ww 1. i i'rein I .ti ţar», pe an . . pe 6 IddI. pe 3 Inul. reinState pe an , 40 Ie! 22 le! 12 le! 60 le! 1 ----------------- 1 • Mutele ee priimeec la Administraţie. fjnpltalft 10 bani nnmăru stricte 15 bani număra Otor: M PALEOLOQU I —------------------- TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. No. 219 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 declame pag. III . . . 1 50 > , II .... 2 50 Aaentnrile ji inserţiile se primesc “nonreştl, la Administraţia ziarnln! i» riena, la binronrile de annntnri Beinrit Scbalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stein 2;—Paria, C. Adam, rne CIdmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. ANUNCIU tit domnii abonaţi din capitală şi ’istricte, a căror abonament a ex-r sunt rugaţi a achita costul căi lv,ntărziat. Administraţia liicuresli, 4 Octombre 1883 u trecut mai bine de o sepii ut şi pănă acum nimeni din ic sau din presă, n’ar putea inde că scie sigur ce a fost alean, cum şi dacă aceasta o afacere de caracter litigios j Romănia şi Austria. O simplă fuse dată de către un amabil unator din Tărgul-Jiului, şi ate că d. Rovinaru ne vorbi e un pichet rădicat pe teriI romănesc da către austriaci; >ate că ne relată că a urmat £ o intălnire militară intre taţii noştri de la punctul Vul-j şi intre cătanele austriace, in- Jfire ce s’a terminat cu luarea de ţ ne cătane a unui număr de 9 i . . ! lonieri de ai noştri, totuşi se făcu |toere adencă in jurul acestei Ive sciri. ţAiomtorul" Statului, care a-flatoria să vorbească ori-cănd «tul public e agitat prin vrei ire de caracter ingrijitor ; ca-«rebue să-şi spună cuvântul Jjjgrav şi sigur, o lăsă incur-şi pe aceasta, ca pe aface-de la Iţcani şi altele, al că-resultat nu este adus ofici-ente la cunoştinţa publică, işi pe afacerea anchetei trăia Bordeni spre aflarea arului despre torturele impu-călăraşilor, al cărei resultat ine secret. trebue să credem şi ce es-drept a conchide cineva această tăcere? tim că telegraful a lucrat ore pegi intre Tărgul-Jiului şi Bu-;şti, şi că s’a recomandat cel i strict secret impiegaţilor res- Îtivi in ceea ce priveşte con-ftul telegramelor schimbate; fă zică afacerea nu este ce' neînsemnat şi fără împor-[tâ. guvernul pare a fi mai zăpă-de această de acum impreju-r de căt de toate cele de mai ite, şi are dreptate, fiind că menea fapt strică armonia stată intre guvernul austriac şi o emul romănesc, şi ar putea ipromite chiar fericita alianţă f’a pripit d. Fon Brătianu a Fnchiăia cu Austro-Germania, oind a rămânea degajat, şi rmări mai ’nainte de toată a-irarea neutralităţii noastre Scrisorile nefrancate nn ge primei Mannserlsclc no Im primate se artf. prin bună inţelegere atăt cu Austria căt şi cu Rusia, dupe cum interesul bine simţit al Romăni-ei şi inţelepciunea politică o comanda. Iată ce este mai ciudat in această tăcere: este că noi suntem desemnaţi ca agresori in ochii lumii străine, prin presa austriacă, ce ştie a-şi trage spuza pe turta ei şi care vorbeşte tot-d a-una cu indrăsneală şi la timp. Intr'adevăr cetim in Le Tcmps următoareă, comunicare,"ce ne lasă in complectă uimire: „0 depeşă din Viena zice că un număr oare-care de soldaţi români au trecut fruntaria şi au pus măna pe casarmele austriace cari comandează trecerea de la Vulcan, in Oarpaţii de Sud, supt pretest că aceste clădiri să află pe teritoriul romăn. „0 companie de infanterie austriacă a reluat cu putere casarmele ocupate ş’a făcut căţi-va prisonieri. Defileul de la Vulcan.de care este vorba aci, merge pănă la isvoarele unuia din afluenţi Dunării, şi nu este comandat, din partea ungară, de nici un loc întărit de resbel sau de vr’un fort considerabil. “ Cum ? noi şi iarăşi noi, veciniei vinovaţi de agresiune, ca şi oaia care turbură apa de unde vrea să bea lupul; noi comiserăm incă o infracţiune la dreptul ginţilor, incă o incălcare pe teritoriul austriac ?! Aşa să fie oare, domifilor Ro-setti şi Brătianu, că oamenii guvernului d-voastră sunt atăt de ţanţoşi şi răpitori! O ! dar atunci spuneţi-ne să vă felicităm pentru o nouă ocasie ce aveţi de a vă ilustra in .paginile dureroase ale istoriei noastre prin scuse şi umilinţe la care e natural să fiţi supuşi. In mijlocul nedomiririi ce avem prin versiunile contradictorii despre faptul de la Vulcan şi tăcerea guvernului nostru, nu ne este dat să precisăm alt de căt aceea, că sfârşitul şi al acestei afaceri va fi tot !spre paguba noastră pentru că aci calculăm pe date sigure, pe antecedentele acestui guvern a tot felul de umilinţe şi tăvăliri. Am mai spus’o cu altăocasiu-ne şi acum e timpul să o repetăm: ceea ce mănţine pe cineva la o posiţiune demnă este tactul cu care el ştie să se înconjoare de prestigiu. Acest tact a lipsit guvernului actual ; el este des-brăcat de ori-ce prestigiu, pentru că nici-odată n a ştiut să facă a fi respectat, fie prin modestia sa intr’unele impregiurări, fie prin fermetatea sa intr altele. De aceea ne este dat să vedem acest fenomen ciudat că, in mijlocul celei mai strănse amicii legată de guvernul Rosetti-Brătianu cu guvernul austriac, in mijlocul onoarii de a sta mănă ’n mănă primul ministru Ion Brătianu cu cancelarul Kalnoky, vulturul cu două capete trage din cănd in căn când căte o ghiară celui cu un cap, şi aliatul de la Bucureşti se pune a face sluji înaintea aliatului de la Viena. Nenorocire! dar este un adevăr in alianţa cu Vecina noastră: guvernul Rosetti-Brătianu joacă rolul de tristă amintire al prinţi-pului Zamfir in saloanele boerilor. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris 15 Octomvrie. — D. Jules Ferry, preşedinte ale consiliului, a spus in discursul ce a pronunţat ieri la Havre, că este necesar pentru ţari şi guvern d'a rupe cu totul cu radicalii. Szeghedin, 15 Octomvrie. — Imperatul Francisc losif a fost ieri aci spre a vizita oraşul clădit din nou ; Maestatea Sa a fost călduros aclamat in tot cursul călătoriei Sale şi poulaţia Szegedinului ’i-a făcut o primire entusiastă. INF0RMATIUNI Se comunică din Chişinău că pesta bovină urmează a bântui cu furie judeţele Chişinău, Orheu şi Ho-tinul, precum si Benderul. D. Romanenko, consulul Rusiei din Galaţi, a presintat guvernului său un raport asupra comerţului României cu Rusia. D. Romanenko propune in raportul său o conven-ţiune comercială cu Romănia. Se desminte demisiunea d-lui Olă-nescu. inginerul şef al căilor ferate romăne. D. G. Ghica, ministrul României la Attena, a pornit la postul seu. Prin cercurile politice se vorbeşte că guvernul va căuia să facă a cădea revizuirea legii electorale, spre a nu fi silit a proceda, in curănd, la alegeri noui. S’a prelungit pănă la 15 Octombrie congediul acordat domnului general N. Dabija, ministru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice. Domnu I. 0. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, este însărcinat cu interimul acelui minister. cea a fost numit un anume d. Copăceanu. Această numire a dat loc la mare nemulţumire din partea Vâlcenilor, de oare ce acest domn, se zice, ar fi comis fapte re-presibile de codul penal, şi că a fost chiar pensionar al Ocnelor-Mari. D. ministru de interne binevoiaseă a cere intormaţiuni şi a nu îngădui să se in-credinţezo unui certat de justiţie paza vie-ţei, onoarei şi averei cetăţenilor. * Trăsura d-Iui Profect de Poliţie Radu Mi-haiu a călcat intr’una din serile trecute in faţa ministerului de finanţe pe un domn, anume Iancu Cernat, tapiţer, care a fost condus la spitalul Colţea şi aşezat in sala No. 9 din serviciul d-lui dr. Turnescu. Pacientul presintă pe corp mai multe con-contuaiuni. Este de notat că nu pentru ănteia oară vizitiul d-lui Radu Mihau calcă pe oameni. Acum un an, prin luna Noemvrie. a mai călcat pe un om belrăn in dreptul Episcopiei. * Ieri 3 Octombre intre orele 4 — 5 s’a făcut I-a tragere a obligaţiilor Societăţii Cooperative. De şi, conform regulamentului lor, această tragere trebuia să se facă la Februarie, dar Societatea voind a limpezi situa-ţiunea ei financiară faţă cu însemnata încredere ce i-a acordat Onor. public ; precum tot d odată spre a prentîmpina sarcina ce şi-a luat de a plăti dobândă de 5 °/0pe an, Casieria Exposiţiunii, de şi nu posedă suma integrala spre a retrage din circulaţiune toate obligaţiunile, totuşi are a 8-a parte din bani pentru desfacerea lor. Pe de altă parte Societatea doreşte prin această anticipaţiune, să probeze că a bine meritat de încrederea ce onor. public a bine voit a'i acorda. Aceasta tragere anticipatâj facultativâdupe-regulamentul obligaţiunilor s’a făcut pentru suma de 50 obligaţiuni de 25 lei una. Domnu George Irimia s’a confirmat primar al comunei urbane Tergovişte din judeţul Dămboviţa, in locul domnului I. Ni-culâescu, demisionat. * S’a disolvat consiliul comunei rurale Cornu din judeţul Dolj. * Monitorul de azi publică expunerea si-tuaţiunei judeţului Olt, făcută de către comitetul permanent, cu ocasiunea deschide-roi sesiunei ordinare a consiliului general, la 15 octombre 1882. * Cu plăcere atragem iu particular atenţiunea cititorilor noştri, asupra anunţului pe care ’l publicăm pe pagina a patra a ziarului nostru al casei de Bancă şi Comisiune atăt de cunoscută publicului romăn. Intr’a-devăr este de ajuns a pune la o parte din cheltuelile de toate filele numai şease bani pentru a avea o Obligaţiune cu-Prime care are şi va avea in tot-d’auna o valoare şi cu care sar putea imbogăţi fără să risce banul său. Rugăm deci pe cititorii noştri să nu confunde aceste Obligaţiuni-cu-Priree cu simplele bilete Loteriă ca acele de Ham-burg, Braunschweig etc. Numai aceste din urmă sunt oprite de leg°. Partida naţionalităţilor in Ungaria CRONICA * * Monitorul de duminică a publicat, expunerea situaţiunei judeţului .Neamtu, lăcută de către comitetul permanent, cu ocasiunea deschiderei sesiunei ordinare a consiliului general, la 15 Octombre 1882. * Ni se comunica ci poliţaiu al oraşului Văl- Pe timpul de Duminică 18 Septembre pene Sâmbătă 25 Septembre, mişcarea po-pulaţiunei oraşului Bucureşti a fost urmă toarea : Naşteri: Copii legitimi: 58 bâeţi, 33 fete. Copii nelegitimi : 20 .bieţi şi 19 fete prin urmare 78 bâeţi şi 52 fete, din care 15 israeliţi. Decese : 62 bărbaţi şi 37 femei ; un total de 99, din caia 24 au murit in spitale. * Zaharia Nicolae, de profesiune măcelar, trecOnd pe calea Moşilor călare şi foart dispus, a căzut de pe cal, rânindu-se in cuţitele ce avea la brâu. A fost dus in eău-tarea spitalului Colţea. * Aflăm că d-1 Burghly-Ziegler, in rapor tul ce l’a făcut asupra marilor lucrări ale comunei bucureşti, a opinat că mai tre-bueşte ăncă 8,650,000 fr. pentru distribuirea apei in oraş. * Se comunică unui ziar din capitală că doi păndari : Velisici şi cu Staicovici, au omorit pe o copilă in comuna Gruia. Asasinii, după săvârşirea crimei, au dispărut. Se denunţă Tlesboiului că d. Teodorescu, primarul comunei Pitească (Pasărea) ar fi violând secretul sorisorilor, ineâroându-le tot-d'o-dată la taxă. Ast-fel, mai multe scrisori adresate maici Pamfilia de la mănăstirea Paserea densul le-a deschis şi le-a citit; apoi pentru două scrisori C6 nu erau francate a luat căte 80 de bani de una, şi pentru patru scrisori, francate insuficient numai cu marca de 10 bani, numitu primar a luat căte 50 bani in loc de 10. Rugăm pe cei in drept să cerceteze şi să infreneze asemenea abuzuri. * Sa disolvat consiliul comunei rurale Po-peşti-Bâeu din judeţul Ilfov. Gazeta Transilvaniei din Braşov stă din nou de vorbă cu „Nemzet“ din Pesta. Acest organ, care este aşa de fericit că represintă ideile guvernului unguresc, nu puţin s’a mâniat, din causă că intr’un articol al gazetei româneşti, ce a fost reprodus de mai multe foi de frunte din Pesta şi din Viena, a pledat pentru formarea unei partide mari a naţionalităţilor, zicănd că de fapt această partidă există, numai căt pănă acum nu s a putut pronunţa pe faţă, şi adăugând totodată, că după ce li s’a răpit tot tărămul parlamentar, naţionalităţile vor fi silite a face coaliţiunea afară de parlament, Iată ce mai zice de astă dată Gazeta Transilvaniei: Starea aceasta escepţionalâ, iu care se a-flâ naţionalităţile din Transilvania şi Ungaria, cari nu'şi pot manifesta dorinţele şi pretenţiunile in parlament, am zis şi repe-ţim, că invoalvă cel mai mare pericol pentru statul ungar. In loc de a se supfira pe noi şi a ne bănui dupe vechiul obiceiu că am avea tendinţe inamice statului, politicii dela „Nem-zflt“ făceau mult mai bine să fi cugetat mai ănteiu serios asupra resultatelor, ce le poate produce sistemul despotismului de rasă, care, imbrăcat in haina parlamentarră, asupreşte azi popoarele nemaghiare mai cumplit chiar decât in timpii iobăgiei ; să fi examinat de unde vine, că de esemplu poporul din Ardeal filră deosebire de naţionalitate priveşte stările din timpul absolutismului nemţesc ca un Eldorado, pe lângă stările de azi ; să fi chibzuit bine toate aceste şi apoi să ne fi mulţumit pentru a-devCratul patriotism ce l’am dovedit prin prin aceea, că, ca organ de publicitate, am arătat guvernului unguresc pericolul care ameninţa azi mai tare pacea internă şi viitorul statului ungar. Aşa trebuia să facă un organ, căruia ’i zace la animă intr’adevCr binele statului şi al tuturor popoarolor lui. „Nemzet“ insă nare in vedere decât numai binele naţiei maghiare, care face numai a treia parte din intreaga poporaţiuue a regatului S lui Ştefan. Aceasta o indică chiar şi numele acestei foi. Maghiarii cănd vorbesc de „Nemzet“ (na-iune) se gândesc in totdauna mimai la naţiunea lor genetică, aşa că in realitate ei sub „Nemzet" înţeleg numai poporul maghiar şi dependinţele lui „de limba nemaghiarii", cari au menirea de a deveni cu timpul de tot maghiare. Despre o naţiune politică, ca unitate compusă din toate popoarele egal iudreptăţite ce trăiesc in stat, Maghiarii n’au şi nici nu voiesc să aibă nici cel mai mic concept. De aici vine, că egemonii noştri se miră când aud, că naţionalităţile nusuntrepre sentate in parlament, cu toate că ştiu foarte bine, că nimeni altul docât dânşii le-au scos—cum zise Polit—din parlament şi din administraţiune. Cum putem noi pretinde representanţi mai buni decât sunt Maghiarii, stăpânii noştri din naştere ? Această întrebare reproşantă o cetim printre rândurile articolului din ziaru „Nem-zet“. Şi dacă odată lucrurile stau astfel, are dreptate organul d-lui Tisza din punctul seu de vedere, când, in faţa stăruinţe lor noastre pentru egala Îndreptăţire naţională, ne strigă : „Lasciate ogni speranza !“ Organul guvernului incă nici măcar aceea nu voieşte să ni-o conceadă, ca să sperăm şi noi, cum sperează tot omul, care se află in necaz, că va sosi o zi care el va mântui. „Nemzet" ne nimiceşte, una după alta, toate speranţele. Dela mişcarea din Austria — zice el—să n’aşteptăm nimic, deoarece jurstările din Austria ar fi cu totul altele, ca cele dela noi şi deoarece acolo curentul slav este cel mai puternic. Nu inţelegem in ce ar fi diferite relaţiunile din Cis, de cele din Trans-laitania. O parte e mai bogată in toate, cealaltă mai săracă; intr’una popoarele sunt mai libere, mai ingrijite şi mai respectate; incealaltâ parte sunt apăsate, negligoate şi desconsiderate. Eată toată deosebirea ; ear căt pentru spiritul şi curentul slav noi nu ne temem de el, pe căt timp manifestarea lui are de scop realisarea principelui egalei îndreptăţiri naţionale. Cei dela „Nemzet" au inse causă de a se teme de spiritul slav din Austria, pentru că ei nu dorese egala indreptâţire, ci susţinerea despotismului de rasă maghiar. Să nu sperăm — zice „Nemzet" — nici in mişcarea croată pentru că nu ne poate aduce folos. Autonomia croată este resul tatul unui compromis din trecut şi tocmai acum nici un om de stat ungur nu va fi sedus a mai face incercâri de a da vr’unui alt popor asemenea autonomia. Aceasta nu era de lipsă să ni-o mai spună „Nemzet". Ştim noi foarte bine, că Ungurii de bună voe nu ne vor face nici-o concesiune, dar poate să vina un moment, cănd vor fi siliţi a ţinea cont şi de poporul român, cum a, fost silit acum d. Tisza a face din nou toate pe voia Croaţilor. In fine ne mai asigură foaia guvernamentală, că n’avem se sperăm nici din partea României nimic pentru realisarea dorinţelor şi a pretenţiunilor noastre. România, zice ea, sau nu voieşte sau nu poate să ajute Românilor din Ardeal şi Ungaria. Nu voeşte ?—Oamenii de stat din România văd prea bine că persecuţiunea elementului românesc din acest stat este o ameninţare pe faţă a elementului omogen din statul român ; cum ar putea ei dar să nu voiească a contribui din parte-le, ca să se curme aceasta persecuţiune ? Nu poate ? — Nu inţelegem de ce România să nu poată se pună un cuvânt bun in favoarea Românilor asupriţi din imperiu austro-ungar, tocmai acum, căud acest imperiu caută alianţa ei şi precum vedem ’i atri-bue un mare preţ. Şi oare România să nu fiă iu drept a aşteptă, — cum a zis d-Maiorescu — dela un stat vecin şi amic ca să îmbunătăţească relaţiile dintre Românii Transilvăneni şi Maghiari ?’ Dar „Nemzet" vorbeşte de promisiuni obligatoare, ce s'ar fi făcut cu privire la „agitaţiunile române" din partea guvernului român. Cum ar putea să ia guvernu unui stat străin răspunderea pentru mişcările naţionale dela noi ? Şi Japoi nu vede „Nemzet" că mişcarea noastră, incăt s’a manifestat păn’acam, este cu totul de sine stătătoare şi că nu ne trebue agenţi străini, ca să ne inveţe. care feste dreptul nostru încălcat de regimul unguresc ? Chiar de ar fi 6nsâ toate aşa, cum ni le spune „Nemzet", chiar de n am mai aveai să speram din nici-o parte nici cel mal neinsemnat sprijin in lupta noastră dreaptă, totuşi ne mai române o sporanţa tare şi nesecabilâ, o speranţă, care ne va da puterea de a resistâ până la sfârşit tendinţelor ce ameninţă eiistenţa noastră naţională : — speranţa in Dumnezeu şi in is. bânda dreptului nostru 1 TIMPUL Birul creste Mai sunt autorizate a percepe diferite taxe şi câte una" sau două zecimi asupra con-tribuţiunilor directe către stat, următoarele comune : Comuna urbană Câmpina din judeţul Prahova ; Comunele rurale Buşeşti, Gura-Mortului, Tămna, Ţanţaru, Bălâciţa, Horăşti, Recea, Corlăţelu, Slaşoma; Cujmiru, Cleanovu, Braniştea, Punghina, Izimşea, Obârşia, Cioro-boreni, Dânceu. Scăpâu, Vânju-Mare, Cri -vina, Ţigănaşu, Batoţi, Vărciorova şi Padi-ua-Micâ din judeţul Mehedinţi. ŞTIRI OFICIALE Căpitanul Paladâ Grigore din arma artileriei, aflat in disponibilitate de congediu de la 1 Martie anul curent, s’a chemat in activitate de serviciu la vacanţa ce este in regimentul 7 artilerie, pe zioa de 1 Octom-bre 1883 dată expirărei congediului ce a avut. Un credit suplimentar de lei 5.000 s’a deschis ministrului de interne, pentru plata reparaţiilor necesare a se face localurilor prefecturei Tulcea şi administraţiei Măcin. Noutati din tara Pe*ta bovina, — Sa ivit pesta bovină in comuna Rediu şi Păltiniş din judeţul Dorohoi. Pentru combaterea acestui flagel, comandantul regimentului 29 de dorobanţi a concentrat 200 soldaţi cari au să întărească cordonu militar pe toată linia Prutului. Se zice că acest flagel se importă din Basarabia. Alergări de cal. — Duminică, la orele 2 d. a. a avut loc alergările de cai la Brăila pe câmpia de lăngă monumente, la care alergări premiul 1, medalie de aur l’a luat d-nul Marghiloman, al II de argint d-nul Caraghiosul, şi al III de bronz d-nul S. Locot. Berlescu. Bancher fraudulos. — In zioa de 7 Octombre se va judeca de către curtea de apel din Iaşi procesul lui Moise Fleischer bancher fraudulos, care a pârlit pe mulţi de la noi, dar mai mulţi din străinătate. Al doilea respuns Domnilor traficanţi politici de la ziarul „Progresul" Vâ mulţumim că ne mai oferiţi ocazia, ca se stabilim faptele istoriei contimporane in adevărata lor lumină, fapte care vor românea vecinie săpate in inimile Românilor. Sunteţi nefericiţi in facerea comparaţiilor, ne amintiţi veacuri care nu le am trăit. Dacă veţi vroi de exemplu se convingeţi pe alţii că noi am ineheiat tractatul de Balta Liman, sau că am comsimţit şi subscris regulamentul organic, nime nu vă crede pe cuvânt, ştiind că pe atunci, de şi astăzi in vârstă, totuşi sau noi nu eram incă născuţi, sau ca copii in faşă nu puteam avea culoare politică. Calificarea dar de srigoi, împrumutată din alte timpuri, nu ni se poate atribui. Dacă există vre o comparaţie intre acele timpuri şi acei oameni de fericită memoria ; noi credem că oamenii zilei poate beneficia de acest paralel mai ales că voi aţi exploatat pasiunile poporului şi stoarceţi sângele din el. i^Aşa la anul 1876 Vampirii do astăzi (expresiune mai moderna) se menţinu la putere graţie influenţei germano-ruse. Domniile lor iucheie alianţe cu Rusia, li se admite ca o favoare participarea la resbel, cu condiţia, retrocedarea Basarabiei. Clasele privilegiate din timpurile reglementaro le introduc din nou prin decoraţii. Astăzi schimbă stăpânii. Protectoratul germano-rus ’l prefac in protectorat ger-mano-austriac; regulamentul organic, ’l in-locuesc prin reglementarea Dunărei şi inspectori austriaci pe malurile rămâne, cea ce se prevede prin tractatul de Londra, a cărui executare deşi amânată, totuşi constitue un drept, un act, pe care nu’l putem înlătura. Cine de nu voi căutaţi să vă acoperiţi ruşinea, cine de cât voi încearcă toate mijloacele spre a denatura faptele istorice şi a se susţine la putere numai prin streini? Denegările şi nedreptele voastre acusări inse, nu sunt in stare de a urni şi desfiinţa documentele cu caro sunteţi ilustraţi. Graţie oamenilor liberali pe care ’i-am citat in No, 50 al Legalităţei, partidul liberal este partidul poporului, avem un stat cu instiţuţii democratice, constituanta prezidată de defunctul M. Epureanu ne-au dat constituţia ! aceşti coloşi inse tot-dauna au fost in dreapta Camerei, s’au calificat ei insuşi de consorvatori liberali, spre a se 'distinge de tulburătorii şi utopiştii sociali, pe care tot-dauna ’i-au combătut, ferind ca ţara să nu fie atrasă in aventuri şi in abisuri. Este de mirat cum in sumeţia şi neruşinarea voastră n’aţi mers până acolo de a cita aceşti oameni însemnaţi ca făcând parte din rindurile voastre. Nu pentru intăia oară, vă veţi fi inpodobit cu pene de păun, şi veţi fi inbrâcat pielea de oae. Actualii voştri şefi susţineau in trecut agitaţiile ruse in Transilvania, Bulgaria şi Macedonia, formau comitete ovreeşti şi bulgare in capitală. Pe când conservatorii noştri, ca adevăraţi patrioţi şi liberali apărau graniţile şi drepturile acordate nouă prin tractatul de Paris: ai voştri, acei cu titlul de astăzi de liberali naţionali, împrumutat de la Prusaci, alergau după protectoratul rus, tratân din faţa ţârii pe patrioţii noştri de retrograzi, reacţionari şi nu ştiu mai ce, fiind *câ reprimau agitaţiile şi proclamările de republici, menite a face se intervie streinii in ţară. Iată adevărul istoric, şi do şi vă sfor ţaţi a denatura faptele cu cuvinte pompoase in gură, precum liberali naţionali, democraţi, popor ş. c. 1., documentele istorice insă nu le puteţi desfiinţa, stâpăuii voştri vor rămânea inferaţi eu ele pentru tot dauna; pot să se bucure ei şi voi de apo-teosa lor, nu noi ii vom invidia, nici ii vom urma in paludele fosforescente, in care caută să atragă poporul Iar voi ortale şi zestre guvernamentală care aţi pacţisat cu toate guvernele, care v’aţi ilustrat tot-d’a-una prin servilismul vostru, nu vă convine şi nu admiteţi ordinea constituţionala, nu vă place disccuţia publică, nu admiteţi partizi nesusţinute de guvern, nu puteţi uita că sunteţi sateliţi şi sclavi emancipaţi. Yâ faceţi a uita cade 17 ani v’aţi perpetuat in administaţia ţerii, şi că vouă vi se datoreşte toate relele de care acuzaţi guvernele trecute, că graţie voă se distruge şi se sapă edificiul nostru social că voi aţi vârât vrajbă şi ură intre oameni şi i’aţi exploatat; că voi vroiţi să dispară ori ce culoare, ori ce partid, ori ce constituţionalism din ţară; şi precum nu respectaţi ideile şi partizile politice, tot astfel nu vă respectaţi pe voi inşivă, nu cruţaţi nici viaţa privată nici gardul vecinului aruncaţi ca un blam in faţă, sărăcia altora. In ochii voştri, ca adevăraţi gheşeftari, omul fără averi nu insemnează nimic. Voi vă închinaţi viţelului de aur, voi faceţi un trafic din credinţele voastre guvernamentale, voi vă inbogâţiţi cu milioanele in detrimentul ţârii. Voi aţi introdus bâtele in alegeri şi le aţi transmis celor lalte guverne. Ai voştri au favorisat corrumperea spiritului armatei, fâcănd tot ce poate slăbi şi desorganisa a-ceaştă instituţie. Iar in aşa triste inprejurări, avuţia, afară de câteva excepţiuni onorabile care se pot număra, au devenit stigmatul infamiei Ori ce'ţi face, ori ce invective veţi arunca asupra conservatorilor, ei preferă mai bine să fie săraci, şi să fi perdut chiar averile lor, de căt să cadă in categoria acelora care s’au iubogâţit pe contul statului şi a ţârii, cari au traficat cu credinţele lor politice, şi s’au vândut streinilor. Unui Lascar Catargiu, unui Lahovari şi la toţi ai noştri nu le puteţi imputa, nici că au schimbat credinţele, nici că au traficat cu ele, complotând in contra ţârii, vân-zănduse streinilor, noi avem curajul opini-unei noastre, şi dacă poate din neexperi euţâ 8’au comis greşeli, insă nu ai noştri au pactisat cu duşmanii ţârii. Ziarului „Timpul" n’aveţi decât sâ’i muh ţâmiţi, că prin oposiţia şi patriotismul său in multe rânduri au deşteptat chiar pe oamenii zilei. Vorbiţi de petiţunea de la Iaşi ? Dar cine este infailibil in cugetările sale, şi oare idei erronate nepuse in lucrare cons-tituo o crima? Cine au fost atunci capii inspiratorii acestei idei, dacă nu oameni care astăzi se află in răndurilo voastre? Versatilitatea vă este cunoscută, şi dacă am crezut se găsim intre voi onorabile excepţiuni, e.-te că găndiam. că uni sunt păcâ-iţii exploatatorilor. Nu aşteptaţi insă altă dinstincţiune, vroiţi se fiţi solidari unii cu alţii, nu noi ne vom supăra de aceasta. Credem incă, că nu’ţi trimete pe nimeni la „Legalitatea, ci va veni timpul când cu toţii veţi câta să va introduceţi pe lăngă ea. Atunci insă timpul moftangiilor politici va fi trecut, şi nu noi vă vom mai pune pe arena politică, nici vă vom admite vre o acţiune. Voi care ne numiţi pygmei şi pretindeţi că nu avem nici o insemnătato politica, de ce căutaţi să ne combateţi ? Ori in adevăr suntem zdrobiţi, desfiinţaţi şi poporul ^este cu voi. Atunci procedarea voastră faţă cu noi este o laşitate, de a insulta pe cei in-agonie. Ori ca adversari vă inspirăm atâta spaimă, incăt deveniţi Bruţi ? De am fi flămânzi şi am umbla după fucţiuni, n’am avea curajul să criticăm stăpâni voştri, ci am striga in gura mare că suntem rliberali-na» ţionali, germanofili, că nici impărăţia lui Solomon n’au fost mai inţeleaptă, şi am înjura cum faeeţi voi, pe toţi oposanţii ? 2 Cănd dar cu aşa slabe argumente şi cu neadevăruri vroiţi se ne combateţi, produceţi contrariul, toată lumea se convinge căt de puţin crezămănt meritaţi. Dar oare serioşi sunteţi când la cifrele extrase din bugetul ţârii, voi drept contestare, dănduvă aerul unor oamăni prea învăţaţi şi prea profunzi, vă faceţi că nu pricepeţi, şi că consideraţi toate câte le spunem ca absurdităţi. Frumos răspuns, demn de autorii lor insă cu aceasta nici n’aţi combătut, nici probat nimic. Ceea ce vă preocupă mai mult sunt ghe-şefturile, şi vroiţi să pipăiţi dacă Constineş-tii şi compania lor vor găsi rivali in noi la afacerea de samsarlâcuri. Fiţi liniştiţi, nu noi vă vom turbura monopolul vostru nici foloasele lui. Cunoaştem că pentru voi tot ce spunem consideraţi ca inşirare de cuvinte fără sens, raţiune şi justiţie vă este un limbagiu ne-cunosut, chinesesc, nici nu căutăm să ne pricepeţi voi, stabilim numai faptele şi probele istorice, spre a nu fi intorvertite ş i falşificate de rău voitori. Nu vă vom urma pe calea injuriilor cu care tot dauna v’aţi distins, insă fiţi siguri că cu oţet nu veţi prinde muşte, nici cu invective şi neadevăruri vă veţi consolida. Este un ce care trebuie pentru aceasta, şi acel lucru nu’l veţi pricepe nici o dată, aceasta este moralitatea. Prestigiiul şi dreptul omului onest sunt mai presus de toate popularitâţile factice, ele pot fi invinse, insă nici odată nu le veţi suprima. Iată cu ce vă vom învinge pe voi, iată cu ce conducem politica. Iar voi odată ce capii voştri n’ar mai ezista, veţi fi pierduţi in neagra vecinicie. (Legalitatea). la luate, fetei Maria s’au ars piciot amănduoă mănile. Este temere, cu ,i torul ce i se dă, că nu se va mai p 'iuni, condemnara pe prevenit tot la te luni de inchisoare, maximum pedep-Jdelictului ce ’i se imputa. Lnendoui condamnaţii eşiră din salâve-Ţşi mulţumiţi. (Dreptul) 'li UN C4P D’OPERA aaglu amicului meu Tuli (Nlcolae Tincu) Irele erau deja 9 trecute, şi sala tea-lui cu desâverşire goala ingana din când eind sunetele intrerupte ale coardelor de orchestră, acordate de muzicanţi. ,ojile erau deşarte ca nişte cuiburi din î sburaserâ paserile şi cari aşteptau alte ui; prin staluri câte un om cu capul at pe rezemâtorile scaunelor de din’na Jt sta gata se adoarmă de urât. De juca in acea seară o piesă nouă : un | d’operâ al unui tener scriitor, bogat in -mu. sărac in bani şi iu consideraţie. La si, biletele stau neatinse, par’că fuseseră 'site sa nu să venda nici unul. IjCu toate astea sala, ineetul cu încetul,— A la ora 9 şi jumetate, incepu să se irn-riţeze cu câte-va j ersoane, ale căror ca-mişcâtoare in dreapta şi in stanga, a-o mirare neinţeleasă ; o surprindere ne pomenita. Curend 6ns8, incepurâ a se auzi paşi grei răsunau pre scări şi prin salâ. Veneau •rezintanţii poliţiei, in mare ţinuta ; u B civili, alţii in uniforme militare. Aceştia apau cu sgomot locurile cele mai din faţă Upft ei se vCzură viind unui după altul re esintanţi de ai presei ; figuri palide şi |ibe ; subţirei şi inalţi. Ar fi crezut cine-va eâ aceşti oameni se ănesc numai cu idei. Mai veniră aproape o duzină de actori ) pe la alte teatre ; aceştia n’aveau bilete ingurul lor bilet cu contra marcă cu tot. i-au mustăţile rase. ! Care din ei avea mustăţile ceva mai mari ta respins de la uşă. Care din ei mai avea rudimente de favorite, era respins şi că It in banueli grave. Un şir de dame urmă după convoiul ac irilor, — gătite toate ca de bal : cu hai e şi rochiele_,cele mai alese,— populară iir’o clipă lojile şi incepurâ indatăamişca .taliele in toate părţile. Se păreau ca it nişte fluturi mişcănd mereu din aripi ff nu erau de loc fluturi, ci erau prie M, neveste, amante , şi fel de fel de cu ştinţe de ale actorilor, poliţailor, mu lianţilor de la orchestră, casierului, re Borului, pictorului decorator , sufleoru Jitii etc. i I Aceste dame se aşezară in loji ca la ele 11 casă: nu plătiseră, ca şi cei ce veniseră f D naintea lor, nici o para. [ Cei mai de pe urmă cari veniră, fură cei pe intrară pe mofturi, inşelănd vigilenţa pâ r ţitorilor de la uşa intrării. Alţii erau ere ţlitori d'ai actorilor: otelieri, birtaşi,pâna şi spălătoresele şi chiar moaşele,—caro aveau uimita prietinie cu unele actriţe. Unii din a ■/ Ceşti din urma, urmând a se conforma şîangului lor social, luau calea galeriei pentru a nu da loc la explicaţiuni cu con • fiorii. ! Intr’o clipă sala era aproape plină. Ici #:le&, câte un loc gol, făcea ca sala să se ftiene cu o gură de babă, din care lipsesc ■nai mulţi dinţi şi măsele. Orchestra incepe ; pe feţele tutulor se jiteşte o veselie nebună şi toţi sunt ne ■abdători de a vedea cortina sburand iu Şus. Intre cei din parter şi cei din loji se jechimbă priviri chiorişe. Când vre un mu jttitor din stal, mai desbrăcai şi cu o figui .ai lipsita de distincţie, privea la vre u ' l°jâ! cel din loje intorcea capul spre semn de dispreţ, arătând că nu cunoaşte lume de prin staluri. Iar când din 0JI. vi'6 u'i"l mai desbracat, vedea prin sta-Iun vre o cunoştinţă mai de consideraţie, saluta de câte ori se uitau, ochi iu ochi. Cel din loje zâmbea radios, cel din stal, cu un aer serios, moţăia din cap, dând a inţelege că nu face locul pe om, ci omul pe loc. Intre cele doue sexuri incepu indată o schimbare do ochiade ; mai ales cei in u nitoi me inciucişau des privirile nu cu civili ci cu civile, cu sexul slab. Cortina se ridică. Actori vorbeau in salve de aplause; su-flernl nu se mai auzea de loc. Publicul era nebun de eutusiasm. Era un entu iasm care li se provocase gratis, de aceia era mare. Trebuia incuragiată arta, ziceau ei; i strigătele de bravo resunau chiar şi când ac.o.ii dedeau căte un chix grozav. Piesa era un cap d’operă, dar actorii şi publicul nu erau tot aşa. Autorul privea desolat cum i se batjocoreşte opera. Cănd trebuia şă fie patetici, ei atunci făceau pe public să pufnească de rîs. Era o controversă complectă a piesei. Nu se mai înţelegea nimic. In parter era uu curat balamuc. Pare-că i dedese cine ştie ce, aşa de mulţumit era publicul ; aplaudau toţi cu lacrâmile in ochi. Actori improvizau de la ei cănd n’anziau bine pe sufler, şi im provizau nişte frase care sbărleau perul in capul autorului. Pe la galerie se ascepfa cu nerăbdare apoteosa de la finele piesei : se simţea grozav lipsa focului bengal. Actul ănteiu se şfărşi, şi după ce cortina se lăsă leneşă .şi cu pretenţ'i in jos, aplausele urmară un sfert de oră in urmăi, dar cortina nu se ridică iar pentru a se arăta actorii cu capetele plecate d’inaintea publicului sever. Aceasta nu era un public suveran, şi actori ştiau cu cine au a face. Publicul, cunoscăndu’şi mutra, nu s’a mâhnit de loc de acest refnz al actorilor. Se ascepta acum ridicarea cortinei pentru actul al doilea. Autorul in-ă vărăndu-se cum putu pe sub duşumeaua scenei, intră in cncea su-sufl'inlui şi puse mâna pe manuscrisul piese’. Suflornl lipsea din cuşcă, era ocupat cu ronţăirea unei prăjituri prin bufet. Autorul era şi el foarte distrat ca or ne autoru căruia i se joacă pentru prima oară piesa. Luase textnl pentru a mai adăoga oare cari versuri pe care le improvizase in timpul actului ăntăiu. I se păreau minunate acele versuri şi Spera că vor face un efect nebun.Se intălneşte cu suflerul prin sală şi ’i dă piesa, cerăndu’i scuze pentru pro-fmarea sanctuarului seu de sub scenă. Snflerul pusa mana pe bărtii şi plecă repede la postul său. In ace ist timp autorul dete cu ochii d o drăcoaică de actriţă dupe cire umbla mai bine de un au. Aceasta il atrage afară Se vezu silit cu destul regret să se lipsea,s-lă de la actul al 2-lea. Nu putea refuza p Miţa, care in seara aceia era cu totu schimbată. Ea avea ceva neînţeles, ochi îi jucau iu cap ca la uu drao. Se vede că actul ăntai o fermecase peste măsură şi o flămânzise şi mai mult. S’a dus cu ar torni la uu birt, cu condiţie ca se se intoircă iute, spre a fi de faţă la actul al treilea. S au pus la masă, şi au inceput a scurgi la pahare. Trecuse mai mult de o oră de la plecarea lor din teatru. Se sculară să plece, dar pe cănd autorul se îmbrăca cu pardesiul, căzu diu buzunarul panlisiului un caet alb. II ridicară şi vezură cu mirare că acel c.et era piesa, cap-d’opera care se juca in acea seară şi pe care autorul il luase in b ziuar diu cuşca sufleoru lui. Sufleorului ii d ţese textul unei alte piese, unei comedii. Rămaseră incremeniţi! Se întoarse la teatru şi spre marea lor mirare vezură că se juca altă piesă. In actul ăuteiu se jucase un iuceput de dramă şi in cele l’alte acte se juca o comedie cu alt subiect. Au rîs şi ei. Publicul insă nu înţelesese de loc. (B. Public) D. Constantiuescu-Teleor. TIMPUL maţiuni ale sale, este Tefegraful d-lui Fun-descu. Şi ou toate acestea, este singura care se plâuge că i se fură noutăţile, deşi diferite gazete, intre cari putem numfra 1 ’oşta din Galaţi, au constatat tocmai contrariul. Hoţul (ură şi (0t el striga : săriţi, hoţii ! Astfel sau plâns şi contra noastră confraţii de la numita foaia, cu toate că noi uici chiar le facem onoarea d’ale citi elu-cubraţiunile. Noi am tâcut, căci nu ne era iertat d’a sta la vorbă cu un ... Telegraf. Dar tinerii dela Gontimpuranul, cari şi au luat laudabila insârcinare de a da pe faţă pe toţi acei cari se împodobesc cu pene străine, şi cari vând marfă străină drept a lor, au prins pe cei dela Telegraful tradu-cend novele şi istorioare din franţuzeşte, fâcend pe cititori a crede că sunt originale. Cei dela Telegraful, roşi fiind, şi cu obrazul ingroşat, nu s’au roşit câtuşi do puţin, ci diu contra urmează ca şi până acum. Acestea toato ensâ fiâ-le iertate, intru cât priveşte novele, istorioare etc. Nu înţelegem ensâ cum d» indrăznesc a merge cu cinismul până acolo, că reproduc fapte intemplate aiurea şi le publică ca şi cum s’ar fi intemplat in capitală ! Astfel traduc dup8 L'Intransigeant din 14 (26) septemvrie o bucată intitulată Pă-tissier et pâtissidre şi o publică la Buletinul judiciar, sub titlu Covrigar şi Govri-găreasa, ca un preces judecat de Tribunalul corecţional din Ilfov. Asemenea plagiate dau mOsura cunoştinţelor celorjdola Telegraful, precum şi a respectului ce au faţă de cititorii lor. De bună credinţă nu mai vorbim. Ţiganul şi-a măn-cat biserica ; de ce nu ’şi-ar mânca şi buna credinţă?.... Scrisesem aceste lenduii când ne veni Vocea Covurluiului, dupe care reproducem următoarele : — Nu ştim de ce anii din confraţii noştri din capitală iau ştiri fie din ziarul nostru, fie din cele-l’alto din localitate, fără a indica sorginta, trecendu-le astfel ca ale lor proprie. Am observat lucrul de mai multe ori, dar am 'tăcut, crezend că e o scăpare din vedere ; dar procedarea continuă. Ast-fel, nu mai departe da cât in numfi-rul de ieri, fără a ne cita, „Telegraful" reproduce ştirea noastră eu spargerile de la D-nii Krasnopolski ş Mersing. ŞTIRI TEATRALE Ziar plagiator Unica gazeta care fură ştiri dc la toate cel# lalte, dâDdu-lo bieţilor.cititori ca infor- Teatru român supt direcţiunea d-lui I. D. Ionescu va da miercuri, 5 Oetomvrie, in Sala Bossel, o reprezentaţie in beneficiu societăţi tipografice Deşteptarea. Se va juca pentru a doua oară piesa Păunaşu Codrilor, operetă feerica naţionala in 3 acte şi 2 tablouri de I. Eliliad Rădulescu. Dnn I. D. Ionescu va cânta intre acte mai multe cuplete comice de actualitate. Sperăm că publicul bucureştean va seconda opera de bine-facere a d-lui Jonescu. Fata de^a Coaia de d. I. Roşea, premiată cu una iniia lei, a căzut’de pe afiş, fiindcă n’a plăcut publicului. Sub rele auspicii s’au deschis porţile Teatrului Naţional. Astâsearâ marţi se va juca : Moştenitorii, comedie in trei acte, şi Uite popa nu e popa. Ultime Ştiri Din cauza expo-iţiunei cooperatorilor, aflăm că congresul economic dela Iaşi se va amâna pentru luna Noemvrie. Iu pavilionul presei dela Expoziţia cooperatorilor au să se ţină catevn conferinţe. S’au inscris d ja d d. D. C. Butculescu şi Gr. Veutura. Azi la două ore, va fi in localul Expo-siţiuuei al douilea concurs de scrima iut e d d. Vele.-cu şi Midiei. La sfârşitul lmiei acesteia se va inchide Eipoziţiuuea cooperatorilor. In Botoşani a avut loc un duel intre dd. I. Miclescu şi Cerkez (?). Cauza a fost că aced din urină pălmuise po d. Miclescu li ieşirea dela Tribunal. Rusultatul duelului a fost că uici unul n’a fost atins. Ieri şi alaltăieri a căzut zăpadă, iu cantitate destul de mare, pe la Cămpina şi prin imprt-jurimi. Din această cauză s’a resimţit la noi frigul de ieri. Ni se spune că la Postă s’ar fi descoperit mai multe neorăndudi grave. Funcţionarul Luzatto, care ar fi implicat, a încercat ieri a se sinucide. Iu curend amănunte. THEATRE SPECTACOLE Sala Athenenlui.—Sâmbătă la 8octom-vrie 1883. Mare Concert vocal şi instrumental dat de doamna Irena Vladâianu, cu concursul d-lui P. G. Nitzescu şi Constan-tiu Dimitrescu. PROGRAMA: Partea I : 1. Tanhauser, R. AVagner. 2, Dinorah (bereeuse), Meyerbeer. D-na Vladâianu. 3. Trovatore, fantasie pentru vioara, Alard esecutată de Niţescu. 4. Serenade (bereeuse), Gounod, d-na Vlădaianu. Partea II : 5. Mare potpourie din Carmen, Bizet. 6. Philemon et Bauci, Gounod d-na Vlădăianu. 7. La Româneasca, Ser-vais Dimitrescu. 8. Suspine, fantasie pe cântece române, compuse şi esecutate de Nitzescu. 9. Africana, d-na Vlădăianu, Meyerbeer. Preţul locurilor : Locul, I, 10 lei.— Locul II, 5 lei. — începutul la 8 jum. ore seara. Biletele se găsesc la d-nu Gebauer, iar in ziua Concertului la casă. Epitropia Bisericei Lucaci Pentru închirierea prăvălii şi a caselor din strada Şepcari No. 8 proprietatea acestei Biserici pe periodul de cinci ani cu incepere de la 23 Aprilie 1884 pănă la 23 Aprilie 1889, se va ţine o nouă licitaţiune in zioa de 9 Octombrie, in localul cancelarii acestei epitropii, la ora 11 inainte de amiază. Condiţiunile de inchiriere se poate vedea in ori ce zi la d-1 Epitrop. 0. I Săulescu strada Lucaci No. 13. AiVUNCIU La 15 (27) Octombre anul curent avfind a se deschide şcoala infe rioară de telegrafie pentru Eleve aspirante in Bucureşti localul Direcţiunei, se se face cunoscut spre sciinţa generală că doritoarele cari ar voi a urma cursurile acestei Şcoli şi cari ar întruni condiţiunile prescrise prin legea telegrafo-poştală şi publicate prin auunciul No. 17440 inserat in Monitorul Oficial No. 152 diu 3 (15) Octombrie anul 1882 s6 presinte cererile insoţite de acte la Direcţiune cel mai târziu penă la 10 (27) Octombre curent. Şcoala inferioară de la Iaşi nu se va deschide in Semestrul acesta din causă că nu s’a presentat de căt doue amatoare. No. 18084 1883 Octomb. 1 3) CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENĂRILOR DIN BUCUREŞTI Cu lucepero de la 20 Malu 1883. La PIoeşti, Buznii, R-Sărat, Focşani, Mârăşsşt. Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore *16 minute srara. eja PIoeşti (Sinaia, Predeal (Bnziiu, R-Sirai, Focşani, Mărăş-.şti, Brăila, Calaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La PIoeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La PIoeşti, Sinaia Predeal (Tren accelerat) şi de la PIoeşti ca trenul miit la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 80 m. d. m. La Piteşti, Slatiua, Craiova, T-Severin, Vârcio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 Ore 30 m. (trei de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) ore dim. (trenul de pereoaue) 6 ore 10 min. d. a itimsji); ; SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăşeşti R-Sărat, Buzău, I’loeşti (trenul accelerai) 5 ore dim- Dc la Galaţi, Brăila, Buzău, PIoeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 tu. d. a. Do la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; PIoeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De Ia Predeal, Sinaia, PIoeşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, PIoeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. Dc la Verciorova, T-Senrin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 ore 2O min i-nainte de ume.izi (tren de persoane) De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ero dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trenul mixt), NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Droc-BarciaillI, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vCnzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etC-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasagiu! Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. Librăria editâre Haimann a pus tub pressă un volum de: JNTTT'VBILB D E D. CONSTA NT INESCU-TELEOR Ce va apare în scurt timp în ediţie ordinară şi de lux. MEDIC ŞI CHIRURG Boa lele de g&t, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medie secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m Strada Deeebal N. 20 (indosul Barâţiei.) Dr. A. WEINBERC OCULIST foEt şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 ‘a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcească se vinde cu preţuri foarte moderate de d. llie lliopol, in gangul din faţă al Teatrului Bossel. DA k'IRDII/ chirurg-dentist. Tâ-. H iMDnlFXsmădueşte dinţii bolnavi. Plumbueşte, scoate, curăţa şi aşează dinţi, farâ durere, dupe cele mai bune sisteme ; fabriceaza şi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiâmat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Vodâ No. 9 alături cu grădina Union-Suisse- CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. C0. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 4 octombre 1883. Comp. VdDd. 5olo Renta Amortisibilă. 92--- 92i jz 5°|o Renta Română Perpetui , 90 --- 901/s Si’lo Obligaţiuni de 6tat. . , 98c/t 99c/t 6o[0 Oblig. Căilor f. Rom. regale 102 | 103il2 5o/o , Monicipale . . 83il4 8S3/4 10 fr. , Caseî Pensiunilor 300 1 232- 236--- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 911/2 92- 7oio ., Scrisuri Rurale . l02l/4 103- - 5o|0 Scrisuri fonciare urbane . 8b/4 88- 6o|o , , , 98--- 983/ 4 7o[0 » , , 102- 1021 / Impr. cu prime Bnc. (20 1 b.) 33--- 34’lz Acţii Bancei Naţionsle Române 2501 1340 1355 > > Soc. cred. mob, rom. 250 1. 208--- 211 » > > Rom. de construcţii 5001. 4<-6 --- 500--- > , > de Asig. Dacia-Rom 3001. 445--- 449- > > > > > Naţionale 200 1. 266--- 270--- Diverse Anr contra argint. . 2 10 2.35 > > Bilete de Banque 2 10 2.35 Fiorini valoare Austriacă. . 2101/Ţ 2.12 Mâroi germane. . . . 1 23 1.25--- Bancnote francese. . . lOO'/s I. HERTEIl ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str Ştirbei/- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după sysLmul cel mai nou şi prevezut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n a avut incâ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n are de cât a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingâtoare de aceasta artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele doposatsunt in toate zilele, atat in timp frumos cât şi iu timp innorat de Ia 9 ore a. m. pănâ la 4 p. m. In acest atelier 'se gâsesc şi tablouri in pictură originale de venzare. TIMPUL SOCIETATEA UNGARA .â. CTSTTCEX IROSXE SUB PATRONAGIUL maj. lor impăeatul şi ÎMPĂRĂTEASA AUSTEtET Fiorini 50.000 sau 110.000 franci etc. ete. etc. SIGURANŢA ABSOLUTA. Fie care los care va eşi cu unul diu căştiguriia cele mici va fi rambursat şi va continua aă ia parte _______________* a ~x ____; 1 T.^cnrîio Snrviftfăfpi TTncrftrfi a Crncui-Ro Nu este Are de sute de mii de ori mai preferabilii de a cumpăra cu 100 de leî 5 loauri a Societatei Ungare a Crucei-Rosie cu cari luaţi parte la 111 trageri, fara a ve pune in risicn banul D-vostră, de căt de a cumpără cu 600 ori 750 lei 6 bilete de a lotăriei din Hamburg, etc, cart n’ail nici o valore nici inainte şi maî puţin ancă după tragere? Nu este mai preferabil de a avea in portofoliu losuri pe cari le puţeţî vinde ori şi căud şi pe care ne obligăm noi înşi-ne de a vă împrumuta to: de-a-una 700/° din valdrea lor, de căt bilete de lotărie Germane care costa fdrte, scump, cari n’ail, in relitate, nici o valore şi pe care nimeni nu ve va imprumuta o para? Încetaţi deci de a cumpăra aceste simple bilete de Lotărie şi plasaţi economiele P-vdstre în obligaţiuni cari aă şi vorfi avea în tot-d a-una o valdre. Arn trebui să fie cine-va prea sărac ! aru trebui să n’aibă 20 de lei in vr'nnu săltaru pentru a nu cum păra unu losu a Societatei UDgare a Crucei-Rosie. Aceste losurî sunt adovgrate bilete de Bancă, căci ’şi conservă tot-de-a-una valorea loru, şi se pot vinde ori şi cănd; ajunge a nile trămete, noi le vindem după cursul dilei şi espediăm bani indată. De prisos a mai adăoga că tragerile simt oficiale fAţa cu autorităţile eompetinte. Sfătuim pe toţi amici noştri, clienţi şi cititori, de a ne transmite cererile lor căt se po‘e de curend pentru a se profita de condiţiunele de mai sus, pe cari le putem păstra numai căt timp totalitatea losurilor de cari putem dispune, in aceste condiţinnî favorabile, nu va fi epuisată, Losnrile Societăţii Ungare a Crucei-Rosie fiind ceva unică in felul lor, nu mai încape in-doială că vor avea o primire forte favorabilă la publicul serios căruia ’i place a juca fără a 'şi perde banii. Intr’adevăr cu 20 leî participă la 111 trageri fără sa risce unu ban, Banii ui se pot trărnite în hărtiă monedă din ori ce ţeră, prin mandatu postai, grop seu unu bilet a viate la vr’uoa din pieţele Europei. Sume mal mici se pot trărnite şi în mărci poştale. Cererile să se adreseze directu la Administraţiunea farului. „LE MONITfîUB I>E LA OJH^IVCE U^IVEHSKLLE8 a Vienue (Autriehe) NOTA. Corespondenţă in ori ce limbă. Informaţiunile se dau gratis. Scrisorile din Romănia ne vin in 36 de ore Fie care obligaţiune va fi prevăzută cu sigiliul nostru. Casele de Bancă mai jo9 notate nu blne-voit a se însărcina cu primirea sumelor ce clienţii noştri ar dori să de-pue in contul administraţlunei (Jiarului „Le Moniteur de la Chance Universelle“, aceasta, bine inţeles pentru sume mai mari : In Constantinopol la Banca Imperială Otomană, precum şi la toate sucursalele ei din Turcia, Egipt şi Rumelia. Iu Atena la Banca Elenă de Creditu General, şi 1» toate sucursalele ei din Grecia. In Bucuresci la Banca României precum şi la sucursala ei din Galaţi. TABLOU GENERAL De câştigurile ce trebue să se câştige de losurile Societăţei Ungare a Crucei Roşie 1 Câştig de 120,000 Fiorini 2985 Câştiguri de 50 Fiorini 5 Câştiguri > 50,000 > 4802 Ti n 25 ti 9 » » 25,000 n 409200 T) > 10 n 10 0 » 20.000 n 122300 y Ti 9'/2 n 39 n n 15,000 n 60600 n n 9 > 49 n n 10.000 T) 394OO n n 8% 6 7t n 5,000 n 40000 n n 8 n 9 n » 2,000 n 35000 n n 77z y 96 > » 1,000 n 31500 > y 7 n 365 n n 500 7) 25600 n y 0>2 y 1070 > n 100 n 36400 V y 6 Ti A*. TOTAL 809546 CÂŞTIGURI LA 800000 DE LOSUEI Numărul total al losurilor e