFICIALE Sunt numiţi: Domnu Grigorie Tănăseseu, fo3t subprefect, sub-prefect la plasa Negoeşti din judeţul Ilfov, in locul domnulurC. Radulian, demisionat. Domnu Nicolae M. Perieţeanu, fost subprefect, sub-prefect la plasa Sabar din acelaş jndeţ, iu locul domnului G. Paplica. Domnu Ioan Stătescu, actual revisor la biuroul vamal VSreiorova, iu serviciul taxei d« Va 9/o, est# numit revisor in serviciul de iutreposite iu locul domnului C. F. Bs-laban, destituit. Noutatl din tara Strămutarea Yămei Nimirceni. — Au | trecut ani de când s’a hotărit strămutarea vamei de la Nimirceni la Buneşti, s’a făcut clădirile trebuitoare atăt pentru vâma romană căt şi pentru cea austriacă; noi [jam făcut chiar o şosea penă la Buneşti ; totuşi vama nu se mai muta şi guvernul a plătit d-lui Iorgu Vasesc-u chiria pe localul de vamă fără să se fi servit de el. Care e causa acestei întârzieri ? se întreabă ziarul „Suceava." FAPTE DIVERSE O crimă misterioasă — s’a comis in Şarul-Dornei. Dimitrie Boca şi soţia sa, pecănd de acasă la lucru pe câmp, inere-diuţează copila lor de un an in paza nepoatei lor care e de vr’o 11 ani. Nu trecu o oră şi tot satul era in picioare. S’a găsit copila cea mică spânzurată in bucătărio de grinda casei cu o casăucă de lână. Fata cărei s’a lăsat copila in pază, luată iu cercetare a schimbat in mai multe răn-duri deposiţiunile sale, care toate nu seamănă a fi adevărate. Justiţia e in cercetarea faptului. Copii criminali.—Doi copii de vr’o 11 culai Dimitrie Nica Vlajăneă din Mălini au legat la 20 Septembre pe un alt băiat de vârsta lor. Dumitru a lui Toder a lui Ghe-orgbe a Ştefanoiei, de picioare cu nişte vite de rădăcini de răchită, şi l’au trântit de o râpă adâncă ca de vr’o 3 stânjini numită Vadul Paşeanului judeţul Suceava. Bietul copil s'a găsit a doua zi mort in un tufăriş din ţarină numit Chimon. Bătae urinată de eriină. — Naţiunei se scrie din Mehedinţi următoarele ; „In Comuna Igiroasa, la via d-lui B. Câ-loianu. lângă Cremenea, s’a intămplat o bă-tae terminată printr’o crimă. In ziua de 22 Septembre, tratele d-lui B. Caioianu şi îngrijitorul Roteleanu se duc să culeagă via de pe sus-zisa moşie, in care fusese pus in posesiune prin toate formele judecătoreşti in luna Mai trecut. Expropriatul Tache Căr-jeu, împreună cu familia sa, nevastă şi doi copii, unu Costică Poroineanu, mai mulţi servitori şi vr’o 20 de lucrători aşteptau in vie cu armele la ei. Roteleanu, fiind vestit de opunerea ce’i va face Cârjău, se duce călare la dănsul ca să se inţeleagă. Dar, abia se apropie, şi Cărjău, cu care dealt-cume-rau amici, il ameninţă cu puşca, ba chiar trage, dar fără să ia foc. O lovitură de par ănsâ îndreptată de un servitor al lui Car: jău, il face pe Roteleanu să inţeleagă că viaţa i-e pericol El fuge spre deal. O a doua ineercare a lui Cărjău de a trage foc asupra îngrijitorului d-lui Caioianu rămâne iarăşi nefructuoasâ ; soţia d-salo ii dase peste mănâ, îngrozită şi densa de crima ce era să săvărşascâ. Lucrurile ănsâ nu s’au terminat aci. Oamenii lui Cârjău in-conjurâ pe aceia veniţi cu Roteleanu; o in-căerare se ineepe şi unul, anume George Grecul, cade lovit de trei gloanţe; mai mulţi alţi sunt răniţi, Gogu, fiul lui Cărjău, trăsese un foc in aer ; Poroineanu deşertase revolverul cu 6 focuri tot in aer ca să ameninţe. îndârjiţi, oamenii lui Roteleanu cu George Grecul se reped asupra iui Cărjău, ii iau puşca, ăl bat pe el, pe copii şi pe un servitor. Cei-l’alţi fugiseră. D. Procuror şi sub-prefect au tăcut ancheta. Şease oameni d’ai lui Roteleanu au fost depuşi. George Grecul este in spital, iar Cârjeu şi fiul său şed acasă, fără măcar să li se fi luat interogatoriul, sub pretext că sunt bolnavi; Poroineanu nu se vede pe aeasa.“ Ne mirăm de acest rezultat, daca lucrurile vor fi aşa cum ni se spune — şi avem dreptul a credo in exactitatea infor-maţiunilor. De când provocatorii sunt victimele, iar acei ce se apără sunt criminali ? Naufragiu.—In zioa de 22 Septembre trecut, pe la orele 3 din zi, ivindu-se o furtuna violenta pe Dunăre in dreptul comunei Pisica, judeţul Tulcea, o lotcă ce venea de la Galaţi spre Tulcea cu 3 persoane a fost răsturnata de valuri. Din norocire acele persoane au fost scăpate cu ajutorul a căţi-va locuitori, cari se găseau din intâm-plare pe malul Dunărei şi au putut alerga la timp in ajutorul lor. Arsă.—In zioa de 28 Septembre trecut, o copilă ca de 5 ani a locuitorului Vasile Bănţa din comuna Boghicea, judeţul Roman in lipea tatălui său de a easa fiind dus la muncă, a găsit nişte chibrituri şi aprinzăn-du-le au ars hainele de pe dănsa. Copila a incetat din viaţa. Un om In vârstă de 112 ani.—In zioa de 28 Septembre a. c. s’a presentat înaintea Tribunalului corecţional Brăila un ţăran din comuna Tufeşti acest judeţ, in vărstâ de 112 ani numit Stan Căcâreaza, a cărui frate mai mare a murit in iarna trecuta. Era foarte sănătos, mergea singur, vedea bine, vorbea bine, numai auzul i eia puţin slăbit. Cadavru. — Pe moşia Câldâraru, pendinte de comuna Cernica, plasa Damboviţa judeţul Ilfov, aproape de şoseaoa Bucureş-ti-Olteniţa, s’a găsit cadavrul unui individ că faţa in jos, in etate ca de 40 ani; faţa nu se poate cunoaşte fiind vinâtă, sugrumat de gât cu o curea şi vinat pe corp da bătae, iinbrâcat cu cămaşe şi cioaroei albi, incălţat cu opinci, incins cu un şervet lung de pânză, invelit cu o ghebă de aba veche, alături cu el o pereche de dă-sagi, un ciomag şi duoă pălării, in dasagi nişte cămăşi negre. , Strangulare, — Dospina, soţia lu Pa, nait D. Sarandopolo, bărbier, domiciliat in Braila, strada Silistra, in zioa de 2 Octom tratamente din partea soţului seu. SP AP A Nu ştiu portret mai actual de cât acel al spadei. Iu Europa, o civilisaţiune inferioară ineepe, care va avea de motor principal : forţa, şi de unealtă, spadi. Cancelarul d9 fer esto mai mult de cât or-şi când Deus ex machina. In Francia, fie-care greşala a revoluţiu-nei făureazâ o spada pentru un Mont. Ge-neraţiunile actuale sunt puse intre formidabilul seceriş din 1870 şi intre bătăliile poate apropiate—exterioare şi interioare. Pacea este inarmatâ din cap pănă ’n picioare. Nu s’a văzut la noi nici odinioară atâtea dueluri şi asalturi de arme. Spada, aceasta vechia aristocrata, se democratisează. Pretutindeni, este un sgomot de fer şi de otel— floretele muschetate se încrucişează, chiar la Eliseu la pădurea care doarme, locuit de D. Grevy. Tribunalele nu mai eondamneazâ pe duelişti. Chiar şi magistraţii se bat. Peste cu-rănd se va vedea oameni incrueişând spada, pe timpul nopţei, supt lanternele electrice de pe piaţa Carrousel. De sigur, sângele curge mai puţin de căt cerneala din procesele-verbale de dueluri. Totuş câte o data spada trâmite la câte o juna femee ingrozită cadavrul bărbatului său. Şi dar Vigeant biue a făcut să ne facă portretul spadei—spadei burgese : Floreta. * * * Yigeant scrisese, anul trecut, „bibliografia scrimei vechi şi moderne." El ne dâ azi biografia foarte interesanta a „unui maister de arme sub Restauraţiune." MaisUrul de arme de la sala Figaroului, ore este ba-şelier es litere, mănueşte mai puţin bine pona de cât floreta—şi cu toate astei oie-ra lui este din cele mai literaro. Yigeant este un literat de spadă. Acest sgom.it de oţel a alungat de o dată visiunile mele întunecoase ale orei presente—toc nai precum se zice in Bretauia, sgomotul chiăei in broască face pe strigoi s’o ia la fuga.. Vezi-câ cartea aceasta imi vorbeşte de onoare, de tinereţe, de curagiu, de vigoare, de eleganţa, adică de adevărata Francia. Yezi-câ cartea aceasta imi da prilegiaI de a tracta despre un proect de educaţiu-ne, care imi pare un sursum corda. Şi tre-bue să se grabiască cine va să spuie chiar de astăzi ceea ce poate nu va putea spune măne. Negreşit, nimic nu dă mai mult nola şanvariului politic care nu seamănă cu nici un altul,—ca felicitările mele d-lni Jtiles Ferry. M aş fi prins pe capul meu ca nici o dinioara nu m’aş fi coborât la una ca aceasta. Insă d. Ferry a scăpat spnda fran-cesâ de cel mai cumplit al ei vrăjmaş — generalul Thibaudin. Şi dar d-lui Ferry, de la instrucţiunea publica, se adresează "’siatomul meu. Dacă el il realisează. in cursul celor două sau trei luni, cari, cel mult, mulţumim lui D-zeu —ii mai remăn să trăiască, D. Jules Ferry a se fi făcut două acte esc-leute, socotind căderea lui Thibaudin... Şi nu s’ar putea zice tot atăt despre nici un alt ministru republican ! * •ft -t- Ioan Ludovic, despre care vorbeşte Vigeant, a fost subt Restauraţiune un mare maister de arme clasic—cineva ca Racine al spadei. Avea un foc simplu. Nu’i roma-tismul şi incă şi mai puţin cabotinagiul de scrima. Acest sistem clasic nu impedica pe Ioan Ludovic de a fi un ingrozitor adversar pe tărăm. Trebue să se cetească povestirea duelului său cu floreta muşchetată şi nemuş-chetatâ. El dete adversarului său, de şi poate dibaciu, ca ripostă, printr’o tâetură. o lovitură de biciu aşa de teribila in căt nenorocitul căzu la pamăut, cu obrazul brăzdat... Mai târziu, la Madrid, intr’un duel solemn, el se bâtu pe rând contra cincisprezece maisteri de arme şi prevoţi italieni de la intăiul regiment. El le dete douăzeci şi cinci de lovituri de spada dintre care trei de moarte. S’ar crede cineva într’un romanţ de Alexandru Dumas tatăl 1 Dar Vigeant a cules aceasta povestire de la oameni cari o auzi' seră din gura unor marturi oculari. Şi apoi acest duel epic este menţionat in opul d-lui de Faulguomont. Negreşit nici utaul din maisteri noştri de aime de astâzi nu a avut un asemene succes. Moravuri noui s’au stabilit. Maisteri de astăzi nu mai ucid pe nimenei. Zic şi mai mult: ei se preocupa mult mai mult de a te invăţa să nu fii ucis, decât de a ucide. Duelul este mai cu seama, pentru un galant oua, un act de apărare. Scrima de astăzi are drept ţel de a'jmpuţina duelurile decât de a le iumulti şi Yigeant a inţelos aceasta de minune dând drept devisâ O' perei sale : ,Scrima este o artă de impăcă-ciune." Totuş mă cuprindo oare cum mirare să. văz aceasta devisâ semnată de acest Ioan Ludovic cari din cincisprezece adversari ucide trei, sluteste patru, despintecâ duoi şi chiorăşte trei. Eata un ciudat impâciuitor ! * * * Ion Ludovic continua a profesa chiar după ce a orbit. Vigeant zice foarte bine câ in acest om însuşit cu o voinţa de fer se produse un fenomen neauzit, comparabil cu al lui Beethoven, care a compus ultimele sale opere, după ce^a surzit. Unul cugetâj sunete. Celalt cugeta pai are şi riposte. Astăzi maisteri de arme se retrag pănă nu i adjung infirmităţile. Ei câştigă otium cum^dignitate. Aceasta mă mănâ la sistemul meu a cărui espunore va interesa poate pe cetitor mai mult de cât o diseuţiune zadarnica asupra politicei. Eu cer ca studiul scrimei să fie obligatoriu in toate stabilimentele de instrucţiune a-parţinănd Statului. Cer mai cu seamă ca acest studiu să inceapâ de mic copil. Yigeant povesteşte câ a fost atiDS adese ori de o fiinţă mică şubreda, condemnatâ la moarte deeatre medici la e tate de zece ani şi pe care o invăţase scrima precum se dă medicamente. Copilul devenise un trăgător minunat, sprinten şi un om foarte sănătos. Medici vă vor zice că generaţiunile actuale de tineri şi de fete au lipsa de sănătate. Cât pentru mine, eu am constatat că in esamelele de |revisuire pentru contingentul militar, numărul flăcăilor cari n’a-veau giurul regulamentar de pept, de 74 de centimetri, sporia intr’un mod înspăimântător. Francia slăbeşte, se atrofiază, se micşorează. Apoi, aceasta esplicâ sărăcirea spiritului frances şi resultatele sutrajului universal ! * * * Dacă aş avea un fiu de zece ani, el ar intra chiar de mâne intr’o sala de arme. Arta floretei este ca arta vioarei, copilul face mai multe progrese de căt omul. Când ineepe cineva prea târziu studiul scrimei, capătă o forţă mijlociei, care, nu mai sporeşte. Tot aşia e la bilard şi la e-securi. Eu aş face pe fiul meu să inţeleagă ca scrima este mai mult de cât un joc. Ca tatăl Spavtiat aş zice : „De la jocuri la lupte, sui-te, copile." Fie ce părinte nu poate să procure lee-ţiuni de câlâria fiului său. Dar o floreta costa mai puţin decât un cal. Tot atăt ca şi gimnastica, scrima da vigoare şi mlâdiare. Mai mult decât gimnastica, ea dă copilului curaj şi încredere de sine. In fine, intr’o epocă, in onre Sociotate a francesâ este fatalmente despărţită in duoâ tabere inamice trebuie ca tinerii jnoştri să aibă ca o dinioara, spada la coapsă — Spada de aci ’nainte democratică : floreta. Negreşit, trebue a păzi pe fiul său de escese-le cari mână pe trăgătorul de spadă la starea de bătăuş. Un bătăuş faimos ar cădea azi sub huiduitul publicului. Dacă aş fi tată, aş face pe fiul meu să inţeleagă câ floreta demuşetată este mai ales o armă de apărare. Î*C * * Dacă aş fi ministru republican al instruc-ţiunei publice, şi ferească Dumnezeu, aş face obligatoriu studiul scrimei. El ’miar pâre a ăncâ şi mai folositor decât studiul gramaticei. Intr’un Stat ultrademocratie, un tânăr poate face o frumoasă carioră —■ fără gramatică. Se poate zice chiar gramatica este supărătoare. Daca aş fi ministru, aşi renuucia de a instrui junimea cu cărţi noui şi aş aştepta cu răbdare zilele de restauraţiune cănd limbi de loc vor cădea din nou printre popor— aş aştepta nişte noi Rusalii ! N’aş vedea in poporul de azi decât un popor de decadenţa. Aş întrebuinţa meziile cele mai materiale pentru realtarea sa. Aş face să se socotiască pentru bacalaureat punctele scrime.... Da.... Auzitu-m'ati! -- Şi numele meu ar românea in işti naţionala. Şi aş fi întipărit efigia mea j cum un rege face cu monetole— in cr. noui din ţara mea. / / A pune sa se numere pentru bacalaui J punctele de scrimă — aci e tot ! Stmt scrimei ar fi obligatoriu, in fapt ! Nu strigaţi câ e un paradox 1 Nici data nu aş fi cutezat să fac această pro nere daca ea nu ar avea. pentru proncuj disciplinei şi spiritului militar, binefacIE cele mai neaşteptate. Armata francesa se ocupă indestul de scrimă, vedem ofiţ cari nu ştiu mănui o floretă, precum ^ dem, in marină, ofiţeri cari nu ştiu săi# noate. Aceşti ofiţeri, cari nu merg la sala i arme, au o incredere absolută in curat* lor. Ei ştiu că tărâmul nu este podt unei săli. Intru adevăr, duelul este un K salt in care luptători işi văd ochi. Acea» coustitue o deosebire insemnatâ. Dar s. ma trebuia sa fie adevărata higiena i litara. Deci, este important ca in regi mei scrima sâ aibă o situaţiune mai imp, tantă. De esemplu, aş voi sâ fie in fie-c. lună concursuri de scrima precum sunt ct cursuri de tragere—şi laureaţi să poarte mânecâ două florete de lâna sau de aur, pi ec ceilalţi au trâmbiţe de vânătoare! Mai deunăzi, am asistat la o tragere , infanteria pe hipodromul de la Yincenn Ţinta tragerei era un rotocol de carton i pe care un om, pus intr’o groapa, il pui in vedere şi il ascundea foare repede. 1 simplu soldat băgă doue-spre zece gloai din două-spre zece in această ţinta mişc toare. Negreşit acest brav mic Dumam fâră barbă şi venit nu ştiu de unde, val reaza pentru patria cel puţin zece oamei Ar fi mai tot aşa pentru scrimă. Un br, bun de sala de arme valorea douâ-zeci \ braţe de oameni in acele lupte cu baionei cari au sa revină cu cât tragerea indepă tata va deveni mai esactă şi prin urmar mai nesuferită pentru luptători. * ♦ * Otărîrea in privinţa admiterei punctejjll de scrimă, pentru esamenul de bacalaure .i âj ar spori neapărat numărul şalelor de arm-a) Preste două mii de posturi lucrative ar pi i tea fi date maisterilor şi prevoţilor din aiII mată. Scrima ar deveni infine o adevâra carieră in regimente. Vă sfidez sâ găsiţi v colonel care nu ar fi fericit de acest resu tat. Apoi, in timpul de faţă, imi place i: -destul să fiu de părerea colonelilor. Am vedea in curând duelurile impuţinăi du-se la număr şi in gravitate. Dueluri de ignoranţi sunt cele care sunt mai frt cuente şi cele mai primejdioase. Yigeant şi cei-lalţi maisteri dej arme a dispreţul cel mai profund pentru pistoj De sigur, duelul cu pistolul este foarte răi El are câte o dată alternativi : atrocitate sau ridiculul. Spada se mulţumeşte cu câte va picături de sânge, dar ea le voieşte Pistolul varsa valuri de sânge sau... nimic Dar pistolul este arma insultatului care nu ştie mănui spada sau care esteprea de tot inferior. Este de asemene arma omului care a îmbătrânit. D. Renan, despre care am vorbit mer curi, cere cu elecinţă către sfârşitul cărţeiji sale, ca Eternul se i ia viaţa înainte d tăiu duel seamănă căte odată cu neastânmi părul fetei, in ajunul ce'ei d’ăutăi nopţi de nuntă. Cineva are aceeaşi plăcere de a intălni pe omul sau pe femeia cu care a avut odinioară pentru ăntăia dată aceste întâlniri care adese ori suut mute iutr'u-nul şi in cel lalt caz.j Spada iubeşte mai ales pe cei juni. To- * * A fcişte pumro pe bătrâni inaisteri ,.qî pe bătrâui trăgători— precum I şte nuci pe bă'răni [poeţi ! * * * £ tare iaTiulemănă de a tracta in ?|e to eestiuni delicate pSuâ la esces. JjhUil de cunoscut case se ştie cum jnt de loc un matnmor. Sunt un jio—sau mai bine care s’a liniştit, i asemene că sunt dintre acei cari t se dea înapoi, nici chiar a rmn- , p-. nit am nici un merit de a 11 castă incordare. Intru adevgr, dacă i! ;ă data aş avea aerul de a da înapoi colo, iu Breiania, la ţara iiulee militari, pe lac, intr'o sea-i aburului, iu mijlocul a ciuci zeci împrăştiate in trestii—atunci picioare pe barca mea, voi aştep-ild de raţe sălbatice se treacă in pusului, un glonţ pornit din ver nuouimă ar ucide ca pe un erodiu hai i ar fi fo-d frieă, la Paris ! i tr a i tot ce cred că este adevăr urna urmelor, principala mea spa-ţjarte m'că, deşi in oţel, ca o spa-Ea se inmoae mai adese ori in lUile căt in sănge. Voi să zic—pana Ignotus (Figaro) Ecouri ' llarseillais" scrio „Unul din mem-ai insemnaţi ai coloniei ruseşti iiiia a primit o scrisoare particulară unuia din locuitorii Rusiei, care i bine informat asupra tuturor ce se petrec iu armata rusească, din această scrisoare, ce poartă 9 Septembrie, noutatea următoare: şef al cazacilor de Don a primit a guvernului rus un ordin secret, ,1’a transmis grupului al II, compus cgiineute de cazaci. Acest ordin unerea imediată pe picior deres-iîstor regimente, şi aceasta in prejmei rapizi mobilisări şi a intrării Jtiiă. Nici chiar ofiţerii nu ştiu in->r fi dirigeaţi ; dar toţi sunt eon-pţt găsesc in ajunul unui resbel ! serios, de oare-ce nici-unul nu se ' ca asemeni ordine n’au fost trans-Jmod secret şi celor-l’alte grupuri, hm cu atăt mai grav, eu cât aceste rente de cazaci nu ar constitui de. ogarda unui număr de o sută pană i cinci-zeci de regimente mobilisate. ■ ldintre marea Răspică şi lacul Arai. se ocupă acum numai cu projecte drum de ter, şi cu deosebite ideii pentru faceri de eanaluri. U-(sie mai insernnate planuri in a-in urmă privinţă constă in stabili-căi directe pe apă intre marea si Arai. Guvernul rus face in acest măsurători sub conducerea gene-ii rnaieflf, pentiu ea, in temeiul unor ă'ute mai nainte, să unească riul irya cu marea Caspicâ. Executarea letează ast-fel că intre deosebitele i mici, cari se află pe această cale, iw canale cari, după sfurşirea lor, Ici in acelaşi timp legătura direc-i intre marea Caspica şi lacul A-Amu-Darya se varsă in Iacul Arai. 'perire de mine none.—Se anunţă rea aproape in acelaşi timp a u-11 in Australia şi Amerca. Cele din I copiind mult argint şi plumb şi i regiunea Taebauringa, aproape le sudice ale Ausrtaliei, la o inii11 de 800 mile de Sydney Desco-^r se datoreşte unui Elveţian, sta-Ailcania, care după ce a explorat I* 5 iu ui o regiune necunoscută, su-f'ato privaţiunile posibile, in mijlo- II umi mari primejdii, a văzut in ■ P urmă munca sa incoronata cu suc- ă devenit stăpânul unei averi imen-] jumătate din concesiunea minelor ( ac°rdată lui de cătrâ guvernul coI tele Unite noile mine descoperite ! gi-simente de cupru de o bogăţie linară, şi se află ia vest de Butte lontaoa). Patru dintre ele se află f;: exploatare şi poartă numele Ana-Colusa, Gagnon şi Bel. Bogăţia " Anaconde permite o exploatare : ie 17 mii de tone de aramă, pe i;o Ţinto din Spania abia da 11000 * an. y. Cov. Naţiunea trar| re e : "Clî chii'ă VnUnire urmato- Uncle se. ia opri geniul omenesc ? —* acostă întrebare delicată nu mal stau la îndoiala a răspunde : Nu se va opri. Iată că un comedian american James Steele Mic-kaye—acelu-a’şt care a creiat rolul Ilamlet, in Crystal—Palace, sub direcţiunea Tom Taylor—a inventat un scaun, destinat pentru şalele de speitacul şi care ofeiâ acesta particularitate minunată că indată ce se ridică porsona, partea pe care şeduse se ridica automatic în tocmai ca nişte braţe, ca şi cum ar voi cine-va să strige: «Ah! domuo ! domne!, Acesta mişcaro lasă, prin urmare, un loc egal care permite o repede circulaţiune în cazuri de panică. Dar nu se mărgineşte aci perfeeţionare-lucrului. Sub scaun, un loc este filcut pentru pălăria spectatorului, ceea ce evită multe accidente obişnuite în tetre. Acesta iară'sl nu e totul. La spate, un sistem de apedinee pornite să aşccji pardisiul sau altă haină. Nici asta nu este tot. Alături un mic colţ este rezervat pentru baston — şah umbrelă. Un punt final. Nu mal stau la îndoială a declara că acâstâ creaţiune este cu mult mal pre sus de tote creaţiunele făcute de James Mackay e în Eamlet şefi în Otello. Dar mi se pare că nu este cemplectâ. Un om aşa de practic ar fi trebuit să se gândescă că viaţa teatrală nu comportă numai o pălărie de spart în fund, un pardisifl de giolit, un baston sad umbrelă de instalat Era greu de a împinge confortul pâuă la cele mal din urmă margini şi d’a urmări pină 'n capăt programul schiţat. Ast-fel, fie-care dos de fotoliu ar putei să conţină pentru spectatorul aşezat îu faţă un mic cadran orariu care ar uşura plecarea exactă a acelora pe cari [afacerile îl chiamă înainte de sfârşitul representaţiel. O măsuţă interiorâ ar putea fi scosă după voe; ea să conţină o loruetă, un program, un album cu fotografia actriţelor, sandwici şi o bntelie de pale-ale. De ore ce ştiu cât de plictisitor e-te a aplauda, a’şi pune la drâpta un buton electric care va permite door scândurile a se lovi una de alta imitând sgomotul aplause-lor şi acesta în tot timpul cât se va apă-^a pe butOD. Un alt buton, pus la stânga, va deschide un fluer pus în comunicaţie cu o maşină de vapor. El va servi pentru protestarea spectatorului contra jocului actorilor sau ne-dibâcia autorilor. In sfărsit, pentru piesile plicticose, un resort va permite să se desfacă scaunul, ca în vagonele-paturî, şi să se facă din el un pătişor în care orl-cine va putea dormi somnul nevinovatului. Iacă ideia mea; ea mi se psre tot aşa de practicabilă ca şi aceia a d-lui Mackaye şi chiar am pus de gând s’o complectez. Caut acuma dacă nu cum-va s’ar putea, înhămând un cal de fie-care fotoliu pus fiecare pe câte patru rotiţe, să se conducă spectatorul până acasă. Medicină socială, DOICILE Statistica din ori ce ţară demonstrează mai mult sau mai puţin, că descreşterea popu-laţiunii coincide in parte cu căderea in di-suetudine a datoriilor maternităţei. Opiniunea publică se va emoţiona, când s’a recita quotidian perieulele ce planează asupra micelor fiinţe incredinţate doicilor, şi marea lor mortalitate, ca consecinţa. In ţara noastră doicitul — ca multe rele imprumutate—s'a intins ca „pecinginea11 m toate clasele societâţei. Şi tocmai pentiu acest cuvănt, am dori să ştim : cum medicina socială, şi igiena infantilă n’au ridicat vocea şi n'au deschis inci un capitol de organisare şi de administrare pentru aceste mume de lapte? Luatu-s’a vre o iniţiativă asupra acestei chestiuni, care este o adevărată problemă de salut public? Nu resare nicăeri ! Din contra, privim că acest rău cu căt ia proporţiuni mai desastroase, cu atăt se face tâeere împrejurul mormântului, tot-d a una deschis, unde dispar atătea victime nevinovate. . Multe spirite generoase, in ţările inain- faio. nu tras atenţiunea asupra stârei deplo-r.iuilo a -piierirutturei;“ cu toate acostea, remediu] pare să iie greu do găsit, La noi, ma, mult ca iu on ce ţară, trufiile să se găsească remediul aee » > Rom. de construcţii 5001, > > , de Asig. Dada-Rom 300 1. » » » » » Naţionale 200 1. Diverse Anr contra argint. . . . . » > Bilete de Banque . . Fiorini valoare Austriacă. . . . Mărci germane................... Bancnote francese............... Câmp. Făud 92--- 92'/r 90--- 90 983/v 99'lz 102',., 103,1, 83't. 84i|4 232 --- 236 :*13/4 92:/, 1021/4 103'i* 87, a 881/4 98‘L 99--- 1021/4 103- 33--- 34 lo 1?45 1360- 207 --- 209- 232- 237--- 140--- 442- 6i--- 272- 2 W, 2 2 'U 2 ■ 2101/., 2.12 1 23, 1.25- 99'kl 10O'/t TIMPUL BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI 2 octomb. 1882 STTJ-Au-TTJIsriE-A. STJIMI.A.IR.A 17 septemb. 1883 1 octomb.1813 A «tiv 222(50865 23525755 8786980 9836552 23285278 10699337 812100 231091 167414 34421532 134026907 12000000 288933 85219560 813193 328582 35376639 13402690' Casa (Monedă metalică şi ling. Portofoliu (Bilete hypotecare Efecte de incasat (Efecte rumâneşti (Efecte streine Impr. garant cu Ffec. de Stal. Fonduri publice Rentă Fond de reservă Imobil Mobilier & maşini de imprim, Cheltueli de Administraţie. Deposite Libere Conturi curente Conturi de valori r* ii V Capital. Fond de reservă. Bilete de bancă în circulaţie, Profit & Pierdere I semestru, Dobân. şi Benefici div. II semes. Deposite de Retras Conturi curente Conturi de valori 37221760 36477482 25368560 25377180 235953 6957257 12295800 12250447 7394958 7590050 29170414 29287634 11949925 11998680 514702 514702 836501 836501 219185 219185 101419 129759 10493290 9755740 45095380 44487738 1738188 18a8408 182636037 187770763 12000000 12000000 . 514702 514702 101282830 100841970 1123145 1123145 379668 409512 10493290 9755740 56444878 62671088 397524 454606 182636037 187770763 _ _ MARELE MAGASJN n CAVALERUL DE» i j u CM O 25 O > o o o CJ> l/)’ c3 fi * * ¥, fi * fi # * * * * # ¥t Admlnistraţiunea: PARIS, 22, bulev. Montmartre. GRANDE-GRILLE—Afecţiuni limfatice, boia căilorii mistuitâre umflarea ficatului ş’a splinei, opstrucţiunl viscerale, calcule biiiare. HOPITAL.—Afecţiuni ale căiloră mistuitore, greutate la stomacila mistuire grea, nepoftă ,dc măncare gas-tralgie, uispensie. CELESTINS.—Afecţiunile renichi-lord ale beşicel, nisipfi, oătră, gută, diabetă, albuminăciă. HAUTERIVE. — Afecţiunile rini-cbilorfl. ale beşicel năsipil, pătră, gută, diabetă; albuminăriă. _ A sd cere numele isvornlui pe capsulă. Deposilfl In BucurescI la DD. War-tonovitz şi Herţof.. 2. HEBTEU ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str Ştirbey- Vodă No. 9. Prin. aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n a avut ineâ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingătoare de această artă precum; Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele do posatsunt in toate zilele, atăt in timp frumos cât şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pănâ la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vânzare. 5 * **x*xx*xi£rejppre************** Par preş âlente j'ai l’lionneur de re-commander l’honorable public mon ate-ier artistique arrange d’apres Ie systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs —Les prix sont reduits et le travail tres fm. L’honorable public qui n a pas encore eu l’occasion de se convaincre re mon travail n a qu’â nous lionorer de sa presence et nous esperons qu’il s assureda facilement de la pefection de mon atelier. — On se charge de toute espece de travail cor.cernant cet art, comme; reproduetion, travaux a l’etat uaturel etc. — On peu-paser tous les jours. quelc temps soit beau ou ouvert, depuis 9 heures du mălin jus-qu’â 4 henros apres midi. MA0ASIN fondat in 1879 1 aş DE ' dţt ÎTâtrnl Na I Ratare COLONIALE SI DELICATES B. B. HOGIÂNU VIS-A-VIS DE TIIEATRUL NAŢIONAL Ai • V* [Kf Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele BSuturi fine. Aniset dubln de Olanda. Aniset (le Bordeaux. Absent de Sula Ananas de la Mnrtinique. Banane de la[Bayona. Benedictin-Bitter de China antifcbric. Biter din via Providenzel anti Coleric, r Cliartreuz alb. galbin, si Yerde de la grand Uliartrenz Francia. Curaso do Olanda, alb, verde si orange sec, de la YiinandFoclun { / "" ' ' ' - ' " " “ ia, K . Pipermint. verde, galben, şi alb do la Oet. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fin champagne. din Cognac. Liqnernri i . \ tot telul de gusturi de la Mai ie Brisard, din Bordeaux, Renu- i mita Mastică de Hio,Maraschiuo Ţuică Naturală. Bomnri adevS-'ţ rate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin, Puncb in Cognac. ,1. ţeflt Bhum şi in Kirsc-h. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, • Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo- ‘ beşti, Drăgăşani si de Dealn mare. lreţnri moderate, servi-cinl conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. J0SEPH SANDR0VITZ 16. BUCUBESC — CALEA VICTORIEI — 16. 22 ZJD 22 IN RATE LUNARE ■MM Lti I m vo i * CC