, | SAMBATA 29 IANUARIE 1883 ---------------- Oalea Victoriei IXi*. 33. ANUL AL VIII.—No. 22 ABONAMENTELE I Lm tontă taro, pe an . . , pe C luni. , pe 8 luni. Antru strelnâtate pe an . 40 lei 22 lei 12 lei C0 lei - . ^^montele ee priimeec la Adminiitraţl». TIMPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . .IM) » , II .... 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Inanţnrile ji inserţiile ae primesc “nonreţtl, la Administrata ziarului 1» Tlena, la biuronrile de anunţuri Heinrit 8chalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbek-stein 2;—Paris, C. Adam, rue Cldmeno 4 A. Lorett, rue 8-tei Anni 51. Scrisorile nerrancate nn se primei Mannscrlsele nelmprlmate se ard. Bucureşti, 28 Ianuarie 1883 La noi o reguli! constantă pentru .• oricine vrea să judece lucrurile cu ] Oxaotitato, să facă deosebire intre a-ourenţă şi realitate. Nicăieri aparatul , | Jje fraze sforăitoare şi malonestitatea Kolitică nu sunt mai mari. nicăieri realitatea urni tristă si mai goală. V De luni de zile foile guvernului şi il ale partidului dominant fac sgomot pentru a pune in mişcare opiuiunea publică ia favorul proiectelor Rosetri, ba chiar d. Ioan Brătianu a crezută putea aiireia că a observat in ţară o mişcare revisionistă. Cu toate astea când e vorba ca acea mişcare să'şi arate arama şi să ni se dea dovada învederată că ţara urmează cu eăl-' dură aspiratiunile marilor oameni, eănd se aplică in sffrşit sufrajul u-.niversal, ce vedem ? In capitală chiar, înde se face mai multă politică do ■căt in tot restul tSrei la un loc, abia is'ndună vr’o dou5 mii do alegători, ; nici a cincea parte a totalităţii lor, abia s’adună atâţia pe căţi i-a putut pune in mişcare d’alde Serurie. Peste |t douăspreze mii de alegători se abţin | cu desăvârşire. 1 Lista care’n capul ei poartă numele marelui reversibil ăn-suşi nu intruneşte nici a cincea parte a sufrajelor alegătorilor capitalei. Ani vorbit adese ori de apatia a- !l dăneă, oarecum fatalistă, in care el lementelo noastre politice au fost a-k runcate prin sistemul de guverna. mănt al roşiilor. Această apatie e pe deplin justificată. Poporul nostru are nefericirea de-a vedea in fruntea lui tot ce e moralmonte mai decăzut şi mai comun. Pentru ântâia dată am avut ocazia de-a vedea roşii in luptă cu ei ănşii. I-am văzut ei in de ei arnncăndu-şi epitete de oameni de nimic, am văzut indivizi cari sepre-* J., tind a face parte din societate, recu-noscăndu-so reciproc şi numindu-se cu numele care li se cuvine. Poporul, chemat a asista la această luptă intre oameni de rănd, de sigur nu poate fi de căt desgustat şi, apatic. Toată plebea această care i s a superpus in vremea din urmă şi care ’l stăpâneşte din cauza ignoranţei şi a sărăciei lui. toată adunătura această de panglicari care se n-jură ei in de ei pentru cumul şi buget nu-i poate inspira de căt scârba de ei şi in fine scârba de el ân-suşi, pentru că, prins iu mreaja zecilor de mii de funcţii ale unei organizaţii netrebnice, a devenit incapabil de-a se scutura do aceşti paraziţi. Se ’nţeloge că această apatie va creşte din ce in ce. Cu căt se inlâ-turează din viaţa publifiţ elementele inteligente şi in adevăr libere, cu căt se paralisează influenţa îndreptăţită a claselor luminate, eu atăta nepăsarea faţă cu afacerile publice cată să spo rească. Cu sufrajul universal vedem apropiindu-so ora in caro şi aceia din mulţime, crai vor voi să ia parte la vot, nu o vor mai face gratis ora in care va ti necesar a so im părţi obdii spre a aduna o măna do oameni, pentru ca, măcar profonna să se mai poată face alegeri. Va fi o opocă aceea, asemenea decăzutei xlbmugogih din micele state greceşti, in momentul in care Pilip al Macedoniei lc-a găsit mature pentru desfiinţare. Şi oare nu se petrece la noi de pe acum acelaş lucru? Pe când inlăiintru lupta pentru fraze şi forme goale işi urmează calea, tot pe atunci din afară se apropie ora in care străinii vor pune măna pe Dunăre, a cărei posesiune a fost din vechime identică eu chiar neatârnarea ţării. După cum stan lucrurile astăzi şi după ştirile unanime ce vin din străinătate, ante-proiectul modificat de delegatul Franţei va fi primit de eon-ferenţa europeană ; libertatea adevărată, ucisă inlăiintru prin măsuri demagogice. va corespunde inafarâ cu vasalitatea economică şi politică. Ştim prea bine că roşiilor mi le va creşte nici un păr alb din cauza aceasta. Ou condiţia de a se bucura de foloasele puterii, ei sunt in stare să precupeţească tot atât de bine Dunărea, precum au precupeţit Basara bia, şi nu no indoim un moment mă car că toate tentativele de opunere se fac pro Jorma şi pentru a salva aparenţele. Pupă atâtea probe de lipsă de sinceritate politică, după atăta panglicărie inlăuntru, nu se mai poate pretinde do la nimenea ca să citează in seriozitatea rezistenţei inafară. Daca este adevărat, că d. Farini, preşedintele camerei italiane, a afirmat că opunerea in cestiunoa Basarabiei şi a revizuirii art. 7 n a fost decât o comedie, pentru a inşela opinia publică din ţară, de punerea in sco-nă a unei asemenea comedii n’au fost capabili decât d-nii Brătianu şi Rosetti, dintre cari cel de ntăi nu crede in nimic, iar pentru cel din urmă, pripăşit din intămpiare in România, soarta acestei ţări are mai puţină importanţă decăt soarta revo-uţiei comuniste din Paris şi a nihi-ismulni din Rusia. Că o comedie a fost, a presupus-o ţara din capul locului i poate că, trăind ăncă d. Biă-tianu se va şi dovedi,- negru pe alb. că in timpii cei mai grei ai resboiu-ui ruso-1ursesc, in fruntea ţării erau oamenii cari-i precupeţeau fruntai iile trecum azi precupeţesc Dunărea. Să nu ni se zică că această judecată e prea aspră. Din contra, in starea de corupţie morală, de dever-gondaj cinic in care se află societatea actuală, iu goana nebună după bani şi plăceri, in scepticismul care domină spiritele bătrânilor şi a tinerimii, toate, acestea nu sunt numai cu putinţă, (jj do multaju-obabilitate. Oameni, fizic şi moraliceşte putrezi, nu găsesc, nu sunt in stare a găsi inlăuntrul lor puterea morală care se cere pentru a apăra drepturile unei ţări; din lenociniu nu so poate face altar. Cănd ţara aceasta va intra in vasalitatea la carc-o duce societatea ei dominantă, istoria nu va avea decăt să înregistreze că sa pus capăt, acelei adunături, care exista spte îi.şi produce scărba de sine ănsăşi. Oâei in adevăr ce spectacol mai n- 10,08 P°atc rrc-Q* istoria, decăt o Soiosului „Pester Lloyd" a putut tară guvernată de precupeţii intere-1 să’şi noteze in grabă din acel me-o|"1' ei Pr"Pr‘i, de spuma veninoasă| moriu următoarele de corupţie şi minciună care sa scurs in ea din toate popoarele in- eonjurătoare. pasaje ■ Stăpîne. Noi, socialişti şi amici al poporului cari suntem representantii poporului rus, apăsat de jugul despotismului, şi cari no am insărcinat să scăpăm poporul rus de acest jug greu şi ruşinos, vom încercă ori-ce Berlin. 26 Ianuarie. — împăraţii Wilhelm mijloc, ori-căt de teribil si de «n-eu ŞTIRI TELEGRAFICE dirige in persoană estimp manevrele cele mari ale celui d’al 4-lea şi 11-lea corp de armata. Lângă (fraudez, pe Vistula, se vor face şi manevre de asediu care vor fine cinci saptamani. Londra, 26 Ianuarie. —Se zic« că fostul Chodiv Ismail paşa a cumpărat castelu de la Hişgate, aproape de Londra, spre a se aşeza acolo. / Londra, 27 Ianuarie.—Coferinta Dunărei va ţine azi intuia sa şedinţa la Foreign-Offiee sub preşedinta lordului Ganviile. Daili/ Rcivs recomanda menţinerea Co-misiunei Europene de la Galaţi ca fiind o instituţie inparţialâ in interesele României şi a micilor State rivenare ale Dunârei. VIena, 26 Ianuarie. — Fremdenblatt zice ci, daca Europa va trebui a consimţi la dorinţele Rusiei privitoare la braţu Chiliei nu trebui ca canalul de la Sulina sa fie ameninţat nici iu existenţa sa nici in resursele sale prin punerea in stare de liberă navi-gaţiuno a acestei îmbucături a rîului şi ca Rusia sfi dea garanţii suficiente pentru ca sa nu se aduci nici un prejudiciu tarifelor existeuto pentru trecerea vaselor prin braţul Sulinei. I ii formaţiuni Zilele acestea s’a afişat listele provizorii de alegători pentru Cameră şi Senat. Atragem atenţiunea cetăţenilor asupra lor. spre a cere înscrierea celor Qmişi, sau ştergerea celor inserişi pe nedrept. Formarea listelor electorale are de astă dată o deosebită importanţă in vederea alegerilor viitoare pentru Constituantă. Termenul pentru facerea contestaţiilor a început deja de Duminică, 16 Ianuarie, şi expiră in zioa de 6 Fe-vruarie. ar fi el, şi nu ne1' vom linişti până ce nu vor fi luate in consideraţie cererile poporului rus şi vor fi recunoscute drepturile şi puterea iui in stat. Cererile poporului, in numele căruia le adresăm Tie, stăpine, şi a căror luare in eonsideraţiune o cerem dela Tine până la incoronarea Ta, sunt : 1. ) Acordarea şi constituirea unei repre-sentaţiuni naţionale, care eâ se aleagă, liber, prin sufraj universal şi cu instrucţiuni dela alegetori şi caro să aibă atribuţiuni depline de putere in toate afacerile privitoare la intregul stat. 2. ) Autonomie întinsă provincială, care să fie asigurată prin alegerea tuturor funcţionarilor, prin independenţa comunităţii ţăranilor, a Mirului şi prin neatârnarea e-couomiră a poporului. 3. ) Autonomia comunităţi ţăranilor, a Mirului, ca unitate economică şi administrativă. 4. ) Pâmăntul să fie al poporului. 5. ) Un sistem de măsuri cu «cop de a transmite lucrătorilor toate fabrice le şi atelierele. 6. ) O deplina libertate de conştiinţă, deplina libertate a cuvăntuiui, a presei, a in-trunirilor, a asociaţiei şi a agitaţiuni elee-tora’e. cronica Cu ocazia unei interpelări, d. deputat Eul ger aiată că unele din persoanele care au frustrat comuna Galaţi de milioane, după ouin a constatat ancheta parlamentară, s’au ales din nou in comuna ..Dacia viitoare" este numele unei reviste ce a apărut, la Paris, in limba romană, in zioa de 1 Fevruarie stil noii Ianuarie). lese de două ori pe luna. Bâmbată, 2P Ianuarie, Îs ora 8 seara d-nu Gr. Bolea, membru in Societatea „Tinori-mea Romană,1 va vorbi despre „Fanarioţi şi Jidovi in România. MEMORAND!'r RE VOLL [IGNARILOR RUŞI. Ţarul Alexaudru III nu sa intors bine diu Gacina la Pctersburg şi comitetul executiv al anarhiştilor i-a trimis un memorand, precum şi ministrului Tolstoi, lui Pobcdonocevi Katkow şi altor persoane influente Corespondentul din Petorsburg al o- 7) . Dreptul universal de alegero fârâ vre o restricţiune de clasă sau avere şi 8) . Prefacerea armatei permanente in armată teritorială." Apoi anarhiştii spun că aşteaptă realizarea pacifică a acestei programe, iar de nu, vor rocurge la dinamită şi pumnal Dacă Ţarul nu va introduce aceste reforme până la zioa fixată pentru incoronare, atunci Comitetul executiv va aduce la îndeplinire sentinţa de moarte asupra monarhului. Memorandul s’a tipărit bine 'pe hărtie velină intr’o tipografie secretă din Peters-burg ! Mnntenegrul conspiră cu Karageor-gevici contra lui Obrenovici. Negreşit că Mnntenegrul nu e un adversar periculos pentru Serbia, dar e o altă împrejurare, ce dă o însemnătate acelui eveniment nou. Se ştie că princesa Zorka a fost crescută in Rusia : familia dnmnitnnro ruson-jca a promis o zestre princiară favoritei şi finei sale din Muntenegru şi apoi Rusia are să’şi spue cuvnftul şi din alte consideraţiuni politice in afacerea de căsătorie a princesei inunte-negrene. Dar chiar şi pentru o prin-cesă aşa de săracă Petre Carageor-gevifiL ar fi o partidă rea, dacă densul n’ar reuşi in planurile sale politice. Prinţul Nicolae a aflat de bună această partidă. Pe ce garanţie ? Negreşit din partea Rusiei.1* Aşa se vorbeşto prin Belgrad. Serbii ved pregătindu-so la Cetinie un atentat diplomatic contra regelui Mi-lan.—un atentat, ale cărui ite s’au tors in Pctersburg. Pe această cale Rusia are de gănd să combată influenta austriacă din Serbia., RESCOALA IN INDIA Serbia si Munteirgru Muntonegrul er.cu trup si suflet devotat Rusiei. Serbia s’a aruncat in timpul din urmă in braţele Austriei. De aci se intelege lesne următoarea corespondentă interesantă, adresată din Belgrad unei foi vieneze: „Onorurile princiare, ordinul Ini Danilo, locul onorific in senat şi poate chiar măna, princesei Zorka, de care a avut parte Karngeorgevici in Mnntene-gru, formează pentru Serbia un o-voniment de o marc insemnătate. Nici o foae din Belgrad n a vorbit de pretendentul la tronul Serbiei şi de petrecerea* sa la Cetinie, deşi cercurile politice de aici nu găsesc altă temă mai interesantă decăt aceasta. Nu se scrie, dar toţi vorbesc şi anume: „Demonstraţia din Cetinie este prea clară. Dinastia muntenegroană Petro-viei se aliază cu duşmanul cel mai mare al dinastiei domnitoare din Serbia. Obrenovici, sigilând această alianţă printro căsătorie politică. Prinţul Nikita dă astă ,i pe fiica sa pretendentului la tronul şerb. ale cărui şanse au stat prea rfu pană ieri. La oficiul de externe englez au venit depeşe rele despre o mare răscoala in India centrală. Seminţele Rhal in Aliraspur s’au resculat fârâ veste şi au dat foc la eoloni-ele seminţilor invaciuate. Selbatici, inarmaţi numai cu sâgpţi, comit grozave cruzimi. Cei loviţi de săgeţi otrăvite moi in dureri teribile. Ei ingroapă pe răniţi de vii şi ti-răsc femei de p6r pe câmp pană işi dau sufletu. Oraşu Nanpur a fost devastat si jeluit cu totu şi femeile, care urmează sbe-rand pe bărbaţi lor şi indemnandu’i Ia lupta, cara in spinare tot ce apuca. Alte doue mari oraşe, Chatkola şi Bobra, au păţit tot aşa. Selbatici cutriera ţara arzend şi omorând. Vice-regeie Indiei raportează, ca tot ţinutu e cuprins de groaza. Cauza rescoalei este tanatismu religios. Templu cel mai mare al ideilor a fost dferimat do un cutremur LTn sfint a tălmăcit aceasta zicând, că marele zeu s’a maniat pentru că streiui inainteaza şi deci trebue sa plece la lupta. Selbatici rfisboinici s’au sculat plecând spre ţinuturile mai civilizate. Se zice ca intre ei sunt şi Afgani, cari au bune arme. Ştirile din urmă spun ca selbatici au şi im-presurat oraşu Aliraspur. Locuitori se apelă, dar vrăjmaşi sunt mulţi şi oraşu nu se va putea ţine. Guvernu indian a trimis trupe contra rebelilor, dar e puţina speranţa sa ajungă la timp a scăpa oraşu cel înfloritor. Un ministru francez. Afacerea generalului Thibaudin e foarte neplăcuta. Guvernu german n’a făcut nici o demarşa şi nici nu şi-a rechemat pe ataşatul mititar din Paris, după cum se anunţase, dar el n’a făcut aceasta, fiind do părere, că generalii Thibaudin in câteva sep-tămâui nu va mai fi ministru. „Gaulois" a primit multe adrese iu aceasta privinţa. Eatâ una : „.... Cată se fim căzut foarte a dânc, ca guvernul sa cuteze a numi pe d. Thibaudin de ministru de resboi ; nu voi uita nici odată, câ pentru acest ofiţer s’a dat un, ordin de zi din AViesbaden, ce se inchee aşa : „Nu ştiu pana la ce punct mai poate Prusia ţine la cuventu! de onoare uuui ofiţer lrancez." Cea ce o trist in cauză este, ca generalu avea dreptate. Un vechiu soldat." Intr’o alta adresă, despre care „Gaulois" zice că şterge pin ea ceea ce i s’a părut piva violent, se scrie : „.... După resooi Prusieni cari sunt mai susceptibili in cea-tiunea de onoare de cât şefi acestei epoce. au cerut eliminarea sa şi el a lost pus in neactivitate... Mai târziu d. Thibaudin a ne: fost silit si 'ţii ciepne gradul degenerai, dar a reuşit totuşi să fie primit in graţie şi a primit comanda regimentului 32 ; toţi ofiţeri, fiind atinşi dureros de aceasta ale gere, 'l-a primit cu răceala şi chiar despreţ dar el rămase nemişcat şi-un semn al tim pulni. uu s'au sfiit si’l numească genera de brigada după recomandarea unor şefi. al căror sentiment moral e corupt...“ Din Districte Iîănlre. — Iu ziua de 18 Ianuarie, pe la orele 12 — 1 p. m., urmând u-se mai multe insulte iutre indivizii Marin Anto-nescu şi Zamfir (Hicolas de profesiune căruţaşi şi cari se afiau turmentaţi de băutura intr'un stabiliment de cârciumă din portul Braiiei, cel ăntăiu a rănit cu cuţitul pe cel al doilea, fără insă să existe gravi late. 11-1 procuror impreună cu d-1 medic au fost sesisaţi la moment, pentru constatarea laptuiui. Mişcarea populaţiei comunei urbei Bărladu, de Ia 13 — 2(1 Ianuarie curent : Născuţi 19 din care 12 băieţi şi 7 fete, 15 in religiune ortodoxă şi 4 israeliţi. Căsătoriţi 10, toţi ortodoxi. Morţi 34, din cari 18 bărbaţi şi 16 femei, 31 ortodoxi şi 3 israeliţi. 1 presentat fără viaţa. rele aducătorului seu. Omul, ne fiind pro văzut de cât cu o bâtă, in lupta desperată a esistenţei o scăpă din mână, şi tn fine incepu a se apăra cu pălăria. Sbieratul o mului, carele işi vedea viaţa in pericol deoparte, iar de alta guiţatul porcului, fă ceau o scena dintre cele mai frapante. Spre fericirea ameninţatului, sosiră nişte călători cari ii eliberară din ghiarele lupilor. In 29 notariul Pianului sup. venind dela Sebeş fu atacat de o bandă de lupi şi aproape să fie sfâşiat, de nu dădea la cal pinteni ageri. Legea aspră, referitoare la dreptul văna-tului, are, precum se vede, triste urmări pontru locuitorii munteni. Ne fiind con-cesă acestora a ţine arme, animalele răpitoare se inmulţesc pe an ce merge şi le aduc mai mari daune. Ni se scrie din Cnstesci : In eomunels montane Cristeşti, Tecseşti, Intregalde, Mo-goş şi Ponor s au inmulţit lupii, umblă in ’Wi' ?' năDâstuesc foarte tare populaţiu- DIN TRANSILVANIA , .Citim in Telegraful Român: Ni se scrie din Pianul superior: „Noaptea işi intmse aripele sale negre când eram in apropiere de acest sat fru inos, situat ia poalele inâiţimilor gigantice, Urletele şi ţipetele înfricoşate ale cânilor cari se auziau din ce in ce mai tare, pro duceau un murmur atât de stâşietor, incât se părea că ceva fiinţe demonice au dat năvală in sat. La primele sunete propâşiam cu toată siguranţa fără a fi pătruns de vre-o temere. Oâte-va momente, urletele precum şi răcnetele oamenilor, mă umplură de frică, de ş. me incredeam in puterea, care se măsură adesea cu braţul Ursului. Obosit ue drumul lung, şi lipsit de o-dilina sufletului, dorinţa de a ajunge odată in sat, mă siliră sa-mi strung irăuele calului şi sâ-i dau pinteni. Nu intrasem incă bine in sat şi mi 3e şi comunică neplăcuta posiţie a locuitorilor, cari sunt espuşi in toată ziua invasiunei hordelor de Jupi. Lupii s’au inmulţit atât de tare, incât fără de nici o temere vin până la curţile oamenilor indaţâ ce incepe a insera, sfâşie oi, viţei, şi tot ce le vine inainte. Dar nu numai oile şi celelalte animale domestice sunt răpite, şi chiar cânii sunt sfâşiaţi şi măncaţi, precum s’a intămplat in 27 Ianuarie luna trecută, că seara pe la 8 ore au fost omorit 6 căni. Temeiea locuitorilor a devenit ingrozi-toare, fiind siliţi să-şi inchidâ şi cânii, in-tr uu grajd cu vitele. Un alt cas s’a intămplat in 28, tot luna trecută. Un locuitor din satul imediat, Pianul inferior, a venit in Pianul superior eu o scroată. Pe drum sărmanul om a fost înconjurat de 6 lupi. poicul de frică sa băgat intre picioa- nea, aşa in cat omul se teme şi ziua a că latori printre munţi. Au făcut multă stricăciune intre vite. Oaspeţii aceştia se ţin mai cu seamă in aşa numitul „Muntele Cetei", de unde apoi in spre seară, incepănd a urla pornesc ia pradă, Iu zilele trecute pe la apusul soarelui mergănd un om cu femeea sa cu o junincâ, pe care o cumpă rase dela Cristeşti la Tecşeşti, la aşa nu mitul loc „Pârâul prafului," in apropierea muntelui Cetei, eatâ-J intimpinâ vre-o lupi, il incungioarâ şi incep a urla. Bietul om se vede silit , a se reîntoarce şi rămânea pană dimineaţa in Cristeşti. Aide dorit şi necesar, ca comitatul să dispună in aceste părţi o vănătoare. O pungăşie rafinată D. Nicolae Florescu, un biet diacon din districtul Mehedinţi, vine de ună-zi in Bu cureşti pentru a se face popa avănd asupra iui vre o 300 lei noi in bilete de bancă. — Sosind la gara Tirgovişte, el fu in tămpinat de un pungaş de meserie, anume Petre Zoto, ce’i zice şi pompieru. Acesta il întreabă ce caută aci, şi după mai multe vorbe dulci se imprieteneşte cu dănsu, oferindu-i ajutorul lui. Florescu. neştiind cu cine are a face, se simţea fericit că a găsit pe neaşteptate un amic aşa de inda-toritor. Acest pungaş insă a mai avut doi tova răşi pe Constantin Pilure şi pe Nae Iordă-nescu ; unu mergea inainte şi cel-l’alt rămase inapoi. Ajungând la o distanţă oarecare, pungaşul dinainte se face că perde o pungă de bani; cel care insoţea pe diaco-nu se repede eu o mare bucurie şi o ridică spuind diaconului că are un mşre noroc, căci banii ce vor fi in acea pungă ii vor impârti amândoi. Mai mergănd o distanţă oare-care, pungaşul ce ţinea avau-garda simulează că a descoperit perderea pungei sale şi incepe a o căuta. Negâsind-o vine drept spre diacon şi tovarăşu lui, intrebân-du-i dacă n’au găsit vre o pungă. Aceştia tâgâduind, el le cere permisiunea d’ai-i căuta observând că banii perduţi consistă numai in aur. Diaconu care n’avea de cât hărtie nu stete la îndoiala un singur moment şi scoate o batista in care erau legaţi bani lui : pungaşul pune mâna pe ele şi cu o iuţeală de scamator sustrage toţi bani, inlocuindu-i cu nişte bucăţi de hârtie mototolită, fără ca diaconu să observe această manoperă. Apoi prefăeăndu-se că caută şi pe Petre Zote, simulează uu fel de ceartă, ameninţând că i duce pe amândoi ia poliţie. In acest minut soseşte a treilea, pungaş, care aştepta momentu oportun, şi adresân-du se către pretinsu păgubaş se tace apărătorul diaconului, zicând că acesta nu poa-sâ aibă nici o vină şi prin urmare trebue lăsat in pace. Prin acest marafet pungâ-şesc, ei se scapă de diacon şi se fac nevăzuţi, pe câDd victima lor se opreşte in-tr’o cârciumă spre a răsufla puţin, ostenit de atâtea surprize. De astă data insă surprinderea lui a fost şi mai mare şi mai neplăcută, căci când voi să plătească consumaţia ce luase nu găsi in batista sa de cat nişte bucăţi de hârtie fără nici o valoare ! Reclamând prefecturei poliţiei, i s’a arătat albumul oamenilor „cinstiţi," unde a recunoscut fotografia unuia din aceşti pun gaşi. Poliţia puindu-se in urmărirea lor, ’i-a prins pe câteşi trei, găsind asupra lor mai toţi banii. dela ACTE OFICIALE D. C. Petrescu, lor Tutova-Faleiu, Teleorman şi Olt, revisor şcolar al judeţe-se permută la judeţele in locul D-lui I. Em. Cu- legi u, care trece la Tutova-Fălciu. Comuna urbană Brăila care va ser- semes- este autorisatâ a contracta la casa de depuneri şi consem-naţiuni sau de la ori-ce altă casă de credit un imprumut de 2.500,000 lei, vi la construire de pavagiu. Acest imprumut se va contracta cu procente maximum de 5 la suta şi amor tisabil in 18 ani, prin anuităţi triale. Procentele şi amortismentul împrumutului se va achita din venitul comunei, de peste 350,000 lei anual al budgetului drumurilor, care se compune din plata in bani i zilelor de prestaţiune, plus veniturile afectate prin încheierea consiliului comunal din anul 1876. No. 173, cu destinaţie a alimenta budgetul drumurilor. Rădicarea banilor, in comptul împrumu- ALEGERI LIBERALE guvern liberal, lege liberală Minis. G. Chita Pi intim următoarele şiruri nişte locuitori din Snagov : Domnule liedactor Sub semnaţii locuitori din noua comună Mihtaru pendinte de Comuna Roşu Plasa Snagovu Judeţul Ilfov arătăm că alegerea pentru Consilii au mers ca vaide lume, căci in ziua de 20 Ianuai.ie ora 7 şi jum. biuroul era deschis de D-nu Primar P. Bălâceanu ad-jutorul seu Minciu Dobre, vatăşbi, şeful de garnisoanâ, Perceptor, şi ogrupâ de vr’o 12 partisam ai săi favoriţi, Popa satului Mi-‘ buche Niculescu, care prin mijlocirea vestitului Primar au papat nişte bânişori din micul venit al bietei comuni Militari cu care erau aşi face şi o şcoala pentru invă-ţămăutul copilaşilor ei, Alecsandru Stoichina cărui iau liberat un act de paupertate când el este proprietar, un Costache Marin şi Mincu Dobre ce au fost custozi cu 2 fr {>e zi. In acea zi Secretarul alegeri şi Preotu ca re sau milostivit de au pâpat bani au venit in cârciuma lui Costache cu listele de votanţi de ie-au arătat vestitului Primar cum merge de bine. Primarul insoţit de nul său cel bălan ca pana corbului umbla din cârciuma in cârciumă şi injurul alegerii, ameninţând pe alegători că dacă nu’l vor vota le va rade câte o mustaţă lăsându-le numai câte una ca să’ i cunoască puterea sa. Dela Radu Dumitru şi Florea Niculae au lu-23 fr. 70, bam, cari au şi reclamat d-lui prim Procuror. Trimite pe vătăşei dela cărciumar cu o sticlă de 5 oca să i’o umple cu'vin, căci in caz contrar le va face proces ude contra-venţie, fiul său atentează la pudoarea femeilor amintindu-le că nu ştie ele că este fecior de primar? Iacă dreptatea cum este pe la noi dupe cum au fost şi in alte părţi. Vă rog cu profund respect d-le Redactor, se bine voiţi a insera in stimabilul d-v. ziar aceste plângeri dupe cum am protestat atât d-lui Prefect cât şi d-lui ministru de interne. Dumitru Florea, N.delea Florea, Radu Dumitru, FloreaNiculae, Cocoşu Gheorghe. Grig. Costantin. Niculae Petre, B. Condiescu, Pâr-vuMihai, Niculae Petre, Marin Toma, Florea Neagu, Radu Sandu, D-tru Uie'. De vom privi 1» tipul eonsl m hsmului, la poporul Englez, nu pactul lor fundamental idei, obicei j,, bizare, dar pe care le censeriBţ cădea in păcatul iu careta a nu noi ! ? Cura ! nu putem conserva vechii At cele nostru titlu de doinu suveranii «ţ tiu, cu toate că ţara e declarata 41. gat, când Englezii, poporul iustnj*. gat şi civilisat, păstrează iu cainiiu^ in iustituţiuuile lor sacul cu lanţ i fotei ? Ne e ruşine, se vede, cu valoros do prinţ purtat de străbuni, cari nt»,.. servat, voim schimbarea cu ori-ci-h* poate, unde ne-am schimbat şi figugfc, harta geogi alică ; amare sunt aceste b$i insă adevăruri —: 11 • n, cari n’ar trebui .-a i, rusească, căci poate ue-ar da pe cal vărului. Şi apoi cum se face schimbarea geiul a acelor ce ne conduc, iu idee a revizuire! V (ju cate-va zile opunere formală din partea unora! U, fluenţii meniuri ai guvernului, şi, m seară se întruneşte cu copii partidul iţi,ţ prin iarmec devin revizionişti. Nu (Lij, alţii or ti dorind acea ce d-lor nu i i,ţ inceput ! Nea fost dat, se vede, in privinţa ,u*. puţului modificărilor, se avem cercar.c in adevăr să ne formam o pertecta e> M gere, că, unui popor, ca să i lărgeşti activitâţei publice urmează uiai inteh*. 1 faci să priceapă ce e acest lucru, şi L şi temperat se i dai progresul, spre induce la prăpastie, ia peire, crezând ş .a ind să ’i faci binele. Lu ocasiunea alegerilor comunale a; . vut in adevăr preludiul unora din morim rile ce se doresc de actualitate a se constitutiunei noastre şi am constata |a> in starea noastfa de desvoltare inteleiji votul universal e arma şi instrumentul# mai înjositor, in mâna celor ce cărata.* afacerile. Să :|)»B[, hi ’ ii” -,i». - lui nu se va putea face de cât pe temeiu de moneta de lucrări efectuate. Consiliul judeţului Bacău este autorisat ca in sesiunea sa extra-ordinară de la 27 Ianuarie 1883, să se ocupe şi cu obiectele următoare : a) Să ia cunoştinţă de situatiunea casei de credit agricol, pe timpul de la infiinţa-rea ei până la 1 Ianuarie 1883; b) Să decidă asupra timpului pe cât comitetul permanent trebue să mai închiria ze localuri pentru casarma regimentului 27 de dorobanţi. REVIZUIREA CONSTITUŢIEI Si Ziarele din ţară Reproducem după „Muncitorul“ din Piteşti următorul articol In numărul trecut arătând credinţele noastre politice ziceam : iubim libertăţile scrise in pactul nostru fundamental, ţinem la constituţia noastră, am dori să o schimbăm cu mai puţină uşurinţă Şi in adevăr, in care stat constituţional din lumea civilisată, fără a se sbuciu-ma până in rărunchi, se procede cu mai puţină uşurinţă ca la noi, cu schimbarea pactului fundamental, constituţia, legea legilor. vedem cum s’a aplicat legea c(l nală azi, câud pentru prima dată s’am in aplicare lărgirea dreptului de a vot» '"iu. pe liste, pasul intins către votul u versal. Nu găsim păcatul in tipărirea JistB constatăm insă crima in impunerea viii ţei unora, conştiinţei alegătorilor, prin ţarea morală de a introduce in urnă şi priveghere biletul scris de cei ce pot mult Şi in adevăr care e libertatea la vo'i cetăţeanului, când e adus forţat aproK de cei interesaţi, când i se pune in miti biletul scris, şi, fără, ca cel puţin, p-tru parodia dreptului său, sa’i lase lib4 tatea de a alege, a cugeta, sâ’l imp gâ machinaliceşte la urna a trânti bile preparat fără ştirea nici consimţim! tul seu ? Nu vedeţi că aceasta dovedeşte că su* tem incă necopţi, nepreparaţi peniţl1 alte libertăţi mai largi de cât cele ce 3 vem ? r .,1 Ilfilto iuţelii u Ju djim k'J : - -iţi. iwi \fi ,a iunmţi ii lovesc o» ■ i ministru I jţjfjCitjli : ' h: ploi Nu înţelegeţi că acea ce practicaţi azi ţr voastră ■ FOILETON poate mâine intoarce contra cu modul acesta din bietul popor fact! 1 tot-dea-una o unealtă, un instrument pe! interese de partid ? Lucruri tru MICUL MORT NUVELĂ EGIPTEANĂ (Artliur Arc) ( Urmare) - Colo, in mijlocul plăngetoarelor acea lemee care are panglice de muselină atârnând imprejurul capului şi un fulard albastru pe umere! Ka-didja purtând doliul! Kadidja! repeta densul pe tonul celei mai profunde mirări. Pe cine dracu inmormentea-ză ea? — Pe copilul ei ! respunseiu, n a vre-un copil — Copilul ei ? Kliadidja ! Ea fost niciodată mumă. ' — 0 li fost atunci pe care l’a adoptat. Cerni tot indrugi acolo, scumpul meu ? Cunosc pacea bâtrănă ănc£ din copilăria mea. Ea a fost treizeci ani chiriaşă la noi. Am fost la densa chiar zilele trecute ceva ! ’ntfim- spre a regula o vechiă socoteală. Ea n’a adoptat nici un copil; şi nici că este in stare dânsa, fiinţă egoistă! Ea a trăit totdauna singură. ^ - - Eşti sigur că această femee să fiă acea Khadidjă despre care vor beşti ? — La dracu ! Crezi oare că vâlul (burko) ne impedică a recunoaşte pe o femee? Este Kliadidja Cţi spun. Să m8 ia dracul, daca pricep Ii istorisii atunci ce mi se plase noaptea trecută. MS ascultă mai ăntăiu cu zăpăcit. Deodată, m8 strânse nic de braţ. — Numele bolnavului? Cum zis ? — Srir. — Eşti sigur ? Srir ! Dansa a pronunţat acest nume mai mult de 10 ori. Cuvâtul Srir insemnează literalmente mic ; dar este şi un nume de persoană, — Urmează nişte. Cănd sfârşii istorisirea mea, ridicai ochii asupra tovârăşului meu si me spenaiu de paliditatea lui şi de . un tre- un aer p uter- ai zise Calav is cu neli- schimbarea feţei sale. — Ce ai ? — Este grozav! zise Oalavas. — Ce e ? — Se petrece un lucru oribil!. lucru fără nume ! infam !... Oh ! bueşte impedicată aceasta? Densul se repezi inainte cu gesturi de nebun, izbind pe mai mulţi indivizi cari incepuseră a face gălăgie, dar Calavas nu se sinchisea de ei. Deodată, el se opri. Privirea lui, a cărei direcţie o ur-măriam„ se opri pe o teraţă pe care era un om cu un tarbuş in cap, care fuma in linişte ţigara lui, contemplăm! defileul, Otman, strigă Calavas. Omul se aplecă şi respunse prin im gest prietinesc. L’am recunoscut. Era un ofiţer al Kedivului, cu care uasem de căteva ori cafeaua la Oalavas. Tot furios, îndrugând la cuvinte neinţelose, prietenul meu se repezi in spre acea casă şi se făcu nevăzut sub gangul intunecos. * - _ Nu cran de eăt zece - minute de când această bizară scenă avusese loc, şi convoiul urma mersul sSu, mai bine goana sa. Ne apropiam de scop ; ne găisam pe o mică piaţă, şi capul cortegiului era tocmai s’o ia pe o stradă la capătul careea se vedea un loe deschis, larg şi vesel încălzit de soare,—era in decembre—una din cele mai frumoase luni—plantat cu ciprii şi cu coloane de marmură. O trupă de opt sau zece soldaţi se puse in faţa convoiului; in capul lor era Otman. El aşeză repede oamenii sei in linie, aşa ca să se inchidă strada. Apoi, inaintănd singur, cu o voce puternică care stăpănia totul, comandă cortegiului să se opriască. Oăntecele se iutrerupseră: mulţimea mirată se opri. Palid, cu sprâncenele incruntate, mustaţa răsucită, Otman traversă cu un pas repede primele rânduri. Ajuns lângă corp, avu ca un tremur de heistare ; ochii lui se fixară arzători pe decoraţiuuea coşciugului; el urmă totuşi inainte şi merse drept către femeea cu fulardu albstru. — Tu eşti Kbadidja, fata lui Aii ? intreba el. — Da, — Me vei urma îndată inaintea ii £ aga poliţiei. — Eu ? Pentru ce ? — Fiindcă te arestez. N intoreându-se spre mulţimea ini gheţată şi mută Toţi să se retragă, strigă dănsu Se cu vooea-i poruncitoare. Voi, zise e purtătorilor, lăsaţi coşciugul ! El pusese mâna pe umărul Klia-ţ didjei; aceasta se smuci cu o măniţ grozavă ; velurile se dederă dc-opate descoperind mica faţă galbenă, fantastică, cu ochii stinşi, pe care o zărisem in ajun. — Să ine arestezi ? pe mine ? Sâ‘ me arestezi in momentul cănd fac ultimele datorii săi imanului meu co-pilM Buni musulmani, servitori ai lui Dumnezeu, permiteţi voi oare această infamie ? Un murmur ameninţător se auzi in mulţime. Eram lângă Otman. L vâzui indo-induşi inalta lui talie aşa ca să ducă gura la nivelul urechei Kadidjei şi auzii aceste cuvinte ce i le zise incet. Miserabilo. ştiu tot 1 — Ce ? Ce anume ştii ? Minţi. -petrecut tot-dea-uua şi sub toatu re. W'- Paiiiru ce nu căutaţi mai biue a'i îns-„ I moralisa, de căt a’i face o paro-slant drept ce i "l-a dat do a trăi liber şi stăpăn pe voia • ii. 1 wdin cel mai m *llui Wwlitru ce voi, care stigmatisaţi tot ce 11. .1 călcâiul vostru, nu daţi lecţie •bş£spectarea legei, de aplicarea ei bine, , jţi crezut acest indulgent popor ca-bil de a digera o dosit urai întinsa de ţertate ? u aBiara va fi poate lecţiunea ce veţi fi iliţi sC primiţi de la alţii mai dibaci ; [ea < A se va restrânge pe capul poporului, « ol iiinti tot-dee-una credul, va fi adesea «iişeht- iţ Daţi „poporului instrucţie, faceţi l capa-1 il de a şi pricepe şi inţelege dreptul şi atoriele," aceasta vom spune’o tuturor ce-,r chemaţi a’l administra, şi in mfisura cearta, fiţi siguri, dorim de o potriva, mai fault de cat ori-cine poate a largi cercul Alertaţilor „tara nici o restricţiune altE li© cei ce doresc aziraodificarile albi au roşii, le vom spune ca nn doresc a-iiestea, de cat spre a parodia libertăţile şi 'li iaee am popor un instrument docil şi 3 arma pentru interese meschine de llipartid. Carasi Electivitatea Magistratura! (Urmare) III • va fi cu neputinţa sa se mai găsească un imafristrat independent. Un bun judecător, Rana.nte de toate, trebue să fie integru -i $ nu aibă câtuşi de puţin obligaţiuni calare nimeni: numai ast-fel poate sa ţină Weapta cumpănă Dreptăţei. Când insa as-■Şi el datoreşte alegeroa sa unor oameni de 4bar idâ,—câci aceştia vor conduce totdauna uiegerile, şi mâine ştie ca are ancă nevoe ae denşii pentru a fi reales, cum işi va taronunţa hotărârea sa, cânU ei vor fi in toc ? Astăzi, de un lucru ne plângem cu deosebire in ţara noasta : lipsa de caracter. Je te uiţi sus, de priveşti jos, câţi işi fac fcturia in conştiinţă ? câţi nu se preocupa ie influenţa mai marilor zilei ? câte proce-( nu s’au perdut câ judecătorul a tremurat 3Be scaunul s&u ? „întrebaţi, zicea in Camera d. ministru "justiţiei, intrebaţi pe judecători şi mai |, 93- 5°lo Renta Româna Perpetuă , 903|* 91'/2 6°j0 obligaţiuni de stat. . . 973/, 98Ş. 6o[0 Oblig. Cîiilox f- Rom. regale 102'u J03'/2 8o/o , Municipale 99Ş-, 100- 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 220--- 225- 5olo Scrisuri funciare rurale. . «PU 9 U(i 7oio Scrisuri Rurale. . . ton/., 102-14 5ojo ScrUurî fondare urbane . . 8i 1/2 88'U 6o[o , , , 95l|8 96'1, 7o[0 » » » 101- lOUp Impr. cu prime Puc. (20 1 b.) 31- 32- Acţii hăncei Naţionale Române 2501 1270 l280 » » Soc. cred. m»h, rom. 5C0 1. 205--- 210- B * Rom. de construcţii 5001. 515- 518--- » , * de Aaig. Dacia-Rom 3001. 395--- 400--- , •, > » , Naţionale 200 . 230--- 235--- Diverse Aur contra argint. . . 2 *u 2 >(8 » » Bilete de Banque 2 C|4 2 I|b Fiorini valoare Anstriacă. . . 211*12 2.12’ls Mărci germane....... 1 23 1.25--- Bancnote franccse...... 99'b IOO'/q PRIMA CASĂ La „Bursa Romania66 Fondată la auul 1872 SAMUEL A. MARCUS No. 18 Strada Smârdan No. 18. Am onoare n aduce la cunoştinţa onor. mele clientele câ deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumpărări şi ven-zări de efecte publice, de diverse acţiuni ale Societăţilor de credit, comerţ şi industrie, acum cu ocaziuuea deschiderei „Bursei oficiale-* din capitală, aro aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă-1 propriu zise: pentru cumpărări şi vânzări in numerarul şi cu termeni de toate valorile ce se cotează la „Bursă-* după ordini -le ce voiu primi şi in condiţiuni avanta-gioase. De asemenea pot îndeplini ori-ce ordine da-,9 pentru bursa din străinătate. lnlbrmaţiuui şi ori-ce detalii speciale se pot da atăt personal in biroul meu, căt şi prin corespondenţii. Esperieuţa co am iu aceste operaţiuni şi conlienţa ce mi s a acordat in decurs de mai mulţi ani de esistenţâ a biuroului meu mă face a crede şi in reuşita acestei noui ramuri de afaceri. Adresa pentru telegramb : Marcus, Bucureşti. A. KIBRICK ClUltUIUHEN' DENTISTE Denls artiflcielles, piombages. oritication perfectionneo. Estracti m et guerison des deuts, sans aucune douleur, d’aprcs ies plus nouveaux systemes. Bucarest, rue Stirbey Vodă No.. 9 coto du gcssvde roumain. SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME enuaje cu 150 niedaile prj A se feri de Imitaţii Garanţâ sigură dală inscris. m a. * m~ a > — pv«n« tu«irea Mâţina de cusut new-york. de sus a • ,ui Fabnoei, G. NEIDLINGER,A£ent general MASINELE DE CUSDT î&ijQRIGINALE 1 A LUI SINGER MAGASIN fondat AVIS CXTcCTJIj-A.1?. Onorate domnule . Nc grflbim a vs înştiinţa, că la „ CAVALERUL DE MODA * cel mai distins şi reanmit Magasin de haine confecţionate pentru Bărbaţ şi HAeti, a soi sil pentru Seso-nnl corent, un bogatu Asortiment de Costu- me cu şi fără Talie, din stofele eele mai moderne. confecţionate mipa noulu Jurnal. Pardessiuri hanţe novenuUt pana Ia calităţi superioare. Maro Coletiuno de Pantaloni fan-taisie . nuanţe bine alese. Cos- tume negre de Salon. Fracuri şi Gheroace de Previen veritabil de I ir tiu şi L*rap deSedun. Un enorm Asortiment de Paltoane fine şi elegante, de stofe Raliu frise, Sepekin floconat, Muutuguae laine-douce, Aiderdun şi KHaistic veritabil. Plani de lues şi Vo-yage, de Scoug. Astragnn, Biber la gulere şi maniei, Blanuţe scurte de panatoare, etc. Paltoane ou diferite Pluşuri pe*ste tot, şi la gulere de mătase. Preţui ile sunt destul de convenabile spre a putea invinge verooneiu’i>nţa leala. LA CAVALERUL I)E MODA — 2 Strada Solari 2 ţii colţul Stradei Covaci VitrulM, , Bocfr OUONIALh SI DELfCATFil © a - § > r u Depou de lemne tăele PETRACHE IOAN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul regal. A sosit pentru seBonul de iarna tot felul de conserve, din cele mai escelento; brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort, Brio, Camembert. Port du 8alut, Mont d’or, Oervais Imperial, LImburg, Liptauer, Chestor, Crfiine de Uolande, Stilton. Crema Regala etc. Un bogat asortiment de cĂruuri afumate, piepţi de găseă. Diferite marinate, de Barbuni, Hiel. Aal-Fisch, Aal-Fisch eu gelatină. Sosesc meren stridii proaspete de Ostanda şi Coustantinopol, Iere proaspete, moi şi tescuite oe morun; Icre de chefai, păstrăvi afumaţi şi tot felul de pesei. Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri chinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din eele mai renumite fabrici străine In curănd sosesce peşte proaspăt de Constautiuopol. Tot la acest magasin se află de vănzare eu oeaua viu roşu şi alb de cu&litate superioarA Preţuri foarte moderate cai i desfid ori-ce emicuzenlă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasin,'va rămâne pe deplin satisfăcut, nu numai de bunătatea şi cualitatea mărfei dar şi de un serviciu prompt şi onest. 1000 chilograme calitatea I-a 28 lei, calitatea Il-a 26 lei. Se vinde şi cu stănjenu, Strada Romană No. 75. $ OO^ZITJjNrJB ZRAJRA DESFACERE CU ORI-CE PREŢ fi IN CALEA VICTORIEI No. £2 * I)LV CÂUZA DESFIINŢABEIDEFLNITIVE a CUNOSCUTEI^FIRME DE 2-5 .P A. GINSBERG CU MOBILE VA AVEA T.OC CĂTRE PROPRIETARI Un Agronom romăn eu theoriă şi practică mare, cu bune recomandaţii care au administrat mai multe moşii mari, caută un loc do administrator comptabil cu leafă, provision sau in ovărăşiă. Doritorii sunt rugaţi a se adresa a Redacţia acestui ziar. * MARE DESFACERE GENERAL/ CU UN SCAD A-MINT NE MAI POMENIT <0 DE VANZARE Prăvălii in faţa stradi Moşilor N. 219 cu 8 camere 2 pimniţi 2 beciuri 2 magazii gradina cu pomi roditori puţ in curte. Doritori se vor adresa la proprietar D -nu Btaneiu Ioan caro domiciliează chiar in aceea, ropiefate. Din cauză de sănătate şi a altor Interese familiare, mam decis! desface toate magazinele mele din capitala, bine asortate cu ori h i de mobile precum şi altele de asemenea natură, toate de fastl M , . ........ -v* ••'""ic "c asemenea natură, toate de 1; J nele cele mal noi şi solid lucrate. Rog pe onor. P. T. public capitala şi provincie a mă onora eu vizitele d-lor şi se vor con v i r ^ w ^ ^ ^ ^ i-*, ^ • • l 1 '*iiv ge că într adevăr această desfacere este eu nu preţ ne mal nomei o şi favorubilă tutulor. * l On'stimă, A. UINSBERd Oale* Victoriei No. 28, 1 nrikmi * W^PPPPPPP|C3|PPPP|; iuM meţjalie ide aeth Eispoziţia Universală 1878 MARE MEDALIE DE AUR ŞI MEDALIE DE PROGRES 1872-1873 i DIPLOME DE ONOARE APARATE ÎNTREGI PENRTU FABRICAREA BEUTURJLOR GAZOASE DE TOATE ft Apă de Selţ.Ji monade, apă de sedaşi vinuri spumătoare, gazificaţinne de bere SIFOANELE cu mare şi mic.l pârghie, ovoide fi cilindrice sunt tot-d'a-un» i»J cate la opresiune dc 20 atmosfere, simple, solide, lesne de curii Metal de prima calitate. Sticlă cristal. Ţ Ţechini meu testament tăcut acum V căţi-va ani şi depus in măinile d-lu' E. * ------s:-i- Ii. Calligari fost preşedinte do I secţie la Curtea de Casaţie acum incetat din viaţă, este anulat făcCnd un altul iu anul acesta. Caterina N. Maorocordat. născută PrincMâ Gliika Doctoru Stăuceanu Strada Manea-Brutaru, No. 1. I. HERMANN LACHAPELLE "lmi" t“” wt" ,I”ul" I. BOI LET A Comp SUCCESORI. Ingineri mecanici Paric RLE DOINO!) 31-33 (BULEVARD ORNA NO 4 - bl Pari il//.uf.i 4. t ii'iiiJuir/i I A wm**----- SAIMTAL GRIMAULT & C _ . » . > . U ... . ii _ . IA Ace»l« Capaule eonlin Enanla da Santal citrln din Bumbi* in Idli putil.l.a ■ea. NufDireM experienţe fleute ifl M>it*lflt din PiPH. r®|f. >n doul *'U Ir®. Ş l» ®ctire.r*a ea mai durai oii }. cea mal Inverbiii, «r4 a ,ommumra nuroa urinelor, alia nu produr neci righutun. nael roltri , ne,. diarrbw fi aunt aaaemenra Inria «fwlc® in affaciiuaila ralarrhala ale veaicei 71 hematuni. Dvpsiil la Paria, I. tirada Vlrianna ai in prlnnpilala pharmacii din atriinalata --------------------------------.... ,-----------------------;-------» Tipografia N. Miulescu, sala Theairtdut BosseL