ll)UMÎNECA 2 OCTOMBRE 1883
     ABONAMENTELE
■JrD to»t^ ţar», pc an . . . -io lei
     , p* * 6 luci.    . . 22 lei
     . pe S Icni.      . . 12 lei
   streicltâte pe an ...    60 lei
l^tnentel» «e priiinssc la Adraini«tr«Jij.
1 Capitală 10 bani număra ţ Districte 15 bani nnmăm
lector: M PALEOLOGU
A ci ml nintraţiOalea Victoriei Ptr. ÎW.
TIMPUL
         REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2.
ANUL AL VIII—No. 217
                                                                                                                                                                ANUNŢURI ŞI INSERŢII
  JAini» 30 litere petit pag. IV. 40 y Unim pag iu ... l 50 ^    .    , II .... 2 50  •
   A-.anţnrile ]i imersiile »e primeic Bucureşti , la Adminutraţia ziarului ia Vlena, la binronrile de annnţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, ătnbcb-atcin 2;—Paria, C. Adam, rne Cldmene 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51.
                                                                                                                                                                                                                        Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate ae ard.
A N U N C I U
  'oţi domnii abonaţi din capitală şi
Î districte, a căror abonament a ex-_ tU, sunt rugaţi a achita costul căt neintărziat.
                                                                                                                                                                                                  Administraţia
J Bucureşti, 1 Octombre 1883
   ] Gestiunea cea mare socială, la j fa resolvată la 1864 prin Sătura de Stat a lui Vodă-Cu-Cel ce proclama desfiiufarea ăcei, condamnată atăt in con-iinţa proprietarilor căt şi in-i’aceea a diferitelor clase culte, care ţinuse a lua asupră’şi oria impărţirii de pământuri ţâr an, el insuşi, cu toate or-uele sale, o recunoscu că a dat măini pline ca să trăiască anul in larg.
     0 cestiune rurală dar nu mai vltea avea cuvânt de a fi, pentru « ţâranul dobăndise acum şi libertatea braţelor şi pământul de urană suficient lui şi vitelor
  h
     Cu toate acestea ceea ce s’a ştim prin lovitura de Stat, as-mzi cată să se aprindă din nou fte către spiritul agitator al d-lui
  I . A. Rosetti, fratele de simţiri
                                                                                                                                                                 ţ interese politice al primului
  pinistru Ion Brătianu.
                                                                                                                                                                   Romanii^ organul acestei frăţii
                                                                                                                                                                  eperitoare, bine pătruns că la
                                                                                                                                                                  toi clasa lucrătoeilor nu ar putea
                                                                                                                                                                  . o cestiune de exploatat, pe căt
                                                                                                                                                                  ănp industria este incă in faşe
  <i« numârul acestora e neindestu-■f                        ...
                                                                                                                                                                 lltor chiar pentru meseriile exis-
   eute, a trebuit să ’şi caute mij-ocul de agitaţiune in clasa monitorilor de pămînt.
     El a scornit o cestiune rurală. Ce reclamă el este:
     1) O nouă delimitare a păsaturilor cedate ;
     2) întinderea islazului de vite; 3) Lemne de foc,
                                                                                                                                                               Şi căte alea toate, căci d. C. |l. Rosetti este sigur că asupră-i m a să aibe consecinţe cererea ut, daca ar avea vre-odată sorţi 1 şe a se realisa. Remasul părintesc nu-i mai dă griji incă din || tinereţea sa, cănd s’a grăbit să-l ' fompteze in favorul altor intre-prinderi, de cari a lăsat intipări-■} u atăt in memoria Piteştenilor Căt şi in aceea a Bucureştenilor.
     In ceea ce priveşte prima ce-ţere a Românului, pe căt ea s ar faporta la caşuri de abus prin înfrângerea legii rurale, n’ar alA ea nimeni de obiectat ceva, căci implicarea sinceră a legii se impune riguivs in conştiinţa omului onest. E drept să se dea pe
/
căt s’a dispus şi cum s’a dispus prin lege.
   Dar nu pare a fi acesta cugetul agitatorului. Tendinţa Românului merge mai departe : el voeşte a pune in cestiune insăşi lucrările deja operate pe faţa pământului prin ingineri ai Statului ; vrea revisuirea, vrea in fine perturbaţiunea.
   Să cercetăm insă justeţea celei d’a doua cereri, aceea care priveşte islazul de vite.
   Cum s’a calculat cănd s’au acordat pământ ţâranilor la 1864 ?
   S’a dat dupe puterea fie-căruia un numâr de pogoane, socotindu-se, in căt pentru hrana vitelor de muncă, căte un pogon de fie-care, căt adică este ştiut că e de adj uns pentru o vită in cursul anului.
   Cu ce cuvânt se mai reclamă dar astăzi intinderea islazului ?
   Numârul strict al vitelor de plug, precum vâzurăm, este asigurat.
   Dar sunt unii ţârani cari n’ar avea indestul pămînt pentru vitele lor şi cari caută să-l obţină cu plată anuală de la proprietar.
   Nimic mai logic şi mai natural ; pentru că acea neadjungere nu vine din altă imprejurare, ci numai din aceea că acei ţârani fac şi comerţ de vite; ei cresc un numâr mai mare de căt cel trebuincios la muncă, pe care-1 vinde pe căt ii dă mâna, fie pentru consumaţiunea publică, fie pentru alte trebuinţe. Şi negreşit că preţul cu care le vând ei este destul de sărat, cănd măcelarul nu poate să vândă ocaua de carne mai jos de un leu, sau de căt 80 bani.
   Apoi daca ţâranii, la cari neajunsul de islaz provine din specula lor, fac liber comcrciul lor cu vitele ce le au prisos, cu ce dreptate s’ar impune proprietarului să le cedeze pământul alt-fel de căt prin tocmeală? i Libertatea cată să fie d’o potrivă pentru o parte ca şi pentru cea-laltă. Ast-fel o cere principiul liberului schimb.
   Proprietatea in modul cum se găseşte astăzi regulată, este re-sultatul la a cărui realisare au adj uns toţi bărbaţii animaţi de simţimânte democratice, şi n’ar mai putea fi pusă din nou in cestiune, fără ca să nu se isbias-că de moarte principiul proprietăţii.
   Să nu crează insă cineva că toate reclamele cari se fac de către organul demagogilor pornesc diutr’o sinceră dorinţă de a

indeplini o trebuinţă bine simţită. Daca ar fi aşa, alt târâm de luptă ’şi-ar alege jurnalul Romă-md. El ar avea de reclamat, de la guvernul pe care-1 susţine, aplicarea legii in căt se atinge de păstrarea proprietăţii actuale acordată ţeranilor şi ncinstrăina-rea pământurilor lor de căt tot intre dânşii.
   Legea aceasta interzice tribunalelor de a intări sau legalisa vinzările ce se fac de către ţârani daca vinzaiea s’ar face către indivizi ce nu cad in categoria muncitorilor de pământ re-maşi neimproprietăriţi, şi dă procurorilor sarcina de a veghia să nu se facă vre-o abatere de la această prescripţiune a legii.
   Ei bine, noi ştim positiv că tribunalele legalisează actele privitoare la asemenea vânzări, sub privirile nepăsătoare ale procurorilor şi in nesocotinţa legii. Oărciumari, preoţi şi alţi indivizi aşezaţi prin sate cumpără mereu pământuri de pe la ţârani in mod colectiv şi dobândesc legalisarea actelor respective.
   Iată unde ar trebui să se îndrepte stăruinţele Românului şi ale d-lui Rosetti cu autoritatea care o are el la guvernul actual: să se cheme procurorii la datoria lor şi aceştia să oblige pe primarii de sate, cu aspre ameninţări, a presenta tablouri exacte de toate înstrăinările de pământuri d'ale ţâranilor împroprietăriţi, făcute in contra legii, şi să se iea măsuri de îndreptare.
   A trece insă preste această margine pănă a căuta noi impuneri pentru proprietari este a urmări învederat spoliarca proprietarilor.
                                                         ŞTIRI TELEGRAFICE
   Madrid, 11 Octomvrie.— Ministerul şi-a depus demisia in mâinile regelui.
   Se asigura ca d. Sagasta, preşedinte al cabinetului demisionat, va fi insarcinat a forma noul cabinet.
                                                INFORMAT IUNI
   Pe la finitul septăinănei viitoare ministrul Pomâniei la Petresburg, d N. Kreţulescu, porneşte inapoi la postul seu.
   Guvernul a mai primit zilele acestea un transport de 24 tunuri ce au fost comandante in străinătate.
   In Bulgaria pare că are să fie o nouă schimbare de minister. Cabinetul Zankof-Nacevici nu se poate măn-ţine. Toţi şorţii de a fi chiămat la minister i-ar avea d. Karavelof.
   La curtea de apel diu Focşani s’a tractat apelul făcut de antreprenorul egourilor din Galaţi d, Grigore Hc-liad contra^sentinţei tribunalului local in procesul ce are cu comuna. Curtea a amănat pronunţarea sentinţei la 11 Octomvrie.
   Pentru antreprenor au pledat avocaţi d-nii Grădişteanu. Geani, Cornea şi Vlădescu; pentru comună au pledat avocaţi d-nii ilărzescu şi Borş, de oar-ce D. Fleva, do şi se angajase, n’a putut lua parte din împrejurări independente de voinţa sea.
   Luptătorul spune că suma ce d. Heliade o cere de la comuna Galaţi este de 1.500.000 lei. plus procentele pe zece ani trecuţi, ceea ce face incă o dată atăt
   Va câştiga d. Heliade, fiind-că face parte din ortaua Koşie/ăi pasă puţin dacă ar calici comuna.
   La congresul internaţional de geodezie ce se va deschide zilele astea la Roma, guvernul nostru va fi reprezentat prin d. general fBarozzi, care a şi plecat pentru acest scop.
   Guvernul in urma plângerilor comercianţilor pescari din Galaţi şi Dobrogea, a adresat o notă reprezentantului nostru din Belgrad, prin care ’i cere să intervie pe lăngă gu-vernu şerb spre a menţine tarifa vamală asupra peştelui sărat esistentă pănă anu trecut, sau a supune peştele sărat de proveninţă română aceluiaşi tarif care esistă pentru peştele de proveninţă rusă.
                                            CRONICA
    Alaltăieri Monitorul a publicat un de ret prin care s’a aprobat vănzarea de reci a unei moşii pe numele d-lui Simeon Mihăi-lescu (zis Warşafski) pentru o sumă bu* nicică. Ieri foaia oficială publică un alt decret in coprinderea următoare :
    „Aprobăm vinzarea de veci, in corp in* treg a proprietâţoi Statului Siliştea din judeţul Teleorman, fostă pendinte de monas-tirea Glavacioc, in întindere ca de 780 hectare sau 1.557 pogoane, atară de pădurea cea mare, împreuna cu 32 pogoane pârnent in jurul ei, care se reserri Stătu-lui prin semnele şi punctele arătate pe plan adjudecata ia lieitaţiunea ţinută in centrul Bucureşii, in zioa de 5 Septembre 1883, asupra domnului Simion Mihălescu pe pre-' ţul de lui 101.100.“
    încetul cu încetul, banii albi strânşi de patriotă liberali pentru zile negre incep a ieşi la lumină.
    lată oamenii, cari, in timpul c-ăud erau in oposiţiune, n’aveau dupe ce să bea apă !
    Să trăiască râsboiul ! răscumpărarea căi-Ier ferate ! şi toate afacerile strălucite !!
                                                                                                                                          *
   In Monitorul oficial nu vedem figurănd cadebitauţi de tutun decăt nume romaneştii. Cum se face oare—se întreabă Curierul din Iaşi — că ieri, fiind mare săibătoare la evrei, mai toate debitele erau inchise, aşa că cetăţenii au fo3t siliţi să ducă lipsă de tutun ?... Numita toae iaşauă nu ’şi poate explica acest lucru. De ce nu roagă pe d. C. A. Rosetti, decanul pressei, să deslege enigma ?
                                                                                                                                          *
   Sâmbătă, 8 octomvrie, se va da in sala Ateneului un mare concert vocal şi istru-mental de către doamna Irena Vlădăianu cu concursul d-lor P. G. Nitzescu şi C. Dimitrescu. Programa este mult variată şi atrăgătoare, şi d-na concertistă este o plă-dută şi bună căntăroaţă.
                                                                                                                                          *
   „Monitorul" de azi publică expunerea sitii'iţionei jii-'eţiilui Ilfov, l'ă ută de către
comitetul permanent, cu prilejul deschide-rei sesiunii ordinare a consiliul general, la 15 Octombre 1882.
                                                                                                                                 *
   Mândrul soare a binevoit de ieri să se arate pe azuria boltă cerească, şi incălzeşte cu razelo-i binefăcătoare pe bieţii muritori.
                                                                                                                                 *
   Exposiţiunea specială de maşini şi instrumente agricole, precum şi concursul de arătură intre plugarii săteni, organizate de eomiţiul agricol din Ilfov, sa va deschide in cursul lunei Octomvrie.
   Exposiţiunea se va deschide in localul comiţiului din curtea şcoalei de agricultură de la Herăstrău, in zioa da 21 Octombre, ora 1 p. m., cănd va avea loc şi concursul de arătură intre depositarii de maşini agricole; concursul intre plugarii săteni se va face in zioa de 22 Octembre, incepând de la 9 ore a. m. pănă seara; iar Duminică, in 23 Octombre, orele 2 p. m., se va face impărţirea premielor.
                                                                                                                                 *
   Consiliul general al judeţului Tutova este autorisat a lua cu mod de împrumutare, pe seama fondului zecimelor, suma de 21,500 lei din fondul drumurilor aflat la casa de depuneri şi consemnaţiuni, cu condiţiune de a se restitui in anii 4885 şi 1886, la incasarea fondurilor zecimelor judeţiane.
                                                                                                                                 *
   D. Const. Ciogolea s a confirmat primar al comunei urbane Tergu-Ocna din judeţul Bacău, in locul domnului C. Aronoviei, demisionat.
                                                                                                                                 *
   Sa conferit crucea de oficer » ordinului Steaua României, domnului A. Exarcu, consul general al Romăniei la Constan-tinopoJ.
                                                                                                                                 *
   Medalia de aur Serviciul credincios s’a acordat domnului Petcu George, primarul comunei Lipniţa, judeţul Constanţa, şi a-eeeaşi medalie de argint domnilor : Teodor Ionescu, notarul acelei comune, pentru că au reuşit a prinde pe vestitul cap de bandă Nicolae Aldea ; Petar Ivanoff, primarul Gri-viţei ; şi Grigorie Borescu, comandantul sergenţilor de oraş din Iaşi, Andreiu Manea, funcţionar la primăria comunei Iaşi şi George Cojocaru, fost soldat, gardist civie.
                                                                                                                                 *
   0 conferinţă s’a ţinut la Viena zilele trecute, intre delega ţii guvernului romăn, austr o-ungar şi german. România a acordat Austro-Ungariei, pe drumurile sule de fier, aceleaşi avan'sge pe care le avei pănă acum Gi-rmania.
                                                                                                                                 *
   Ni se comunică, ci Dirigintele coiului bisericii St. Ecaterina ar fi comis mai multe abusuri, cari s’au constatat de d-1 A-lieescu, revisorul şcolar; dar că Ministrul iu loc de a lua măsuri in contra acestui Diriginte abusiv, ăl lasă a ’şi continua abuzurile şi âncâ pe o cale mai întinsă. Rugăm dar pe d-1 Ministru Aurelia-nu a dispune o nouă anchetare şi T asigurăm. că se vor constata fapte, care vo- le-volta pe oamenii cei mai desinteresaţi. Aşteptăm resultatul şi suntem hotărîţi a reveni asupra acestei cestiuni ori de căte ori va fi necesitate.
                                                                                                                                 *
   La gara Filaret s'au incuihat de mult oare cari iregularităţi —ca să nu ne servim de altă vorbă—pe cari nu le atingem acum. Numai asupra unei imprejurări atragem atenţia autorităţii căilor ferate şi a organelor poliţieneşti — daca in genere mai au vre un rol autorităţile la noi — şi anumo asupra unui scandal, ce se reiterează mai pe fiecare zi, in mijlocul gârei, ziua şi noaptea. Mai mulţi amici din Giurgiu ne spun, că de câte ori sosesc la gara Filaret, dau aci peste un sgornot scandalos, provocat de o femee, demna soţie a demuu-lui şef de manevre.
   Această femee are laudabila manie, de a se năpusti cu infernala sa guri când asupra unui funcţionar, când asupra vre u-
nei dame din gară, in cât lumea işi astupă urechile spre a nu auzi dicţionarul de injurii, necunoscut Academiei.
    Ce face d. şef de gară ?
    Ce face poliţia ?
    Ne-ar parea reu să revenim.
  UN INCIDENT REGRETABIL
   Din Iaşi ni se scrie următoarele :
   Un fapt regretabil s’a petrecut la Iaşi.
   Pentru a doua oară un ofiţer romăn, generalul Raeoviţă s’a purtat.... să zicem cuvântul intr’un mod puţin urban cu un ofiţer străin, d. general Catargiu, unchiul şi primul adjiutant al Regelui Serbiei,
   Eatâ faptul :
   Duminica trecută d. Catargiu işi celebra căsătoria cu domnişoara Rosetti, şi cu această ocasie se dete un bal la care erea poftită toată societatea iaşanâ. Ense fiind că d-nu general Raeoviţă nu fusese poftit dete ordin la ofiţerii din garnisonă a s6 abţine de a merge la acel bal, şi pedepsi chiar pe acei cari nu voiseră a ţine seamă de acel ordin.
   Trebue se amintim că astă primăvară d. Catargiu, aflându-se la Iaşi, la teatru, in uniforma sârbească, primi ordinul de la generalul Raeoviţă de a părăsi sala teatrului.
   D. Col. Pascu, comandantul pieţei, care găsise că puterea d-lui Catargiu era foarte corectă, fu transferat.
   Credem că astăzi, după această nouă necuviinţă, trebue să se dea d-lui Raeoviţă lecţia pe care o merită după o asemenea purtare faţă cu un ofiţer strein care e oas-pele nostru.
   Căci din douâ lucruri una : Or d. Catargiu purtând uniforma sârbească n'a fost in regulă faţă cu autorităţile noastre militare, or a fost corect. In primul cas d. Racovi-ţă trebuia şi erea chiar dator a’l aduce la stricta observare a regulamentelor nostre militare urmând insă a face aceasta pe altă cale de cât pe acei aanecuviinţei; in cel alt cas nu putem vedea din partea d-lui Raco-viţâ de căt dorinţa de â blesa pe generalul Catargiu şi atunci trebuia sâ ştie cum un ofiţer işi regulează socotelile cu o altă persoană care poartă şi epolete.
                                 N. F.
                                                                                                Transilvanii in Ungaria
    Gazeta Transilvaniei nu’şi prea face ilusiuni despre întoarcerea aliaţi] or noştri unguri la simţiminte mai drepte fată cu fraţii noştri aflaţi sub sceptrul lor.
   Iată ce zice:
   Nu putem şti, daca conferinţele d-lui Brâ-tianu cu principele Bimarek la Gastein şi cu corniţele Kalnoky la Viena au fost numai‘începutul unei apropieri a României de Austro-germania, sau că ele au incheiat şirul unor negoţiări anterioare, fiesând, — cum zice d. Maiorescu in „România Liberă" — atitudinea politică esterioară a guvernului român in interesul apropiârii spre Austro-Germania.
   In ori-ce cas este bătător la ochi, că presa maghiară, care înainte cu vre-o duoi ani nu fantasa de cât de alianţa Ungariei cu România, găseşte acum aşa de puţine cuvinte spre a’şi esprima satisfacţiunea faţă cu faptul apropierii guvernului român de politica pace austro-germană.
   Şi mai bătătoare la ochi decât această reservă este diferinţa de vederi, ce esista in Pesta şi in Bucureşti asupra naturei şi a efectelor zisei apropiâri, in ce priveşte dovezile de simpatia şi de lealitate reciprocă, necesare pentru stabilirea unor relaţiuni de amiciţie sinceră şi durabilă intre ambele state.
   încă pe la 1880 ziarele maghiare, temân-du-se de un resbel cu Rusia, cereau dela guvern ca să caute a se înţelege cu România căştigând-o de aliată, dar pretindea tot-d'a-una că Românii de dincolo sâ dee garanţii despre lealitatea lor şi să renunţe cu totul de a se mai interesa de soarta fraţilor lor din Transilvania şi Ungaria, ba sâ'i sfătuiască chiar d’ase supune necondiţionat dictatului partidei maghiare dela guven.
   Ne aducem aminte, că foile din România au dat atunci foilor maghiare sfatul de a stărui, că guvernul ungar sâ impace mai ăntâiu pe Românii din regatul lui Ştefan daca voeşte să dobândească amiciţia României şi au adaus, că, chiar să vrea, România n’ar putea impedica pe Românii de dincoace de Carpaţi ca sâ nu aibă şi ei dorinţe, necum sâ le poată impune sâ şi năbuşeascâ sentimentele lor.
   Trecură aproape trei ani de atunci şi a-stâzi, cănd se anunţă din toate părţile că apropierea României de alianţa marilor puteri centrale occidentale este un fapt complinit, ni se impune din nou întrebarea, că oare schimbatus’au vederile politicilor din Pesta cu privire la garanţiile imposibile, ce pretindeau ei dela Românii din România independentă la 1880 ?
   A treia zi, după ce d. ministru-preşe-dinte Brâtianu a plecat din Viena, având acolo o întâlnire şi cu premierul nostru d Tisza, organul acestuia „Nemzet“ scria: „Tocmai acum politica română se află in-„tr’un studiu, care apropia România de noi „şi mai ales cu privire la agitaţiunile ro-„mâne s’au făcut promisiuni obligatoare, „aşa că acea direcţiune, care place Românilor dela noi, cu greu va putea conta pe „politica romănâ.“
   Ştim noi ce inţelege foaia ungurească sub cuvintele: „agitaţiune română". Ştim, că inaintea ei şi aceea este „agitaţiune română" daca in vr’un judeţ alegătorii români aleg in modul cel mai legal un funcţionar administrativ, care nu place guvernanţilor. De aici putem conchide cam de ce natură ar putea fi „promisiunile obligatoare" ce s’ar fi făcut după dânsa lui „Nemzet".
   Faţa cu enunciaţiunea foaei maghiare punem astăzi ceea ce zice d. Maiorescu in ar-ticlul de mai la vale despre rezultatele ce le poate avea o inţelegere a României cu Austro-Ungaria. După d-sa, care este in posiţia de a cunoaşte şi părerile cercurilor influenţe politice din Bucureşti, această inţelegere va adu ce cu sine şi „acea imbunâtăţire a relaţiilor „dintre Românii Transilvăneni şi Maghiari, „pe care Românii din România sunt in
TIMPUL
drept de a-o aştepta dela un stat vecin şi amic."
   Ne oprim deocamdată aici, lăsând ca fie-care sâ cugete serios asupra acestei ces-tiuni de cea mai mare importanţă pentru viitoarele relaţiuni dintre România şi Aus-tro-Ungaria.
                                                         Reforme socialiste
in locul sferat.
domnului A. M. Alexiu, tran-
Necesitatea unui cler naţional pentru Romanii din Macedonia
     Le Temps“ serie:,, Articolii din Gazeta Germaniei de Nord ce s’au m^/licat de vre-o lună de zile sunt tot atâtea indicie de reforme ce şi-e-a propus d. de Bismark. Ziarul oficial al marelui cancelar expune intr’adevSr in toate amănuntele sale o politică socialistă, din care nu se cunoştea ăncă decă punctele esenţia-e : aci anunţă cu complezenţă crea-;iuuea de bănci şi de asigurări populare, aci şterge fără milă ignoranţa in materie de economie politică, de care, după a sa părere, partida na-;ională a dat probe multiple.
   Această polemi că şi-a luat originea in reproducerea de cătră un mare număr de foi germane a unei corespondenţe, ce apăruse in Gazeta de Baden, care zicea că d. Bismark are de gănd să 'si părăsească pro-ectele de reformă socială.„Germania11 a luat acest pretext pentru a anunţa că guvernul vrea să adopte o linie de conduită cu totul diferită de acea urmată până aci si că el era câştigat pentru ideile ultra conservatoare; concesiunile făcute de marele cance-ar Curiei romane păreau a confirma aceste informaţiuni ale organului ultramontan: insă Articolii din Gazeta Germaniei de Nord dau o ec'atantă desminţire acestor prevederi optimiste.
   Căt despre ziarele germane, organele partidei progresiste, ele spun că d. de Bismark spera să opţie adesi-unea centrului si să formeze astlel, in sănul Reichstagului, o majoritate, al cărei sprijin să ’i fie câştigat definitiv. Nu e inutil de a reaminti că d. Windthorst s’a pronunţat energic contra reformelor sociale proectate ; e vorba numai de a se şti dacă centrul va persista in atitudinea ostilă manifestată de şeful ei; sau dacă nu trebue să se vadă şi aci numai o manoperă parlamentară. Poate că ultramontanii n’au refuzat pănă acum concursul lor decăt spre a obţine o soluţiune mai repede şi mai favorabilă intereselor caiolice din conflictul ce se ridicase intre Prusia şi Sântul Scaun. “
                                                       ŞTIRI OFICIALE
   Domnu Alecu M. Alexiu, actualul poli-ţaiu al oraşului Râmnic, judeţul Vâlcea, este transferat in postul de sub-prefect la plasa Olteţu-Oltu-de Jos din acelaşi judeţ, in locul domnului Ştefan Popescu, demisionat, şi d( muu Iorgu N. Copăceanu este numit poliţaiu la oraşul Râmnic, judeţul Vâlcea,
  Se ştie că de căţi-va ani incoace simţul naţional a inceput să se deştepte cu multă vioiciune printre Românii din Macedonia. Se ştie apoi că nimica nu lipseşte mai mult acestor fraţi ai noştri din peninsula balcanică de cât un cler naţional şi luminat ; căci clerul actual e grec sau gre-cisat, ceia ce tocmai a contribuit la desna-ţionalizarea românilor macedoneni. Şcoli româneşti de bine, de râu tot mai au a-curn macedonenii ; dar de preoţi sunt lipsiţi cu totul, ceia ce impedică foarte mult emanciparea lor naţională. Necesitatea unui cler, curat românesc in Macedonia e dar viu simţită. Chear clericii români macedoneni, carii au fost crescuţi in spiritul şi cultura greacă au inceput sâ simţească a-ceastâ necesitate naţională. Intre aceştia putem înştiinţa că e si Prea Cuvioşia Sa Arhimandritul Veniamin Popescu, român macedonean din Clissura, fost in serviciul Patriarhiei din Constantinopol până acum. Părintele V. Popescu, impins de nobilul dor al deşteptărei naţionale, şi-a părăsit postul seu de la patriarhie, şi a venit in România pentru a se perfecţiona mai ales in cunoaşterea limbei române (1) şi a spiritului naţional românesc. P. C. Sa s’a adresat in acest scop chear M. S. Regelui, care Ta primit zilele trecute la Sinaia cu cea mai mare bună voinţă, recomandându-1 d-lui ministru de culte spre a-i satisface cererea sa. D. ministru de culte a dispus ca păr. V. Popescu sâ fie instalat in seminarul Eparhiei Dunărei de jos şi sâ i se acorde şi o biserică, unde să facă practica in servirea d-zeeascâ. De cinci zile P. 0. S. a sosit in Galaţi şi se află la seminar, orânduindu-se tot-odată de către P. S. Episcop Eparhiot ca să servească la biserica catedrală locală St. Nicolae.
    Părintele Popescu ascultă cursurile se-minariale şi se ocupă cu mult zel de studiul limbei române. Intenţiunea P. C. Sale e ca, perfecţionându-se in cursul unui an cu limba rămână, să fie hirotonisit arhiereu pentru românii din Macedonia, care in urmă să hirotonisiască preoţii necesari acelei provincii. Pentru întreţinerea sa in România, guvernul nostru ’i va acorda o pensie lunară.
    Decisiunea părintelui V. Popescu este demnă de toată lauda. Suntem siguri că P C. S., reuşind a fi hirotonisit arhiereu, va şti sâ inspire simţul naţional nu numai in clericii rumâni ce-i va hirotonisi P. 0. S., ci şi in acei ce sunt as-tă-zi hirotonisiţi, şi carii au fost siliţi sâ supoarte pănă acum jugul arhiereilor greceşti.
    De dorit ar fi incâ, ca guvernul nostru sau societatea macedo-românâ sâ ea mâsuri, ca să aducă tineri macedoneni, spre a-i creşte prin seminariile noastre şi a-i tri-mete in urmă ca să fie hirotonisiţi preoţi pentru parohiele române din Macedonia. A-
ceastă mâsură ar complecta silinţele la bile ee’şi dau fruntaşi naţiunei noastre j tru înfiinţarea de şcoli şi trimeterea ds vâţători in Macedonia. Şi după cât sun asiguraţi, acum e momentul cel mai pice pentru a lucra la deşteptarea romă mulai in Macedonia, căci guvernul tur l ni e foarte favorabil demersurilor noii| Nu trebue dar sâ scăpăm această oe ii care poate cu greu ni se va presenta I dată.                             (Poşt
tr

                                                        Birul creste

    Comuna rurală Slobozia din judeţul li miţa este autorisatâ a percepe taxele 4 mâtoare :
    Bani 90 de vadra bere adusă sau fs cată in comună; bani 4 de vadră spir j rachiu de ori-ce natură, pentru fie-a, grad, după alcoolometru lui Wagner la ii peratura de 14 grade; bani 49 de o -rum şi cogniac adus in ori-ce fel de *
    Comuna rurală Pipirigu din judeţul Ntţi ţu este autorisatâ a percepe urmâtoi taxe :
    1 leu de la un extract de pe un acta. naştere 2 lei idem de căsătorie ; bani E, de la un bilet de identitate, peste existentă de 84 bani, in total 1 leu ; i 13 de la un bilet pentru vinzarea « vite, peste taxa existentă de 37 bani, ţ ci
t1
total 50 bani.
■ i
    Comuna rurală Şegarcea din Vale, Teleorman este autorisatâ a percepe : ţ Bani 10 de vadra vin nou sau va i ce se va consuma numai la cârciumii™, feti' stabilimentele de comerciu, peste taxaii tentă de 40 bani, in total 50 bani; 1 . ,.j 10 de vadşa spirt şi rachiu de ori-cc ■ tură pentru fie-care grad, după alcooltg: tru lui Wagner la temperatura de 14 ['£, de ; bani 50 de ocaoa rum şi cogniac in ori-ce fel de vas ; bani 50 de v ir gaz ; bani 45 pentru un bilet de identii aş peste taxa existenta de 55 bani, in to' leu, care se va percepe numai când s v fc
cere asemenea act.
    Ştiri din Străinătate
    Datoria flotantă a statului austriac 111 după o dare de seamă a comisiunei îu instituită pentu controlarea ei, la finea i. Septemvre anul curent.
    In note de stafide 1 fi : 66,000,7,21 de 5 fi ; 130,623,160 fl, de 50 fl. : 160,752,420 fl.
    In hârtii de saline 54,618,242 fl In total, 411,998,598 fl. 50 cr.
mh
iul
::a|
FAPTE DIVERSE
  (1). P. C. Sa pâr. Popescu vorbeşte româneşte, in dialectul macedonean.
    Adulter urmat de crimă.— Coastal
Pâscan din comuna Pâuneşti, judeţul J na, era dus in altă comună vecină ( j munci agricole, când, in noaptea de |
r ,;uw

FOILETON
0 pagină de Dupuytren(1)
                                                                                                  Moartea ducelui de Rerry
   O pagină de Dupuytren cu care ince-pem foiţa de astă zi, nu este, de cat de-posiţiunea făcută de acest magistru al me-dicinei in urma morţei ducelui de Berry, estras dintr’un volum de Nauroy publicat la editorul Charavay şi inserat de Figaro literar cu ocasiunea morţii ducelui de Chambord.
   Iată această deposiţiune tip fâcutâ in anul 1820 Martie 25 la unu după mezul nopţii:
   Mâ numesc Guillaume Dupuytren, chirurg şi şef la Hotel-Dieu, profesor la facultatea de medicină etc. cu reşedinţa in Paris piaţa Louvre No. 4, in etate de 41 ani...
   Voiţi, domni mei, o relaţiune de cea ce ştiu, asupra loviturei in urma căreia repa-
   ri) După Progresul Medical Romăn.
usatul A. S. R. ducele de Berry a succom-bat. Doriţi chiar sâ nu reduc relaţiunile mele circomstanţelor cari sâ leagă imediat cu această lovitură, ci sâ le desfâşur in tot ce a oferit de memorabil acest crud eveniment.
   De şi îngrijirile cu cari eram ocupat şi durerea de care sufletul meu era coprins m’au făcut a nu fi in stare să satisfac ultima d-voastrâ cerere, totuşi mâ voiu 6upune.
   Era trecut de mezul nopţi; obosit de ve-ghiarle nopţilor precedente, dormeam dus, când auzii uşea deschizându-se eu mare sgomot, şi servitorul meu mâ anunţă : că fratele regelui era aci şi că ducele Berry este asasinat, eram adăstat şi trebuea sâ mâ scol indatâ.
   ’Mi păru acest servitor că visează, eram departe a mâ gândi că ne intorsesem la timpurile lui Ravaillac. Ii zisei sâ introducă pe aceste persoane, şi vâzui apărând pe ducele de Maille şi contele de Audeman-de, cari, pentru a fi primiţi, de sigur sâ servise cu augustul nume de fratele rege lui. Aceşti domni mâ cutase in timp de o oră la cele douâ domiciliuri ale lui Root-schild, strada de Artois, şi strada de An-jou, unde in adevâr petrecusem Dopţjle trecute. — Dânşi confirmă fatala noutate.
A mâ imbrăca, a mâ sui in trăsură, a ajunge la opera, se făcu in câte-va minute.
    Toate stradele vecine erau pline de lume. Durerea şi temerea erau tipărite pe toate figurile. Gărzi se inţesau a păzi intrarea edificiului. D. de Maille mâ numi. nftndin-du-se că veneam sa dau vreun ajmor, rândurile lor se deschise, şi, int.r o secundă, mâ aflai in sala adrninistraţiunei, unde fusese transportat nefericitul prinţ.
                                                                                                                                        *
                                                                                                                                      :K *
    El era culcat pe un pat făcut iu grabă, înconjurat de fratele regelui, de Ducesa, ducele de Angouleine, ducii de Orleans, ducii de Bourbon, miniştri, de o curte numeroasă şi consternată, de oamenii artei, cari făceau, totul pentru a i da ajuto re
    Un ănger era lângă dânsul ;—după pioasa ei durere, îngrijirile sale pline de dragoste, se putea lesne inţelege că era juna
sa soţie, ducesa de Berry.
                                                                                                                                        *
    Nu vorbisem in viaţa mea cu prinţul, cu toate acestea cum mâ zări, de departe . mâ salută numindu-mâ, ’mi intinse cu afecţiune mâna şi’mi zise:
                                                                                                                                                                                                                                 „Domnule Dupuytren, sufer intr’un mod I ingrozitor." Trăsurile sale alteiate, faţa sa
de coloarea plumbului, atitudinea sa forţată şi penibilă pe partea cea dreaptă a corpului, respiraţia sa scurtă şi frecuentâ, vaetul ce scotea la fie-care moment, sângele negru care inunda patul sâu, desordinul mişcărilor sale, şi al patului sâu, slăbiciunea şi ueregularitatea pulsului ; mai cu seamă aspectul, oribilul aspect al raţiei ce avea in partea cea dreaptă a peptului arăta in destul gravitatea cazului.
   După acest esamen preliminar, mâ retrasei in camera de alăturea.
   Doctorii Blunchetou, Bougon, Lacroix, Therin, Drogart şi Fournier, cari mâ precedase lângă prinţ, toţi cunoscuţi prin inalta lor ştiinţa, mai toţi obicinuiţi cu tratamentul acestor lovituri, şi ale cărora ajutoare luminate şi utile prelungise existenţa ducelui mâ puseră in curent, narân-du-mi faptul ast-fel :
   „Prinţul se afla de la orele opt seara la operă, când la finele primei piese,ducesa de Barry a manifestat dorinţa sâ se retragă cu ducesa de Reggio şi contesa de Bethisy. Prinţul conduse pe acestedamepânâ la trăsură, strada Rarneau, şi voind să asiste la cea din 'urmă p'esă el ’şi părăsi soţia zicând : „Adio Carolino, ne vom revedea in curând,"—când de o-datâ un om, un monstru, s’a furişat intre sentinela care presinta armele şi intre con-
ţii de Mesuard, de Choiseul şi de Cler Lod«ve, s’a repezit asupra principelui 1 năpustit pe la spate, l’a apucat de b|< şi de umărul stâng, l’a învârtit in loi apăsând una din mâinele sale pe spui victimei, i’a implantat cu cealaltă mână li . pumnal in pept, puţin mai jos de i* drept. Ucigaşul a lucrat cu o ast xt promptitudine şi a fost vorisat de ciritt stanţe aşa, că nici gărzii, nici oficerii ]i. ţului, nici chiar prinţul insuşi na p sâ prevazâ sau sâ pareze fatala lovitur
    „Prima sensaţiune a prinţului a fos el n’ar fi primit de cât o lovitură de şi densul a exprimat’o printr’o mişcai nerăbdare ca şi cum ar fi vroit sâ d> teze pe un curios importun şi stănf dar imediat dupe aceasta mişcare, siu mai tare durerea şi punând mana in cui unde primise lovitura, a strigat yoce forte : „Sunt asasinat, sunt lovi moarte, iată pumnalul."
    Zicând aceste cuvinte el a căzut in l ţele conţilor de Mesnard, de Choiseuii Olermont-Lodeve, şi peste puţin in b le A. S. R. ducesă de Berey, care s a pezit din trăsură spre dinsul.
        (Va urma).              M.Dac.. I
TIMPUL
Lţia sa Marghioala, care avea | relaţiuni intime cu pastorul L profitând de absenţa so-[culcase in patul conjugal cu
                                                                                                                                                                                                                                ( inapte se inapoiaza soţul ; dar (intra, cata sa afle prin fereas-este singura, şi indata lâtraiul lor sosirea
Bis sa «vara prin
lat.
:;a3e şi soţul il intreaba dacă azeşte oile. Amantul respunde pe Constantin Pâscan cu un |j] moment soseşte la faţa locului ■’i Pâscan, fratele soţului, şi, v6-' ţ-atele seu este bătut, se repe-it şi il ia in braţe cu scopul de Pastorul insa fiind armat de înjunghiat pe Vasile Pâscan, dată mort.
     locala, constatând t aptul, a jjtea justiţiei pe culpabil.
pe
«ea
   -u preţuitor de mascuri. —La litre judecătorul ocolului Bacau, Leşul intentat de un ţigan contra
   '{susţinea că evreul i-a ucis un drept, cerend despăgubire. a 1 de şi nu tâgădueşte uciderea dar se apăra că au avut dreptăţi, fiind că i-a mâncat un sac şi ca nu făcea de eăt 6 franci, iul după ce intreaba pe ţigan Ij»ii s’au dus peste porc, sau por-covrigi, găsind pretenţiunea ţigâ-•a mare, a voit sa facă apel la evreiasca, şi ast fel, a dat juiă-oficiu evreului (care se numea ^ienberg) dacă porcul ţiganului nu mult de cat 6 franci, ajurnând tru alt termen.
      acestei procăderi o foaie locală j urmâtoasele reflecţii :
      la o parte câ nu ni-se prea pare procedarea, ca o parte să jure şi cat făcea lucrul adversarului seu, ocupa numai de resultatul jurămân
nestabilit in Romănia.—Intrarea 125 fr— Distanţa 2500 metri.—Premiul ăntgiu 2500 fr; al douilea 300 fr.
   Premiul Octav pentru cai din or-ce ţară şi de or-ce proveninţă, de 3 ani şi mai mari.—Toţi caii sunt de vendut pentru 4000 fr.—Intrarea 75 fr. Distanţa 2000 metri. Premiul fin-1 tSiu 2000 fr.
   Marele Premiu pentru cai pur I sânge din or-ce ţară. învingătorul de vendut pentru 4000 franci, daca aparţine unui străin nestabilit in tară. Intrarea 250 fr. Distanţa 3000 me-tri.—Premiul ăntgiu 7000 fr., al doilea 1000 fr.
   Premiul Mirabeau pentru cai din toate ţările şi de or-ce provcninţă ] de 2 ani şi mai mari. Intrarea 75 fr. Distanţa 1600 metri. Premiul ăn-teiu 1500 fr, din cari 1000 sunt o-fcriţi de d. I. Marghiloman si 500 fr. de d. Stef. Petroviţi Armis; premiul al douilea, intrările indoite.
Tinde-acum frăţească măuă Peste Dunărea Română Măi bădiţă din Cârpiţi Şi din câmpii cei bogaţi.
Ca să vază lumea ’ntreflgă Hora rnăudră care leigă Pe Munteni, pe Moldoveni Intr’un snop cu Dobrogeni.
Vom avea noi de mirese Ale ţârei flori alese.
Vom avea de lăutari Ale mări valuri marii.
Şi la horă vor sta faţă Prin a timpurilor ceaţă: împăraţii fraţi Asan După culmea din Balcan.
                                                                                                                                                                                                                                           V. Alecsandri
VAIETAŢ 1
Itibl iografie
   In a doua duminică vor fi cinci alegeri.
   Premiul Regal—Navara pentru cai din or-ce ţară şi de ori-ce provenin-ţă, de 2 ani si mai mari. Toţi caii sunt de vendut pentru 8000 fr. Intrarea 50 fr. Distanţa 2000 metri. Premiul ăntgiu 2000 fr.
   Premiul Societăţii de încurajare pentru cai de 3 şi 4 ani, născuţi şi crescuţi in Romănia, înscrişi in Stud-Book-ul Jockey-clubului romăn. Intrare 200 fr. Distanta 2000 metri. Premiul ăntgiu 4000 fr; premiul al douilea 400 fr.
   Premiul de consolaţie pentru cai de pur sănge din toate ţerile de 3 ani şi mai mari. Intrarea 75 fr. Distanţa 2500 metri.—Premiul ăntgiu 1500 fr; premiul al douilea: intrările indoite.
   em că evreul va jura şi va con-degaţiuQsle sale ca in adevfir porcul iţea de cât 6 franci.
La aceasta o mărturisire conştiincioasa "de cel ce a jurat? Aduce-va ea o judecătorului ? Credem că nu. Evreu* acest caz nu i-fia dat de cătrâjude 3 cât o insârcinare de expert, tu ca se fie cineva expert, trebue experienţa lucrurilor, o cunoştinţa aproape, şi prin urmare sa fie eom-asupra afacerei pentru care i’Se pre-♦lărerea.
   evreul cât face un porc ? mâncat o e de ăl lui vre odată? dar jambon, iau cărnaţi, ştie gustul lor ? purtat-a din pielea porcului ? Doamne fereşte, iţe de carne şi de a vinde şi purta o-e porc, ca de Dracu.
                                                                                                                                                                                                                                                                                             ?
                                                                                                                                                                                                                                                     ni se pare câ la urmâ, ţiganul are obijduit, căci porcul poate fâcea mai
   Steeple—Chase pentru cai din toa te ţerile şi de or-ce proveninţă, de 3 ani şi mai mari. Intrarea 125 fr.
   Distanţa 2500 fr.—Premiul ăntgiu 2500 fr; al douilea 300 fr.
   Premiul subscriitorilor pentru cai de or-ce ţară şi de or-ce proveninţă I de 3 ani şi mai mari.— Invingetorul1 devine de drept proprietate a subscriitorilor in schimb a 4000 fr. intrarea 75 fr. Distanţa 3000.—Premiul ăntgiu 4000,—; al douilea . intrările pănă la concurenţa de 30U tr.
GazetaT ribunalelor
i d
  Curtea cu juraţi din judeţul Fâlciu, pre zidatâ de d. consilier de la curtea de apel din Iaşi N. Alexandriu, şi fotoliul ministerului public fiind ocupat de d. SionGherei, ' ita curte, a ju-curentâ proce
\ dar ce fel de expertiza va fi aceea ?                                 ţ, numita curte, a
    ni se pare câ la urmă> ţ,ga               'Lat in sesiunea din luna «-.„renta nr«
cât de civilisaţi şi inaintaţi sunt ev-i noi, ei incă n’au ajuns in stare de a iViitori de mascuri.
noaptea de 25-26 [Septembre, s’a cc in armanul arendaşului moşiei Vi-.judeţul Braila, situat in depărtare ca metri afară din comună. Cu tot ajuto-Lt de autorităţile respective, abia s a t apăra 2 şire de paie din 17 ce erau luţa, o moară de aburi şi alte depen-(; iar cele alte 15 şire de paie au ars. ,(<8te paie au fost asigurate impreună noara de aburi. Focul, dupâ incredin-e date, a provenit din neglijenţi pazni-r cari locuiau intr'un bordeiu chiar in fea.
sele ce urmează:
   Iu ziua de 16 pe Vasile Stamlescu (se-xegenar) acuzat pentru atentat la pudoare, şi s’a achitat. La 17 s a judecat procesul lui N. Cerchez, acusat pentru tâlhărie şi s’a achitat. La 19 s’a judecat procesul Ru-xandei T. Antohi, pentru dare de foc şi s a achitat ; procesul lui V. T. Ştefan şi L T. Ştefan, pentru tâlhărie şi s’au condemnat primul la un an şi jumetate Închisoare şi secundul la 1 an. La 20 s'a judecat procesul lui N. Roşu şi V. Chircea, pentru omor şi s’a condemnat la munca silnică pe viaţă.
   La 22 s’a judecat procesul lui G. Stan, pentru omor din lovituri şi s'a condemnat la 5 ani de reclusiune.
part®
a
litera
                                                                                Sport
  Duminicile viitoare, 2 (14) şi Dl) octomvrie se vor face cursele cai pe hipodromul delângă şcoa-de agricultură al societăţii de in-«jhiajare pentru imbunătăţirea rasei Iilor in Romănia.
  In ănteia duminică vor fi patru rgări, cu patru premiuri.
                                                                                                                                              Premiul de toamnă pentru cai din late ţerile şi de toate proveninţele 3 ani şi mai mari. — Invingg-ivul e de văndut pentru 3000 fr. Aea aparţine unui proprietar străin
                                                                                                              Hora Dobrogei
Dobrogean scăldat in soare Şi in marea mişcătoare Me simţiam de jale plin Căci pe lume-eram străin.
Dar de când s’a făcut iară Ţara mea, Română ţară, Ceru-mi pare mai senin, Viaţa 'mi pare fără chin.
Marea Neagră se 'nălbeşte, Saltul ei sS imblănzeşte, Duuărea cu al ei val Face pod din mal in mal.
   Ţerile suv slave din Austro-Ungaria’ŢLes Pays sud-slaves de l'Autriche Hongrie) de Vicomtele de Caise de Saint Aymour.
   Despre acească scriere apărută acum la Paris, „Journal des Debats,, scrie: „Evenimentele recente din Croaţia dau acestei cărţi un interes real. Primul capitol e consacrat Agramului, oraş de 20,000 locuitori, rezemat pe munţii ce delimitează la Nord valea cea mare a Savei şi o separă de cea a Dravei. Aceasta e capitala regatului triuni-tar slav supus coroanei sfântului Ştefan şi mai mult, este, cum observă autorul, locul principal intelectual necontestat al tuturor slavilor de sud cari ocupă văile Savei şi ale Dunării dela Adriatica până la Marea neagră.
     Rassa slavă are indoitul caracter de a fi in acelaş timp gânditoare şi lucrătoare, ba poate prea lucrătoare. La ea progresele literare preced totdauna revoluţiuuile politice. Universitatea din Agram a devenit|in anii din urmâ marele centru de’atracţiune a Slavilor de sud , in cât Belgradul, capitala ortodoxă a Serbiei, are greutate apărăndu-se contra influinţei ei. Această universita te s'a fondat la 1861 prin ingrijirea lui Strossmayer, episcop catolic din Geaeova, care singur a dat 50.000 fiorini pentru a-ceastâ fondaţiune. El făcu din ea adevărata bază a reconstituirii naţionalităţii sud-slave. Ş’apoi clerul catolic joacă un rol prepon derant inacele ţinuturi şi totodată unrolbine făcător. N’u se vede nici o urmâ de prejudicii, ce există la noi contra clerului şi cari sunt impinse câteodată la ultimele limite ale absurdului. Croaţii sunt in mare majoritate catolici. Ei resping protestantismul, care n’a făcut mari progrese in aceste ţeri, precum şi ortodoxia, care e religia dominantă in Serbia. Totuşi, deşi separaţi prin religie, Croaţii remân uniţi cu Serbii, prin legături de sănge şi de rassâ.
      Cu toate astea nu trebue să credem câ nu sunt divisaţi in mai multe puncte. Este o eroare mare de a gândi câ toţi Slavii se inţeleg perfect. Chiar intre Slavii de aceeaşi religie, ca intre Sfirbi şi Bulgaria, inţele-gerea e departe de a fi complectă: Ast-fel unirea tuturor Slavilor e o adevărată himeră. Fiecare ţară slavă, 'fiecare fracţiune a acestui popor are aspiraţiile sale, interesele sale particulare, autonomia şi privilegiile sale, la cari ţine mai mult ca la ori ce Cum să se fusioneze toate aceste elemente ? Lucrul ni se pare nerealisabil. Insă scopul ce urmăreşte Austria este crearea unei mari confedraţiuni slave, al cărei su flet ar fi densa şi care ar primi cuvântul de ordine din Viena şi nu diu Petersburg. Aci se descopere jocul Germaniei, scrie autorul acestei cărţi, căruia ’i lăsăm respun-derea pentru aprecierile ce urmează :« Pentru Germani, zice el, Austria este avangarda, un pionir al Germaniei in Orient şi misiunea ei este să civiliseze adică să germa-niseze tot sudostul Europei. Pentru politicii din Berlin forma actuală a monarhiei Habsburgilor nu e decât o formă trecătoare şi preparatoare ce nu trebue să dureze decât numai cât va fi necesar pentrn a acoperi cu drapelul seu iufiltrarea lenta a germanilor in valea Dunării. Toate ţerile supuse acum Austro-Ungariei sunt considerate de pe acum ca atâtea provincii ale Germaniei viitoare şi naţiunile ce le locu-esc drept vasale ale rassei germane."
        E posibil ca aceste visuri să fie in ima ginaţiunea Germanilor; dar istoria ne învaţă câ combinaţiunile diplomaţilor, ori cât de abil ar fi conduse, nu serealiseazâ totdauna dupâ pofta şi dorinţa lor.“
   O aplicare originală a fotograflăril prin telefon. — Se semnalează din Anglia o aplicaţiune originală a fotografiârii prin telefon ; această procedură consistă in inscripţiunea vibraţiunilor diafragmei telefonului, care permite conservarea, urmelor vorbelor [pronunţate in acest instrument. Se serveşte de o placă de sticlă circulară, acoperită cu un strat de colodiu şi făcută simţibilâ, ca şi plăcile pentru fotografiare, Această placă este aşezată intr’o cameră neagră, in care prin o crăpătură intră o rază luminoasă. In faţa acestei deschizături se află diafragma telefonului, care vibrând deşchide sau inchide un mic oblon, ast fel in cat raza luminoasă desvoltă continuu !o liniă neagră pe sticlă.
    Apăsarea pe această liniă variază natu-ralmente după vibraţiunile diafragmei. Pla ca de sticlă face o mişcare rotătoare cu a jutorul unui mecanism de orologeriâ şi con versaţiunea devine ast-fel iuregistrată, dupâ o modalitate particulară de notaţiune, in cât va fi foarte greu de a o descifra.
   In urma unei inspecţiuni făcută casierului de Vaslui, gâsindu-se mai, multe nere-gularitâţi, acel domn a fost pus in disponibilitate. Aceasta ştire o aduce Liberalul. Dar numai atât ? E de ajuns disponibilitatea, când neregularităţile ii-ar putea atrage darea in judecată ? Sau fi va iarăşi vreunul d’ai... liberalilor ? Căci, de ! pilda rea e molipsitoare !
   Faţă cu sgomotul ce se acreditează, că guvernul nu va pune in aplicare de la 1 Octomvrie legea fixării şi gradării onorarielor membrilor corpului didactic, lege deja votată de camere şi promulgată din timp' comitetul de administraţiune al societăţii corpului didactic din Covurluiu a convocat pe toţi domni membri ai corpului didactic din Galaţi dependenţi de stat sau de comună, şi fără deosebire de grad ori de sex, pentru mâine Duminică 2 Oetombre, spre a se înţelege intre dânşii asupra liniei de purtare ce trebue să urmeze in urma unei nedreptăţi, ce se perpetuează de aţâţi ani, precum şi a se consfătui asupra demersurilor ce trebuesc să se facă pentru aplicarea acestei legi atât la şcoalele statului cât şi la cele comunale.
   Curiosităţi electrice. — Două mari atracţiuni de la exposiţiunea internaţională de electricitate din Viena sunt velocipedul electtic şi vasul electric. Velocipedul este un triciclu, sub a cărui scaun sunt aşezate 4 cutii conţinend alte cutii cu acumulato rie, divisate in 7 părţi, pentru ca să aibă o forţă electromotrice de 15-16 volte pen
NOTIŢE BIBLIOGRAFICE
El poate să meargă două de 4 leghe pe oră
pe
tru fie care cutiă. oare cu o iuţeală un teren unit,
   In cât pentru vasul electric, el este in-cârcat cu 80 acumulatorie dupâ tipul unui cal, şi poate cuprinde 40 persoane. Acu-mulatoriele se găsesc aşezate sub bănci. Imbarcaţiune pe Dunăre, este mişcată de o elice, pe a cărei osiâ este aşezată in med direct un dinamo Siemens. Iuţeala rotaţiu-nii 800 intorsâtori, şi forţa absolută aproape de 6 cai. In fie-care zi o mulţime considerabilă se grămădeşte de alungul fluviului pentru a vedea sosind şi plecând acest vas.
   A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Droc-Barcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu.
   De venzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-şiul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miulescu, Ca-ea Victoriei No. 32.
a pus sub
  Librăria editâre Haimann pressă un volum de:
                                                                    UNT TT CHEILE
                                                                          D E
                                                              D. CONSTANTINESC U-T E L E O R Ce va apare în scurt timp în ediţie ordinară şi de lux.
r ă
                                                                                                   Ultime Ştiri
   Domiu T. A. Miler, fost director al coutribuţiunilor directe şi fost casier general- s’a numit iu funcţiunea de inspector financiar, in locul domnului D. G. Vera demisionat.— Am dori să ştim care să fiă cauza demisiuuei dlui Vera. Cum rămâne va cu raportul său asupra hoţiilor din Bacău? Iudurara-se-va ministrul de finanţe a’l da pe faţă ?
   Monitorul publică decretul prin care s primeşte demisia dlui Eug. Stătescu, minis tru al justiţiei.
   Azi, 1 Octomvrie, este trista aniversare [ a decapitărie lui Grigorie Ghicavodă, domnul moldovenesc, şi a arăpireiţBucovinei de eătre puternica noastră vecină.
   Ziua această se va serba in laşi cu toată solemnitatea cerută
   Se vorbeşte că pe la sfârşitul lunei acestea corpul medical se va aduna iu congres, spre a discuta legea sanitară şi a propune modificarea ei intr’un sens centralizator.
   Azi au pornit la manevre trupele din garnizona Bucureşti şi Giurgiu. Comandantul corpului al douilea de armată, Înconjurat de un numeros stat major, a primit defilarea trupelor pe piaţa Teatrnlui.
   Regimentul 6 dorobanţi de Ilfov, sub comanda loc. col. Maca, precum şi două baterii de artilerie şi o secţie sanitară, compusă din 4 trenuri de ambulanţă, un tren de farmacie şi un laboratoriu au sosit in Ploeşti, de unde vor porni la Cămpina, unde se vor executa manevrele.
   Expoziţia artiştilor in viaţă s’a deschis azi in palatul artelor-frumoase din Iaşi.
                                                                                   MEDIO ŞI CHIRURG
Boalele de găt, gură, nas şi nrechi
                                                                                  tratează printr’o artă specială.
  D-ru 1. BRAUNSTEIN
fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.)
Dr. A. WEINBERC
                                                                               OCULIST
                                                                           fost şef de Clinica in Paris
                                                                    Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6
                                                                          CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
                                                                           TOMA ŢACIU
                                                                      No. 60. Strada Lipscani. No. 60.
                                                                         Pe eiua de 1 oetombre 1883.
   Mâine, duminică 2 Octombrie, se va deschide exposiţiunea agricolă şi industrială a judeţului Iaşi. Ea e aranjată in localul tirului judeţean de pe şesul dela Frumoasa.
   Alergările de mâine vor incepe la două ore dupâ amiazi.
   Astăseară se deschide stagiunea de iarnă a Teatrului naţional cu Fata dela Coeia.
                                   Jump.  Vând.   
5olo Renta Amortisibîlă. . . ,     941 /, 923/,   
5°|0 Renta Română Perpetui ,       92---  90i/.,  
6ujo Obligaţiuni de stat. . .      99---  100-    
6o[o Oblig. Căilor f. Rom. regale  102'|, 103]l,  
5o/o » Monicipale ....             833|4  841/,   
10 fr. , CaBel Pensiunilor 800 1.  232--- 236---  
5olo Scrisuri funciare rnrale. . . 918/.  92' i,  
i0|0 .» Scrisuri Rurale..          L02i/j 103'/,  
Jo[0 Scrisuri fondare nrbane . .   873/,  OO      
                                          OO      
                                          C5      
6o[o , , ,                         981/a  99---   
                             > > » 102’/, 103-    
Impr. cn prime Bnc. (20 1 b.)      33---  34>/o   
Acţii Băncei Naţionale Române2501  1340   1355    
» > Soc. cred. mob, rom. 250 i.    204-   206-    
> » » Rom. de construcţii 5001.    498--- 502---  
> * * de Asig. Dacia-Rom. 300 1.   484--- 43S --- 
> > > > > Naţionale 200 1.         256--- 260-    
                                                  
                                                  
                                                  
             Diverse                              
Anr contra argint. . . . .         2-       2 -1. 
> > Bilete de Banqne                   2-   2.',. 
Fiorini valoare Austriacă. .       210i/     2.12 
Mărci germane.......                 1 28 , 1.25- 
Bancnote franceBe. ... .           99-|   100' l. 
--—^
   A se vedea în pag. a IV-a anun-ciul şi avisul relative la Grands Ma-qasins du
                                                                                             3?IR.IST TEMPS Paris
4
TIMPUL

de închiriat r
cepere de le Sf. Dumitru viitor, ua casa noua, f6rle comoda şi solida, pesIradaRo-mana N. 7i.
  Amatori] se bine voiasca a se adresa 1 a d-na Ecaterina Negulescu, pe aceiaşi strada No. 51.
COSTUME NAŢIONALE
                                                                                                   ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str Ştirbey- Vodă No. 9.
   Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după sysi mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte lină. Onor. public care n’aavut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n'are de cat a ne onora cu presenţa d-lor şi speram ea se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu.
   Se primeşte uri-ce lucrare atingatoare de aceasta arta precum: Reproducţie, lucrări in starea naturala etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atât in timp frumos cât şi iu timp innorat de la 9 ore a. m. până la 4 p. m.
   In acest atelier rse găsesc şi tablouri in pictura originale de vânzare.
pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcea că, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Ilie Thopol, in gangul din faţă al Teatrului Bossel.
GRANDS MAGASINS DE NOUVEAUTES
Rue du Havre, ltoulcvard liaussmauu, Rac de Provencc
& Rue Canuiart]
DA k'IDDIH’ chirurg-dentist. Tă-• M lAlDnllAimadueşte dinţii bolnavi. Plumbueşte, scoate, curăţa , şi aşează dinţi, fara durere, dupfi cele mai buna sisteme ; fabriceazâ şi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali.
  1). Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiâmat.
  Bucureşti. — Strada ŞHrbey-Vodâ No. 9 alături cu grădina Umon-Suisse'
prea interesante şi picante trimise in plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fi. 4, îl şi Z ; Rmnfjler, JSaingdun g, in Truda. Steind. Qucrstraso. 3. Oata-ldge asupra unor leclwc picante gratis,
                       A apărut acum
   Catalogul ALBUM ILUSTRAT al Modelor nulul de Wrnft care se va trilmite GRATIS ş persanelor care 1 vor cere
                                                                                                                                                D* JULES JALUZOT
                                                                                                                                                             la l’ARIS sau la BUCURESCI
  Se Ir&wile h semene franco, In urmi unei cererf francate, iulronutc In l*nrf(»v c.rc con.puu internele ..sortimente \le nngaaulor IVI ii tini ;ih.
  8cim cA multe dune roinAne ie feresc dc a ndrea.i ta Parii fonundvle lof penlr c«w*â dlficRUIţiT dc atice rectificări In xcc*tc articole, când din caută mtsurcirtn vcic Ii» tocmai pe talii.
  Spre n eviţi acest inconvenient, casa noştri de rcespediţiusie din Rucu. »cf fi.» ui ir t sul unct dibăcie croitorefe, care se va însărcina de , tace pentru clientele totr wj,i,u
tmbrăcăudatele nAsire ar pută avA trebuinţă.
  Vn 11 dc ajuna dar. pi-ntrn clientele misiri- din llucormf, dăca « haină un \ exact, a preveni rasa ilustră de reespt-dlţlum-
             3», CALEA VICTORIEI, 39
pentrn ca imediat si se faci cele necesare.
Noutăţi)
FRANCI
   piarul parisian GUL BLAS publică acum un mare roman inedit:
mo»trv 4
                                                                                       de BARBItY d’AUREVILLY
Abonamente in toate burourile poştale, de tiei luni franci 17 Dc vineare la librăria Haymann.
MARELE MAGASIN
Bolele GATULUI TO Si GURI
                                            PASTILELE
DETHA1T
           CD SAREA LDI BERTHOLET Recomandats eontra Boalelor gâtului, angine. extincţiunile vocii, ulceraţiunile gurei, irita-ţiunile cauzate de tutun, efectele periculoase a mercnriului, şi specialmente d-lor magistraţi predicatori, profesori, cântăreţi spre a acilita emisiunea vocii.
Ad. UETHAN, farmacist, Faub. St-Deuis 90 Paris şi principalele farmacii din Franţa şi străinătate. A cere semnătura Adli.DETHAN ___________Preţ franco 2 fr 50
                                               BUCURESCI
16. — CALEA VICTORIEI — 16
Boalele Stomacului
                                                                          DIGEST1CN1 GRELE
   prafuki şi pastile
PATERSON
                                                                       On Bismnth şi Magncsiă
Diplomă de merit la expoziţia din Virua Aceste Prafuri şi aceste Pastile amiacide ş digestive vindecă boalele stomacului, lipsa de apetit digestiunile grele, aerimile, vărsa urile dări afară, colice; ele regulariseaaă funciiunile stomacului şi a intestinelor.
Adli.DETHAN, farmacFob St-Dcnis.90,Par şi in prim. farmacii din Fraucia şi străinătate A secere pe etichete timbrul guvernului şi semnătura J. FA YARD -Prafuri 5 fr.—Paştii franco.fer 25C
i

l

  Anunţăm pe onor. Public şi distinsa noastră clientelă, că pentru sesonul de toamnă, aom primit din propria noastră fabricaţiune un colosal asortiment de haine pentru bărbaţi şi băeţi, astfel că onor. visitatori va avea de admirat o adevărată exposiţinue de haine, atât prin variatele şi modernele sesonuri ale etofelor, cât şi de eleganţa confecţiunei.
                               cavalerul de mode
   Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renu sistem american cu întreaga placă de metal, se piane vechi iu schimb, coma udele se primesc dii vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-u acordeur şi facteur de piano.
                                                                                                                       Aceste HAPURILE convine contra» Afecţiunile «erofnldee, Guţa, Haehitiana, Anaemie, Conatitufiunile lymphatlee, etc., etc.
  N- B. — Trebue observat Semnătura nâstră alalura{a aci pusă in josuC etichetei.
MALADII CONTAGIO
ŢtrCjacxtnt a ia fl
Vindecare sicurâ şl răpide
A SE PERI DE CONTRAFACERI.
                                           CAPHULELE-MOTIIES Approbate de Acad**ra, Meaicmi sunt remed ul cel mai efficace contra ac uialadii. 40 anni de successe necurmate le au d immensă reputatiun şi au dat nascerc Ia de contrafaceri de cari trebue a se păi.J.
                                         _ Ad^veratelecfcipsule-mothes portpeeriquettăti in albastru al Statului Francez ca garanţie a n no^tre de fabrică, şi sunţ inchise în cutii de uă specială ol căror model redtisT dăm mai gios.
   .. ,     ... , ~           ..  4      .WlSj LUPOHTANT. — Nu trebuesepriimite
                                                   mai gioa. —Si in iote Pharmaciele.

flOTHES.tWHfLrtJXlC1.'
1 P.tsMnaH r. Balnt^AniKi, 20 1
^yt îa?J7»00UJ.Ul PkxrHULatî.
i hoBninr ' 4
                                                                                                                                                                                                                                             NT Halbe i i ta ir AzJQn i
SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME
emiate cu 150 inedoile pri
îm^\pAR i
                                                                                                                         M• daliaSoefstatti Seiintelor Industrie le din Parit.
  DESTUI PERU ALBU
              Melanogţen
  /îpi ?|\ Tinctura cea mai bună
  (w) • ,u‘
          DICQUSMARE Afuă, CAfmiat
              ROtlEN (Franci*) Pentru a vopsi pa dită [     3 ia tţjti nuancnflla, Teru*
          si barba . tari primejdie mmmm pentru pelesi fără neci un — mirni. — Aceşti tincturâ acţanuar este mperiort tntor oelor întrabu state până odi.
  Se gdaesc* fr» i6te caaele cele kune
          de Parfumertc.
ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE
                                                                                                           Garanţâ sigură dată inscris.
ADEVERAT SIROP DEPURATIV
,  > SINGER ce poarlo marca Jjj
latină de cusut new-york. de sus a !!
  • ,ul               Fabricai. ||
G. NEIDL1NGF.R, A^ent ^enerpl JJ
conţi a reumatismelor, catarelor, du rerilor, rănilor, bătătmilor ia pieioie arsurilor,etc. Lieposit centraal la P n ris, rue Neave-St.-Merri, 40, şi in toate farmaeiele.
MASINELE DE CUSbt iîfe ORIGINALE
                            A LUI
SINGER
  f ' PILULES                       Wa   
  ; DE BLANCARD                          
  f* nModurererreuxInalterable           
  j. fisaDsodrarnis^eyrde frou u. u      
l | i^ACATifJfir Tir                • ?l 
                                         
Tipografia N. Miule^cu fala Theatrului B osc el,