■J OI 6 OCTOMBRE 1883 AdmiiUgţratin, Oaloîi 'Victoriei rVr. 32. ANUL AL VIII —No. 22q ABONAMENTELE ft’.u ţ»ra, pp an . , , pp 6 luni pe S innl. 1 strOiftiate pe an . (0 lei 22 iei 12 lei 6U IpI fentele ae priimeic la lduiinietraţle. I PUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. iV. 40 Reclame pajg. III . . .1 50 * , II . , . , 2 50 Capitali 10 bani nnm&rn ‘stricte 15 bani nnm&rn I irtor: M PALEOLOGIJ REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. lisanţarile ţi inserţiile 9e primesc Kucur«ştl , Ia Administraţia ziarnînî ia Fioua, la binrooriîe de anonţari HeiuriC Sclialek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-«tein 2;—Paris, C. Adam, rae Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-t«i Anoi 51. Scrisorile nefrancate nn se primei .Kanoscrisele nulmprimato se ard. H UN C IU | Tf domnii abonaţi din capitală şi 1 districte, a căror abonament a ex-t. sunt rugaţi a achita costul căt ‘ cintărziat. Administraţia feiiciiresti, 5 Octoinbre 1883 furnal des Debats a publicat, in niprul sâu de la 13 octombre stil . o corespondentă, din Bucureşti, >. pentru precisiunea şi imparţiala ei, este mai presus de ori-ce [ii. Ea resumă situaţiunea noastră jală cu o acuratetă de stil şi cu orţă de cugetare cum numai un iabnt ar putea-o face. )l> aceea noi ne credem obligaţi . pune sub ochii lectorilor l'im-n. şi nu credem că i-am putea JBtn loc mai potrivit de căt in frun-Icoloanelor noastre. „întreaga presă europeană se upă in momentul acesta de ali-jtele se pregătesc in vederea mtualităţilor mai mult sau mai in apropiate, şi nu este sgo-'t de căt de anexarea Romă-ţei la alianţa austro-germană. Aceste puteri, după ce au atras f Italia, vor sfârşi priu a face 1 graviteze in orbita lor pe toate iţele secundare cari s’au ridi-'t in acest secol pe dărâmăturile Jperului otoman. Călătoria re-flui Carol, la Berlin mai ăntăiu, loi la Viena, urmată imediat de Îrevederile dlui Brătianu cu con-e Kalnoky şi cu prinţul de usmark, iudică evident că o evo-iţiune hotărătoare s’a operat la iureşti, şi, cu toate desminţirile .n ce in ce mai timide ale ziarelor oficioase ale cabinetului romăn, || pare evident că o alianţă mai uit sau mai puţin strănsă va îfla răcelei şi ostilităţii, ce, pănă acea_zi, caracterizase relaţiu-i Oe României cu puternica sa ecină. „Ciudat lucru! Tocmai in România nu se ştie ce s’a făcut şi jbîi ce se pregăteşte in acest ţioment. Romănii sunt reduşi a Iuta in gazetele Occidentului pte va informaţiuni cari să ’i ată lumina asupra soartei ce le 'te reservată şi asupra rolului vor avea să joace, in cas de frmplicaţiuni viitoare ; şi acest F’por, dotat in aparinţă cu insti-|iţiumle cele mai liberale şi care a dat luxul costisitor al unui ecanism constituţional din cele j>ai perfecte, se vede dintr’o zi iji alta îmbarcat intr’o alianţă ce ijimic nu anunţa, tărăt in nişte jj?d cu totul necunoscute şi prâ-jârate de pericole, fără a fi fost l'iisultat sau cel puţin prevenit. Totul s’a petrecut, totul s’a hotărât intre regele Carol, şeful cabinetului şi căţi va confidenţi intimi ai acestui din urmă, in numărul cărora ar fi temerar să se afirme că figurează toţi colegii săi din minister. „ Cuvîntul acestei anomalii este că iu Romănia regimul parlamentar nu este decât o ficţiune; in realitate, ţara este guvernată in chipul cel mai dictatorial de voinţa a tot puternică a d-lui Brâ-tianu şi de influenţa nedespărţitului seu prieten d. C. A. Rosetti; intreg restul nu se socoteşte in nimic. Colegii d-lui Brătianu sunt nişte comparşi(figuranţi)pe carii pune, i dă jos şi-i inlocueşte dupe voinţa sa; nici unul n’are'o valoare personală sau o situaţiune politică considerabilă; ei intră in’minister nu se ştie pentru ce; şi ies intr’ un mod brusc; reintră apoi pe neaşteptate ; sau ăneâ, după capri-ţiul stăpânului, trec succesiv prin toate departamentele. Totul se petrece in general iu lipsa Camerelor, fără ca vre un vot al Parlamentului să dea cuvînt acestor remauiări cari se repetă cel mai puţin de două sau trei ori pe an. „ In căt priveşte pe Senat şi pe Cameră, ambele elective, ele sunt produsul curat al ingerinţei administrative in alegeri. Intr’o ţară unde din nenorocire aproape toată lumea, direct sau indirect, atârnă de administraţiune; unde puţinii alegători cari cutează să voteze cu independinţă se văd persecutaţi, eficacitatea controlului parlamentar devine ciudat de ilusoriu, şi, dacă vreun deputat rău avisat ar vui să ia in serios dreptul ce are Parlamentul d’a face şi d’a desface pe miniştri, d. Brătianu ar putea să’i respunză ca şi altădată vasalul rebel al regelui feodal: „ Cine te-a făcut conte ? — „ Cine te-a făcut rege f “ „Dar preşedintele Consiliului nare să se teamă de întrebări indiscrete ; in ultimele alegeri presiunea guvernului a fost aşa de scandaloasă, in căt puţinii candidaţi independenţi cari reuşiseră, ca prin minune, d’a silui porţile Camerei şi a Senatului, depuseră indată mandatul lor declarând că refuză a face parte dintr un simulacru de representaţiune naţională, şi se abţinură d’a lua parte la alegerile complementare. Parlamentul d-lui Brătianu reaminteşte deci foarte exact, in acest moment, faimoasa cameră c- gipteauă a lui Ismail Paşă, şi regimul parlamentar este acolo practicat ca pe pămăntul Faraonilor... Dar, vai! nu ca in timpul lui Sesostre. „Daca, cel puţin, s’ar putea spera d’a se găsi in d. Brătianu siguranţa vederilor, soliditatea principielor, consecinţa in ideile ce caracterisează pe adevăraţii bărbaţi de Stat ? Aceste calităţi ar putea pănă la un punct oare care să scuze pe ministrul care, in împrejurări aşa de critice, a ridicat o mănă temerară asupra Constituţiei ţării sale, i-a falsificat toate resorturile şi s’a privat de toate garanţiile ce controlul Adunărilor şi libera discuţiune oferă miniştrilor unor ţări inde-pendinte spre a le protege contra proprielor lor ilusiuni sau antrenărilor lor. „ Din nenorocire, caracterul politic şi trecutul dlui Brătianu sunt pline de contraziceri, de incohe-renţe şi de greşeli cari nu sunt făcute spre a asigura opiniunea publică asupra viitorului ce se pregăteşte pentru Romănia in acest moment cu deosebire grav. Căteva pilde scoase dintr’un trecut ăncă recent nu indică decât prea mult ceea ce cu drept temeiu poate fi de temut pentru viitor. „In 1868, cabinetul Brătianu se aruncă cu o astfel de ardoare in politica prusiană şi anti-fran-ceză, iu căt Împăratul Napoleon III, care a fost pentru Romănia un protector generos şi constant, se vede silit a cere imperativ res-turnarea ministerului, al cărui preşedinte era d. Brătianu. La această epocă, d. de Bismark declară in Parlamentul prusian că căderea ministerului romăn, in luna lui Novembrie 1868, încordase situaţia intre Franţa şi Prusia. „Doui ani in urmă, in timpid răsboiului franco-prusian, partidul al cărui cap este d Brătianu (şi care, in momentul acesta se afla înlăturat de la putere) se declară partizan sgomotos al causei franceze. Violenţa ziarelor Stângei, insultele lor la adresa Germaniei întrec tot ce exaltaţiunea patriotismului celui mai ardinte a putut să inspire presei franceze in aceste împrejurări dureroase, (iare era scopul acestor simpatii sgo-motoase ? A atinge sentimentele intime ale prinţului german chiă-mat a domni asupra României şi a găsi un pretext spre a insulta naţiunea căreea el datora origina sa, şi armata in rangurile căreea servise. „Cum oamenii aceştia cari, in 1870, plângeau la nenorocirile Franţei şi declarau sus că Romănia, soră mai mică a marei naţiuni latine, n’au alţi inamici de căt pe Germani şi germanismul, vor să angajeze in momentul acesta pe Romănia intr’o alianţă cu Germania şi a face să intre intr’o combinaţiune politică manifest îndreptată contra Franţei? Cum cutează ei, uituci de bună voe a greşalelor politicei lor puţin abile, să arunce asupra Franţei crudele decepţiuni suferite de dânşii la Congresul din Berlin şi in cestiunea Dunării ? „vn 1875, cu ocasia unui neofensiv tratat de comerţ incheiat de ministerul conservator cu Austria, d. Brătiauu şi partidul sâu strigau trădare şi declarau că gu-| vernul a vândut Romănia contelui Andrassy. Prin o ironie a soartei, ministerul care pregătise con-venţinnea comercială cade inainte de ratificare, şi tocmai d. Brătianu, devenit ministru, semnează instrumentul definitiv, după ce semnase, ca deputat al oposiţiunii, o 1 petiţiune care ruga pe priuţ să useze de prerogativa sa spre a nu sancţiona votul convenţiunii! „ Azi d. Brătianu nu inebeiă cu Austria un simplu Jtratat ?de comerţ, ci un pact de alianţă care poate ţâră pe Romănia intr’ un resboiu in care are de perdut totul şi nimic de câştigat. „ Opiniunea nu se ’nşeală aci; bnnul simţ, experienţa unui trecut recent şi dureros, totul indică României că singura cale de urmat este neutralitatea, şi că alianţa Statelor mici cu cele mari este aproape mai totd’auna o păcăleală, când cele mici n’au un ade-vârat bărbat de Stat care să prevadă viitorul, să desbată şi să asigure interesele lor. „ Mai antei u, orce alianţă direct sau indirect îndreptată contra Franţei isbeşte violent sim-patiele foarte sincere, foarte vechi şi foarte justificate. Cu toată vecinătatea Austriei, a Germaniei şi a scoalelor lor, numai in Franţa, ăncă de la ăntâiul sfert al veacului, la o epocă cănd comu-nicaţiunile erau inceate şi grele, Romănii mers-au să caute sciinţa şi pe profesori pe cari ăncă uu’i puteau găsi la ei ; de mai mult de cinci zeci ani, tinerimea română la Paris a făcut sau şi-a complectat studiele; pentru foarte mulţi Români, Franţa este o a două patrie; literatura sa, limba sa, ideile sale domnesc, nu numai j la Bucureşti, ci in toate centru-rile importante ale ţârii. „ In sfârşit, Franţa a făcut adesea României servicii importante iu imprejurări critice; unirea celor două principate, emanciparea lor graduală de suzeranitatea turcească, soluţiunea afacerii mănăstirilor Închinate comunităţilor străine, toate aceste cestiuni capitale au fost resolvate mulţă-mită sprijinului şi profecţiunei Franţei . „ Evident că, daca, printr’o fatalitate oarecare, Romănii s’ar vedea siliţi a alege intre simpa-tiele lor franceze şi intre interesele superioare ale ţârii lor, datoria către patrie ar domina orce ; dar pentru mulţi dintr’ânşii, aceasta ar fi o sfăşiare dureroasă; şi, căt timp nu este trebuinţă absolută, imediată, demonstrată, o alianţă îndreptată contra Franţei este nu se poate mai nepopulară. „ Mai mult ăncă, or ce participare la un râsboiu intre adversari aşa de formidabili este plină de pericole; stricăciunile armatelor beligerante intr’o ţară cu totul deschisă ar sfârşi prin a ruina nişte populaţiuni cari de altminteri au vâzut trecând pe teritoriul lor multe invasiuni şi foarte multe armate străine. „Nu ne vom opri d’a face să reiasă aci avantajele şi pericolele ce Romănia ar intălni intr’o alianţă cu Austro-Ungaria sau cu Rusia; este d’ajuns a învedera situaţia generală a regatului romăn, a constata neorânduiala de nedeecris ce domneşte in administraţia şi finanţele ei, disprepul ce se are de legile ei, nesiguranţa ce caracterisează politica cabinetului Brătianu, in sfârşit starea fruntariilor deschise de toate părţile, spre a inţelege pănă la ce punct neutralitatea se impune. „Trebueşte ăncă, pentru ca această neutralitate să nu fie un cuvânt zadarnic, d’a fi in stare a face ca ea să fiă respectată. De sigur, nu ar putea fi cestiune pentru Romănia d’a ţine piept mult timp, fiă Austro-Ungariei, fiă Rusiei; dar, prin mijlocul unui bun sistem de apârare şi a unei politice îndemânatică d’a menaja pe puternicii sci vecini, ea ar putea isbiUti să le facă a găsi mai mare interes d’a-i respecta neutralitatea de căt d’a o viola. Sistemul acesta de apârare există el oare ? Nu. „Prin urmare, pentru a ridica fortăreţe, pentru a le arma, trebueşte timp şi bani; timpul grăbeşte, şi este indoios că se va găsi TIMPUL sutimi de milioane ce ar trebui să se ceara unei ţări deja încărcată peste măsură cu imposite şi căreia guvernul d-lui Brătianu i-a tocat nebuneşte toate resursele. „ Pentru ca neatârnarea Romă- INFORMAT IUNI Institutorii şi profesorii din Galaţi au luat hotărârea a se adresa in cor-pore cu o cerere d-lui ministru al ins- trucţiunei publice pentru ca să stă-ruiască a se pune in aplicare de la niei, dupS oe a fost recunoscuţi 1 Octombre legea pentru flceare» şi ’ r gradaţia profesorilor. de către Europa, să intre in domeniul realităţii, ar fi trebuit să se pună la lucru indată după răs-boiu, a nu lăsa a fi stăpânit de temerea d’a’şi perde popularitatea a nu jertfi unor manifestaţiuni ce se ştiau nefolositoare şi cari erau blesante pentru Rusia prietenia acestei puteri, o indemnitate de răsboiu considerabilă şi avantajele teritoriale şi strategice oferite României la Congresul din Berlin. Mai puţine frase şi acte politice : iată ceea ce ar fi trebuit! D. Brătianu ar fi cules in intrunirile publice câteva aplause mai puţin, dar România ar fi câştigat o fruntarie ce se putea apăra; milioanele ce s’au refuzat ar fi servit d a pune ţara in stare de a’şi apăra neutralitatea şi a ridica a doua zi după răsboiu fortificaţiunile la cari s’au gândit d’abia azi : cinci ani prea târziu! „In scurt, de oare ce s’a făcut răsboiu alături cu Rusia, de oare ce s’a venit in alei ajutor, atunci cănd i se cunoştea intenţiunea hotărâtă d’a revendica Basarabia, devine neexplicabil că se schimbă politica şi că se ceartă cu aliatul său din ajun in momentul cănd nu mai era trebuinţă de serviciile României, resemnăndu-se ast-fel d’a perde fructul victoriei plătită cu atâtea sacrificii. „In ceasul acesta, ţara ar fi armată, fruntariile sale ar fi inchise, .şi ar putea invedera viitorul, daca nu cu incredere, cel puţin cu mai mică ingrijare. „Nenorocirea României este că n’a avut in capul afacerilor, — in ariii ce au urmat dela tratatul din Berlin pănă la actuala crisă — un om independent, cu un caracter destul de ’nalt spre a se. pune mai pre sus de interesele partidului seu, cu o moralitate destul de mare spre a nu ceda poftelor nesăturate ale creaturelor sale, cu un patriotism, insfărşit, destul de curat spre a jertfi or ce preocupaţiune personală binelui şi mărirei ţării sale !“ D. 0. A. Rosetii, represintantul colegiului III din Capitală, a adresat alegătorilor săi o scrisoare, prin care ’şi dă seamă de modul cum şi va indeplini mandatul. Peste căte-va zile se va face primirea provisorie a liniei Buda-Slănic. Se vorbeşte de retragerea d-lui Dabija din guvern. Mulţi ved in această retragere o deosebire de idei intre d. Dabija şi d. I. Brătianu, in ceea ce priveşte politica din afară. Am anunţat ieri că la posta din capitală s’a descoperit delapidări de bani şi falsuri in acte publice. Parchetul fiind anunţat, s’a delegat un procuror şi un judecător de instrucţie care s’au transportat ieri la oficiul postai spre a face anchetă. Mai mulţi funcţionari sunt deja arestaţi. Frauda consistă in aceasta că, la incasarea diferitelor taxe, funcţionarii culpabili treceau in registru cu matcă sume mai mici de căt cele ce inca-sau, oprind prisosul pe seama lor. In urma acestei descoperiri, d. Fi-lip Luţato, unul din funcţionarii implicaţi in aceste abuzuri, a incercat să se sinuciză, injunghiăndu-se c’un cuţit. El a fost indată transportat la spitalul Golţea. Rana este gravă, dar nu mortală. Dănsul nu voeşte să declare nimic; susţine numai că falsul ce i se impută rezultă dintr’o simplă eroare de ţifre. Cercetările continuă. sunt doua ferestre, numai una este in lucru cea alta sta iuchisâ. Pentru ce nu se satisface publicul puindu se la disposţie mijloace pentru mai multa Înlesnire la primirea depeşelor interne? Atragem atenţia d-lui director şi ’l r u-găm sa nu creada ca face economie prin suprimarea unui funcţionar care este indispensabil. Adesea am văzut persoane cari s'au lipsit sa mai dea depeşe şi au plecat exprimând cuvinte de nemulţumire contra serviciului nostru telegrafic. * Am vorbit de cate-va ori asupra contrabandelor. lata acum un cofiict ivit din aceasta causă. D. Anton fierar, cu domiciliul la bariera Cherestelile, a voit să introducă o coutra banda in capitala. Perceptorul şi controlorul de la acea bariera ’i a interzis asemenea fapte. Dar in zadar, căci Anton Fieraru cu ori-ce preţ voia sâ’şi execute ideia şi din aceasta cau sa a Inat la bătăi pe perceptor şi controlor. A mai intervenit şi sergentul de uliţă şi acesta a măncat bătaie. rămânând ca faptul sâ se ancheteze la urma. * 0 crudă durere a isbit pe onorabila familie a d-lui D. Bratianu , directorele ziarului Naţiunea. Lia D. Brătianu, fiica cea mai mare a d-lui D. Brâtianu, ş a dat ieri seară sfârşitul. Fiă-i ţărâna uşoară ! * Schimbările in magistratură şi numirile la tribunalul Ilfov se vor face in sâp-tamăna viitoare. Puterile aliate Manevrele vor urma ast-fel : La 6 octomvrie dimineaţa, Regele soseşte la Cămpina şi va sta in mijlocul trupelor pănă seara, cănd se va intoarce la Sinaia. Acelaşi lucru va avea loc in zioa de 8 Octomvrie la Băicoiu. La 9 octomvrie dimineaţa, Regele va sosi la Ploieşti. Aci se va da seara o masă regală la care vor lua parte toate notabilităţile oraşului. La 10 octomvrie se va face defilarea trupelor. Dacă timpul nu va fi urît, va veni şi M. S. Regina de la Sinaia ca să asiste la defilare. CRONICA Consiliul do administraţie al soeietăţei Funcţionarilor Publici, in şedinţa dela 22 Septembre 1883 a decis să se comunice prin ziare că Funcţionarul public, apărut in capitală, nu aparţine Soeietăţei Funcţionarilor Publici, după cum au crezut cele mai multe persoane. Curtea cu juraţi din Puhava a judecat la 27 Septemvrie procesul lui Portnenko, funcţionar Ia posta rusească, acuzat pentru furtul banilor trimeşi de guvernul nostru d-lui colonel Arion ca să cumpere cai din Rusia. Acuzatul a fost achitat. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris 15 Octomvrie. — Se asigură China a retras trupele ce concentrase fontiera Tonchinului. Petersburg, 15 Octomvrie. — In urma unei sperieturi ce s’a produs in sinagoga din Zuruka (Podolia), sunt vr’o patru-zeci de persoane moarte şi 30 rănite. Âgram, 16 Octomvrie. — Azi dimineaţă vechile mărci oficiale,jscrise inlimba'un-garâ şi croată, au fost scoase in prezintă comisarului guvernului şi a unei companii de soldaţi ; ele fură înlocuite indată prin alte mărci, care nu poartă nici o inscrip-ţiune. Catedrele de istorie, de limba elenă şi de limba franceză de la gimnaziu din Piteşti, neputăndu-se ocupa in mod provizoriu, s’au pus din nou la concurs. — Concursurile se vor ţine la universitatea din Bucureşti, in zioa de 30 Maiu 1884. La 10 Octomvrie s’a judecat la tribuna Iul Dolj secţia II procesul lui Ştefan Poli-crat, fostul casier al comunei Craiova care a delapidat vr'o 15 mii de franci. Prevenitul a fost osăndit la trei ani de puşcărie * B.^Public intreabă : Ştie d. diroctor că, la primirea depeşelor, este atăta aglomerare in căt, pentru a da o depeşă internă, trebue cui-va aproa pe o oră? Ar fi bine să se intereseze mai de aproa pe de serviciul ce’i este incredinţat. La primirea telegramelor interne, de şi Ziarul „Debats“ dela 12 Oct. st. n. scrie următoarele : „Jurnalul „Temps" crede că poate .'.firma dupe informaţiuni particulare primite din Viena, că conduita regelui Mi an al Serbiei la intrarea in statele sale, a produs in Austria o mirare amestecată cu nelinişte. Miniştri austrieci il sfătuiserâ să se inţelergă cu partida radicală şi să facă a intra in minister doi representanţi din noua majoritate ; ei ’i recomandaseră să evite eu in-grijire orice măsură violenta şi care ar pu tea fi interpretată ca o ameninţare contra opiniei publice. In loc de aceasta, regele s’a grăbit, intrând in Belgrad, a constitui un cabinet de afaceri, a amâna parlamentul, a incepe o campanie politică şi administrativă destinată să sugrume resDtenţele radicale, ce se manifestase cu atâti 'iroraot in timpul alegerilor. Se crede la Viena, râ lucrând ast-fel, el a ascultat de inspiraţiu-nile din Germania şi apariţiuuea manifestă a influenţei germane in Orient, la care nu se aşteptau, provoacă oare care emnţiuue la bărbaţii de sfat, cari sperau «a luc eze numai la triumful supremaţiei austriece in Balcani. Ne vine să credem că sunt exacte iu-formaţiunile din „Temps". Nu « pentru prima dată că noi constatăm la miniştri austriaci intenţiuni moderate, pacifice şi conciliante ; nu pentru prima data observăm un fel de repugnantă cu care ei merg spre acele ţinuturi ale Orientului ce ’i tentează şi ’i ingrozesc iu acelaş timp : dar totodată nu pentru prima dată vedem silin-,ele lor de a se opri in calea periculoasă, pe care au apucat, contrariaţi de mâna puternică ce’i impinge tot inainte. Li sunt legaţi de Germania, ea nu le lasă libertatea mişcărilor lor. Ea le-a asignat misiunea ce trebue să indeplineascâ ; dacă se vor da inapoi, dacă se codesc, ea are mijloace de t’i sili să urmeze mersul aventurios ce trebue sâ’i ducă la Byzanţ sau in prăpastie. Istoria alianţei austro-germane nu permite nici o indoială in această privinţă. Se ştie cum această alianţă, ce mult timp a fost un menaj de doi, inchis cu ingrijire, de o intimitate aşa de strânsă incât nimeni nu putea fi introdus, s’a schimbat cu timpul intr’un menaj aşa de deschis incât toată lumea a fost admisă in el şi că, după Italia, regatele mici dunărene au fost chemate pe rănd la onoarea de a participa. In timp de mai mulţi ani luna de miere a Germaniei şi a Austriei n’a fost intunecatâ de nici un nor. Austria, fiind fericită că a obţinut amicia cea mai puternică a Europei, orbită de magnificele perspective ce ’i deschidea această amiciţie pe Marea Egee şi pe Bosfor, nu simţea ancă cât avea să o coste Plină de speranţa şi de incredere, ea lăsa să fie tentă incetinel spre minunile Orientului. Cu toate astea puţin câte puţin ea s a deşteptat dintr’un vis aşa de incăntâ-tor ; viitorul i s’a arătat nu ştim in ce licăriri protetice. Ea a inţeles, că frumosul vis oriental, in care era legănată, va ajunge fatalmente in curând la un resboiu sângeros cu Rusia. Iuima i s’a turburat şi conduita ei a devenit ceva mai puţin conformă cu dorinţele şi voinţele [Germaniei. Atunci s’a născut alianţa triplă. S’a vorbit mult asupra triplei alianţe şi asupra rolului ce avea să joace Italia. Cât despre noi, nu ne am indoit câ această din urmă putere nu era insârcinatâ si facă oarecum ca acordul austro-german să treacă din pe-rioda de preparaţiune in perioda de acţiune. Italia are de misiune să dea curaj Austriei, să o mânţinâ pe calea bună, să o impingâ puternic spre Rusia. Devenind triplă, alianţa a devenit mai energică, mai decisă şi, dece să nu o spunem? mai resboinicâ. Aşezată in dosul Austriei, Italia o opreşte de a recula cată să adaugăm, câ ea ’i va acoperi mersul cănd va veni momentul. Austria nu s’ar angaja in Orient fără a fi sigură de neutralitatea binevoitoare a Italiei. Intr’o luptă contra Rusiei va avea trebuinţă de libera disposiţie a tuturor forţelor sale. Dacă s’ar găsi apucată intre două focuri, ca in timpul Sadovei, calea Orientului ar conduce-o prea pe faţă la un desastru. Iată deci, după părerea noastră, cuvântul pentru care alianţa austro-germanâ s’a lărgit cu totu. Cât timp nu era vorba decât a se înţelege vag asupra unor proecte de viitor cu scadenţă lungă, Austria şi Germania puteau rămânea faţă in faţă; dar indată ce a devenit necesar de a se gândi la mijloacele de executare, de cănd mai ales ezitările Austriei au părut câ compromit aplicarea acestor mijloace, Germania a simţit trebuinţa de a apăsa asupra aliatei sale cu greutatea uneia şi in curând eu a mai multor amiciţii noi. Oare aceasta vrea să zică „Noua presă liberă" când observa câ România intrase in alianţă cu acelaş titlu şi cu acelaş rang caşi Italia? E puţin probabil; şi cu toate astea observaţia ar fi de tot justă. Cei din Yiena au părut a fi foarte fericiţi şi mândri văzând pe regele României, un Hohenzollern, câ merge să salute pe împăratul Austriei ca pe un fel de suzeran: in Europa lumea a fost sur prinsa că o aşa demarşâ se produse in momentul când cestiunea Dunării era âncâ arzătoare. Cât despre Români, ei au sim ţit acelaş lucru caşi Italieuii, o veselie pro fundă; in fine sub pretextul de alianţă cu Austria, ei avea să poată a o constrânge să întreprindă o campanie, in care ei n’au ce pierde, unde toate accidentele vor fi pentru ea, unde succesul de va fi, va câ dea in câtva şi asupra lor! Daca ei iubesc mediocru pe Austria, apoi contra Rusiei au o rancunâ arzătoare de cănd le-a luat una din cele mai frumoase provincie ale lor ca recompensă pentru serviciele ce i-au adus la Plevna. Ast-fel ei sunt încântaţi de idea de a’şi resbuna asupra ei. Şi oare n’au fost admişi in alianţă spre acest efect ? Dacă nu era vorba de o luptă contra Rusiei, la ce ar servi ei? Diplomaticeşte, ei n’au influenţă ; insă, militâreşte, ei pot imobiliza 100,000 Ruşi. — Imobilisând 100.000 Ruşi, zic ei, noi vom mobiliza 100.000 Austriaci. Noi avem 300,000 oameni şi aceasta face să aibă trebuinţa de noi! Austria cată să inceapâ a observa că situaţia ce i s’a făcut prin noua alianţă nu’i va permite in curând de a fi stăpână pe esoluţiunile sale. Cat timp era singură cu Germania, ea putea să discute, să proteste, chiar să voeascâ a refuza. Dar astăzi ea este incadratâ; pe când Italia o impinge din dârât, România o atrage inainte. Aceasta nu e tot. Popoarele Balcanilor, pănă aci docile direcţiei sale, ii scapă deodată şi se pun să o compromită spre a o obliga să urmărească fără tergiversaţiune mersul ei spre Orient. Ea da poveţe regelui Serbiei, care nu le bagă in seamă, primind sfaturi de aiurea, pe cari preferă să le asculte. Este lămurit, câ impulsiunea, la care se supune alianţa, nu pleacă din Yiena; ba chiar nu ajunge la Viena decât după ce trecut pela aliaţii de al doilea grad şi după ce s’a intărit in cale incât nu i se mai poate opune. De aci Austria trebue să judece soarta la care e reservatâ dacă ascultă pană in capăt de aceia, cari vor să facă din ea o putere slavă pusă in fruntea unui Iei de confederaţiuni balcanice. Atunci im-pârâtul va avea poate vasali, insă vasali, cari primesc ordine dintr’o altă capitală nu din a lui. Pentru Austria, a cănta o misiune in Orient, departe de a fi un progres, este a merge indărât in epoca, când ea nu era decât Marchia auttriaca deşt ■ natâ să acopere şi să proteagă spre Oriei t lumea germană. Marele ei rol era in Oec • dent. Poate să renunţe la el; insă, vâzân I ce fel sunt aceia cari o imping in Oriei .' şi cu ce aliaţi se angajează, nu’i va fi pi sibil sâ’şi facă ilusiuni asupra viitorulu ce’l va găsi neapărat acolo." Uă minciună politic; Sub acest titlu Observatorul d Sibiu publică o iscodire nu tocmii ingenioasă, inventată de oficioasa v i eneză Die Presse, revăzută, corectul tă comentată şi considerabil spori de către oficioasele de mănă adu: I din Bucureşti. După Die Presse, d. Kogălniceara şi cu toţi filoruşii din România, s’f 1 dus a agita contra unei politici e . inaugura ţi de d. Brătianu in România. Ba : t merge şi mai departe: ar atenta ai răsturnarea Regelui României, pe ţ ru a ridica, fie pe tronul intreg Rommănii, fie numai pe tronul Mi dovii, pe unul din fii principel Cuza. In privinţa trecerii M. Sale reg lui României prin Transilvania, D Presse adaogă: Ast-fel cu ocasiunea trecerei Regelui C rol prin Transilvania, se organizase in Br şov o marş manifestaţiune română, pr care se spera a se pune regele intr’o m» incurcâturâ faţă cu guvernul austriac. S L*® i aii letâţile române din Transilvania, intruni'j 1 tos K Jl tocmai atunci in Braşov pentru o serbai se adunaseră la gară sub conducerea n multor agenţi trămişi din Bucureşti, pei tru ca acolo, in presenţa autorităţilor un gare venite spre a face o primire oficial jl să aducă ovaţiuni publice regelui. Purtam plină de tact a regelui Carol, care, infş mat se vede de acest plan, nu părăsi n' * decum vagonul şi primi in el autorităţi», ungare, dejucă această manifestaţiune ţy reatâ." Ştirile acestea de atăta bună ci dinţă respăndite de oficioasa Presse să nu se creadă că n’au fo primite cu bună voinţă in unele sl 11 re şi anume in cele guvernamenta din Bucureşti, dovadă ospitalitat frăţească ce găsiră in coloanele un oficioase alimentată din fondurile ( reptile alocate in budgetul Forein oficiului din palatul Blaremberg. Numita foaie, după ce reprodui oate intenţiunile oficioaselor vienez găseşte de cuviinţă a face următo; rele apreciări: Nimeni nu poate blama pe românii di I Transilvania pentru intenţiunea lor, de vri i me ce ei erau negreşit de bună credinţ i şi Majestatea Sa Regele ar fi fost de sig ff incăntat de a primi ovaţiunile românilor -peste Carpaţi, dacă imprejurările i-art permis şi „dacă râu voitorii ţârei nu s fi servit de dânşii de cât numai spre V tulbura relaţiunile dintre Austro-Uugai şi România." De aceea ne place a creţ câ românii din Transilvania al căror pat otism este mai presus de ori ce bănuia t-i „nu vor asculta sfaturile oposanţilor noşt cari spre a’şi resbuna contra cabinetul» actual" sunt in sta>-e a perde si ţar. ei işi zic : „ardă moară, ardă şi şoarecii.* Ya să zică, după oficioasele d-ţf Dimitrie Sturza, oposiţiunea, penti că nu cade in p8catul politicei au tro-germane, rfimăne rusofilă, văndu muscalilor, ba incă organisează, -afară din ţară, căci in ţară n’are ; ceastă virtute, — manifestaţiuni ^ p pulare prin care s8 compromită [ şam ■ ’ 4; «1 e fe, ;i ege pentru a'l r&sturna şi a puc? in locu’i pe unul din fii principe! f Cuza ! Eată—o ! sancta simplicitas— sp cia de logică se plăteşte cu greutţ tea aurului oficiooselor din Bucureşj-ca să compromită oposiţiunea, cea* dinioară vBndută austro-ungan , cănd patrioţii erau salariaţi din TIMPUL astiVzi vendntă Muscalilor că patrioţii i-au schimbi de la Caspica pe cel de ! ne abţinem de la ori-ce j marginindu-ne a reprobările ziarului Observatorul | termină articolul intitulat |,ă politică, “ ceea ce va | orbi se vadă temeiul ce | se pune pe iscodirile ofi-jjie din Viena, fie din Bu- l pe confraţii noştrij de la Bu-Jdin cele scrise in oficioasa „Pres-rena despre planul de a primi fi,rol la gara din Braşov nimic • Lerat. Adunarea generala a aso-„nsilvane romaneşti s’a deschis treia zi după Sănta-Maria, a-If(20) August. j [scriem acestea, ne artam in Bravi adică cu douâ zile inainte. Marţi, ţintele consiliar Iacob Bologa cu Jllariţ Şi Barcianu, mergând la . L comite Bethlen, spre a’i face cita in numele adunarei, d-sa :4 mai intăi de câte ceva despre igelui inainte de aceea şi de in-prin autorităţile ungureşti muni-4l>râ, precum şi despre cea mai trecere ce avusese d-nu prefect Sinaia, unde fu primit d-sa, pri-.vulu ca sas şi alte notabilităţi um şi d-nii oficieri de la unele cu rară bună voinţă şi cordiali- iă de manifestaţiune romanească scop trădător nu s’a organisat ’şov nici aiurea, ţşov s’a ţinut numai o adunare, a-numeroasă, eleganta şi bogată in fc sale, din fericire insă statutele i.Iic strâns ori-ce amestec in po- pontru pretinsul pretendent la tron, apoi aceiaşi români afla abia acum, ca Cuza-vodâ ar fi nuit doui fii naturali, pe cari ii adoptase mai turziu. Dară apoi numai o familie de pretendenţi au existat tu România ? Cel puţin nu ; astăzi un Sturzia, mâine un Bi-bescu, poimâne un Şuţii, dincolo un Cuzea şi aşa mai departe. Manopere de ale unei pSeudo diplomaţii intrigante. ŞTIRI OFICIALE Domnu medic-veterinar C. Gavrilescu, fost bursier al ministerului in străinătate, se numeşte ajutor al capului de serviciu din sec-: ţia veterinară de pe lângă direcţiunea generala a serviciului sanitar, in locul domnului Gheorghe Ciugolea, care a fost numit provisoriu şi trecut in alt post. Domnu George Docan, bacalaureat, se admite in corpul telegrafo-postal ca elev aspirant pe zioa de când va incepe serviciul. Domnu Angel Tanâsescu, absolvent a 7 clase liceale, actual ajutor de archivar in biuroul vămilor, se numeşte in funcţiunea de copist, rămasă vacantă in direcţia conţi ibuţiunilor directe, biuroul spirtoaselor, prin demisiunea domnului G. Radovici. dese abuzurile silvicultorului Eforii, care, din cat s’a publicat pănâ acum se vede ca a vrut sâ doa iama in pădurile Eforii, Suntem siguri câ cel puţin acum Eforii spitalelor se vor fi convins de purtarea silvicultorului lor. Acuma se vor fi convins că toate arătările au fost adevărate şi, ca oameni cu totul probi, vor căuta sâ pună capăt acestei devastaţiuni a pădurilor Eforiei. Dacă insă, peste aşteptările noastre, Eforii, incă nu ’şi vor fi format credinţa că au fost şi că sunt victima unei specula-ţiuni nedemne, noi le vom mai procura şi alte probe. Programa ministerului Zaukow Concentrarea Prostituţiei Sperăm ca publicul [jbucureştean va seconda opera de bine-facere a d-lu^Ionescu. Noutati din tara |a ce dacă totuşi s’ar intămpla, desfi-£ după activitatea bine-cuvăntată de li fi mai mult ca sigur. De altmintrelea cât au durat şedinţele asociaţiu-lu\ guvernului n a lipsit de la acelea, îţceia să mai afle „Presse“ din Viena jpondentul său vrăşmaş al români-wtot, al regelui României pe de ifa in Braşov situat o palmâ de loc uria României, se află, că şi in alte ^oerciale o colonie de romani cetâ-aJomăuiei, nu ai monarhiei noastre, } dieptu, şi işi ţin şi de datorie a liră intru intâmpinarea regelui şi a •ylor, aşa precum ies şi coloniile aus-itf |aintea impăratului nostru ori când fi, Sa călătoreşte in alte staturi, ist ex. la Paris, in Orient, la St. ig etc. "jt pentru cea-laltâ popolatiune a Bra-iişL a regiunei sale, ar trebui se îe$se“ incai atâta, câ cel mai puţin K din aceea fără nicio distincţiune Banalitate, romani, saşi, maghiari, — n, meseriaşi, economi, cărăuşi, ri, zileri işi câştigă mijloacele de din Românlea, nu din Ungariea, I si câ mai multe mii dintr ănşii işi săngenii lor, părinţi, fraţi, suiori •ârţiţi nu numai pe la oraşele Ro-dar şi pe la sate. nu crede acestea, nu are de căt se iscă la guvernul Uugariei inchiderea iică a fruntarielor ţăiei numai cât in pasul Oituz in Secuime pe la Bu-fliiinţ, Temeş-Predeal pinâ la Bran şi / pe trei luni, _insâ aşa, câ nici se kci se iasă, om. animal, marfă, in Inimic, ca să se curme ori-ce comerciu Ounicaţiune intre aceste două ţări. mai atunci să şi fie concentrt in co-He Braşovu şi Trei-Scaune un bun Ho mată spre a susţinea ordinea şi aunde pentru toate urmările. In scurt prii Braşiovului, cu escepţiune de căţi-fiutici nebuni, işi cunosc interesele lor foarte bine pentru ce întâmpină la Ife regele sau pe regina României ini de acelea, şi incâ une ori i saşi de căt români. (ţresse“ amestecă aci incâ şi pe onor. Mihail Cogâlniceanu, iutr’un mod le perfid, in cât perfidia trece in ab-tute. D-sa insa n’are nici o trebuinţă eologia noastră, dară lectorii noştri vor jind mai de mulţi ani, câ d-sa n au nici o-datâ ca sS fie bine văzut in auile superioare din Buda-pesta sau din •la; aceasta insă este curat numai gus--sale particular şi narea face nimic ||a românilor din Transilvania. In cât Sub următoarele cuvinte ale prinţului Alexandru ca motto : „Sper şi rog pe Dum nezeu, ca sâ intârească sentimentele de patriotism in inimele iubitului meu popor, ce mă inconjoarâ acum“ — ministeiul bulgar publică programa . următoare : „E cunoscut desigur tutulor, in ce împrejurări Alteţa sa, domnitorul nostru, a încredinţat actualului ministru-preşedinte formarea unui nou minister îesponsabil. In condiţiunile de astăzi, grele şi precarie, s’a confiat guvernul subsemnaţilor. Conform dorinţelor unanime Alteţa să prinţul răspunzând la adresa Sobraniei prin un prea inatl manifest dela 6 Sept. a restabilit regimul constituţional. Subsemnaţii n'au luat asupră-le o respundere mare pentru timpurile de azi, fără sâ cunoască dificultăţile existente. Evenimentele precedente au reclamat o asemenea respundere, deoare-ce altfel ar fi urmat o periclitare a statului şi a patriei. Situaţiunea survenita indică dela sine programul ministerului actual. Primul fruct al înţelegeri partidelor a fost restabilirea constituţiei dela Tărnowo şi de aci resulta o directivă de principiu pentru minister, ce invită şi pe toate elementele poporului pentru o activitate in sensul unei vieţi in adevăr constituţionale. Aceasta va trebui sâ aibă de urmâre, câ toate legile existente vor fi puse in acord cu aceste principie. Cu privire la modificările constituţiei ministerul crede de datoria sa să facă pregâ-, tirile necesare pănă la întrunirea marei a-Exploatarea pădurei Morunglavu dunâri naţionale. Insă până la convocarea -------------------------- I marei adunări administraţia nu va remănea Mişcarea populaţiei a oraşului Galaţi. —de la 16 până la 30 Septembrie este : naşteri ; 66, din care 34 bâeţi legitimi şi 3 nelegitime, 24 fete legjtime şi 5 nelegitime ; căsătorii : 7 ; morţi : 64. Morţi au fost pănâ la 1 an, 10 bâeţi şi 6 fete; de la 1 — 5, 3 bâeţi şi 4 fete; de la 5—10 ani, 2 fete : de la 10—20 ani, 2 bâeţi şi 2 fete ; de la 20—40 ani, 6 bărbaţi şi 5 femei; de la 40—60 ani 7 bărbaţi ; de la 60 ani in sus, 12 barbaţi şi 5 temei. Naşterile intrec dar cu 2 numărul morţilor. După uă disposiţiune a primăriei Capitalei, tote prostituatele aflate pe linia canalisăril Dâmboviţcl şi a bulevardului Elisabeta urineză a fi strămutate pe strada Puţu-cu-apă-rece, unde se mal află câte-va case d’a-cestea. Locuitorii de pe numita stradă s’afi indignat, negreşit, de acostă disposiţiune şi ca s’o prevină — punerea el în aplicare fiind hotărîtă pentru 26 Octombre — s’au adunat mal mulţi cetăţeni, fruntaşi de pe acea stradă, au făcut uă petiţiune, au semnat’o toţi şi uă delegaţiune dintre denşil s’a dus cu ea la d. Serurie, sS i-o presinte, se’I ceră şi verbal revocarea unei mSsurl care numai înţeleptă nu pote fl. D. Serurie, în loc d’a primi şi asculta plângerea delegaţilor, a creclut că e mal demn pentru d-sea d’a’I nesocoti, cum a nesocotit pe locuitorii acelei strade şi la alte cereri de îmbungtăţire a el. şi a’I respinge cu bruscheţă, fără a asculta uă vorbă din gura lor. Ast-fel stând lucrurile, întrebăm pe d. Serurie : scie d-sa ce pote deveni strada Puţu-cu-apă-rece, dominată de soldăţimea de pe Dealu-Spirel, când s’ar aplica m6sura greşită şi susţinută de d-sa? Prevede, ore scandalurile, desordinele ce au să turbure liniştea şi ocupaţia paclnică a locuitorilor acelei strade ? Decă instituţiunea prostituţiei, din nenorocire, este tolerată şi regula-mentată la noi ca şi ’n alte ţSrl. . . civilisate, apoi drept e, cinste e pentru capitala regatului român ca una din stradele el să porte firma degră-dătore: strada Prostituatelor ? Descentralisarea, urmărită în organismul ţSriî, nu s’ar putea aplica şi la prostitute? Supunem acesta d-lul Serurie şi’î recomandăm concentrarea ordine! şi linişte! mal mult de cât a ruşinel şi scandalurilor, Sala Athenenlul.—Sâmbăta la 8 octom-vrie 1883. Mare Concert vocal şi instrumental dat de doamna Irena Vladâianu, cu concursul d-lui P. G. Nitzescu şi Constantin Dimitrescu. PROGRAMA: Partea I : 1. Tanhauser, R. Wagner. 2, Dinorah (berc»use), Meyerbeer. D-na Vlâ-dâianu. 3. Trovatore, fantasie pentru vioara, Alard esecutatâ de Niţescu. 4. Serenade (berceuse), Gounod, d-na Vlâdâianu. Partea II : 5. Mare potpourie din Carmen, Bizet. 6. Philemon et Bauci, Gounod d-na Vlâdâianu. 7. La Româneasca, Ser-vais Dimitrescu. 8. Suspine, fantasie pe cântece române, compuse şi esecutate de Nitzescu. 9. Africana, d-na Vladâianu, Meyerbeer. . Preţul locurilor : Locul, I, 10 lei.— Locul II, 5 lei. — începutul la 8 jum. ore seara. Biletele se găsesc la d-nu Gebauer, iar in ziua Concertului la casa. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N- Droc-Barcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vânzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasagiu] Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miulescu, Ca-ea Victoriei No. 32. Librăria editâre Haimana a pus sub pressă un volum de: NUVELE D E D- CONSTANTINESC U-T E L E O R Ce va apare în scurt timp în ediţie ordinară şi de lux. la mai La cele zise in Rezboiul (Weiss) prin care se arată că Silvilcuttorul Etoriei, d. B. Pizone, a esploatat 7200 arbori in pădurea Morunglavu, in tovărăşie la inceput cu d. Gabriel Ţerţeleann, isr mai in urmă in tovărăşie cu «ocrul acestuia, d. A. Blu-men, guardul foresder al Eforiei in a-cea-şi pădure, — mai adaogă următoarele : D. Ţerţeleanu ne arată m scrisoarea sa că de către d. Pizone şi compania, cu o-caziunea esploatări celor 7200 arbori, s au mai vindut lemne de pe jos, tufani doborâţi de vinturi şi chiar arbori verzi dări -maţi cu ocaziunea tăeri celor 7200 arbori plătiţi 1). Din cele publicate pănă acum se constată : 1. D. Silvicultor Pizone a evaluat arbori puşi iu viuzare in Morunglavu ; 2. Tot d. silvicultor Pizme a luat in exploatare acei arbori in tovărăşie şi cu guardu forestier al Eforii in pădurea Morunglavu. 3. D. silvicultor Pizone işi predă sieşi şi tovarăşilor săi 2400 arbori a exploata anual ; 4. D. silvicultor Pizone, conform art. 20 din condiţiunile contractului, face sau urma să facă recapţia tăeri anuale ; 5. D. silvicultor Pizone, a raportat sau urma sâ raporteze, că tăerea acestor arbori s’a făcut conform contractului, de oare-ce garanţia s’a liberat. 6. Că cu toate acestea, d. cilviolfor Pizone cn compania au tăiat şi lemne ce nu aveau drept a vinde, pentru că nu le cumpărase de la Eforie. După toate acestea, credem noi câ omu cu cea mai mare bună-voinţă pentru d. Pizone, nu poate afirma câ in această exploatare nu s’ar fi trecut cu mult peste cei 7200 arbori. Fapte constatate până la evidenţă dove- 1! Dopa contract pentru aceşti arbori urma ca antreprenorul să plătească Eforiei copaciu doborit, râmăind lemnu fara control şi anume in sensul constituţiei restabilite, Responsabilitatea şi controlul administraţiei formează una din părţile principale ale programei ministerului, a: cărui membri se consideră toţi responsabili solidar pentru resorturile lor şi pentru cesti-uni generale. De altminteri nici Alteţa sa prinţu, nici representaţiunea naţională nu pot avea alte drepturi de cât cele atribuite lor de constituţie. Administraţia şi justiţia, cestiunile financiare şi economice, agricultura şi comerţul, lucrările publice şi instrucţia, cherul şi armata vor strage toată ateniia ministerului. Guvernul va mărgini căt se poate nurnâ-ru funcţionarilor ; de o parte va asigura posiţia funcţionarilor, de alta insă va căuta ca serviciul statului sâ]se incredinţeze numai unor persoane oneste şi capabile. Cunoscând bine obligaţiunile internaţionale ale junelui principat, ministerul le va lua m sârioasă consideraţiune şi va iugriji, ca sâ li se dea urmare in sensul dreptăţi şi a interesului mutual bine înţeles. Miuiste-rul crede de a sa datorie sâ documenteze simţul de echitate, una din calităţile cardinale ale poporului bulgar. De altă parte ministerul speră, câ puterile interesate vor recunoaşte dificultăţile multiple, pe care trebue să le iuvingă ori ce stat mic şi tânâr. Aceste sunt principiele, ce le va urma ministerul actual. El vede cel mai bun sprijin in patriotismu lcetâţenilor bulgari. Drepturile fiecăruia vor fi apărate de toate organele guvernului, ce au să observe, ca libertatea şi drepturile fie-căruia sâ nu fie atacate de nimeni şi niciodată, precum trebue sa fie exclusă ori ce desconsiderare a autorităţilor. Pentru mânţinerea liniştei şi a ordinoi, mai ales pentru stârpirea tâlhăriilor in Bulgaria orientală se vor lua mâsurile cele mai energice. Dela aceste principie are sâ purcedă cu succes desvoltarea legala a principatului au tonom, Bulgaria, ceea ce negreşit nu se poate face fără sprijinul efectiv din partea Ultime Ştiri Azi noapte un tânâr s’a sinucis cu revolverul in grădina Cişmegiului. Dintr’o scrisoare gâsitâ la dânsul se vede a fi german de naţionalitate. Nefericitul a fost transportat la spitalul Colţii. D. M. Kogălniceanu a fost marţi in Galaţi, unde a fost primit de mai mulţi cetăţeni distinşi de acolo. — De remarcat fost, spune “Posta,“ câ in tot timpul cât a stat d. Cogălniceanu in acel oraş a fost urmărit pas cu pas cu pas de agenţii po 1 iţi el. O comisiune militară, sub preşedinţa d-lui colonel I. Cotruţ, şeful regim. 32 de dorobanţi şi a brigadei a 9 de infanterie (Brăila), este insârcinatâ de ministerul de resboiu, pentru alegerea şi primirea postavului uecesar armatei noastre de la fabrica d-lui colonel Alcaz, din judeţul Neamţ. Se vorbeşte că negocierile pentru intrarea d-lui Maiorescu in ministru n’au ajuns la bun resultat. Condiţiunile puse de d. Maiorescu nu sunt primite de primul minister. Totuşi, se crede câ negocierile gnu s’au întrerupt cu desăvârşire. Pânâ’n sfârşit, unul sau altul va trebui sâ cedeze. Ziarului VIndipendance i se scrie din Buţarlâu, jud. Putna, că ţăranii s'au opus la exacutarea contractelor agricole de către administraţiune. Ei ar fi ameninţat chiar autorităţile. Prefectul de R.-Sărat s’a dus sâ restabilească ordinea.—Se aşteaptă amănunte. aivunciu La 15 (27) Octombre anul curent av6nd a se deschide şcoala infe rioară de telegrafie pentru Eleve aspirante in Bucureşti localul Direcţiunei, se se face cunoscut spre sciinţa generală că doritoarele cari ar voi a urma cursurile acestei Şcoli şi cari ar intruni condiţiunile prescrise prin legea telegrafo-poştală şi publicate prin anunciul No. 17440 inserat in Monitorul Oficial No. 152 din 3 (15) Octombrie anul 1882 s6 presinte cererile insoţite de acte la Direcţiune cel mai târziu p8nă la 10 (27) Octombre curent. Şcoala inferioară de la Iaşi nu se va deschide in Semestrul acesta din causă că nu s’a presentat de căt douS amatoare No. 18084 1883 Ootomb. 1 3 ) 10 bani p? din Mo- Eforii. Compania de esploatat runglavu, nu HUinai că na plătit cei 10 bani, dar au vindut pentru al lor folcs şi lemnu. liberatricei noastie, Rusia. Ministerul invita pe toţi cetăţenii bulgari să ’şi pue toate forţele pentru restabilirea constituţiei de la Tărnovo, de care depinde tot viiitorul patriei. * ŞTIRI TEATRALE Dr. A. WEINBERC OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 [a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 5 octombre 1883. Teatru român supt direcţiunea d-lui I. D Ionescu va da miercuri, 5 Octomvrie, in Sala Bossel. o reprezentaţie in beneficiu societăţi tipografice Deşteţtarea. Se va juca pentru a doua oară piesa Păunaşu Codrilor, operetă feerică naţionala in 3 acte şi 2 tablouri de I. Eliliad Rădulescu. D-nn I. D. Ionescu va cânta intre acte mai multe I cuplete comice de actualitate. 5o!o Renta Amortisibilă. . . . 5'*j0 Renta Română Perpetuă , 6°|o Obligaţiuni de stat. . . . 6o;o Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o > Municipale .... 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 I 5o(o Scrisuri funciare rurale. . . 7oio .» Scrisuri Rurale.. . . 5o[0 Scrisuri fonciare urbane . . 6ojo , > > t#|o > > > Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Bâncei Naţionsle Române 2501 , , Soc. cred. mob, rom. 250 I. , » , Rom. do construcţii 5001. , , > de Asig. Dacia-Kom 3001. , , , , , Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . > , Bilete de Banque Fiorini valoare Austriaca. . Mărci germane.............. Banonote franceso. . . . Cump. Vând. 92--- 92'/c 90 --- 901(, »»!/* 100- 102'i, 103lly 8304 84- 232 --- 236--- sil/? 92- 02i/, 103- - 87i/3 881/, 98«/, 98 - 102- 102S/, 33--- 34'lc 1335 1345 208- 211- 456- 500- 445 --- 449- 266--- 270- 2 1/, 2 •>/» 2 '/* 2-'L 2100? l.Vl 1 28 1.25- 99'|? lOO’/a 1 TIMPUL SOCIETATEA UNGARA SUB PATRONAGIUL MAJ. LOR ÎMPĂRATUL ŞI ÎMPĂRĂTEASA AUSTRIEI Prir Fiorini 50.000 sau 110.000 franci etc. etc*. ete. SIGURANŢA ABSOLUTA. fnn- B prisos u mai insista asupra siguranţei de uetăgâ lui’.u a «cestoră lo'iiri. Este de ajunau a spune ca cu dnrile destinate pentru amoi’tisarea acestui iniprumut se voru cutuperu acţiuni sigure, depuse intr’o casa a Statului şi «nb supraveghieres unei eomisiuni inix'e a cărei preşedinte va ti tot*d anus numit de M. S. împăratul Austriei. Pe lângă acesta s a format un fond de reservă, care capitalizat cu 5 la sută va aduce 3 utiliotiue de florini cat va dura atnor-tisnrea irupruioutului. AYANTAGE ESOEPŢIONALE Fie care loe care va eşi cu unul din câştigurile cele mici va fi rambursat şi va continua să ia parte la toate tragerile ce vor mai fl. putând sS mai facă inc» un câştig principal. Lozurile Societâţei Ungare a Crucei-Roşie uu sunt supuse nisi onui imposit, prin urmare câştigurile se vor plăti fără nici o reţinere. CONDIŢIUNI ŞI ÎNLESNIRI Fie care los original prevgdnt cu sigiliul şi semnătura autorităţilor eompetinte, ’1 trimitem cu preţul de 20 lei plătibili iu patru rate trimestriale de câte 5 lei fie cAre. Peutru 100 do Iei, bani gata, sau 110 lei (impreunâ cu toate aheltuelile) plătibili in nnspre-ijece rate lunare, de cate 10 lei fie caro, dăm o grupă de 5 lozuri, diferite numere, însoţită de o poliţă de 100 lei a Asigurărei Financiare din PHris. O dată cu prima plată d« 5 lei peutru uu titlu sau 10 lei pentru 5 titluri cumpărătorul primesce numerile lo-surilor ce i sau vendut si ia parte singur I» toate tragerile şi"la totalitatea câştigurilor ca şi cum ar fi in stăpăuirea titlurilor originale, cari i se vor trămito o dată cu nltima plată Cele cinci obligaţiuni ale Societăţi Ungare a Crucei-Rosie iusoţite de o Poliţă de 100 lei a Asigurărei Financiare din Paris trebne să câştige celd puţin 200 lei. Prin urmare nu numai ori ce perdere de capital este cu torul imposibil, dtiră chiar iu caşul cel mni puţin norocit e sigură că devine de două ori mai mare. Cincizeci d« losuri însoţite de ijece Poliţe de 100 LI a Asigurărei Financiare din Paris costă 1000 lei plăti bi le in ciucl rste trimestriale de câte 200 lei, CONCLUSIUNE. Nu este ore de sute de mii de ori mai preferabilă de a cumpăra cu 100 de lei b _ ei-Rosîe cu cari luaţi paite Ia 111 trageri, fura a ve pune in risicu banul D-vostră, de cât de a cumpără cu 600 noi inşi-ne de a vă împrumuta to". de-a-um 700 scump, cari n'aă, in relitate, nici o valore TABLOU GENERAL De câştigurile ce trebue stl se câştige de losurile Societâţei Ungare a Crucci Roşie 1 Câştig de 5 Câştiguri > 9 10 39 <9 6 0 OG 365 1070 120.000 Fiorini 2085 Câştiguri de 50 Fiorini 50,000 4802 ff n 25 fi 25.000 409200 n 9 10 20.000 n 122300 % tf O'li n 15.000 60600 n n 9 > 10.000 n 394OO jj ff 8\.t n 5,000 n 40000 şi 8 n 2,000 » 35000 7’/, > 1,000 „ 31500 > > 7 m •Vie n 25600 > 6 'li » 100 * 36400 n > 6 n Na. TOTAL 809546 CÂŞTIGURI LA 800000 DE LOSURI Numeml total al leşurilor e-te de 800000 pe când nURcrnl căştigurilo , după cum se vede din tabloul de mai sus, es!e de 800646. De unde lesnltă că uu uumai fie-car» losu trebue numai de cât va căs-tige ecvs, dură, c» <• mal mult. fie-care los care va eşi cu câştigul col mal mic do 6 până la 10 florin», va primi gratis un ciipou original d-< cnstig cn care va continua a Ina parte la ti'ite tragerile do Prime putondu să mai facă un câştig principal. Câştigurile so Tor plăti clienţilor cu -t4^de ore după tragerea şi cu cea mal mare dicreţinne. Nutn. Rugăm pe cititorii in.ştriî sa nu confunde aceste losuri cn simplele bilete de lntăriă ca cele de Harnburg, UrauuBchweig, etc. Numai aceste din urmă suut oprite de lege. in decretu special Societatea Ungara u Crucei-Rosie fu autorisniă n ■ mite losuri cu câştiguri lambursubilo în 113 trageri. După planul tipărit in dosul fie-cărul losă vor fi căte 3 trageri pe an cari voră avea locă regulată şi irevocabil la 1 Martie. 1 Iulie şi 2 Noeinbrie a fie-cărui ană, cu mai multe câştiguri principale du 60,000. 25,000. 16,000. 10,000 de Florini etc. etc. etc. Viitoarea tragere va fi la 2 Noembre 1883 at.n cu 870 câştiguri, diu care unu de MARELE MAGASJN „Li CAVALERUL DE MODE if ■ !' CM O o ce > o <-> o i/)i CC CO _ 100 de lei o losuri a Societatei Ungare Crucei- orî 750 Iei 6 bilete de a lotăriei din llamburg, etc, cari n'nfl nici o valore nici imvin’e şi mai puţin iocâ după tragere? Nu este mai preferabil de a avea iu portofoliu locuri pe cari le puţeţl vinde ori şi când şi pe care ne obligăm 0 din valdrea lor, de cât bilete de lotărie Germene care C"8ta forte, şi pe care nimeni nu ve va imprumuta o nara? Ineetuţî deci de a cumpăra aceste simple bilete de Lotărie şi plasaţi ecoiiomiele l'-rdstre în obligaţiuni cari aă şi voră avea in to'-dauna o val6re. Arn trebui să fie ritie-va prea sărac ! aru trebui să n’aibă 20 de leT in vr’unu sflţtaru pentru a nu cum pâra unu losn a Societatei Ungare a Crucei-Rosie. Aceste lozuri sunt ad aerate bilete de Bancă, căci ’şi con e' vă tpt de-a-una valo ea lom, şi se pot vinde ori şi când; ajunge a nile trâmet’, noi le vindem după cursul (Jilei -d crpe 6 m bani indată. De prisos a mai adăogi că tragerile sunt oficiale f4ţv cn autorităţile competirne. Sfătuim pe toţi amici noştri, clienţi şi cititori, de a ne transmite cererile lor căt se po’e de curând pentru a se profita de condiţiuue e de mai sos. pe cari le putem păstra numai căt timp totalitatea loscrilor de cari putem dispune, in aceste condiţ nnî favorabile, nu va fi epuisată. Losurile Societăţii Ungare a Crucei-Rosie fiind c-va unică in Mul lor, no mei inrnp m (loială că voi svea o primire forte favorabilă la publicul serios căruia ’i place a juca fără a 'şi perde banii. Inti'adever co 20 lei participă la 111 trageri fără sa risce unu ban. Banii ni se pot trâmite iu hărtiă monedă din ori ie ţerâ, prin mandatu postai, grop seu unu bilet a viste la vr'una din pieţele Europei. Sume mal mici se pot irămite şi în mărci poştale. Cererile >ă se adreseze directu la Administraţiuiien farului. LE MON1TEUR I>E LA CHANOE U > I VEI ■ f«s« •-I -l “ «• Vienue (Autrioho) NOTA. Corespondenţă in ori ce limbă. Informaţiunile se dau gratis. Scrisorile din România ne vin in 36 re Fie care obligaţiune va fi prevenită cu sigiliul nostru. Casele de Bancă mai jos notate an blne-voit a se insărcinn cn primirea sumelor ce clienţ'i noştri ar don a <1-pue io contul administraţlunei Ziarului „Le Moniteur de la Chance UDiverselle", aceasta, bine inţcles pentiu -i-ne mai mari : In Co.istantinopol la Banca Imperială "toniană. precum şi la toate sucursalele ei diu Turcia, Egipt şi Rum lin. Iu Atena la Banca Elenă de Cr dilu Genera’, şi Îs toate sucursalele ei din Grecia. In Bucureaci la Banca României precum şi la sucursala ei din Galaţi. ■ i* co -a cO CM 6 o ro LO Cu co *oo a> co ■n v(/)