liATA 1 OCTOMBRE 1883
  Abonamentele
Administraţia, Oalea Victoriei I^rr. 32.
ANUL AL VIII—No. 216
t !«”■
                                                                                                                                                                                           pp
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  . pe 6 lanî.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  pe 3 luni. Iiiţate pe an .
40 lei 22 lei 12 lei 60 lei
|e ge priimeac la Administraţie.
r
ANUNŢURI ŞI INSERŢII
Linia 30 îil^re petit. pajj. IV. 40 Reclame pae. III . , ♦ 1 30
  *    „ II .... 2 50
:i&2rr':
W-
...($.•< u.
Hală IO bani nnmărn riote 15 bani nnni&rn
  : M PALEOLOGU
     Aîianţarile şi inserţiile se primeBC lîuciircştî , ]a Administraţia ziarulol u VIona, la biaronrile de anunţări Heinril Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stabeb-atom 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne 8-tei ioni 51.
REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2.
                                                                                                                                                                                                                        Scrisorile nefrancate no se primei Manuscrisele n^lmprlmate se ard.
iU

Sil

   ANUNC1U
 I domnii abonaţi din capitală şi Aride, a căror abonament a ex-\unt rugaţi a achita costul căt ,, \rziat.
Daca pasiunea nu trebue săi mod definitiv, discuţia dintre
Administraţia
  i roşii, 30 Septembre 1883
fam tot gândit ce va fi in-nd scrisoarea d-lui Maio-publicată in România liberă ii deunăzi.
iam dedat, nu numai să m, dar şi să stimăm pre Liorescu, şi nu putem [cre-această scrisoare să por-dintr’un sentiment mic si
ne conducă cănd e vorba să judecăm atitudinea ce se cuvine ţerii faţă cu cutare sau cutare guvern străin ; este tot atăt de adevărat că pasiunea nu trebue să ne conducă cănd e vorba să discutăm cele alte interese mari ale ţârii.
   Ca să liotărăm care sistem de invâţăment este mai bun, care imposit este mai drept şi mai in-lesnicios; apoi, ca să organisăm căile de comunicaţie, arm i ta, in-vâţământul public; şi mai departe ca să organisăm statul; — in toate aceste chestiuni pasiunea este rău povăţuit r şi suntem datori să judecăm cu dreapta raţiune. Este insă vorba nu de pasiu-
    regulă are căte-va excep-jiiicrul este aşa de contrar na-aşa de monstruos, in căt ,e să-l vezi bine şi să-l pila să-l crezi.
    parte de noi dar idea de a in scrisoarea de care este o punte pe care d-l Ma-ii o intinde pentru a se a-de putere.
  iar atunci ce Însemnează serial d-lui Maiorescu ?
  -1 Maiorescu voeşte să de-stre că, intre politica interii politica externă, ar fi de ! ri, din punctul de vedere al idelor ce se agită intr’o ţară, a deosebi, in ţara noastră i notează două deosebiri mai : nnate.
                                                                                                                                                             <iea d’ăntâi deosebire ar fi că. fiditica internă, am avea drept rdecăm cu pasiune, sau, cum zice d-l Maiorescu, intr’un cam mistic, să ţinem scade elementul sentimental pasionat al poporului ; de ne ce, in politica externă, tresă ne inspirăm tot dauna iai de reflecţiunea prudentă •răeată de or ce sentimentala de a doua ar fi că deo-ji ea partidelor, dupe deosebite-jor principii, are interes nu-i in politica internă ; dar iu Bioa externă trebue să dis-
     adesea Dumnezeu pune de inteligenţe superioare
     caracter nobil, şi dacă a- j ne e; (}c elementul sentimental
                                  al poporului, adică, mai lămurit, de aplecările lui in cutare sau cutare direcţiune, de acest factor omul de stat este dator să ţie seama, tot atăt in politica externă, ca şi in politica internă. Pentru cuvântul foarte simplu ,                              că guvernul, care nu ţine seamă
  jjbn o intinde pentru a se a- (je aplecările naturale ale popo-de putere.                     rului, se expune a se pomeni
             -- ....      x      că p0p0rul refusă de a urma
                                  direcţiunea ce, in silă, voeşte guvernul să-i imprime.
                                     Cea de a doua premisă a D-lui Maiorescu ne pare şi mai contestabilă de căt cea d’ăntâiu.
                                     Ce fel ? Nu inţelege D-sa că tocmai asupra politicei exterioare se poate funda o deosebire in-semnată intre partide ?
                                     Nu se poate ca, din douâ partide ce sunt intr’o ţară, una să fie mai turbulentă, mai neastâmpărată, gata de a cerca lucruri nuoi şi expuindu-se prin aceasta chiar a per de şi ceea ce are ?
                                     Şi in faţa acestei partide, nu poate concepe D-sa o altă partidă mai prudentă, mai aşezată, preferind sii păstreze şi să desvolte. prin artele păcii, ceea ce are, şi tei £                             rindu-se de aventuri in cari ar
                                                                                                                              i Şea (le a doua ar fi că deo- pUfe;l s& căştige căte o dată,
                                  dar in care s ar expune să pear-ză totul ?
                                                                                                                                                               Lucrul nu numai că este cu putinţă, dar incă şi există; şi
t.                                noi nani tăcut de căt să sta-
                                                                                                                                 ărturisim că amândo uâ a- bilim diferinţa fundamentală ce
                                  există, in ce priveşte politica externă, intre partidul conservator şi partidul de la putere Ceea ce este mai straniu, este conclusiunea ce trage D-l Maiorescu din premisele sale.
                                     D-sa pretinde că, din ziua in care politica externă asupr i unei situaţii date s a fixat m
   lărturisim că amâiulo uâ a-’• proposiţiuni ne par contes-*• |e.
     ne inţelegem.
    ste vorba de pasiune, de pori necugetată, dictată numai afecţiune sau din ură ; a-t element ne pare condemna-fnt atăt in politica internă fjşi in politica externă
partide trebue să inceteze. Vom observa mai ăntâiu că conclu-ziunea D-lui Maiorescu nu ese cătuşi de puţin din premisele sale.
    Premisa D-sale este că, in politica exterioară, trebue să judecăm fără pasiune.
    Ap ,i din acest adever resultă, ni se pare, numai atăt, că şi inainte şi pre urmă să ne inspirăm in polemica noastră numai de dreapta judecată ; dar nu resultă cătu-şi de puţin că trebue să judecăm numai penâ la un timp, şi de aci in colo să tăcem.
    Dar, nu numai că această conclusiune nu resare clin argumentaţia D-lui Maiorescu, dar este şi eronată, dupe cum au observat cliiar confraţii noştri de la „Romănia liberă" cari, in colo. primesc toate ideile din scrisoarea D-lui Maiorescu.
    Ceea ce este adevârat este că tot cetăţeanul este dator să se supuc legilor ţârii sale şi nu numai să nu caute a le zădărnici, dar ăncă să facă, in căt ’l priveşte, tot ce poate ca legea să se aplice dupe litera şi dupe spiritul ei.
    Şi e lege tot ce autorităţile constituite hotărăsc in marginile competinţii lor.
    După ce dar corpurile legiuitoare se vor rosti in cestiune, va trebui ca toţi să primim inţele-gerile luate de d-l Brătianu ea lege şi să le aplicăm in ceea ce priveşte pe fie-care.
    Dar pănă atunci, suntem datori să le discutăm, să arătăm neajunsurile ce ele presintă şi ce credem noi că este mai bine a se face, şi d-l Maiorescu învederat, se înşeală cănd susţine con trarinl.
   Ast-fel este scrisoarea, d-lui Maiorescu, doue jireini.se, ainen-douâ foarte contestabile şi o conclusiune invederat nu numai falsă dar şi anticonstituţională. Fără iudoială nu pentru aceasta a luat condeiul d-l Maiorescu.
   Dupe părerea noastră d-l Maiorescu a voit numai să-şi susţie ideile sale in politica exterioară şi acest punct formează ideia fundamentală a scrisorii de care ne ocupăm.
   Să lăsăm dar si premisele şi conclusiunea d-lui Maiorescu şi să venim la ideia fundamentală a acestei scrisori.
   D-l Maiorescu aduce aminte
că ăncă de mult d-sa a susţinut că jrolitiea externă a Romăniei trebue să se apropie de politica Austro-Ungariei şi a Germaniei, şi constată cu multă satisfacţiu-ne că guvernul d-lui Brătianu a adojitat definitiv această atitudine. D-sa işi promite resultate fericite din această nouă faşă a politicei noastre exterioare, intre cari îmblânzirea persecuţiunii ce ungurii exercită astă-zi asupra Ro-mănilor de dincolo de Carpaţi, punerea cestiunii Dunării aci acta, şi poate mănţinerea păcii Europene, aşa de necesară clesvoltării noastre interne.
    Aceasta este ideia, şi cl-1 Maiorescu nu se mulţumeşte a o susţine, dar tratează de râu cetăţean pe acela care ar combate-o.
    Nu credem oportun de a discuta in acest moment atitudinea luată de guvernul nostru in re-laţiunile internaţionale ; această atitudine noi nu o cunoaştem, de căt din nişte aprecieri ale foilor streine şi prin urinare nu ştim cari sunt obligaţiunile pe care le-a luat in numele ţârii.
    Cănd corpurile legiuitoare se vor deschide, este probabil că guvernul va declara ţârii ce a făcut şi atunci vom putea discuta in cunoştinţă de causă.
    Şi mai primejdioasă ni se pare diacuţiunea cestiunii de a şti dacă, in caz de resboiu, trebue să ne unim cu Austria sau cu Rusia. Această chestiune ni se pare aşa de primejdioasă, in căt am admirat pre organul cel mai a-utorisat al guvernului, care cu multă candoare caută să atragă presa romănă in această strim-toarc, şi oare cum intre această Scvlă si această Caribdc.
    i   1
    (Je s’ar intămplă in adever dacă jiresa întreagă s’ar ajjuca să res-punză la întrebarea ce punea mai deunăzi ziarul „Românul" ? S’ar intămjila ca să sc împrospăteze relele ce am suferit de la tic care din vecinii noştri, şi fiind-că, in focul discuţiunii, expresiimilemerg adesea mai departe de căt găndul, şi găndul mai departe de căt a-devârul, resultatul cel mai sigur al discuţiunii ar fi fost ca şi Austria şi Rusia să fie tratate cu asprime şi prin urmare amândouâ indispuse contra noastră. Dar proverbul Romăn zice că munte cu munte nu se intălneşte ; dar om cu om se poate' intălni, şi mai des se intălnesc impâraţi cu imperaţi.
    Dar daca nu putem discuta,
in deplină cunoştinţă de causă atitudinea guvernului ; daca de altă parte ne pare prematur şi primejdios de a decide de acum alături de care putere trebue să fie Romănia intr’un resboiu eventual dintre Rusia şi Austria ; partidul conservator a avut de multe ori ocasiune să arate neajunsurile liniei de purtare pe care o recomanda d-l. Maiorescu.
    Această linie de purtare presin-ta douâ neajunsuri, unul mai mare de căt cel-alt: abdicarea de la independenţa noastră in favoarea unei puteri, şi vraşmăşia puterii rivale.
    Este invederat că posiţia ce ne-ar crea faţă cu una din puterile cele mari atitudinea pe care o recomanda d-l. Maiorescu, este o posiţie aualoagă eu aceea pe care ne o crea faţă cu Turcia vechile noastre capitulaţiuni. Titlul de aliaţi nu ne-ar scăpa de această umilinţă, căci forţele sunt prea disproporţionate, ca să fie vorba de o adevârată alianţă.
    Aşa fiind, rivalităţile dintre Rusia şi Austria s’ar putea descărca pe spinarea noastră, şi Rusia ne ar face nouâ tot râul ce ar vrea să facă Austriei.
    Alt-fel inţelegem noi rolul unui guvern Românesc, unui guvern serios.
    El ar fi trebuit să profite de pacea ce a urmat dupe tractatul din Berlin, ca să presinte lumii această ţară, născută la o viaţă nouă, ca pe o ţară muncitoare şi ocupată numai de desvoltarea ei interioară ; să arate pe poporul Romăn, ceea ce este : un popor setos de a înainta prin industriă şi comerţ, ferit de apucături turbulente şi asjriraţiuni aventuroase.
    Şi, după ce ar fi convins jjc toţi şi mai ales pe puternicii noştri vecini, de voinţa statornică a guvernului şi a ţârei de a remă-nea liniştiţi in complicaţiile in-tâmplătoare ; atunci, la cea d’ăii-teiu veste de conflicte europene să ceară la fie-care din puterile cel e mari, şi mai ales la cele douâ mari puteri vecine, să sc lege intre dânsele şi către noi, că in cas de resboiu vor respecta teritoriul nostru.
    Ast-fel inţelege partidul conservator datoria unui guvern R( -mănesc in sit uaţi unea in care se află astăzi ţara. Nu vrem să devenim vasali nici Rusiei nici Austriei, sau, cum se zice in limbajul eufcmic al zi ar el r străine, nu vrem să intrăm nici in cercul de

L
timpul
acţiune al Rusiei, nici in cercul de acţiune al Austriei. Vrem să ne desvoltăm in pace prin muncă şi prin ştiinţă. Această posiţie o credem bună pentru noi, tot pe aceasta o credem bună şi pentru toate popoarele din peninsula balcanică cu cari avem atătea legături.
    Şi nu ne ascundem că acest resultat este greu de dobăndit. Ba credem incă că este absolut imposibil pentru guvernul d-lui Brătianu, care prin fanfaronadele sale şi prin frasele sforăitoare cu cari îşi atrage popularitatea sau şi-o conservă, a presintat lumei această ţară ca pe o ţară resboi-nică, gata de a scoate sabia dm teacă şi de a trece intr’o noapte şi Carpaţii şi Prutul.
    Chiar, pentru un guvern serios, care el mai ăntăiu să aibă voinţa statornică a remânea liniştit, căci numai aşa va putea convinge pe cei alţi,—chiar pentru un guvern serios resultatul de care vorbim este ceva foarte greu de atins, dar este posibil şi este singurul bun pentru ţară !
ŞTIRI TELEGRAFICE
    Paris, 10 Octomvrie. — Negocierile cu Spania se urmează; o soluţie definitivi a incidentului e aşteptata neîncetat.
luiu, in locul domnului lanaelie Milache, demisionat.
   Domnu Gheorghe Negreanu, fost verificator, este numit controlor fiscal in locul domnului G. Episcopescu.
   Domnu Ioan Niţulescu, fost conservator de materiale la salinele Mari, este numit in funcţiunea de arhivar la salinele Dofta-na, in locul domnului N. Boboc, demisionat.
   Domnu Ştefan Cernăteseu s’a numit in postul de secretar al comitetului porturilor din judeţul Mehedinţi, in locul domnului Ion Nişulescu, trecut in altă funcţiune.
                                                                                                                                                                                                                   Domnu Grigore Cantacuzino, prietarul moşiei Otopenii de jos, judeţul Ilfov, a o-
ferit pentru construirea localului de şcoală din comuna Otopenii, lei 500, precum şi domnu Teodor Popescu, primarul acelei comune, suma de lei 100.
   Mai mulţi din locuitorii comunei Stre-jeşti din judeţul Romanaţi, constituindu-se in comitet, au adunat suma de lei 855, pentru a construi un local de şcoală in acea comună.
   Domnu Florea Uritu din comuna Rudari a oferit gratis o casă spre a servi ca local pentru şcoala din acea comună, pe timp de 5 ani.
   Măine se ţine concursul pentru catedra de literatură latină de la facultatea din Iaşi.
   Sunt doi concurenţi: dd. M. Caloianu, doctor in litere şi A. Ocusuşianu, licenţiat in drept.—Juriul esaminător e compus din dd. Hasdeu, Franeudi, Tocilescu (! directoru ministerului instrucţiei) Crăciunescu şi Quinteseu.
                                            O Rectificare
     Pesta, 10 Octomvrie. — Camera deputaţilor, după o discuţie care a ţinut 4 zile, a adoptat, cu 187 voturi contra 105, propunerea lui Tisza, preşedinte al consiliului, privitoare la cestiunea Croaţiei.
    Viena, 10 Octomvrie. — Reprezentantul Turciei a primit imputernicirea sa pentru ratificarea convenţiei drumurilor de fer ; schimbul ratificărilor va avea loc indatâ ce delegaţi Serbiei şi Bulgariei vor sosi la Viena.
     Belgrad, 10 Octomvrie. — Ministru de finance trebue să numească o comisiune însărcinată d’a examina situaţia financiară, de a realiza economii şi de a stabili echilibru bugetului.
                                                INFORMAT IUNI
   Demisiunea D-lui Stătescu a fost definitiv primită. D. G-eorge Chiţu este numit ad-interim ministru al Justiţiei.
    Se spune că sub-directorul drumurilor de fer, d. inginer Olănescu, ’şi ar fi dat demisiunea.
   Tarifa transportului de mărfuri pe căile noastre ferate va primi se crede modificări simţitoare. Cestiunea va fi examinată căt de curănd de către consiliul de administraţiune al căilor ferate romăne.
   S’a creat la conservatorul de mu-sică din Bucuresci o catedră de istoria şi iiteratura musicală, şi s’a numit d. Grigore Ventura care va face cursul gratuit.
                                            CRONICA
    S'a disolvat consiliul comunei rurale Pri* siceni-Buturugeni din judeţul Ilfov.
                                                                                                                                 *
    S’a disvoltat consiliul comunei rurale Socia din judeţu Neamţu.
    Domnu Al. I. Fotea s’a numit in funcţiunea de comisar ai guvernului pe lângă casa de credit agricol din judeţul Covur-
   La 8 (20) septemvrie V Independan-ce roumaine a istorisit, in rubrica Echo de Bucarest, o anecdotă privitoare la d. colonel A. Candiano-Po-pescu şi in care se vorbia de un mare pericol in care se găsea actualul ajutant al Regelui, a doua zi după evoluţia din Plocşti. D. Al. Lahovari, ca unul ce făcea parte din ministe-ul de atunci, a trimis ziarului fran-ces următoarea scrisoare :
        Domnule Redactor,
   O rectificare tardivă. Mi se pune sub ochi numărul D. V, dela 8 Septemvrie, pe care nu l’am cetit in timpul călătoriei mele in străinătate. Reproduceţi un sgomot, că guvernul dela 1870 ar fi dat ordinul să împuşte in ascuns pe d. CandiaDo-Popescu, astăzi colonel, adjutant al regelui, atunci simplu insurgent. Me grăbesc să dau des-minţirea cea mai formală acestei nedemne calomnii, pe care n'aş fi relevat’o daca nu se strecura in coloanele unui ziar aşa de serios şi aşa bine informat ca al D. V. Ca membru al guvernului din 1870, era de datoria mea de a nu lăsa să treacă fără protestare o asemenea informaţiune, pe care o desmint in destul caracterul şi viaţa politică a tuturor bărbaţilor atunci la putere.
   Reamintesc numele lor, căci evenimentele merg aşa de iute, incăt istoria Alela 1870 este o istorie ce pare a fi uitată, nu numai de către spectatorii simpli, ci chiar şi de către actorii principali. Aceşti miniştri au fost d. Epureanu, decedat astăzi, pe atunci preşedinte al consiliului ; d. Carp, funcţionar al guvernului actual ; d. general Mânu, d. George Cantacuzen, d. C. Grădiş-teanu şi umilul D. V. servitor.]
   Intre aceste persoane se puteau găsi bărbaţi ae stat mai mult sau mai puţin capabili, insă veţi recunoaşte, domnul meu, că nici un asasin. La 1870 ei şi-au făcut datoria reprimând insurecţiunea, prin care amicii actuali ai Regelui României proclamaseră căderea prinţului Carol. Dar altceva nimic. Şeful mişcării dela Ploeşti, d. Can-diano-Popescu, n’a fost absolut in nici un pericol şi noi nici un moment n’am voit să tăem in tloarea sa o carieră, care, de atunci, a fost pe căt de briliantă, pe atât de ilustră. Aceasta ar fi fost mai mult decăt o crimă, ar fi fost o greşală, cum zicea Talleyrand.
   Sigur fiind că imparţialitatea D. V. va primi această rectificare, ve mulţumesc, domnul meu, şi ve asigur despre intreaga mea consideraţiune. Al. Laliovarl.
0 CONVERSATIUNE CU D. CASTELAR
   Corespondentul din Elveţia al ziarului parisian le Temps scrie :
   D. Castelar se află acum la Berna, de unde trebue să plece măine in Spania. La o vizită ce i-am făcut, am avut ocasia d'a me întreţine cu el asupra recentelor evenimente şi asupra situaţiunii actuale a ţSrei sale, şi cred a interesa pe cititorii dv. dăn-du-ve un resumat succint al apre-ciărilor făcute de.inlustrul bărbat de Stat, ast-fel cum le am cules din gura sa
   „Eram, ’mi a zis el, contra călătoriei regelui in Germania; dar nu credeam in realizarea ei, căci alt-fel aş fi făcut o interpelare in Camere pe timpul cănd erau întrunite. După întoarcerea mea dintr’o călătorie in Galiţia. m’am dus să văd pe d. Sa-gasta pentru a vorbi cu densul. D. Sagasta ’mi-a zis că ideia acestei călătorii o f avusese regele, şi că el singur fusese impedicat d’a se opune pentru a nu avea aerul d’a ceda in-surecţiunei militare, ce se zicea că a fost organizată numai şi numai in scopul d’a face imposibilă călătoria această.
   „ In ochi mei, a adaugat el, această călătorie înfăţişa inconvenientul d’a ţări Spania în cestiuni diplomatice cari n’o privesc. După Anglia, noi suntem, din pricina posiţiunei noastre geografice, naţiunea căreea ii este mai uşor d'a se ţine departe de cestiunile teritoriale ale Europei, şi n’avem să ne păzim contra eventualităţii d’a deveni uu cămp de bătae, căci au trecut timpul cănd marile contestaţiuni din Asia, din Africa şi din Europa se vidau pe teritoriul nostru.
   „ Cele doue mari aspiraţiuni ale Spaniei moderne sunt restituirea Gi-braltarului şi unirea [cu Portugalia. Pe cea d’ăntăi o aşteptăm Alela opi-niunea publică in Anglia, pe cea d’a doua dela unirea liberalilor spanioli şi portugezi; dela resboiu nu aşteptăm nimic.
   „ Călătoria era deci neoportunâ ; era cu atăt mai mult ancă in momentul cănd regii Serbiei şi al Ro-măniei mergeau să ’nfăţişeze omagiile lor împăratului Germaniei. Anume tradiţiuni monarchice ar fi trebuit chiar să angajeze pe rege a se ţine d’o parte, de oarece o dynastie fondată de un copil al Castilei a avut in timp de mai multe veacuri demnitatea imperială.
   „ Sunt in Spania un partid conservator şi un partid liberal. Antăiul înclină natural de partea Germaniei; şi nu este mai puţin natural ca al douilea să fiă prietenul intim al Frânţii, fiindcă Republica va fi totdauna favorabilă desvoltării naturale a libertăţilor Spaniolilor. Trebue ănsă a se ţine seamă de susceptibilităţile spiritului naţional. Prin urmare, monarhia ar fi micşorată dacă ar ajunge să se creadă că ea atărnă de Germania, precum libertatea s’ar micşora daca s’ar crede că ea atărnă de Franţa. Trebue să ne păstrăm cu or-ce preţ autonomia ; atăt numai, bunul simţ politic ne sfătueşte să ne aşezăm totd’auna de. partea păcii şi d a împinge către unirea celor patru naţiuni latine ş’a Angliei, din cauza posiţiunei sale occidentale, fiindcă aceste cinci naţiuni au aceleaşi instituţiuni parlamentare şiacelaş interes de salvgardat : pacea şi libertatea.
    „Pentru aceste consideraţiuni ma vroit să impedec călătoria Regelui şi, cănd a fost hotărât, să se dea orce satisfacţiune susceptibilităţilor Franţei...“
ta, care de obicinuit este primit in Spania cu o tăcere respectuoasă, a datorit acestor evenimente ovaţiunile ce i s’au făcut. Poporul spaniol a luat demonstraţiunea din Paris drept o insultă făcută drapelului...
    D. Castelar era foarte animat pronunţând aceste cuvinte; a zis in câteva renduri, ca şi cum vorbind sieşi : „Nu pot spune căt de mult regret această nenorocită manifestaţie; apoi, dupe câteva momente de tăcere, a reinceput in următorii termeni ;
    „Cred cu toate acestea că opiniu-nee publică, bine informată asupra greutăţilor ce sunt totd’auna, intr’un oraş aşa de populat ca Parisul, d’a se preveni asemenea fapte, va sfSrşi prin a înţelege să interesele celor doue popoare sunt mai presus de toate aceste accidente trecetoare, or-căt de deplorabile ar fiele. In ce me priveşte, nu pot uita că, atunci cănd eram exilat in Franţa, am v8zut pri mindu-se pe împăratul Rusiei, cu toată poliţia imperială, cu strigăte de: Trăiască Polonia 1 ceea ce avea o mult mai mare gravitate ca fluerăturile de mai alaltăieri. In rezumat, călătoria Regelui era o nedibăcie, a cărei res-pundere trebue s’o aibe slăbiciunea d-lui Sagasta, care, in fond, nu era de acea părere, şi totuşi l-a lăsat să facă contra dorinţei sale.
    „Mi-aţi cerut, a urmat d. Castelar părerea mea asupra situaţiunei interioare a Spaniei. Spre a vă res punde, trebue să iau lucrurile puţin cam de sus. Politica spaniolă nu es te aşa de aibitrară şi aşa de neexplicabilă cum se crede in general ; ea are in fond o mare logică
    Noi am făcut revoluţiunea noastră in timpul lipsei lui Ferdinand VII cănd s’a intors in Spania, s’a pus in potriva libertăţii, şi această tra diţiune a fost urmată de regina Isa-bella, care, de şi fusese un drapel liberal contra Carliştilor, nu voia de la libertate de căt mica parte favorabilă intereselor sale personale. De acolo neînţelegerea intre partidul liberal şi monarchie, şi, ca pretutindeni, aceasta a fost învinsă. Noi am comis gre-şala d’a aduce la noi un rege străin; el a fost respins de către naţiune; apoi am făcut o Republică care ar fi putut fi consolidată, fără neexperien-ţa şi exageraţiunea republicanilor, cari au făcut in fiecare oraş o mică Comună din Paris. Foarte natural, lupta armată intre partidul republican conservator şi partidul republican intransigent a adus căderea Repuli-cei şi restaurarea Burbonilor. In fond, este aci indeplinirea legei istorice : pretutindeni, la toate naţiunile, după o primă revoluţiune, s’a făcut o res-tauraţiune, şi naţiunea spaniolă n’a putut scăpa de această lege universală ; dar nici odată restauraţiunea n’a fost o soluţiune. Sau a trebuit să se restoarne regele restaurat din cauza resistenţei sale la curentul ideilor, sau că cum s’a făcut in Aus-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            , $ * *
este o putere constituită, ci o iv constituantă. Prin urmare, nâţ uu mai voeşte un asemenea m Chiar eu, a doua zi după Rest ^ iune, am denunţat in Camere i pericolele acestei politice care n dea regalităţii altă origină de cât şi altă sancţiune decăt victoria. , zis-am, să aşezaţi monarchia d’as egii, ei bine !,o aşezaţi afară din ş Credeţi naţiunea rnourtă, ea nu căt adormită; cănd se va deşii, ea va vedea că nu s'a consultai gândul ei, nici voinţa ei d'a • noua putere, şi va reclama dl rile sale. Şi priviţi cum de s’au lizat matematiceşte aceste preve'l1' opiniunea liberală care in fond e niunea naţională, reclamă acum stituţiunea din 1869, care ("pro. suveranitatea poporului şi su* universal. Azi lucrurile au ajun': că trebue să alegem intre o pt; de concesiune şi o politică de # tenţă : ăntSia care ar restaura cipiele revoluţionare, poate s| veze monarchia. Sunt republica1 voiu servi alt guvern decăt Repu şi nu mă voiu ralia nici odată, au făcut-o mulţi alţi, cu mona Burbonilor; dar trebue să vă nr risesc că, daca Regele primeşte cipiele Revoluţiunei, are şans se salva şi d'a’şi salva dinasti vreme ce, daca urmează o po de resistenţă, riscă d’a se p Ultima mişcare militară a fost o prindere pentru fiecare. Chiar blicanii cei mai înaintaţi nu ai amestecaţi aci; ea n’a demonstri căt un singur lucru, căt de adică este d’a schimba o situa riG
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                li. '

                                                                                                                                                                                                                                                                                            ilar
                                                                                                                                                                                                                           j
:
prin aceeaşi armată care a "erei Se zice că armata spaniolă estdi doiată pentru a face aceste luciju
aceata este o greşală şi o calojh
tria şi in Prusia, guvernul s’a aco-
Castelar este convins că guvernul
  spaniol nu voia să cerşiască alianţa Germaniei, dar tocmai pentru aceasta, a adaus el, nu ar fi trebuit să pună aparinţa lângă bănueli. Opiniunea publică in Spania era cu totul nefavorabilă călătoriei Regelui, şi ceea ce s’a petrecut la Homburg n’a făcut decât să intărească această dis-posiţiune a spiritelor. Dar nu este mai puţin adevărat că demonstraţiunea ce s’a făcui la Paris este din cele mai regretabile ; nu Francejilor le era dat să judece pe rege, şi accs-
  modat cu aspiraţiunile liberale. Astfel la noi, încetul cu încetul, oamenii revoluţiunei au venit la putere, şi găsiţi acum in capul guvernului nostru pe prietenul cel mai intim al lui Prim şi cel mai înverşunat inamic al Burbonilor.
   „Toate mişcările partidelor liberale, cari s’au unit cu monarchia, tind şi ajung la o împăciuire cu regele, in care admit, ceea ce le costă foarte mult, dinastia Burbonilor, mijlocind ca regele să admită din parte-i suveranitatea naţională, drepturile indivi
Daca s’ar vinde celui d’ăntăiu <fc părător, cum am putea explica căi Carlos, care avea la disposiţiumc toţi banii reacţiunii şi ai parti îl clerical, n’a reuşit nici o dată a ii tiga o singură companie, chiar ir ii mai rele zile ale noastre ?
   „Ceee ce se întâmplă in Sg] probează că armata este o maci: spre a merge ’nainte, dar ăncâ spre a merge ’napoi, după cum mişcată de opiniunea publică. 1 venimentele din urmă, nu erau influenţă nici bani străini, nu n|-
O
in fond de căt anume mişcări
fi*
ni i
duale şi sufrajul universal. Cănd se
vorbeşte de constituţiunea din 1869, in străinătate se crede că se face a-aceasta dintr’o manie constituantă ce face parte din caraterul naţinnei spaniole. Nu este aşa. Se reclamă Constituţiunea din 1869, fiindcă coprinde toate principiele ce consfinţesc dreptul personalităţii şi guvernarea naţiu-nei prin ea insăşi.
   „ Suntem, in adevăr, intr’o ciudată situaţiune : Constituţiunea din 1876, elaborată după Restauraţiune, n a ieşit dintr’o Adunare constituantă, ea a fost făcută de Adunarea ordinară a Cortesilor cu sancţiunea regelui, astfel că in acest act monarchia nu
piniune anterioare şioare-cariinf .t ţe pur politice. Singura morală® se poate trage din aceste fapte i că armata care a făcut Sai poate tot aşa de bine s’o des Democraţia nu a luat nici o pr Eu cred ferm că toată democi spaniolă, chiar cea mai naintată.to feră mijloacele pacinice şi legale r. cedeurilor revoluţionare spre a ; ge la scopul său. In ce mă priv I nu voesc nici un resboiu civil o revoluţiune in ţara mea, eoni cum sunt că prin mijloacele paf ce, daca ajungem mai tărziu, ^ ajunge mai bine, şi vom creca ft tuaţiune mai solidă de căt prin ti loaee violente. Intr’o ţară aşa* turmentată ca a noastră, treia in adevăr a se îngriji mai mu a consolida decăt de a creea d< craţia, fiindcă este mai uşor a ■» duce la putere decăt d’a o măr-Pentru aceea, deşi făcând o op< radicală monarhiei, m’am aplica dauna d'a salvgarda principiile dever conservatoare ca şi cum afla in ajun d’a fi chiămat la pu
   „Democraţia înţelege că iutei ei stă in pace, dar, Doamne 1 putem schimba intr’o singură zi tura lucrurilor şi temperamentul pular, şi daca sus este resistenţ» tematică, vă-o spuiu cu durere, jos nu se va închide poarta rev ţiunilor. Crisa va veni înainte | de întoarcerea mea in Spania; politica democratica iese d asî lucrurile vor merge liniştit spre luţiunea definitivă; daca este intri fel şi daca tendinţele reacţiunii 1 prevala, atunci va jhieepe neevx* o periodă de pericole.
   „Ţi-am vorbit, ’mi-a zis patr: spaniol sfârşind, nu ca republican, < observator. MS cunoşti de-a, ■
                                                                                                                                                     *
                                                                                                                                                     *
                                                                                                                                                                 *
                                                                                                                                                                             *

                                                                                                                                                     *
                                                                                                                                                                 *
                                                                                                                                                                                                           n şti căt sunt de sincer şi fapreciările co ţi-am expus. “

   imirile ie la uainrea Cobia
   \ — ^ .
   ,4raiul nostru am arătat ci Eforia spi-
   j fost frustraţi cu suma de preste Klranci, prin culpa silvicultorului Ea veniturile păduri Cobia.
   Enunţat şi demonstrat in diferite •d Eforii spitalelor au fost induşi de funcţionarul lor. şi regretam fnam, Eforii nu au căutat si se con-iguri de adevăr, oublieat scrisoarea inginerului nostru sa arată că in termen de mijloc in dată in esploatare d-lui Ion Dinu i in perioadele 1S78—1882 şi 1881 precum şi in acea din Foaia se gă-i pogon :
   ţi care au o periferie intre 100--125 m „            „      „  076—100 ni
          „     „      „ 040—075 m
   ea scrisoare se mai declară catego-a şi valoarea acestei păduri calcula-ca lemne de construcţie este foarte ţr pentru consideraţie că lemnu de ‘ se caută tot-d’auna, d. inginer a această pădure numai ca lemn de foc a dedus din cantităţile arătate mai rroducţiunea pe pogon in termen este de 44 stânjeni, şi că stănjenul kt 30 lei pe loc, de şi se vinde it.
                                                                                                                                                                                                                            este date am ajuns a evalua po-1290 lei şi in liberalitatea noa-zis că din această valoare se jumătate beneficiu antreprenorului
atunci pădurea produce pe pogou circa 43 stânjeni şi ast-fel valorează 1290 lei, de .unde rezultă că d-voastră urma să luaţi pe pădure 645 lei ruinumum, de pogon şi daca n aţi luat şi aţi vândut această pădure cu 294 lei, cu 250 lei şi cu 124 lei pogonul, pi in aceasta se dovedeşte că in ade-v6r a fost păgubită Eforia cu peste suma de 300,000 lei.
    Faceţi dar, domuilor Efori, să se publice categoric fără întorsături căţi arbori se găsesc pe pogon iu termen de mijloc şi ce grosime şi ce inălţime au acei arbori ?
    Mai bine-voiţi a face să se publica iarăşi desluşit şi separat căte pog iane s'a
cesiunea femeilor la tronu Serbiei. El sta bileşte, că puterea suverană residă in naţiune. cai o o delegă Scupştinei, lăsând regelui grija de a executa voinţa acestei din urmă. Afară d’asta el dispune; că armata nu va putea fi mobilisată fără consimţimăn-tul Adunării naţionale, că suveranul nu va putea refuza sancţiunea unei legi ce va fi fost adoptată mai mult decăt o dată de parlament şi că miniştri vor fi responsabili de actele lor politice.
                                                                                               Grecia
   In câteva ziare engleze şi ruseşti a fost cestiunea despre proecte, ce şi-le-ar fi for-

găsit iu cele două perioade menţionate mai mat politica austro-ungară in privinţa Gre-
sus, şi separat iar căte pogoaue poeue aşa aţi cerut comisiuni, nşa trebue să | respunză ea. ib_Confuziunea dovedeşte că membri corni siei evită rospuuderea căud o nouă comisie de ingineri va merge la faţa locului şi va dovedi contrariu de ce ai arătat dănşi.
   Pe lângă toate acestea daca evaluarea de 1290 lei făcută de d. inginer Rămni-ceanu (considerată padurea numai ca lemn de foc) se pare a fi exagerată sau greşită, oare nu trebuia să spuneţi publicului maximum valori unui pogon de pădure in Cobia, ca să vâ fie permis a vinde pogonul cu 294, cu 250 şi chiar cu 124 lei, cănd
ciei. Dacă este a se crede sgomotelor ce au circulat iu timpul din urmă, cabinetul vienez nu s’ar gândi la mai puţin decăt a ’şi intinde protectoratul asupra unor părţi din peninsula balcanică. Aceste ştiri au provocat o vie emoţiune in presa elină, ziarele din Atena s’au intrebat mai de multe ori, cum ar fl posibil să se opună la realisarea proectelor ce le atribuiesc gratuit guvernului austro-ungar.
    Se pare că ministerul însuşi a impărtă-şit neliniştea organelor mai considerabile ale poporului elin ; cel puţin el a crezut că trebue să o calmeze publicând, in Mesagerul Atenei o nota, ce emana direct dela ministerul de resboiu şi care conţinea
                                                                                                                                                                      Statul vinde păduri inferioare in calitate I informaţiunile cele mai complecte asupra cu preţul de la 1050 la 800 lei pogonul ? stării armatei şi asupra resurselor de cari Nu credeţi d-voastră că publicul care ne | dispune. După ce demonstrează că efectivul
   [fel calculând că Eforia trebuia să pri-645 lei de pogon in Cobia, am a-constatăm acea enormă pagubă penurie.
   1 adâogat, domnilor Efori, că dacă d-1 aţi vîndut o ast-fel de pădure cu fti, cu 250, şi chiar cu 124 lei po-J aceasta nu provine de căt că n’aţi ijuşi in curent de adevărata valoare ifiri, — căci, ziceam atunci, n’aţi
fibat licitaţiunile pe ast-fel de pre-
    nrina acestor publicaţiuni ne-aţi dat |muo/eat in care puneţi indatorire corni ce veţi numi să constate :
   Câtă cantitate de stânjeni produce un şi ce dimensiuni au lemnele. iCătă sumă de pogoane sunt exploatate ale două perioade.
   Dritinderea poenelor, a răriturilor şi a
   l am protestat in contra limitări cer-de acţiune a comisiunii, cu toate aces-comisiunea d-voastră corformatul-s'a iiilin acestor insărcinări ? dspundem categoric şi domnia-voastrâ I nuţi tăgădui aceasta, că nu numai că îrit d’a răspunde la toate intrebârile de ihr in timp de aproape o lună căt Iţgat acest raport, n'a lâcut de căt să fe frase cu care să facă efect asupra pu-kii şi tot-o-datâ să acopere adevărul.
    .9 poate spune, citind cel din urmă lâcat ce ne-aţi dat, căte lemne sunt gon ; ce grosime, ce inălţime au ? ce aţă are toată pădurea tăiată şi ce su a au poenele ?
   finisiunea d-voastră arată să dimensiu-lemnelor celor mai mari este lallme-ue inălţime o cioplitură de 15/15 şi că fa găsit in toată intinderea pădurii nie mm care să dea la 15 metri de inăl-■i 25,25 !
   ' sofisme de acestea voeşte să ne in o ?
   ti insărcinat comisiunea să vă spuie i lemne şi ce dimensiuni au acele lemne 'un pogon.
l-ntru ce nu răspunde comisiunea la a iutrebâri, mai cu seamă că noi şi cei e citesc, trebue sa calculam câţi stăn es dintr'un pogon?
                                                                                                                                                                                                                         [Tehtrn ce nu ne spune comisiunea ce !)bime âu lemnele la tulpină, pentru că I a vărf se măsoară o pădure care este
J-* 5 &.?
,^oi afirmăm pe baza [constatării inginerei că in termen de mijloc se găseşte pe ţron in toată intinderea parchetelor tăia-şi in restu netaiat : arbori avănd jos o periferie dela 1—135 m ‘ -      »   „     *       , 0,75-100 „
f .      „         „       „ 0,40-075 „
                                                                                                                                                                                                                         foa bine-voiţi a face să se răspunză pre-este aceasta adevărat sau^nu ? căci daca #ste dimensii şi cantităţi sunt adevărate,
citeşte trebue să ştie de unda provine a ceastâ diferinţâ ?
gjŞJDommlor Efori, cănd o administraţie publică se compune de persoane onorabile şi atăt de sus puse ca d-voastră, socotim că trebue să se dea mai multă atenţie unei asemenea cestiuni.
   Iu definitiv, in comunicatul cel d’ânteiu ce ni l’aţi dat, aţi mai zis ;
   „Eforia este desisă fâ urmărească prin
actual ajunge la serviciul regulat al statului şi la instruirea recruţilor, ministrul de resboiu constată că armata de prima linie ar coprinde, pe picior de resboiu, un efectiv total de 100,000 oameni ; el adauge că mobilisarea insăşi s’ar face de sigur in condiţiuni mai avantagioase decăt la 1880.
    Din parte’i, cabinetul din Yiena ă res-puns insinuaţiunilor de cari vorbirăm mai sus ; Corespondenţa politică declară in a-
Bafas, grec de origină, a evadat din arestul diu Galaţi. Acest arestautera condamnat de tribunalul Covurluiu la 2 ani in-chisoare pentru escrocherii etc. El mai avea de făcut numai 2 luni spre a-şi im' plini pedeapsa ; după eccas'a insă era să fie estradat, după cererea guvernului respectiv iu Rusia, unde a fost coudemnat de tribunalele ruseşti la mai mulţi ani de închisoare pentru hoţii şi crime sevărşite acolo, din care causă şi fugise din Rusia.
   Odată cu evadarea acestui renumit hoţ, a dispărut şi subdirectorul arestului jude-ţan numit Emanuel Paganu.
   Se zice ctâ arestatul Bafas dispune de avere insemnată şi căte-va zile in şir mai înainte de evadare, fusese chemat in cancelaria subdirectorului arestului, vezut şi tolerat de director; iar la observaţiunile sergentului de gardă, sub-directorul se lăuda că Bafas e iugăduit cu ştirea prefectului de a-i servi ca scriitor al său. Ares-tautul ar fi fugit pe o uşă din dosul arestului, făcută contra regulamentului şi introbuinţată numai de director si subdirector.
   Se mai asigură incă că sub directorul e rudenia cu directorul arestului d. P. Străjescu. Căt despre acest diu urmă se ştie de toţi că e măua dreaptă a celebrului pârcălab.
   Subdirectorul Pagauu a fost şi iu armată, de unde a fost dit afară pentru purtare rea. Complicitatea sa cu evadantul e dar evidentă. Parchetul cercetează cu mi nuţiositate caşul.                 (Poşta)
,,3'is
stiţie sau pe culpabil sau pe calomnia-I devăr, că nici o schimbare n’a intervenit
I.
in atitudinea pe care politica austro-ungară a observat’o totdauna faţă cu peninsula balcanică şi cu Grecia in particular. Organu oficios atribue partidei panslavisto sgomo-tole ce au circulat de curănd şi termină exprimând speranţa, că pe viitor presa e-linâ va arăta oarecare circumspecţiune şi nu va risca de a turbura, prin aprecieri pripite, bunele relaţiuni ce cată să existe
ŞTIRI TEATRALE
„tor.“ Ve rugăm să vS ţineţi de vorbă.
   Daca sunteţi convinşi că comisiunea împreună cu silvicultorul d-voastră v’au arătat adevărul, daţi-na iu judecată ca pe nişte calomniatori.
   Alt-fel, r6u,ăne dovedit că pădurea din cele două perioade din Cobia propriu zisă şi pădurea din Foaia, valorează 1290 lei pogonul, din care d-voastra urma să priiţi pe pogon minimum 645 lei şi că din I intre cele două naţiuni, cauză că s’a vândut această pădure cu 294 j
lei, cu 250 şi cu 124 lei, casa Eforii spiţa-1         Bulgaria
lelor a fost păgubită cu peste 300,000 lei.
                                                                                                                                                                             (Besboiul TE) Numirea unui general rus la ministerul
                                      v de resboiu in Bulgaria nu pare că trebuie să se considere ca o concesiune făcută in-fluinţei ruse. Sobrania a decis, in adevăr, de a divisa departamentul lui şi a nu’i lăsa decăt direcţia afacerilor admiuistrative, de care va fl responsabil inaintea parlamentului. Cit despre afacerile militare propriu zise, prinţul Alexandru va fi insărcinat cu Dimisinnea generalului Thibaudin a pro-1 eje eu concursul unui stat major general, dus un efect minunat la Vieoa. Cele mai J aj cărui membri vor fi aleşi din armata
   Teatru naţional va deschide porţile sale măine sâmbătă la 1 Octomvrie. In această seară se va juca piesa nouă: Fata de la Cozia, de I. j. Roşea, premiată acnm un au cu una mie lei.
   Societatea tipografică Deşteptarea va da o representaţie in sala Bosel, iu seara de Octomvrie 1883. Trupa d-lui I. D. Iones-cu şi P. S. Alxandrescu vor da concursul lor. Piesa ce se va juca este : Pălmaşul Codrilor, operetă ferie naţională in 3 acte şi 2 tablouri de 1. Eliade Pădulescu. D-l 1. D.lonescu va cănta mai multe cuplete comice de actualitate.
Calea Victoriei, B. Nieulescu, Pasa-giul Roman. — Deposii.nl general la tipografia-editoare N. Miulescu, Ca-ea Victoriei No. 32.
DE ÎNCHIRIAT
                        pe irmi sail mal mulţi ani cu începere de la Sf. Dumitru viitor, uâ casă nouă, forte comodă şi solidă, pe strada Romană N. 71.
   Amatorii se bine voiascâ a se adresa 1 a d-na Ecaterina Negulescu, pe aceiaşi strada No. 51.
                                                                                    Prima Societate Română pentru fabricarea chărtiei
  In vederea activării lucrărilor şi sumelor necesarii pentru terminarea fabricei de chărtie de la Bacău spre a putea funcţiona in primâ-vara viitoare, Consiliul de Administraţie, roagă pe toţi acţionarii să bine-voiască a efectua al IV-lea vărsâmănt de 25 °/0 asupra titlurilor ce posedă la Banca Naţională din Bucureşti sau la sucursalele ei din Judeţe pănă la 25 Octombrie 1883. Consiliul de Administraţie.
                                                                           MEDIC ŞI CHIRURG Boalele de gfit, gară, nas şi urechi
                                                                              tratează printr’o artă specială.
  D-ru |. BRAUNSTEIN
fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m Strada Decebal N. 20 (indosul Bărăţiei.)
Dr. A. WE1NBERC
                                                                               OCULIST
                                                                          fost şef de Clinica in Paris
                                                                    Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6
 CĂILE FERATE ROMÂNE
Ştiri din Streinătate
A u 8 t r I a
multe foi se exprimă in sensul, că aceasta dimisiuue va consolida cabinetul si, in tot caşul, va feri pe guvern de multe dificultăţi. Conduita generalului Thibaudin e blamată cu vioiciune.
   Comisiunea frontierelor ausrro-romăue şi-a întrerupt lucrările din causa anotimpului iuainlat.
   Coraisi mea turco-muutenogreană a făcut tot aşa din causa atitudinii ostile a Albanejilor, cari declară ca se vor opune cu armele la decisiunile comisiei.
   Ştirile din urmă din Belgrad spun, că Scupştiua va fi convocata înainte de finele anului.
   D. Cristici are de gând să reorganizeze administraţia. El a rugat pe deputaţii radicali să lucreze in sensul potolirii spiritelor.
                                                                                                             Serbia
   O depeşă diu Belgrad anunţă că s’a dat un decret, ce ordoană inscrierea tuturor bărbaţilor valizi, dela 20 păuâ la 50 ani in registrele armatei aşa cum a fost reor ganisată de eurăud, şi disposănd că toate armele ce aparţin guvernului şi sunt la particulari să fie reintegrate in mănile co miciunii militare sau să se plătească fiscu-
  tui preţul lor.
     Videlo“, organ Jsemi-oficial a publicat un”proect de constituţie iu 162 articoli, elaborat de d. Pastrici, şalul partidei radicale. Acest proect de costtituţie aie un caracter aproape republican, 'conservând numele guvernământului monarhic sub dom nia dinastiei Obrenovici şi admiţând suc
naţională. Această resoluţie nu e spre a satisface diplomaţia moscovită; astfel d. Io-nin a crezut că trebue să se abţină dela orice demers, fie pe lăDgă şeful statului, fie pe lângă bărbaţii politici din noul cabinet.
    Dacă e să credem in corespondenţele engleze, preşedintelele consiliului ar fi de acord cu trimisul extraordinar rus ; d. Zau kow, care e şi şeful partidei liberale, ar fi contra revizuirii constituţiei şi n'ar ezita, dacă prinţul Atexandru va persista in in-tenţiunile sale primitive, să presinte causa Adunării. Aşa dar, in aparenţă cel puţin, desbaterea ar fi numai asupra unei simple cestiuni de administraţie interioară; e d ajuns spre a se convinge, do a reaminti că refuzând de a convoca o Sobranie extraordinară suveranul bulgar a voit să grăbească voiul ce consacră revizuirea constituţiei şi că, dacă plecarea generalilor Sobolew şi Kaul-bars a putut lăsa să so crează că prinţii Alexandru a voit să se scape de o tutelă jenantă, criticele cu cari nu’l cruţa presa austriacă demonstra că Bulgaria nu e deloc sustrasă dela influenţa panslavistă. Deci furtuna, ale cărei simtome precursoare au crezut deja a le vedea unele ziare vienezo nu e ăncă in ajun de a isbucni.
Societatea filarmonică „LYRA“
   Sâmbătă la 1 (13 Octomvrie) 1883 va avea loc in Sala Bossel a 20 a Serată mu-sicalăşi dansantă.
                                                                                                      PROGRAMA:
   Partea I.—l. Ouvertura de'Keler Bela, II. Variaţiuni in „la Major" de Ch. de Be-riot, esecutate de d-nu Weinberger. III. Ro mantă română, căutat de d-l. IV. Cântece de leagăn, de C. Franke. V. Romanţă romănă, cântată de d-l. *** VI. Pentru pa trie. Marş din opereta „Studentul cerşetor" (nou), de C. Milloker.
   Partea II.—Dans.
   Piesele Orchestrale sunt esecutate de către membrii Societăţei (Diletanţi).
   Intre acte musica gardei naţionale, va esecuta cele mai plăcute piese.
   Preţul intrărei pentru membrii 1 leu nou. —Pentru o persoana introdusă 2 lei noi.— Garderoba 1 leu pentru fio-care p ersoană.— Pentru familie 2 lei noi. — O lojă pentru introduşi 12 lei, pentru membrii 8 lei.
   Biletele se găsesc de vânzare la d-nu Ioan Weiss Palatul „Dacia-Remania1' şi la membrii Comitetului.
   Numărul biletelor pentru persoanele introduse este restrâns.
   La Casă se va vinde bilete pentru străini numai atunci cănd vor fi introduşi de un membru sau vor presenta o recomanda-ţiune înscrisă.
   Domnii membrii sunt rugaţi a purta la această Serată insignele Societăţei.
   începutul predueţiunei la 8 '/, ore seara precis.
                           Comitetul.
La
1“
La
La
r.a
La
     PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu începere,<le la 20 Maia 1883. ploeşti, Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşt. Bacău, Romau, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 46 minute seara.
Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzău, R-Săraş, Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa.
Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa.
Ploeşti, Sinaia Predeal (tren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul mixt la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 80 m. d. m.
Piteşti, Slatina, Craiova, T-SeYerin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fnlger) 9 orc dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.)
Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) G.ore 10 min. d. a. (tren miit.)
       SOSIREA TRENORILOR
De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi, Bacău, Mărăşeşti R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim*
De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de per-şoimi) 4 ore 15 m. d. a.
De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzeu; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren miit). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte.
De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenai accelerat) 12 ore 30 miD. ameazi.
De la Verciorota, T-Seycrin, Craiova, Slatina, Pi-teşii 4 ore 45 min. (trenul fnlger) 7 ore 50 min. seara (trenol accelerat 11 ore 2O min i-nainte de ameazi (tren de persoane)
De Ia Ginrgin : 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ejo dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min eeara (trenai miit),
                                                                           CURSUL BUCURESCI
 CASA DE SCHIMB
                                                                            TOMA ŢACIU
tjjj No. 60. Strada Lipscani. No. 60.
                                                                        Pe ziua de 10 septembre 1883.
                                                                       NOTIŢE BIBLIOGRAFICE
                                                                Noutati din tara
                                                                                           Uu hoţ fugit din arest Împreună eu
subdirectorul arestului —In uoaptea de Lnui, 26 Septembrie, arestnntul Omiros
   A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Droc-Barciailll, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu.
   De văuzare la librăriile ; fraţii Ioa-uiţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie
5olo Renta Amorlisibilă. .     . .
5n|o    Renta  Română  Terpetuă    ,
6n|0 Obligaţiuni de stat. .    .  .
6ojo Oblig. Căilor f- Rom. regale 5o/o > Monicipale ...
10 fr. > Casc! Pensiunilor 300 ]. 5olo Scrisori funciare rnrale. .  .
7oţo .» Scrisuri Rurale.. .        .
5o[0  Scrisuri fondare nrbane  .  .
6o|0      >       >       »
’lojo    >        »       >
lmpr. cu prime Buc. (20 1 b.) icţii Băncei Naţionale Române 2501 ,     > Soc. cred. mob. rom. 250 I.
    ,   > , Rom. de construcţii 5001.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                » de Asig. Dacia-Kom. 300 1. > Naţionale 200 1.
»
> »
               Dlrerse
Aur contra argint. .       .
    >    » Bilete de Banqae
Fiorini valoare Aastriac&. .
Mirci germane...............
Bancnote francese. , .     .
Cump.     Vdud 
94---    943/, 
921|.,     93- 
99i/4     100- 
102'pi   103iL 
8304       84- 
232-      236- 
916/4    92’!, 
1021/,  1031/, 
878/,    88’ , 
981/,      99- 
102’/,    103- 
83---     34 - 
1350      1365 
202-      206- 
500---    504- 
430-      434- 
250---    254- 
1 9 O     2.20 
1 90      2.20 
210i/2    2.12 
1 23     1.25- 
£ 9 ’l-  100’/ 
             « 
^SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME
premiale cu 150
                                                                                                           Garantă sigura dală inscris.
Imitaţii
S1NGERC
  Ori lv __________^ _
Macină de cusut new-YORK. dc sus a Jj
  o lui                  Fubricci. |J
 C. NEIDLINGEH,A$enl generaljj
                             MASINELE DE CUSlft, ORIGINALE
                                   A LUI
SIN GE R
MARELE MAG ASIN
■u
CAVALERUL de mode
EAU ET POUVRES DENTIFRICES
Dr. PIERDE
                                                                                                   de la facultatea de medicină din Paris.
                                                                                                 EE PARIS — 8, PLACE L'OPERA PARIS.
                                                                                                  Se găseşte la toţi farmacişti, şi coaferi
Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERRE şi recompensa mare obţinută de denti fiice?.
cea ni
T
.-inuTinfMi—          , N ,
farmaciile din Univers şi la Paris la JULE FERRE farmacist o. 20 str Richelieu. succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. /.URNER farmacis
higie.nică. infailibilă per servativă. Singură vinde-jcâloare fără ai adăoga nimic. Se găsesce in t6t
'
i 7.




CC X*
Q •a +-
T3
TIMPUL
  Membru al Academiei de Medicină din Paria, Medic en şoT al Spitalului Saint-Louis.
  Vindecă neapărat şi radical fthumatismele, ma-ladiels de veto cele mai vechi, Dartrcle, Scrofulele, Ulcerele, Vtciurile sângelui şi t6te accidentele provenind din maladii contagiâse nuoi aeu vechi, şi cari au resistat ori cărui alt tratament. _
  Resultă din experienţele făcute In spitalele din Paris, Londra, Rio-de-Janeiro, etc., că acest sirop, approbat de Academia de Medicină din Paris, este cel mai bun, cel mai actif şi cel mai economic din denuralivele cunoscute.
  El convine ambelor *exe, tutor verstelor şi tutor temperamentelor.                        .
  A se păzi de contrafaceri şi a exige pe învelitul pecetluit, timbrul (imprimat In albastru) guvernului francez, şi semnaturile de mai gioa cu cer-
nălă rojie

ş)
Paris,Pharmacia BOUTIGNV, DESLAURIFRS Succesor
                                                                                                                                               31, BUE DE Cl.EKY, DDE P0ISS0XKIEI1E, 2 ,i te tbte pharmacieU si irogueriele cete bun*.
Pars6nele
car1 eu n060
PILULELE
                                                                                                          DOCTORULUI
SEHAUT
„ o           DIN PARI9 .            (1
înu esitaase purga, atunci cana ele simtacGStal Jf tf ebuinţa. Nu se tem neci de desgust neci del joijufcâlă, pentru că, contrariu celor alte purşa-1 21 ive, aresta nu opereza bine decât cănd este m-l jlsoţit de uă bună mâncare şi de beuturi întări-1 -i'oi e, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie caref 1 alege, pentru a se purga, cea sul şi mâncarea/ * <:£i 1 ii convin mai bine, dupeoccupatiunile/
                                                                                                                                                                                                                                                                               , sele. Obosela purgatiunei fund annulată i prin * Ifectu 1 bunei alimentatiuni, les-^
ne se hotăraşce cineva a repeta, purgativul ori de căte ori este “ trebuinţă.
      ^     5 P. şi 2 F 50
                                                                                                                                                                                       APĂ TON ICĂ
                                                                                                                                                                                                   DICQUEM ARE
              CBIMI9T
                                                                                                                                                                                                ROUEN (Franci*) OrLb«,t» crMcaru pirului, tttp«d«ci de-
                                                                                                                                                                                                                                                      iiuj/cugi:* up*
            colorktluue» ii 1 redi tUtL
                                                                                                                                                                                                                                                 Epidermală
                                                                                                                          ANTlPILUCUUnX
Opreioe cAderte pirului. — Dii-'ruge mitreu. — Aettoplrl nlcci-rimele.
• St linii U III, Cutie uit Iun. _ _____ d* Parfumtri*.
SARACIA sângelui
                                                                                  FRIGURI. BOALE NERVOASE
   CU QU1NQUINA ŞI COLOMBO diplomă de merit de la expos. din Viena Acest vin întăritor, iebrifugiu, antinervos vindecă afecţiunile scrofu’oasc, friguri nerrose, dia re crciiice, colori pnlîde. neregularitat i a eungelni; eo convine specialmento copiilor, fo iu oilor delicatei' persoanelor in verstă şi acelor slăbite de boala sau Ho excese
Adh. UETIIAX, farmacist, Foii. St-Deuis, 91) Paris fi principalele farmacii din romîlnia şi străinătate A so cere po etichete Timbrul guvernului fran-7. şi semnătura J. Fajard. Preţul 4 fr.
                                                                         3. IIKHTEH
                                                                         ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str Ştirbei/- Vodă No. 9.
  Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst vani cel mai nou şi prevâzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fina. Onor. public care n’aavut iiică ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de per-(ecţiunea Atelierului meu.
  Se primeşte uri-ce lucrare atingătoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc. — Orele deposatsunt in toate zilele, alăt in timp Inimos cât şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m.
  In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vânzare.
M1 n ASIN
fondat
                                                                                                                                                                                   III
1879
J> £-A.C3-^SIBiTTT
                                                                                                                                                                                          e-a-vig de
Ittrul Raţiona
  Bncureşti
COLON!Ai,E SI DELICATESE
                                                              0. G. MOCIANU
VIS-A-YIS DL THEATRUL NAŢIONAL
    Anunţă înaltei nobilimi. şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menaţ/iul casei, au importai de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine.
   Aniset, dubla do Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Mnrtinique. Banane de la'Bayona Benedictin Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anii Coleric. Chartreuz, alb, galbiu, si Verde de la graiul Cliartreiiz Pruncia. Curaso do Olanda, alb, verde şi orange sac, de la Yimand Fockin Piperniint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqueruri tot felul (le gusturi (le la Mărie Brisaril, din Bordeaux. Renumita Mastică de Hio, Muraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate (lin Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Funch in Cognac. Rbum şi in Klrsch. Şliboviţă de Rauat.
                                                                                         VINURI STREINE ŞI INDIGENE.
   Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-besti, Drăgăşani si de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios.             Cu stimă, D. G. MOCIANU.
JOSEPH SANDROVITZ
                                                BUOURESC I
LG. — CALEA VICTORIEI — 16
IN RATE LUNARE
IN RATE LUNARE
   Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici sistem american cu întreaga placă, de metal, se primeşte i piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate prej vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie d
™ note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bu:|
acordeur şi facteur de piano.
’‘ 'V
ROB BOYVEAL IAFFECTEDR
   Acest Sirop Depuratif şi Reconstituanl de nn gust plăcut, de ua compositiune cu totul vegetala, a fost approbat în 1778 de vechia Societate regală de medicină şi prin un decret dm annul XIII. Vindeca t<5te bâlele pricinuite de vicmrile sângelui : Scrofule, Pecingină, Eczema, Psoriasis, Herpâs, Lichen, Impetigo, Podagrâ, Rhumatism.
   Prin proprietăţile sele aperitive, digestive, diuretice şi sudoritice, favorisdză deivolla* rea funcţiunilor de nutritiune, întăreace economia şi provocă espuliiunca elementelor morbide, fiă ele virulente seu parasitare.
ROB BOYVEAU LAFFECTEUR
                                                                                                                                 CU IODUR DE POTASSIUM
   Acesta este medicamentul cel mai bun pentru a vindeca accidentele syphiîitiee vechi seu robele : Ulcere, Tumori, Gomme, Exostose, precum şi LimphatiBmul, Scrofu-losa şi Tuberculosa.
La Paris, I» J. FERR& pburmatun, 102 rut Biib»litu,ii Suctunr a lai BOYTEAD LAFFECTEDR
A se feri de imitaţiuni, ori ce produsă similară este uă imitaţiune a forrrw
                                                                                                             exteriore fără calitatea adăveratului
TAIHAR INDIEN GRILLON
                                                                       FRUCTU LAXATIVU SI RACR1T0RU Contra CONSTIPAŢIUNEl, hemorroideluri, congestiunei, VENINULUI, LIPSB DE APETIT, INDEGESTIUNEÎ, INDISPOSIŢIUNEI GASTRICE Fdrte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiunl.— Indespensabilu pentn copil, dame insarcinate, bătrânii şi persduele şeijănde.
                                                                                    A CERE SEMNĂTURA PE FIE-CARE CUTIE : E. GRILLON.
   E. GRILLON, farmacistă, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in t6te farmaciele.
COSTUME NAŢIONALE
pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcească, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Ilie lliopol, in gangul din faţă al Teatrului Bosse!.
DA k'IPDIll' cliirurg-dontist. . n l\IDnir\iUfădueşte dinţii
navi. Plumbueşte, scoate, curăţa şi aşd dinţi, fără durero, dupfi cele mai bune te.ne ; fabricează şi pune dinţi uiiueruli tocmai ca dinţii naturali.
   D. Kibrick merge, in ce se atinge profesiunea sa, or unde este chiămat.
   Bucureşti. — Strada Ştirbey-Vodă No alături cu grădina Unioll-Su’sse•
Tipografia A. aiul#cit sala Theatrulid Bossel.