lintMVinniN n wn mu. Wil I * *1 II nrJMIIHn i i*v I S 11 mii a ŢI 4 OCTOMBRE 1883 ANUL AL VIII—No. 218 abonamentele iStii ţara. I>P . ■ , pe 6 luni. , pe 3 Innî. Ai' inltate pe an 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei L *e priimesc la Administraţie. letală 10 bani nnm&rn ;SiTicte 15 bani nnm&rn Jr: M PALEOLOGU icuresti, 3 Octombre 1883 TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI Şl INSERŢII linia 30 litere petit pag. IV. 40 declame pag. III .... 1 50 . » II .... 2 50 innnţnrile ji incerţii le se primesc Bucureşti . la Administraţia ziarnlnî ii Viena, la binron-ile de annnţnri Beinrif Scbalek, Wolheile 12;—A. Oppeiik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se prime» Mannscrlsele neimprlmate se ard. P (J X'.' usul nu este numai contai ieste mai cu seamă imperii ca şi planta ce, pentru [tarea facilă şi intinderea ei eră, poartă acest nume. usul sa permis sub regimul . virtuţii, şi i-a fost de ad-nceasta spre a dobăndi drept tate şi a constitui acum un in administraţiunea gene-n Statului. sa propagat prin contagiu-Ia diferitele administraţiuni le sau autonome, precum .tele de credit şi de bine-eari au legături cu Statul, comunale, etc. ăzi nu mai este autoritate că, de felul celor mai sus zise. să se ţină seamă de legile |,lei sau ale bunei cuviinţe, şi lât mai puţin de textul legi-upe care se administrează iţele servicii publice. Prima fiind voinţa D-lor Rosettişi ianu, tot ce derivă dintr’insa favoare, şi tot ce decurge «■casta este violare de legi, ’nare de bani publici, sau cel iuţin specularea lor şi a dife-lălte isvoare de venit de către lihiămaţi a le administra. 4gia a luat sub acest guvern desvoltare, in căt din in-indere publică a degenerat ploatare privată, folosindu-jrsonal cutare şi cutare fa- vom stărui tocmai asupra inatei exploatări a moşielor lui care se face pe o scară vezută de toată lumea, poate explica cum moşii ca Văcăreşti, şi altele, ţi-de alde d-nii N. Fleva, Di-ea etc, pot fi arendate pe rile cele mai mici ; dar pe lucru să aruncăm privirile, >i că intrensul este vederea îrfămmt a sistemului adminis-v actual. foria spitalelor are şi ea mo-ăduri şi alte ramure de ve-ca şi Statul. Pentru buna in ist rare a lor ea are un per-‘1 special bine plătit, insărci-'u supraveghiarea şi contro-De exemplu, in căt pentru pă-are uu personal silvic, in ftea căruia sunt ingineri cu [fitaţiuiie câştigată, precum d. i dict Pisone etc. bine, ce fel se face admi-Iţaţiunea acestora ? Resboiul 'EU ne descopori că un inginer i Eforiei, tocmai acela al că-lnuine ’l citarăm, exploatează el insuşi pădurea Morumglavul, printr uu individ care e numai cu numele exploatator, care cu alte cuvinte este persoană interpusă, şi ca probă că aceasta este exact, menţionează chiar şi o condică, in care există semnătura inginerului că a incasat sume provenind din vânzarea lemnelor din zisa pădure. Fapt patent, fapt real care nu se poate pune in nici-o induo-ială. Ce dovedeşte aceasta in judecata fie-căruia ? Lămurit este că averea Eforiei se află dată in prada funcţionarilor ei, căci daca este interesat in exploatarea zisei păduri insuşi inginerul care are supra-vaghiarea, se inţelege că control al exploatării nu poate fi, şi ceea ce s’a cumpărat in margini hotărâte se traduce intr’o devastare căt mai intinsă. Să se observe bine că aci noi nu voim să cercetăm nici modul cum se intrebuinţează veniturile Eforiei, nici modul cum se face serviciul public in spitale, şi nici fantasticele intreprinderi comerciale ale Eforiei, cu zidirea de oteluri la Sinaia, cu clădiri de case pe la particulari, şi cu rădiearea stabilimentului de băi actualmente pe cale de construcţiune in bulevard. Vorbim specialmente despre păstrarea fondurilor din cari provin veniturile Eforiei, lăsăm pe cele-lalte a le cerceta in alt loc. Şi intrebăm : Poate fi cineva cu simţ moral intr’insul care să nu se scanda-liseze de asemenea administra-ţiune? Departe denoi de a pune in cestiune onorabilitatea trinităţii ce conduce Eforia, in capul căreia figurează numele strălucit al Principelui Dimitru Ghica. Dar ne pare reu că nu putem zice tot ast-fel şi despre virtutea ei, asa cum o vedem condusă de ? omnipotenţa principelui Dimitrie Ghica. Virtutea se resimte de cea mai slabă nuanţă a speculei, necum să tolere a se exercita sub ochii ei traficul cel mai iudrăsneţ. Principele Dimitrie Ghica n’a putut să nu simtă, să nu vază şi să nu aprobe acest trafic încă de mult. Descoperirea dar a lui este spre podoaba morală a Măriei Sale şi ne explică cum s a putut stabili un contact intre fiul lui Grigorie-A odă-Gliica cu d. Simeon Mihălescu.-Warşafski. ŞTIRI TELEGRAFICE Madrid, 12 Octomvrie. — D. de Posada Herrera, preşedintele camerii deputaţilor, s a insărcinat d a forma un cabinet de im-pacare in care va intra d. Moret in calitate do ministru al afacerilor streine. Aceasta alegere e considerata ca sfârşind incidentul franco-spaniol. Madrid, 12 Octomvrie, seara. — Formarea unui minister Posada intfimpina ere utăţi. Pesta, 12 Octomvrie. — Camera seniorilor a adoptat rezoluţiunea propusa de d. Tisza, preşedintele consiliului, in privinţa cestiunei croate, rezoluţie deja adoptata de Camera deputaţilor. Yiena, 12 Octomvrie. — Ziarele de s#a-ră anunţă că împăratul Francisc-Iosif a numit pe regele Greciei colonel proprietar al regimentului No. 99. Petersburg, 13 Octomvrie. — Consilierul privat Perfiliew, director general ai poştelor, acuzat de sustragere de ionduri, a fost revocat din funcţiunile sale şi con-demnat la o amendă de 15,000 ruble. Pesta, 13 Octomvrie. — Ministrul de fi nance a prezintat Camerei deputaţilor proiectul de budget pentru eserciţiul 1884 ; veniturile se urcă la 308,800,000 fiorini şi cheltuelile la 329,200,000, de unde rezulta un deficit de 20,400,000 fiorini. Madrid, 13 Octomvrie. — Cabinetul cel nou s'a constituit definitiv subt preşedinţa d-lui Posada Herrera. D. Gomez s'a numit ministru al afacerilor străine şi d. Moret ministeru de interne. Paris 13 Octomvrie. — D. Casimir-Pe-rier s’a numit sub-secretar de stat Ia ministrul de rSsboiu. La un banchet ce i s’a dat astă-seară la Rouen, d. Juies Ferry, prezidentul consiliului, a ridicat un toast pentru Republică, pentru bunul simt, pentru progres şi onestitate politică. A zis că trebue să luminăm democraţia ignorantă, adăogând că densul nu se indoeşte de victorie in viitoarele lupte parlamentare, avfind cu sine simpatia oamenilor practici, inţelepţi şi moderaţi. Pesta, 13 Octomvrie. „Camera deputaţilor". — In expunerea situaţiunii financiare, ministru] de finance a declarat că din deficitul de 20 milioane 300 mii fiorini ce prezintă proectul de budget pe anu 1884, trei milioane vor fi acoperite in urma reformei câtor-va impozite, şi restul de 17,300,000 printr’o operaţiune de ere-dit... El a zis câ urmarea conversiunii rentei de aur atărnă de împrejurări ; nu poate deci sa fixeze titra dobânzilor ce se vor economisi in cursul anului viitor. Căt despre cbeltuelile pentru lucrările publice, indată ce se va termina răţeaoa principala a căilor ferate, se va putea abţine mult timp d'a mai face cheltuieli mari pentru construirea de linii ferate. pre expoziţia de electricitate din Viena; asemenea şi d. Nicolae Ionescu despre secţia pedagogică a expoziţiunii din Zurich. Ministerul de finance a primit zilele trecute din Paris un mare numâr de cupoane de rentă perpetuă 5 Ia sută, achitate. Mai multe din aceste cupoane s’a constatat a fi falsificate. Plăsmuirea este foarte bine isbutită. S’a luat măsuri pentru descoperirea falsificatorilor. Ministerul de resboiu se ocupă de organizarea miliţiilor pe regimente teritoriale. Depozitele de recrutare vor fi însărcinate cu ţinerea controalelor. Guvernul va face in curend o nouă comandă de tunuri in străinătate. Comuna Suseşti, plasa Vădeni, districtul Brăila, a fost teatrul unei crime ce reaminteşte pe cea dela Bor-deni. Ţăranii de pe moşia d-lui Gr. Sutzu au format, se zice, proiectul d’a omorî pe d. Lupescu, arendaşul acelei moşii. Printr’o greşală ăn-să, spune VIndependânce, ei au lovit pe intendentul d-lui Lupescu omo-rându-1. Acestea nu sunt de căt efectele propagandei anarchiste ce se face in ţară de oamenii actualului guvern. Reinoirea acestor crime denotă o situaţie gravă in raporturile ţăranilor cu proprietarii şi cu arendaşii. La Bordeni s’a petrecut următorul fapt regretabil: D. dr. Popp din Ploeşti s’a dus la Bordeni cu vizitiul său; acesta diu urmă se duse intr’o cârciumă. Un ţăran, luăndu-1 drept o slugă a familiei Scorţeanu, s’a apucat cu el la ceartă, scoase cuţitul şi ’l răni. Am vorbit la timp de uu conflict ce se ivise intre satrapul de Teleorman, Kiriţopol, şi membrii tribunalului din T. Măgurele. D. Ciru Economii, procurorul general pe lângă curtea din Bucureşti, a făcut o anchetă. Acum aflăm că in urma acestei cercetări, d. ministru ar fi hotărât să permute pe mai mulţi din membrii tribunalului. misiunea va face studii microscopice in Bucureşti, şi apoi va reprezenta ministerului un raport detaliat. * Căruţaşul Yasile Ştefan treefind alaltăieri pe şoseaua viilor cu caru cu 2 bivoli peste şinele drumului de fier, tocmai in acel timp sosi maşina de manevrare pentru a se duce la gara Tergoviste şi sfărâmă carul de tot. Căruţaşul şi bivolii au scăpat. • Curtea de apel din Bucureşti, secţia II, a judecat alaltâ-ieri, in şedinţă secretă, a-pelui făcut de d. advocat Al. Serghiescu contra sentinţei consiliului de disciplină al avocaţilor jadeţului Ilfov care’l condamnase la interdicţiunea dreptului d’a pleda pe termen d’o lună. Curtea ’i-a redus pedapsa la 15 zile. * Consiliul de miniştri a decis ca staţiunile Paşcani şi Bărboşi să figureze intre staţiunile obligatorii pentru încărcarea şi descărcarea rumegătoarelor şi productelor animale brute, şi că serviciul veterinar la aceste staţiuni ii va face pentru Paşcani medicii veterinari ai judeţelor Suceava sau Roman, şi pentru Bărboşi medicul judeţului Covur-luiu sau al oraşului Galaţi. * Se zice că ministrul instrucţiunii publice indată după deschiderea Camerilor, va cere creditul necesar pentru aplicarea legii gra-daţiunii. * Ghiţă Aprodu, lucrând cu mai mulţi tovarăşi la un drum ce sa face pe strada Militară, s'a apucat să bată nişte pari c’o ghiulea veche de tun. Ghiuleaua insă a plesnit şi ’i-a rupt măna dreaptă şi uu picior. * Sâmbătă a venit inaintea curţii de apel secţia II procesul d-lui Al. Circu cu Creditul fonciar rural. Dar fiindcă secţia II nu putea judeca fondul inainte ca secţia I să se fi pronunţat asupra cestiunei de competinţă, curtea a amânat afacere? la 1 Decemvrie. CRONICA INF0RMATIUNI Galaţii află că drumul de fer de la Reni in spre noi, s ar fi reparând cu mare activitate. Turcii din Dobrogea emigrează mereu. In fie-oare zi sute de familii musulmane se ved in portul Constanţa aşteptând sosirea vaporului spre a’i duce la Constantinopol. Academia română va ţine şedinţă publică Vineri, 7 Octomvrie, I). Eru. Bacaloglu va citi un memoriu des- Invenţiunea teleforului a început de curând a fi utilizată şi in România. Curiera fin. spune câ direcţiunea de construcţie a liniei fiorate Buda-Slănic a introdus, in adevăr, ea cea d’untă.Iu, telefonu in sorvi-ciu acestei ramure de cale fieratâ : ufarâ de firele telegrafice ce servă Ia transmiterea telegramelor, găsim aci instalat un serviciu complect de telefoane, care leagă iutre ele toate staţiunile liniei Buda-Slânic. Rezultatele obţinute până acum nu iasă nimic de dorit; corespondenţa se face cu mare înlesnire, şi putem zice cu mai multă siguranţă de căt pe calea telegrafică. * Comisiunea compusă din d-ni Simulescu, mare proprietar şi prefect de Vâlcea, Ra-dianu, cap de divizie in ministerul agriculturii, doctor Grecescu, profesor de botanică la universitatea din Bucureşti, Brănescu, proprietar şi cultivator de vii, şi dr. S. Ko-nya, a mers zilele trecute la Cotnari spre a examina boala viţei de vie ivită acolo. Co misiunea s’a intors in Iaşi, zice Liberalul, şi a plecat la Focşani, Odobeşti şi JRărnni-cu-Sârat. După terminarea escursiumii, co- M0RALITATEA ADMINISTRAŢIUNI Citim in Binele Public: Este cunoscută purtarea imorală a prefectului Kiriţopoludin Teleorman cu profesoarele. Acum primim o corespondenţă din Tnrnu-Măgurele, care arată un fapt nou cs s’a petrecut. La Moşia Saelile a d-lui Paciurea, se dase foc de către locuitori la toată recolta arendaşului, care nu ştia cum se constate mai curând faptul. Din intămplare, iată că vine şi prefectul Kiriţopul care merge in inspecţie. Arendaşul credea că de acum se vor incepe constatările şi se vor consilia locuitori a fi mai pacinici. Dar s'a înşelat. D. Kiriţopul a fost Ia masă şi s’a pus apoi in pat, dând ordine unui vetăşel ca să ’i aducă pe iustitutricea comunei. A zis şi s’a făcut ! Biata iustiturice, pentru a nu fi scoasă din post, a venit şi a stat toată noaptea la d-nu Kiriţopul, şi nu i-a dat drumul de căt a doua zi, ca Ia o femeie de stradă. Aceasta s'a petrecut in faţa tutulor, fără a simţi prefectul nici o ruşine. Iar de dimineaţă Kiriţopul a plecat ne mai crezăn-du-ss dator a'şi aduce aminte de cazul focului. întrebăm pe d-nul Rosetti ; frumoase sunt asemenea lucruri? Morale sunt? Noi cereai a se face o anchetă spre a se dovedi acela, care desonorează corpul profesoral in măna căruia stă educaţiuuea tinerilor copile. Noutatl din tara Boală de vite.—Se comunică că la co-tuna Stoicani, comuna Folteşti din judeţul Covurluiu au murit repede vr’o 4—5 mân-zaţi3 nu se ştie de ce boală. Vestea aceasta n« ingrijeşte mult, şi autoritatea să ia mâ-suri grabnice de constatare şi de carantina in cas de pesta. PESTA BOVINA In ziua de 23 ceptemvrie, au fost bântuite de pesta bovină 7 vite ale locuiturilor din cătunul Creţeştii-de sus, com. Creţeşti, din judeţul Fălciu. Cate şapte au fost ucise. In zilele de 23, 24, 25, şi 26, in comuna Schiopeni, acelaşjudeţ, au fost bântuite 4, şi bolnave 15, cari au fost ucise. In ziua de 27 septembrie, nu s'a ivit nici un cas de pesta bovina in comuna Creţeşti. Birul creste Comuna urbană Olteniţa şi comuna rurala Poenari din judeţul Ilfov sunt autori-sate a percepe taxele următoare: Comuna urbană Olteniţa: bani 40 de ocaoa liqueur, adus in butoae sau butelii, peste taxa existentă de 60 bani, in total 1 leu ; bani 3 de vadra spirt şi rachiu de ori-ce lei, pentru fie-care grad, după alco-olometrul lui Wagner la temperatura de 14 grade, peste taxa existentă de 7 bani in total 10 bani; bani 2 de vadra spirt şi rachiu de prune, drojdii şi tescovină, asemenea pentru fie-care grad, după alcoolo-metrul lui Wagner la temperatrade 14 grade, peste taxa exsitentă de 3 bani, in total 5 bani; bani 10 de ocaoa rom şi cog-niac adus in ori-ce fel de vas, peste taxa existentă de 40 bani, in total 50 bani; bani 50 de ocaoa parafină; bani 5 de duzina cutii mari cu chibrituri; bani 25 de la un extract de pe un act de naştere, peste taxa existentă de 75 bani, in total 1 leu... Comuna rurală Poenari: bani 50 de vadra gaz. Comuna Curcani din Ilfov: bani 50 de vadra vin nou sau vechia -ce se va consuma numai la cărciumile şi stabilimentele de comerciu; bani 50 de vadra gaz ; bani 50 de ocaoa rom şi cogniac adus in ori-ce fel de vas; bani 5 de vadra spirt şi rachiu de prune, drojdie sau tescovină pentru fiecare grad, după alcoolometru lui Wagner la temperatura de 14 grade, desfiinţânduse vechea taxa; bani 10 de vadra spirt şi ra-hiu de ori-ce natură, peutru fie-care grad, după alcoolometrul lui Wagner la temperatura de 14 grade, desfiinţăndu-se vechea taxă; 1 leu de la un extract de pe un act de naştere; 2 lei idem de căsătorie; 1 leu pentru un bilet de identitate; bani 50 de la un bilet petru vânzarea unei vite, des-fiinţându-se vechea taxă; bani 30 pentru marcatul unei mâsuri de lungime, capacitate şi greutate. *- Duol zecimi asupra contribuţiunilor directe către Stat. Comuna Mitreni din Ilfov: bani 13 de vadra vin nou sau vechiu ce se va consuma numai la cârciumile şi stabilimentele de comerciu, peste taxa exsitentă de 37 bani, in total 50 bani; bani 5 de vadra spirt şi rachiu de prune, drojdii şi tescovină, pentru fie-care grad dupe alcoolometrul lui Wagner la tempeiatara de 14 grade, desfiinţăndu-se vechea taxă. Comuna Gheboaia din judeţul Dămbovi-ţa: bani 20 de la vadra vin nou sau vechiu ce se va consuma numai la cărciumile şi stabilimentele de comerciu, peste taxa existentă de 30 bani, in total 50 bani; bani 5 de vadra spirt şi rachiu de ori-ce natură, pentru fie-care grad, după alcoolometru lui Wagner la temperatura de 14 grade, peste taxa existentă de 5 bani, in total 10 bani; bani 50 de la ocaoa rum şi cogniac adus in ori-ce fel de vas; bani 10 pentru marcatul unei măsuri de lungime, capacitate şi greutate, peste taxa existentă de 20 bani, in total 30 bani; 1 leu de la un extract de pe un act de naştere ; 2 lei idem de căsătorie; 1 leu de Ia suta de lei din preţul anei vite ce se va vinde in zilele de târg, bălciu sau iarmaroc. FAPTE DIVERSE Naştere la Intervale.— Tudora, soţia locuitorului Iacob Simienescu din comuna Uorna, judeţul Suceava, in ziua de 30 August trecut, a născut o copilă şi in noaptea TIMPUL , de 4 spre 5 Septemvrie a mai născut una. Aotăia nascere s’a iutămplat din căderea numitei femei de pe o pute a unei mori. Nenorocire — In seara de 20 Septemvrie Sanda, soţia locuitorului Iancn Tancoabâ diu comuna Găneşti, jndeţul Covurluiu, voind a prinde duoi boi ai săi, unul din ei s'a repezit şi s iupuus’o cn cornul in păn-tice, in a strâpuns’o; şi, fiind însărcinată, a căzut pruncul din mumă prin spărtura produsă de cornul boului. Sanda a iucetat diu viaţă ; iar pruucnl trăests. O Crimă.— La 9 spre IO Septembre, locuitorul Costaehe Ionel a popii din cotu-na Cotărgaşii, comuna Broşteni, Judeţul Suceava, având bănueli că femeea sa i’ar fi făcând infidelităţi, a luat-o la bătae ca să spue dacă acel, pe care’l presupunea de favoritul ei, a fost la ea, sau că s’a dus la dânsu. Femeea a suferit cu resemnare toate acele maltratări fără să aibă ce să spue bărbatului ei, ea una ce nu era vinovată. Bărbatul nemulţămit cu aceasta, a pus pe femee cu faţa in sus, şi, legând’o de măni şi de picioare a dezgolit’o şi a început a o arde cu jăratic, până când a silit’o să spue aceea ce bărbatul dorea ; şi numai după ce tu arsă de la genunchi |pănă la sân, făcând o carne viuă a lăsat'o. A doua zi, dându-se alarma, rudele vic-timii au denunţat primăriei şi sub-prefec-turei. Cu toate acestea, pănă la 15 Sop-tembre, criminalul era liber, şi autorităţile respective nu luase nici o mâsură. Asilul „Elena Doamna(C Pentru respectul, ce putăm dreptului de apărare, tăcem loc următoarei intSmpinări ce ne trimite d. dr. Barbu Oonstantinescu, ca răspuns la articolul d-lui Licherdopol. Domnule Redactor, Aţi crezut de cuviinţă a publica in coloanele preţiosului ziar, ce redactaţi, un lung articol, prin care d. Licherdopol, profesor la şcoala comercială, se apăra, precum zice d-sa, contra lovirii, ce i s’a dat din partea d-lui general C. Davila in inţelegere cu subscrisul. De şi apărarea prin publicitate este un drept particular al oamenilor cu nume cunoscut şi loviţi tot prin publicitate, nu voiu tăgădui, că atunci, când e vorba de-ceia ce se cuvine, tot omul lucrează dupâ propria sa inspiraţie, şi, daca d. Licherdo-polu s’a simtit jignit in reputaţia sa şi a crezut că o va repara prin cele publicate, era treaba amicilor d-sale de a’l lămuri asupra spiritului, ce predomneşte in soeieta-tea noastră. Eu in tot caşul nu mâ simt chemat nici sâ mâ pronunţ asupra purtării d-lui Licherdopol, nici sâ râspund la atacurile d-sale. Cit pentru mine, dupâ o activitate destul de indelungatâ m'am obişnuit cu atacurile celor ce-mi stau in cale. Iar cât pentru d. general Davila, d-sa este atât de sus, incât atacurile d-lui Licherdopol nu pot să ’l atiDgâ. Articolul d-lui Licherdopol loveşte inse şi in Asilul |„Ele-na Doamna", un institut de bine-facere] de la a cărui reputaţie atârnă soarta gsute-lor de copile sărace, care-şi primesc in el instrucţia şi educaţiunea. In interesul acestor copile viu dar a vâ ruga, domnule redactor, sâ bine-voiţi a publica această in-tâmpinare a mea. In „Asii" se află d’impreună cu peda-goage, institutrice şi personal de serviciu aproape patru suto de suflete ; este dar un lucru foarte greu a conduce acest institut. In adevâr intr’ânsul sunt multe de înlăturat şi de adaos. Aceasta o simţim cu toţii, şi o simt mai ales cei însărcinaţi cu conducerea Asilului. Dovadă chiar inlăturarea d-lui Licherdopol. Dupâ ce a făcut nişte studii la o şcoală reală particulară din Grecia, d. Licherdo-polu a venit să-şi vază părinţii, cari se aflau in ţară şi a luat in căsătorie o copilă orfană, menajarea „Asilului." Este apoi ştiut de toţi, că d. general Davila se simte dator a proţege pe toţi tinerii, ce se căsătoresc cu copile din Asii. Acesta este titlul, cu care d. Licherdopolu a fost numit profesor la „Asii," şi in vi -tutea căruia a păstrat in timp de 14 ani acest post. Intr’un timp de mai mulţi ani d-sa a stat chiar cu locuinţa in „Asii", ca un fel de ginere in casă, având pe lângă sarcina de profesor pe aceea de secretar pentru purtarea socotelelor menajului. Tâ-nâr inteligent d-sa s’a calificat in acest timp şi ’şi-a făcut cu ajutorul protectorului sâu cariera la noi. Insă d. general Davila a fost înşelat in aşteptările sale şi peste câţi-va ani a trebuit să-i facă propunerea de a-şi intemeia o gospodăriâ deosebită departe de institut; iar in cele din urmă a găsit, că este in interesul institutului de a’l înlătura cu desăvîrşire. Acesta este omul, care loveşte in reputaţia Asilului „Elena Doamna.“Pe câtă vreme s’a bucurat de protecţia d-lui general Davila, a suportat toate arbitraritâţile, şi abia acum, dupâ ce a fost destituit, vine şi ’şi face destăinuirile, lovind orbeşte in acela, care l’a cruţat cu atâta îndelungă răbdare, lovind insă mai ales intr’un institut, la care a lucrat timp de patru-spre-zece ani. „Asilul" se află intro stare de decrepitudine, zice dânsul. Causa este mai nainte de toate incapacitatea subscrisului, care a fost tot odată destituit din postul de director al acestui institut, care fiind un simplu profesor de istoria bisericească, nu este competent in materia d« instrucţie, şi care nu poate să aprecieze valoarea lecţiilor date de un profesor ca d. Licherdopolu. Afirmând aceasta d. Licherdopolu ştie, că nu am fost nici odată destituit, ci din contră, când in lipsa d-lui general s’au produs oare-care neînţelegeri intre mine şi Onor Eforie, m’am retras dându’mi deinisiunea şi am cerut apoi in două rânduri de la onor. Minister al Instrucţiunii sâ fiu dat in judecată, dacă crede, că am comis ceva'in contra demni-ţaţei mele de profosor. Am reintrat dar in postul meu eu reputaţia neatinsă. Cât pentru competenţa mea in materie de instrucţie, aceasta au apreeiat’o aceia, cari au făcut apel la serviciile mele şi Onor. minister, care m’a numit. Şi daca in adevâr lecţiile d-lui Licherdopolu erau ţinute ast-fel in cât eu nu puteam sâ le apreciez, ele erau mai pre jos de ori şi ce critică, de oare-ce, cum erau cu putinţă să inţe-leagă elevele, când nici chiar directorul institutului nu se putea domiri asupra lor. Cât in sfârşit pentru schimbările, ce s’au făcut dupâ propunerile mele in organisaţia instrucţiunii din „Asii," ele nu sunt idei ale mele, ci resultate ale studiilor, ce am făcut asupra aşezămintelor din acelaşi fel din ţârile civilisate. Dar causa stării de decrepitudine a „A-silului" este mai ales vanitatea d-lui general Davila, care strică totul numai spre a face, ca lumea să nu’l uite : aceasta ne o spune d. Licherdopolu. Acest om, al cărui nume nu este cunoscut in cercuri mai largi, de căt prin atacul, pe care Ta făcut contra unuia din cei mai cunoscuţi oameni din societatea noastră, ne spune cum a fost lăudat de Onor. Eforie Spitalelor, cum de d. profesor Marin, cum de d. Petrescu, cum i-a mulţumit d. Gr. Ştefănescu, pentru inteligentui concurs, ce elogiuri ’i-âu făcut d-nii Brânză, T. Ştefănescu, B. Boerescu, şi mulţi alţii ; iar dupâ aceia exclamă: „Sâ presupunem chiar, că, imbâtat de „gloria mea, făceam oare-care greşeli îmbătat de gloria sa şi nu mai coprins de beţie d. Licherdopol a putut aâlovească in persoana d-lui general Davila, căci in toate minţile fiind, ar fi trebuit sâ simţâ, că aceasta ii strică mai mult de cât impre-jurarea, că a fost destituit. Institutul nu poate sâ meargă bine, pentru că d. general Davila il priveşte numai drept un mijloc de a’şi face reputaţie, înfiinţează şi desfiinţează, pentru ca lumea sâ aibă materie de discuţie : merge chiar până la lipsa de correctitate in ceea ce priveşte afiruinistaţia banilor ; nu are câtu-şi de puţină inimă pentru acest institut, la a cărui intemeiere a luat parte, şi a cărui conducere formează cea mai insemnatâ parte din viaţa lui; este in sfârşit un om, care nu poate se ajungă un capât bun, ci ori va muri in casa do alienaţi, ori se va sinucide. Atât de mult s’a imbâtat d. Licherdopolu de gloria sa, in căt nu se ,mai sfieşte de nimic şi atinge chear şi cele mai sfinte amintiri ale protectorului sâu. O nenorocire familiară, care a produs doliu in ţara întreagă, o tragică lovitură, pe care ia croit-o d-lui general Davila intâmplarea ne indurată, cel mai neatins lucru nu a fost pentru omul imbâtat de gloria sa, de căt un mijloc de a lovi pe cel ce timp îndelungat l’a incalzit lajsinul sâu. Aceasta-1 arată in adevărata lui valoare. întreb acum, după toate acestea, era or nu d. Licherdopolu un om, care ca profesor intr’un intitut de copile orfane mai putea sâ fie tolerat ? Suferă ori nu educaţiunea acestor copile prin contactul cu un om, care poate sâ facă ceea ce a făcut d. Licherdopolu ? Ori care om nepreocupat, văzând această stare, va fi convins, că era in interesul institutului de a se face apel la un alt om, şi nimic nu poate justifica mai pe deplin distituirea d-lui Licherdopolu de cât articolul. pe care l-a publicat d-sa dupâ destituire. D-sa zice, că a fost acusat, condamnat şi executat in timp de trei zile. Nu este adevărat. Sunt acum vre-o trei ani, de când direcţia işi dă mereu silinţă de a-1 face să inţeleagâ posiţia grea a unui profesor dintr’un institut ca ,Asilul"; i s’au făcut in mai multe rânduri observări intrun ton amical ; i şau dat avertismente verbale, şi toate au fost in zadar. In loc de a lua parte la lucrarea comună a corpului didactic, d-sa şi-a dat silinţa de a produce in institut un curent in contra direcţiei şi in contra Eforului Delegat: a lucrat in ddins pentru surparea disciplinei şi la examenele generale din anul trecut d. general Davila a trebuit sâ intervie cu intreaga sa autoritate personală spre a face, ca elevele să se presinte la examen de oare-ce o parte insemnatâ din transele renunţaseră de a mai face examen la uni dintre profesori, pe cari ii credeau animaţi de sentimente ostile faţă cu dânsele. Terminăndu se insfărşit examenle, direcţia a constatat, că la materiile predate de d. Licherdopolu presto 70 procente din eleve au rămas parte corigente parte repetente. Iar notele le pusese chiar d. Licherdopolu el ănsuşi. Direcţia nu se crede in drept a presupune, că un om poate să aibă răutatea de inimă de a le pune copilelor orfane din’adins, pe nemeritate, note rele, oprindule ast-fel in cale şi închizând calea pentru educaţiunea sutelor de alte copile ce se prezentă in fieşte care an la „Asii" spre a fi priimite in locul celor ce ies : A trebuit dar sâ presupuie, că elevele nu au fost pregătite. Şi această presupunere era intemeiată pe observaţiunile, ce făcuse in timp de doui ani. Preocupat'73 ideile sale de resbunare, d. Licherdopolu începuse a-şi negligea cursurile. In deosebi, materia era prea incuroată, rău impărţită şi predarea lipsită de metod. Iar dacă direcţia Si făcea observări amicale in această privinţă, el nu ţinea seamă de dănsele,—căci, după părerea sa, dacă un coleg al sâu afla, că nu’i este cursnl destul de clar, acesta era un ignorant pentru d-sa, care nu inţelegea, că jelevele sunt mai ingnorante ineă. Pre lângă acestea purtările g-lui Lichirdopolu faţă cu elevele, atitudinea sa didactică eran greşite şi înstrăinau elevele atăt de cătfe profesor, căt şi de materie. Datoria unui inveţător nu se mărgineşte la predarea ştiinţei sale, ci merge mai departe, la deşteptarea iubirii elevilor pentru densa : de la această datorie a lipsit d. Licherdopolu. Uitând, că se află intr’uu institut pedagogic, unde de o dată cu ştiinţa trebue să se comunice şi metodul de predare a ei, d-sa a crezut, că-şi face datoria, dacă zice: Cine invaţă, ştie; iar cine nu, treaba lui să fie. Numai ast-fel era cu putinţă, că;70 procente din eleve se nu obţie nota de trecere Cu toate acestea d- Licherdopolu nu a fost destituit, deşi distituiroa d-niei sale era pusă la discreţiunea Eforului delegat, căci nu era vorba de un profesor numit cu titlul definitiv, ci de uu suplinitor, a cărui confirmare s’a amânat. Se credea că in timpul vacanţelor d. Lioherdopolu va pregăti pre elevele mai bune peutru exa-menile de corecţiuue, un lucru, ce se poate aştepta de la or care profesor conştiincios in caşul, cănd obţine nişte resultate atăt de triste la examenul general. In loc insă de a o face aceasta, d-sa nici nu s’a pre-seutat |a examenul de oorecţiune, şi promovările nu se puteâu face, pentru că lip-sia profesorul, la care majoritatea elevelor râmaseră corigente. Abia acum subscrisul a cernt înlocuirea d-lui Licherdopolu printr’un alt titular şi a motivat aeeastă cerere printr’un raport detaliat. Romane acum, ca opinia publică să judece,dacă prin această distituire interesele irstrucţiei dio „Asii" au fost jicnite ori nu, daeă prin distituirea aceasta „Asilu" s’a radi (kt ori a căzut; dacă era bine pentrn cele 400 de copile din „Asii" se râmăe in contact cu uu om ca d. Licherdopolu, ori este bine, că au fost ferite de deusul. Uşile „Asilului" sunt deschişi în toate zilele, şi uu este nimeni, om conpetent a judeca despre cele ce se petrec aici care sg se poată plânge, că nu a pat daca a voit, acest institut. Este ij institutului, ca toţi, cari vor fi o nedomirire asupra conducereî nisaţiei lui, sâ vie şi să se in. se asiste la examene la lecţmuil la masa copilelor, la petreceri ăî? toate : Uşile sunt desehise; veniţi Dr. Barba Coastal îl f Ecouri In decursul lunei Septembre sinucis in Viena 28 persoane ci' cari au fost şi patru femei. Din mer total, 11 indivizi sau spânzt dintre cari trei femei, au recurs cinci s’au omorit cu arme da printre cari o femee, sau găsit in valurile Dunării, şi un om sa runcându-se de pe o inâlţime. Ii patrare decurse ale anului 1883,’ cis in Viena 21o indivizi, adeca baţi şi 36 femei, pe cănd in a n’au fost de cât 188 sinucid acest restimp de trei patrare ale . J# Foile turceşti din Constantinop ră zilele acestea __ucas al directo ţiei de acolo către femeile maho-le oraşului, prin care ucas ele si cate, că in cursu de o lună de s brace mantalele europene şi alte te croite după modă apuseană î voalurilejcele supţiri şi.străvâzetoar inveleş deajuns faţafşi^se ieaearâa. vestimentele şi voalurile turceşl chi. După espirarea acestui timi meile, cari nu vor urma acestei • vor fi pedepsite cu aspra amendai In ucas se zice mai departe, că [» nat din ordinul Sultanului şi al S* , mului, fiind că amândoi sunt adi e niţi pentru mânia femeilor turc |i imita pe surorile lor creştine şii portul acestora. -----------— -4 ;|I* .ir ■jjilli! STIfil OFICIAL î -f DH S’a deschis pe seama domnului» de interne un credit extraordinji 1.850, pentru a se achita domnulln tect N. Mandrea costul planurilor hV , rilor şi caetul de sarcini, ce a fân tru localurile de telegraf şi pr , ectate a se construi la Brăila ş| dului. t - Ştiri din Streinătfi -i Franţa Elveţia a adresat Franţei o îif care ’şi expune v derile iu privinţa^ lităţi Savoiei de nord. Nota eite i » inti’un ton foarte amical şi cere a asupra celor ce are de gănd să fac&i in Vuache şi asupra însemnătăţii Jt crări trasate de corpul francez de DHpă respunsul Franţei, Elveţia iş£. măsurile spre a măuţiue bunele * intre ambele ţeri, fără a admite a) i'^It altor puteri. Numirea lui Morel de ministra de externe se interpretă in sensul | cidentul franco-spaniol se consii terminat cu totul. Şerb ia Ministrul de finanţe Spasici a pe ministrul de justiţie, daca ar fi economii prin reduceri in personal cătoresc. Oposiţiunea işi exprimă bil că această măsură să nu tindă n:’ inlăturarea judecătorilor liberali. Editornl xiarulni „Braka“ a fost r şi condamnat Ia şease lupi inchisoal u Bulgaria O depeşă din Sofia spune, că iude pă iutoarcerea Ţarului la Petresfc. vor lua hotărâri importante in p Bulgariei. Foile vieueze şi ungare si formate că d. Ionin se ocupă nuu intrigi şi cu fabricarea de sgomote Astfel ar fi puuănd să se vorbească - ' Zinkow, că vrea să reducă lefurile ţiouarilor şi să admită pe mahomed membri pe la tribunale Fostul primar al Sofiei Karnovici. Ţ dă a lui Sobolew, s’a intors iu Ru»j uuwvm rMwnnrJikwow/wjtnw nwnimwvMvw i r/««* i.eralnl Kanlbars, fostul ministru de ijiij a adresat Drujinei (oştirea) un ce începe ast-fel : „Camarazilor! [Ai a voit să ne despărţim.“ Apoi ge-Bul aminteşte meritele Rusiei pentru .ţarea Bnlgarici, indeamnă pe drujine | dea sângele şi viaţa pentru iudcpen-Bulgariei. Spauia. ijtră o foae vieneză se telegrafiază din ^Jrid: „guvernul de aici,şi-a formulat iltDţiunile cătră Franţain următorul ' 1,, Cabinetul din Paris să protesteze Jjrin contra celor intemplate la 29 Sept. • j ’ v,ou; 2., să se prezinte in camera ţctzâ un proect de lege, care să pre-f. o pedeapsă pentrnori-ce insultă, in, ţ)tată contra suveranilor streini 3., gu-nul francez să pedepsească in curănd .. isotorii exceselor dela 9 Sept. şi4., să eseze o dojană funcţionarilor insărci-Ki cu m&nţinerea; ordinii şi cari nu h,‘1 făcut datoria." .gazeta Tribunalelor 0 dramă Îngrozitoare rintre multele procese judecate in sesi-acesata de către curtea cu juraţi de unul mai cu seamă a atras atenţi-n. Era vorba de o crimă săvârşită in i imprejurări cari, dacă n’ar fi fost pro-s’ar fi părut că au fost isvoarîte nu-din fantasia aprinsă a unui romanţier :ru. a judeţul Ilfov, comuna Surlari trăia un in septagenar numit Călin Petcu. Re-is de toţi consătenii lui, el işi ducea bă-•neţele in crama de la via ce o avea lăn-, sat. D’abia din când in cănd [se vedea \ la el venind o fată a lui, măritată. Şi /ea ni bătrânul ; cel puţin aşa se pretindă in sat. tCa să’l ajute la muncă, Călin Petcu anga-|se de cătâ-va vreme doi tineri însurăţei, le Tudorcea şi Yelica, soţia acestuia. Un net şchiop rătăcit nu se ştie cum pe la crăpă lui Călin, complecta societatea. Ţrăiră P coţii in armonie până la o vreme. Băţră-I jal se arăta prevenitor către argaţii lui, lă incă aşa de prevenitor in căt prin sat •t-cepurâ să circule fel de fel de vorbe a lipra relaţiunilor dintre el şi tânăra Veli-l|k Şi sgomotele se lăţeau din ce in ce, şi Işiriîe rele pretindeau chiar a dovedi că i-jna bătrânului nu amorţise sub greutatea lor şi că Velica nu se dedea inapoi la jiugiulirile lui Calin. De câte ori) ea nu a să şuiere mustrări, ba chiar violenţe din artea ficei bătrânului din această cauză ? i cu toate astea, ea sta neclintită la cramă; iârbatul ei părea că vrea să adeverească vorba; Je ştie satul nu ştie bărbatul. Tăcea Tu-j qrcea, (jar satul uia intr’una. ţn cele din mi insă, se disperă şi el: incepu să cric-leascâ. Nu’i fu insă a bine ; bătrânul il .ete afară şi câtâ-va vreme rămase bietul Tu rcea pe drumuri. Tocmai mai târziu se dură Calin să T reprimiascâ la cramă. Ră-»ră căt-vâ in pace. Se vede că insă bă-inul amorezat se obicinuise cu o viaţă mai litatâ ; lui ii trebuiau sensaţiuni mai pu-rnice. De şi Tudorcea nu mai scotea o vorbă ; ’jde şi de teamă de a[nu mai auzi ce vorbeşte Autul, şedea mai tot timpul la vie, presanţi» lui punea piedici demoralisatei perechi. ^ iSitul de acestea, Călin, in inţelegere cu ¥e-jlica, concepu un plan ingrozitor. I Aude de doi sârbi care voiau să plece in Iară lor. Călin ii ch'amâ, se slătueşte cu *ei şi apoi ăi lasă o zi să lucreze in vie. feara ăi chiemă pe toţi la masă la el. Mâ-carâfcşi băură din belşug până târziu din “REoapte ; mai pe la o vreme Călin se retra* fcîe ; după el plecă in curând şi Velica, lft-Ssind pe bârbatul său şi pe Sârbi să isprâ-"viască cele câte-va oca vin ce mai rămăseseră. Băură ei cât băură ; intre ei se leali fii in curând o prietenie menita a dura pen-nj vecie. Yorbiau despre viitor ; fumul vi-ijunlui ii făcea să vază bogăţii nesfârşite care i aştepta. Intru târziu tocmai Tudorcea, d’abia mai ţinăndu-se pe picioare, se scoa-* legănându-se ca să se ducă să se culce şi să lase şi pe prietinii lui să se odihnească. Ajunge la uşă, când fără veşte, un sghilţ jiii coprinde gâtul, o măni puternică ăl strânge, inainte de a putea să scoaţâ un singur strigăt. Peste un moment, el era numai un cadavru şi Sârbii cu figurile liniştite şi mulţumite de succes, mai golesc câte-va pahare in şănătatea lui Călin şi & Velicei. Dar mortul nu putea sta in casă ; el tre-Ula să dispară cât mai in grabă. O căruţă cu doi boi aştepta afară ; Ion Şchiopul şo-dea ghemuit şi moţăind lângă ea. Tudorcea 0 băgat mtr’un sac şi aruncat,ia căruţă; câte-va obiecte de prin cramă sunt asvărlite peste el şi, pe de asupra tutulor, il aşează pe sărmanul şchiop încremenit de cele ce vedea. Aşa aranjaţi, ei pleacă cu căruţa ; iau drumul spre un puţ părâginit care se afla intr’o livede afară din sat. Pe drum se intălnesc cu o altă căruţă care mergea spre crama lui Călin. Doi inşi mânau boii. — Bună seara, Ioane, zise unul dintr’ăn-şii recunoscând pe Şchiopul din vâiful căruţei. Da unde mergeţi ? — Spre târg, respunse el după oare-care esitaţie. —■ Dar Tudorcea e acasă mă ? Ducăndu-ne spre casă, voiam să’l vedem şi pe el.ţj Un fier roşu par’că trecu prin inima lui Ion când auzi numele lui Tudorcea ; ar fi spus, el, poate, adevărul, dar Sârbii erau acolea. — Nu, ingănâ el in cele din urmă. L’a trimes nea Călin nu ştiu pe unde. Călătorii erau fraţii asasinatului. Lor nici prin gând du le trecea că lângă ei stă mort acela despre care intrebau. încrezători in cuvântul lui Ion, ei întoarseră căruţa şi merseră câtâ-va vreme unul după altul. Apoi cotiră şi ’şi luară drumul spre casă. Sârbii şi cu Ion insă mărseră inainte, ajunseră la puţ, aruncară cadavrul in el şi, pentru ca orice bănuială să nu lase cui-va, trântiră peste el crăci, lemne, ori-ce găsiră prin apropiere. Se întorc apoi liniştiţi la vie, undo sceleratul bătrân şi cu Velica ii aşteptau nerăbdători. Vinul curge din nou prin pahare eu abundenţă ; beţi de sânge şi de vin ei cad obosiţi. Nici visurile nu ’i-a mai neliniştit până a doua zi, cănd căte-şi patru pleacă la Olteniţa. Aici, Velica se iDoeşte in haine ; Călin se duce cu ea la un cojocar, la care Tudorcea işi poruncise un cojoc, plătesc restul ce mai avea să dea, il ai şi’l dă Sărblior împreună cu o recompensă bănească pentru binele se li l’a făcut. Apoi se intorc singuri acasă, iar Sfirbii trec Dunărea. Trecu vreme multă fără să se simţâ nimic. Ori-cui intrebă de el, i se răspundea că nu ştie ce s’a făcut. In cele din urmă, satul incepu să bănuiască o crimă. Ca să împrăştie aceste bânueli, Călin face o pe tiţie la primărie, piin care se plânge de dosirea servitorului său cu o sumă insem-natâ de bani şi reclamă aducerea lui. Cercetările incep şi, din nenorocirea sceleraţi pusă din d-nii Al. Teodorianu ca preşedinte şi judecători: Gh. Dimchi, supleant I. Vrănceanu, iar fotoliul Ministerului Public ocupat de d. P. Stoica, in zedinţa dela 23 septembre curent a condamnat pe Volf Herman magaziner de la gara Leurda, la o lună închisoare, amendă şi daune, pentru că, abusând de calitatea sa de magaziner, a sustras din două baloturi ce erau in magazia gărei două bucăţi de stofă. THEATRE SPECTACOLE 9\ Sala Atheneului.—Sâmbătă la 8 octom-vrie 1883. Mare Concert vocal şi instrumental dat de doamna Irena Vladâianu, cu concursul d-lui P. G. Nitzescu şi Constantin Dimitrescu. PROGRAMA: Partea 1:1. Tanhauser, R. Wagner. 2, Dinorah (berceuse), Meyerbeer. D-na Vlă-dâianu. 3. Trovatore, fantasie pentru vioara, Alard esecutatâ de Niţescu. 4. Serenade (berceuse), Gounod, d-na Vlădâianu. Partea II : 5. Mare potpourie din Carmen, Bizet. 6. Philemon et Bauci, Gounod d-na Vlădâianu. 7. La Româneasca, Ser-vais Dimitrescu. 8. Suspine, fantasie pe cântece române, compuse şi esecutate de Nitzescu. 9. Africana, d-na Vlădâianu, Meyerbeer. Preţul locurilor : Locul, I, 10 lei.— Locul II, 5 lei. — începutul la 8 jum. ore seara. Biletele se găsesc la d-nu Gebauer, iar in ziua Concertului la casă. lor, ele merg mai departe de cum se aşteptau. Apucat de"scurt, Ion Şchiopul denunţă totul. Cadavrul se găseşte. La instrucţie, Călin Petcu neagă ori-ce complicitate. El spune că Sârbii pe cari adusese la muncă, se luasera la ceartă cu Tudorcea şi că, in beţia lor, il omosăserâ. Velica susţine aceeaşi versiune. înaintea juraţilor, ei persist in declaraţiunea de mai inainte. Cu toate pledoariile splendide ale d-lor Paladi şi Arion, juraţii dau insă un verdict afirmativ. Curtea condamnă pe Călin Petcu la cinci ani, pe Velica Tudorcea la 4 ani, iar pe Ion Şchiopul ăl achită. Sârbii, auto ri ai crimei, nu s’au mai putut găsi nicţ până astăzi. (Naţiunea) Procesul funcţionarilor dela Vama Iaşi-Ungheni. In fine, după mai multe termene, peripeţii, diverginţi de opinii şi două zile de desbateri, la 27 septembre curent Curtea de Apel din Iaşi secţia I a resolvat acest proces care era inceput incă de sâmbăta 24 curent. Curtea a fost compusă: president d. Cons. Al. Teodorianu, şi judecători Tasu, Burada Vrănceanu şi Simionescu; iar fotoliul Ministerului publio ocupat de d. Procuror de Secţiune P. Stoica. Preveniţii Gh. Petrini şi C. Săveanu au fost apăraţi cel ântâiu de d. avocat Lupo-ni şi cel din urmă de d. Sipsomo. Statul a fost representat prin d. avocat Al. M. Şendrea, asistat şi de fostul avocat al Statului d. Gb. Roiu, care studiase a-ceastâ afacere. După lungi desbateri şi pleduarii, curtea a redus pedeapsa lui Petrini la trei luni incbisoare, achitând pe Săveanu. Magaziner hoţ Curtea de Apel din Iaşi secţia I, com- LJltime Ştiri Ziua de 1 octomvrie, îndoită aniversare : a decapitării lui Grigorie Ghica Vodă şi răpirea Bucovinei, a fost serbată precum se vede la vale : „La 8 ore dimineaţa, un .serviciu divin s’a oficiat in biserica Barnovski din Beilie, de către P. S. S. Arhiereul Ieremia, pentru pomenirea sufletului Domnitorului Gri-gori Ghica, decapitat de Turci. La acest serviciu divin asistau d. Leon Negruzzi, primarul laşului, d. Ornescu, a-ajutor|de primar, d. D. Guşti, d. prefect de poliţie şi mai mnlţi cetăţeni. După terminarea serviciului divin, P. S. S. Arhiereul Ieremia, impreună cu cei-l’alţi membri ai clerului cari’l asistau,gimhrâeaţi in hainele sacerdotale, trecură in sunetul clopotelor, impreună cu toţi asistenţii, in grădină unde esţe monumentul şi unde sa rădicat panahida. Pe monument erau depuse mai multe coroane şi grădina era împodobită cu stindarde de doliu. Primăria a făcut toate cheltnelile necesitate de facerea pomenilor, cu lumânările, etc. Toată ziua grădina care înconjură monumentul rădicat in amintirea lui Grigorie Ghica Vodă a fost deschisă, pebtru ca cei cari ar dori să depue coroane să fie liberi a o face. In lipsă de mai mult, să ne mulţumim cu atât, şi, dorim ca in fie-eare an să se facă măcar ceia ce a’a făcut sămbâtâ." Deschiderea exposiţiei agricole din Iaşi s'a amânat pentru duminioă 9 ootombrie, iar coDcursul de pluguri pentru 16 octombrie. Cauza amânării a fost timpul nefavorabil. Exposiţia cooperatorilor romani a fost vizitată ieri de 2740 persoane. Aflăm că de cătva timp circulă printre cărcienari şi băcani, membri in societatea băuturilor spirtoase, o petiţiune, prin care se cere Primăriei d'a se opri cu desăvârşire colportngiul, de oare ce colportorii le fac concurenţă (!) şi le aduc pagube (?). De sigur că membrii Comunei, avănd in vedere absurditatea pretenţiunei, şi in a-celaş timp ţinând seamă de înlesnirea ce aduc colportorii văduvelor şi săracilor de prin mahalale, nu-i vor da nici un curs, or-căt de mare ar fi numărul snbscriitori-lor. Utilitatea publică înaintea interesului cător-va comercianţi prea lacomi ! Epitropia Bisericei Lucaci Pentru închirierea prăvălii şi a caselor din strada Şepcari No. 3 proprietatea acestei Biserici pe peri- odul de cinci ani cu incepere de la 23 Aprilie 1884 pănă la 23 Aprilie 1889, se va ţine o nouă licitaţiune in zioa de 9 Octombrie, in localul cancelarii acestei epitropii, la ora 11 inainte do amiază. Condiţiunile de inchiriere se poate vedea in ori ce zi la d-1 Epitrop. C. I. Săulescu strada Lucaci No. 13. PRIMĂRIA COMUNEI BUCUREŞTI PUBLICAŢIE Primăria pănă la construirea intregei reţele de conducte pentru alimentarea generală a oraşului cu apă, dă acum in întreprindere construirea unei conducte in fon tâ „tucia" pe lungimea de 2300 metri şi cu diametru interior de 0. m. 50 dela podul Cotroceni, pănă la maşina hydraulică din strada Mih.i-Vodâ impreună cu diferite piese accessorii specificate in condiţiunile de adjudecare. Offertele se vor presenta inseiis, sigilate, şi purtând pe plic inscripţia : Offerta pentru Conducta de apă dela Cotroceni pănă la Mibaiu-Vodâ"; ele se vor adresa Primării oraşului Bucureşti şi vor fi primite pănă cel mai târziu in zioa de trei Decembre anul corent 1883, ora una post meridiane. Forma Offertei Sub semnatul mă declar gata a lua in întreprindere efecutarea conductei de fontă in diametrul interior de cinci-zeci centimetri care urmează a se construi pe splaiul stâng al Dîmboviţei rectificate eu preţul de lei..............pe metru curent de conductă aşezată, in care preţ intrâ furniturile şi întreaga lucrare, necesarie conform condiţiunilor de care am luat cunoş tinţâ. Mă angagez a face această lucrare şi a preda conducta gatâ in stare de a funcţiona pinâ la.......... 1884. Tuburile vor avea pereţi in grossime de ........milimetri minimum şi vor fabricate in uzina.........dela . . Condiţiuni pentru a fi admis la licitaţie Art. 1. Submisiunea va fi făcută după formularul de mai sus ; submisionarul va igriji de a insemna in litere : Preţul pe metru curent, termenul pentru sâvirşirea lucrârei, şi grosimea pereţilor tuburilor arătând usina in care acestea se vor fabric4. Art. 2. Submisionarul ţn fi 'dator să presinte Primăriei, cel puţin cu cinci (zile mai înaintea zilei fixate pentru licitaţie certificate probând că el a mai făcut ase ■ menea furnituri şi executat lucrări de |a eeastă natură precum şi că este (ingstare d’a se însărcina cu executarea acestei corn duete. Art. 3, Certificatele [se vor depune la Primărie care va decide asupra valoa-rei lo>, Alt. 4. Submisionarul va fi dator, să însoţească offerta sa de recipisâ casei de Depuneri şi Consemnaţii din Bucureşti probând câ a vărsat sumă de lei sece mii ca garanţie provisojie. Art. 5. Persoanele cari vor voi a se in-sărcina ou executarea lucrărilor sus |arătate sunt rugate a se presenta la Ospelul Comunal in zioa supra indicată de trei De-eembre 1883 la ora unu post meridiane Alt- 6. Detailurilc asupra acestei lucrări se pot vedea de D-nii Amatori in toate zilele de lucru in Biurourile serviciului Hydraulic Extra Ordinar al Primăriei. p. Primar. N. Manolescu. No. 820. 30 Septembre 1883. AIVUx^OIU La 15 (27) Octombre anul curent avănd a se deschide şcoala inferioară de telegrafie pentru Eleve aspirante in Bucureşti localul Directiunei, se se face cunoscut spre sciinţa generală că doritoarele cari ar voi a urma cursurile acestei Şcoli şi cari ar intruni condiţiunile prescrise prin legea telegrafo-poştală şi publicate prin anunciul No. 17440 inserat in Monitorul Oficial No. 152 din 3 (15) Octombrie anul 1882 să presinte cererile insoţite de acte la Direcţiune cel mai tărziu pCnă la 10 (27) Oc-tombro curent. Şcoala inferioară de la Iaşi nu se va deschide in Semestrul acesta din causă că nu s’a presentat de căt dou& amatoare. No. 18084 1883 Octomb. 1 (13) CĂILE FERATE ROMĂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Ca incepere_do la 20 Hain 1883. La ploeşti, Buzău, R-Sărat, Focşani, MSrijajt. Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren as-celerat) iO ore 45 minate aeara. rja Ploeşti (Sinaia, Predeal (BnztSu, R-Săraj, Pe*-şani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăceri) 7 ere dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal ('tren accelerat) şi de la Ploeşti cn trenai mixt la BnzSn, R-Sirat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore SO m. d. m. La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Sererin, Yircie rova 3 ore 15 minut. d. a. (trennl fulger) 9 ore dim. (trennl accelerat) 4 ore 30 m. (trek de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) ere dim. (trennl de persoane) (hore 10 min. d. a xtimaji)J • ’ . SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacăn, Măr|geşti R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trennl accelerat) t ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trsaul de ţur-soanej 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Bnzăo; Pleoşti (Predeal, Sisaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti ('.renul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Vârciorova, T.-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trennl fulger) 7 oro 50 min. seara (trennl accelerat 11 ore 2O min i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Ginrgin : 3 oro d. a. (trenul fulger) iO exo dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trenul mixt), NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de X. Droc-Barcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De venzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general Ia tipografia-editoare N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. Librăria editâre Halmami a pus sub pressă un volum de: nSTTTyTBLE D- CONSTANTIN ESC U-TELEOR Ce va apare în scurt timp în ediţie ordinară şi de lux. MEDIO ŞI CHIRURG Boalele de g&t, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viene in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.) Dr. A: WEINBERC OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 ra. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACID No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 3 octombre 1883. 5olo Renta ămortisibUa. . . , 5"|0 Renta Română Perpetuă , 6«|0 Obligaţiuni de stat. . . . 6010 Obiig. Căilor f- Rom. regale 5o/o > Monicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor SOO 1. 5o!o Scrisori fondare rurale. . . 7o|o .> Scrisnri Rurale.. . , 5o[o Scrisnri fondare urbane . . 6o[0 , . , 7o|0 » » > impr. ca prime Bac. (20 1 b.) icţii Bincei Naţiontis Române2501 » > 800. cred. mob. rom. 250 I. , > > Rom. de construcţii 5001. , , > de isig. Dada-Rom. 3001. , » > » , Naţionale 200 1. Diverse inr contra argint. . . > > Bilete de Banqae Piorini valoare Austriacă. . Murei germane.............. Baionete francele. . . . Câmp. Vânf. 94C/, 92-/, 90--- 901/., 99--- 100- 102'|j 103il, 83*14 841/» 232--- 236--- 916/* 92’ L 1021/j 103i/4 87ŞI, 88'/, 98i/2 99--- 102'/» 103- 33--- 84- 1335 1350 207- 20g--- 496 --- 500- 446--- 450--- 266--- 263- 2- - 2.1I4 2- 2-'/i HOi/j 2.12 1 23 1.25- #9‘Io 100'/, N IJ N C I U După o lungă practică in justiţie, ca grefier al Trib. Comercial, jude de ocol şi membru de Tribunal, am îmbrăţişai cariera de advocat. Mă insărcincz prin urmare cu ori ce afacere civilă, comercială şi penală la toate^instanţele judecătoreşti din ţară. Domiciliul meu este in strada Călăraşi (Vergii) No. 49. George Gr. DancovicL Licenţiat in drept. DE ÎNCHIRIAT ari" mai începere de la Sf. Dumitru viitor, lua casa noua, forte comoda şi solida, pe strada Romană N. 71. Amatorii se bine voiasca a se adresa in strada Lumini No. 16 COSTUME NAŢIONALE DA I/IDDII/ chirurg-dentist. . M iMDnirVniâdueşte dinţii MARELE MAG ASIN ,LA GAVALERUL DE MODE ii o 2= TIMPUL pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcească, se vinde cu preturi foarte moderate de d. Ilie lliopol in gangul din faţă al Teatrului Bossel. C- G. DISSESCU Luterană No. 9. avocat s’a mutat in Strada Ta-bolnavi. Plumbueşte, scoate, curăţa şi aşează dinţi, fără durere, după cele mai bune sisteme ; fabricează şi pune dinţi minerali in-tocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este cliiămat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Vodâ No. 9 alături eu gradina Union-Suisse* Frantz Griibe| ARHITECT Strada Tirană No. 30. Suburb. Icoană ; poate lî găsit şi peste drum de bis. Serindari, unde construeşte palatul Curţii cu juraţi. Jldoalele Secrete I* Les CAPSULES KAOtJIN sunt singurele eap-suje cu Gluten aprobato de Academia de medicină din Praecia, care le-a declarat superioare tutulor colorlalte preparaţiuni de Copahu, NOTA. Trebue refuzat ca o imitrţie frauduloasă, orice flacon care nu va £ conform cu modelul de ms'i sns. Aceste capsule sunt intrebuinţate In tdte pi .alele militars din Francia. In Flacon de 64 capsule 6 f.—Un Flacon de 40 capsule, 8 f. 50 Dcpositul la Paris, 78 şi 80 Faub. St-Denis i in toate farmadele unde se găsesc asemenea HÂRTIA si VESICATAREâ Iaespeyres b LUI INST1TUTUMEDICAL BUOURESCI 6 : strada vestei 6, (LANGA POSTĂ ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3J 'Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5| [Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser viciul la domiciliu, 8. Consultaţii AIedi-j cale. SECŢIA HIGIENICl 1 Bae abur..................3. 1 bae de putina cu şi fara duşi lei 2,50] 1 „ „ „ „ „ „ ciment penliu medicamente.............,2. 1 duşa rece sistematică . . „ 1,50 BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise >n toate zilele de la 7 ore dimineaţa pană la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o atâ pe septfimana Vinerea, la 6 ore di-ineaţa până la 1 post meridiane. Preţurile la secţia medicala conform prospectului. Direc ti: vazai FOTOGRAFII prea interesante şi picante trimise in plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fl. 4, 3 şi 2 ; Rnmpler, Kovigtberg, in Prwia. Steind. Querstrase. 3. Catalige asupra unor leclure picante gratis, 1. HERTER ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst anii cel mai nou şi prevfizut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’a avut inca ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm ca se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingâtoare de aceasta artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturala etc.—Orele deposatsunt in toate zilele, atât in timp frumos cat şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pună la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictura originale de vânzare. Par esîud lente j'ai l’honneur de re-commander l'honorable public mou ate-ier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau ct pourvu d’appareils tout neufs.—Les prix sont reduits et le travaii tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’oceasion de se convaincre re mon travaii n’a qu’â nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assureda facilement de la pefection de mon atelier. —Oii se charge de toute especo de travaii concernant cot art, comme: reproduction, travaux â l’etat naturel etc. — On peu-paser tous les jours. quele temps soit beau ou ouvert, depuis 9 hetires du mălin jus-qu’â 4 heures apres midi. / ir MAGASIN fondat in 1879 i j.VC-A.O-.A.SIItT'U'Zj DE s-a-vn de Tetrn] Naţfo k fatanji I COLONIALE SI DELICATESI /j D. D. MOCIAN . ■ ii VIS-A-YIS DE.THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaltei nobilimi, şi onor. public că pe lungă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele BSuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suls Ananas de la Martinique. Banane de laTîayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, şi Verde de la grand Cliartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde si orange sec, de Ia VimandPockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia. Cognac vieux, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqueruri lot felul de gnstnri de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhnm şi in Kirsch. Şliboviţă de Ranat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la CotBari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. i- 7 I AU PRINTEMPf GRANDS MAGASINS DE NOUVEAUTES Bue du Havre, Boulevard Haussmann, Rue de Provenee & Rne Canmartin PARIS 1 II A aparut acum Catalogul ALBUM ILUSTRAT al Modelor şi nului de Iernă care se va trămite GRATIS si persouelor care ’l vor cere D" JULES JALUZOT & ( Noutăţilor S i i FRANCO tutei la PARIS sau la BUOURESCI 1 Se trimite asemene franco, tn urma unei cereri francate, adresate la Paris, mostre de tbte *.* Care. compun imensele asortimente ale magasiilor PrintcmpS. Seim că. multe dame române se feresc de a adresa la Paris comandele lor pentru rochi şiconfecţiut causa dificultăţii de a face rectificări la aceste articole, când din causa m