JjORT 30 SEPTEMBRE 1883 Administraţia, Oalea Victoriei TVr. 32. ANUL AL VTTT —No. 21 fi abonamentele ,,n («111 t»ra' ?<“ an ' • • ■ , p, 6 Inul. . . , pe 3 Imit. . . A strciuit»te re 8,1 . ■ • 40 lei 22 le! 12 le! 60 lei N II „Antele «f priimesc I, Administraţie. Capitală 10 bani număra Districte 15 bani nninărn retor: M PALEOLOGU TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNTUPI Şl INSF.K J 11 Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III . . . . IM) » . II .... 2 50 inRDţnrile ji inserţiile se primesi BncoreştI, la Administraţia ziarnlnî i> Viena, la binronrile de anunţuri Hen rii Schalet, Wollzeile 12;—A. Oppelik, StuLf-b-stoiu 2;—Paris, C. Adam, rue Cldmenc 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate na se primei Mannscrlsele nelmprlmate ae ard bucureşti, 29 Septembre 1883 11 întreprinderea de lucrări publice ri este mijloc de a desveli geniu talente frumoase, daca ele sunt ncepţiuni neprihănite, sau de a puia evidenţă pasiuni ignobile, daca nt concepute din spirit mercantil, ela de a profita iniţiatorul cu o rte din costul lor. Le ar trebui să zicem noi, dupe am stabilit aceasta, despre intre-iuderile ce se fac sub regimul zis virtuţii, dar mărturit el insuşi, cu fisia alegerilor trecute, imoral, co-iptor şi corupt ? Nu e induoială, trebuinţă avem de I * *e şi ori-ce s’a conceput respun-î la o dorinţă arzâtoare a noastră a itora. Cu toate acestea pe noi nu ue cură mai nici-odată deschiderea lucrări mari, sub regimul actual, Intru că avem certitudinea că nici ţiecutarea nu va satisface aşteptările fie-căruia, nici măna care le diri-ţe nu este cea mai curată, sau cae să caute a nu Si murdări. J A mai vorbi do concesiunea Strus-■erg ar fi a repeta un lucru ce stă «iu in memoria totora in tot mo- rmontul, căci consecuenţele funeste alo acestei concesiuni, in modul cum j a fost dat’o guvernul Rosetti-Brătia-fhu in ăntâia sa venire la putere, a fost dureros imprimat in inima noastră, uin sporul de contribuţiuni ce cositul ei exagerat l’a reclamat de la iiţară. Strusberg şi-a făcut traiul şi-a tu ăncat malaiul. I s’a dat ca la profesor, cu mare renume, venit din sferele cele mai inalte ale industriei {politice, sume mari ca să ne inveţe pşi să ne procopească in drăcia nem-jfcească ce noi n’o practicasem incă, |ba nici n’o vâzusem de căt prin o-ehii a cător-va persoane cărora le ! permitea punga şi împrejurările să i voiajeze in străinătate eu drumul de fer... Practisiţi apoi şi noi intr’ale drumurilor de fer, ni s’a deschis o a doua perioadă, aceea a „regiei,“ tot naţională şi tot liberală şi aceasta. Facem insă mai bine de căt cum a făcut dascălul de. la care am putut avea exemplele cele mai triste ? Aceasta este o eestiune greu de deslegat, cel puţin pentru moment, căt timp adică nu se poate exercita un control sigur asupra faptelor ad-ininistraţiunii, şi nici se poate proce-dela o inspecţiune n/lucrărilor intre-prinse prin bărbaţi competenţi şi consciinţioşi. Seim Jnumai că prin svon public, şi după ce timpul operă puţin asupra unora dintre lucrările întreprinse, ca lucrări model, pe varianta Serbeşti imnul Konaki, ni se semnală crăpături in boite, cari făceau trecerea pericoloasă, şi că dupe aceea o par te a tunelului de la Galaţi, se prăbuşi. Dar negreşit aceste nu sunt do căt bagatele : Mai sacrificăndu-se . ţ,i alte sume preste cele doja clieltu | He se vor putea îndrepta defectele i ' Să vedem alt ceva mai grav. Prin pofta de a întreprinde, pentru setea de a folosi cine nu se scie, dar Statul de sigur că nu : s’a dispus, fără autorisarea Camerelor, fără ştirea lui Dumnezeu, construirea unei gare centrale in oraş chiar, lăngă grădina Cisinegiul, in partea ei despre Isvor. Sciţi... ce-i lipsesce duelului? tichia de mărgăritar ! Banii stau grămadă mare in case, fără mijloc de întrebuinţare ; şi un guvern ale cărui principii economice nn-i permite să ţină un capital inchis nici măcar in porumbul de cămară, care ar folosi ţerănului la timp de lipsă, nu şi-ar putea da el insuşi o desmin ţire., ţinând sume colosali neintrebuinţatc. Deci,Jcu toate că avem douâ gare, una la Filaret pentru ramura jBucureşti-Giurgiu, şi alta despre bariera TSrgoveştei pentru reţeaoa Bucureşti-Vărciorova şi Bucureşti-Moldova întreagă cu Ploeşti-Prcdeal, s’a găsit că n'ar fi de prisos să se lege aceste osebite gare intr’una de mijloc mai sus zisă. Costul acesteia ni se pare că ar fi de vr’o cinci milioane ca prevedere la început, cu reserva ca ce se va fi scăpat de la socoteală să se adauge mai la urmă. Ei bine s’au început expropriările. Proprietarii de case şi de locuri au fost impedicaţi de a mai usa efo proprietăţile lor, pentru că, avisaţi fiind că ele sunt destinate a se expro-pria pentru causă de utilitate publică, nirne nu s’a mai putut aproba de densele de căt in mod pro-visoriu. In acelaşi timp, căţi dintre proprietari au înţeles pe ce potecă să a-mce ca să realiseze indată suma provenită din preţuirea proprietăţilor lor, aceia au sfârşit transacţiunea, chiar şi daca pretenţiunea lor ar fi fost e-sagerată. Oamenii simpli insă au re-mas incurcaţi, interzişi, isbiţi de o jreţuire ridicolă a proprietăţilor lor cu mai puţin de jumătate de căt s’a dătit la vecin costul unui metru pătrat de acelaşi tărâm, şi asc.eptănd, ca Evreii venirea lui Mesia, să li se trămită comisiuuea de juraţi la faţa oculţii, spre a se pronunţa intre ei şi direcţiunea expropriatoare. Ni se spune că până acum s ar fi uYjriit vre-o duoâ milioane in expro-priari cari s au lăsat baltă şi pai e îi nu li se mai da urmare. Cum ar remăne atunci ou suma deja ehieltuită ? cum ar remăne cu proprietăţile neplătite, dar părăsite de către proprietarii lor, dupe avisul direcţiei că vor h luate imediat din a lor stăpănire ? Naivă este această intrebarc, o recunoaştem şi o mărturim ; dai ea ni se impune fără voiă. Ar tiebui cu toate acestea să ne abţinem de a o face, judecând că daca nu’i putem da o soluţiune in sensul păzirei cuviinţei şi al legei, este o întrebare impor- Palat legislativ vrea Regimul să facă chiar pe cheul de lăngă gara centrală, şi şi pentru aceia a procedat precum înţelege el economia ; a lăsat de s'a construit un edificiu costător do către d. Duca. pe locul seu destinat a fi expropriat, pentru ca să vină să-l derăme îndată dupe sevâr-şire, in interesul d’a se rădica palatul legislativ ! Asemenea cu palatul justiţiei se risipesc sume, spre a se trămito ar-cbitecţi in voiajuri de plăcere, sub cuvântul că trebue să studieze in străinătate diferitele edificii de felul acesta ; asemenea cu palatul regal, se con-strue pentru ca să se dereme şi să se reconstrue, pentru că, precum am constatat-o, nu e nici-o socoteală şi întreprinderile publice cată să serve drept iarnă favoriţilor regimului, daca nu mai mult. ŞTIRI TELEGRAFICE ordinea in acoa ţară numai eu concurau! trupelor indigene. „Times" considera cu toate aeoaţeă o» retragerea trupelor englezeşti din v3!eaNM lului ar fi prea timpurie. INFORMATIUNI tună. Cine bagă seamă la dânsa >. Ke-gimul işi urmează calea înainte şi „„ vrea el să ştie do. lege sau de cuviinţă. Paris, 9 Octomvrie — Generalul Cam penon, care a făcut parte din Cabinetul Gambeta, e numit ministru de resboiu. O depeşa oficială primita de ministru marinei confirma ca sitaţiunea s’a imbună lăţit mult la Tonkin ; steagurile-negre (Ies Pavillons Noirs), au deşertat deja in parte fortăreaţa Son Tay, care e ia nord de Ha noi, punct extrem ce corpul oxpediţionar francez are intenţiunea d'a-1 ocupa. Paris, 9 Octomvrie. — O alta depeşe din Saigon anunţa ca regele de la Bam-bodge, tributar al Amanului, a concedat a-utortaţilor franceze din Cochinchina serviciu contribuţiuuilor indirecte iu tot regatul seu. Constantinopol, 9 Octomvrie. — Lordu Dufferin a cerut şi a obţinut „exequatoru" pentru d. Baring, nou consul general al En-gliterei in Egipt. Pesta, 9 Octomvrie. — Camera deputaţilor a urmat discuţia, începută Sambfita, asupra propunerei Tisza, privitoare la afacerile Croaţiei. Preşedintele consiliului a negat categoric de a fi conferat la Viena asupra acestei afaceri cu miniştri austriaci alţi decât miniştri comuni, declara că nici chiar n’a vorbit cu miniştri Austriaci şi adauga ca nu s’a angajat d’a executa deciziunile luate la Viena, dar ca a primit numai misiunea d’a le prezenta la R-ichstagu unguresc fără a putea să garanteze ca vor ti aprobate do aceasta adunare. Discuţia va continua mâine. Soft», 9 Octomvrie. — Sobrauiaa (osta-manata pana la 27 Nomevrie, spre a da timp noului minister d a prepara bugetul pe 1884. Adunarea a numit o comisiune insărei-nata d'a studia modificările de introdus in constituţia din Tărnova şi d’a elabora asupra acestei cestiuui un proect, care va fi examinat de Sobranie in viitoarea ei sesiune, apoi supusa la aprobarea unei mari a-dunari naţionale. Toate insinuările tinzând a face sa se ineliipuiască ca regimul constituţional actual nu o durabil, sunt nefundate. Principele, ministerul şi camera deputaţilor sunt cu totu de acord asupra tutulor cestiunilor o-senţiale. Ţara pretutindeni e liniştita, toate zgomotele contrarii sunt falşe. Londra, 1° Oclomviie. — Se asigura ca generalul ăVood, comandant-şcf alarmatei din Egipt, s’81' fi anKajat sa menţină S’a luat disposiţiuni pentru organizarea unui tren de ambulanţă intre Cămpina şi Bucureşti, pe timpul manevrelor corpului al II. Marţi a sosit in Iaşi batalionul II vânători pentru a face cordon sanitar contra pestei bovine ce băntue Basarabia. Ieri a fost un consiliu do miniştri sub presidenţia d-lui primministru Brătianu. Credem a nu înainta ceva inexact spunând că, intre alte Gestiuni importante la ordinea zilei, consiliul a fost sezisat de trebuinţa unei remaniări ministeriale. De cătc-va zile a sosit din Rusia un nou transport de cai remonţi pentru armata noastră. Reg. V de călăraşi şi întreaga baterie de pompieri din Galaţi a făcut o luică mică manevră pe platoul Calica. CRONICA In una din zilele trecute, de către ajutorul de primar din Galaţi d. C. Nebuneli s’a dat comerciantului H. Fridman, din strada Mavramol, o putină cu sardele şi a fost dusă la primărie sub pretext că ar fi stricate. Mergând iu urmă d. Fridman la primărie şi cerănd ea să i se inapoiească putina cu sardele, i s’a respuns de către un agent comunal că la primărie nu s’a vâzut asemenea putină, nici nu se ştie unde se află. Ast-fel d. Fridman a râmas păgubaş ; putina cu sardele a dispărut. Cine insă va fi ştiind de urma ei, numai d. C. Nebuneli poate spune. (Poşta). Ieri au vizitat Exposiţiunea cooperatorilor 281 persoane. * Betrănii spun că anul acesta vom avea loamuă lungă. Semnele ar ri : darea din nou a mugurilor la pomii roditori şi la viţă. Mai ales tuuetul de zilele trecute ar li cel mai prevestitor semn că lunga va fi toamna. O fată a d lui P. Nicolae, carciumar diu strada Polonă, a părăsit casa părintească, ademenilă, crede bietul tată, do un cismar diu Dealul Spirei. * Cursurile (acuităţii de drept din Bucureşti vor incepe luni 3 Octomvrie. * „Gaz. de Rou manie" alia că persoanele care au sosit aci cu trenu-fulger duminică dimineaţa, la întoarcerea lor din Constan-tinopole vor lua parte la o petrecere organizată in onoarea lor la Curtea-de-argeş.— Se ştie că intre aceste persoane se află mai mulţi redactori şi corespondenţi de ziare streine din cele mai însemnate. * „Monitorul" de azi publică expunerea si-tuaţiunei judeţului Iaşi, făcută de către co mitetul permanent, cu ocasiunea deschide-rei sesiunei ordinare a consiliului general, la 15 Oetombre 1882. Inaugurarea castelului Regal dela Sinaia Duminică, 25 Septembre curent, a avut loc inaugurarea Castelului Regal de la Sinaia. La orele 9 dimineaţa, MM, LL. Regele şi Regina, inconjuraţi de Casele Lor, au a-sist.at la Sănta liturgie ce s’a oficiat de către P. S. S. Vicarul mitropoliei Capitalei, faţă fiind I. P. S. S. Mitropolitul Primat precum şi mai multe notabilităţi şi toţi o-liţerii garnisoanei. La orele 11 ]/2, o companie cu drapel din batalionul 4 de vânători şi musica se duse la Castei, ca gardă de onoare, şi ocupă posturile destinate. La orele 12 ’/2, avu loc, in curtea de onoare a Castelului, frumos împodobită cu ghirlande de flori şi verdeaţă, sfinţirea apei, ce s’a oficiat de către I. P. S. S. Mitropolitul Primat, asistat de Vicarul sâu înconjurat de clerul şi monachii monastirei Sinaia, in asistenţa Majestăţilor Lor, a domnilor miniştrii, preşedinţi ai Senatului, Camerei şi înaltelor curţi de casaţie şi cornp-turi, principe Gr. M. Sturdza, V. Alexandri, efori ai spitalelor civile, generalii comandanţi ai corpului II de armată şi ai diviziei 4 de infanterie, prefect al Capitalei pretect al judeţului Prahova, preşedin te ,al consiliului judeţului Prahova, primar al comunei Sinaia, ofiţeri ai garnisoaneŢşia unui numeros public. In momentul când I. P. S. S. Mitropolitul Primat a inceput rugăciunea şi a rostit: „Sânt eşti Dumnezeul nostru," trupa s’a descoperit şi musica a intonat ruga. Atunci trei salve date de pe dealul din faţa locuinţei Regale de către o companie a batalionului de vânători, anunţau începerea serviciului divin, in tot timpul căruia corul mitropolitan cânta. După sănţirea apei, a urmat un Te-Deum şi, pe când trupa presinta armele, musica cântă imnul naţional ; iar pe turnul cel mare al Castelului se ridica drapelul naţional, care fu asemenea salutat prin intreite salve, date tot de pe dealul din faţa locuinţei Regale. După aceasta, generalul Creţeanu, şeful Casei militare, in auzul tuturor, dete citire următorului document, ce are a se păstra in amintirea intrărei Regelui şi Reginei in această locuinţă : Eu. Carol I, Donm si Rege cu Elisa-beta Regina după o silinţă neobosită de doui ani, in luptă cu un tirtm nestatornic, străbătut de isvoare, isbutit-am a pune, la poalele Bucegiului, temelia acestei clădiri, in anul măntuirei 1875, iar al Domnirei Noastre al IX-lea. Zidirea s'a oprit pe timpul războiului pentru neatârnarea României. Intrat am in această casă a Noastră in anul măntuirei 1883, iar al Domnirei Noastre al X VII lea ; datu i-am nume : „CASTELUL PE LEŞULUI" Apoi, documentul, frumos scris pe pergament de insăşi mâna Reginei, a fost subscris de MM. LL. Regele şi Regina, de 1. P. S. S. Mitropolitul primat şi de toţi fruntaşii ţârei, ce erau faţă la această serbare, cari pe (?!?) mâsură ce sub scricau, primeau din mâna Regelui medalia comemorativă a inaugurârei Castelului. După aceasta, Majestăţile Lor, însoţite do I. P. S. S. Mitropolitul Primat, trecură pe d’inaintea garJei de onoare, pe care înalt prea Sânţia Sa o stropi cu apă sântă. In acest moment musica cânta imnul naţional iar trupa primea pe Suverani cu urale călduroase. Iu urmă Majestăţile Lor ajung la poarla cea mare a intrărei de onoare pe al cărei frontispiciu era scris in flori cuvântul Suire. Domnii Martin Stoelir, scluptonil Curţii şi diligentul acestei eonstiucţiimi Regale, a presintat pe o perină do catilea cheia cea TIMPUL mare do la intrarea solemna in Castelul Pe-leşului, iu mijlocul acTamaţiunilor celor mai frenetice ale intregei asistenţe, Însoţite de imnul naţional. Majestăţile Lor, urcându-Se pe scara cea mare, Îşi continui mersul in procesiunea cu toati asistenţa : iar I. 1‘. S. S. Mitropolitul Primat, străbătând silile, coridoarele şi toate camerile, le stropiau cu sânta aiasmi, dupi cerinţele religiuuei. La orele 1 o cina mireaţi fu servita in sala cea mare de mâncare a Castelului, la care au luat parte 50 de invitaţi. Iu cursul prinzului, când s a servit vinul de Cotnari, Dealul-Mare si Drigişani, oferit Majestaţilor Lor de Societatea Coope-perativi, Regele, ridicând paharul, a rostit câteva cuvinte. Au mai vorbit dd. D. Gr. Gliica, 13. Alexandri, C. A. Rosetti, I. P. S. S. Mitropolitul şi general Cernat. După aceasta, Majestâţile Lor părăsesc sala de mâncare urmate de toţi invitaţii ; merg in salonul cel mare al Castelului, unde, in tot timpul, Regele şi Regina, cu obicinuita afabilitate ce ’I caracterisâ, au bine-voit a convorbi cu fie-care in parte mulţumindu-le pentru călduroasele urări ce necontenit Li se aduce. Invitaţii au visitat castelul şi la fie-care moment exprimau admiraţiunea lor pentru acest locaş, unde a presidat atata gust şi in care, la veri-ce pas, se intalneşte o o-perâ de arta, ceea ce face ca Castelul, in intregul seu, sa fie o incăntătoare reşedinţa. Cu toate ca timpul era ploios, totuşi o numeroasă populaţiune venise diu Bucureşti şi din satele vecine spre a lua parte la această sărbătoare, ceea ce contribuia să facă solemnitatea mai măreaţă, salutând cu dragoste de repeţite ori intrarea Augustei Perechi in casa Lor. La orele 5, oaspeţii fură invitaţi a lua ceaiul, după care urănd zile luugi şi fericite Auguştilor Proprietari, in casa cărora au petrecut o zi atăt de incăntătoare, işi luară zioa bună spre a se intoarce in capitală. Pană in momentul cănd Regele şi Regina S’au retras in apartamentele Lor, veselia cea mai mare a domrit, şi cu drept cuvânt ; fiind că acolo unde in anul 1875 era pusiiul zi sălbaticul, numai prin voinţa in anul 1883 se iuaugură un măreţ Castel şi se implăntă civilisaţiunea. In aceaşi zi, după sfărşirea ceremoniei sosind la Sinaia, cu expresul Orientului, un numer de persoane distinse ai Europei, intre cari publicişti şi ingineri, MM. LL Regele şi Regim au bine voit a ii admite in a Lor presenţă şi apoi au fost invitaţi a visita Castelul. Cine a exploatat pădurea Mo-runglayu a Eforiei spitalelor? In număru nostru de la 23 Septemvrie am făcut onor. Eforii a spitalelor civile oare care Întrebări privitoare la exploatarea celor 7200 arbori in pădurea Morun-glavu din jud. Romanaţi. Fiind-câ pană astâzi n’am priimit nici un răspuns de la domnii Efori, şi nici d-nu ministru de interne nu ne-a cerut nume de persoane care le-ar fi putut pune in curent de cele ce s’a petrecut in acea pădure, dam publicităţii următoarea scrisoare a d lui Gavril C. Ţărţăleanu, care ne spune că la inceput acei 7200 arbori s’au^ esploatat de domnia sa in tovărăşie cu d. Pizone (silvicutoru Eforiei). Peste câte-va zile vom reveni şi vom comenta actele care, după noi, confirmă denunţarea d-lui Ţerţeleanu. lata scrisoarea in cestiune: După fabricarea acestor înscrisuri de to- I Individu Scarlat Marin s’a ^ constatat că vâraşie, am pus garanţie la Eforie, pe nu- o fără nici un Epatam ca com.s ţ • T,r 9 Arm u; =1 «m nla-I de obiecte in prejudiciu d-lor f anaeie ueor gescu şi Andrei Pietro, după cum se cou- mele lui Marin Preda, 2,400 lei şi am plă tit căştii anului intăi, iar 2,400 lei tot prin Marin Preda, total face 4800 lei ; partea mea am depus lei lei noi 2400, adica : 2000 lei noi in numerar şi 400 lei le-am complectat cu 4 bonuri scrisuri fonciare urbane de căte una suta lei unu, cu No. 13,587,-18,613-18,614 şi 18,621, ce le-am cumpărat in ziua de 21 Decemvrie a-nn 1879 de la casa de schimb din Bucureşti N. Iosef-Fermo. Iar d. Pizone au dat partea sa pe jumătate, iar 2,400 lei noi, din care 400 lei au pus iu numerar, şi 2000 lei noi le-au depus in bonuri. Ast-fel am complectat ameudoi tovărăşie garanţia şi plata arborilor pe un an cel dintâi 2,400 adică căte un leu arboru. In chipu acesta am urmat tovărăşia pe din doue cu d. Pizone de la 27 Decemvrie 1879 pănă la 2 Iunie 1880, cănd prin intrigile socru-meu, anume.Anton BIu-meu, cu d. Pizone m’au gonit din tovărăşia păduri, şi in locu meu d. Pizone au pus pe socru-meu A. Blumen, guardus foret-tier al Eforii in pădurea Morunglavu, fără ca să’mi mai dea un ban, nici din garan-ie nici din folosul vînzări pădurii. Pe cat am mers in esploatare de tovărăşia ce a durat numai de la 27 Decemvrie 1879 şi pană la 2 Iunie 1880, adică cinci luni de zile numai şi care bani i se cuvenea să primească d. Pizone, adică capitalu ce ’l depusese de lei noi 2400, dănsu n. au Înşelat ca au cerut toţi bani ce au eşit din vinzare, in loc să primesc şi eu capitalul ce ’l dupusesem. I-am trimes bani la Bucureşti pe când mergeam bine cu tovărăşie păduri : in luna lui Fevruarie anu 1880, i-am trimes eu 1600 lei noi prin doctor Buholţer, ca să nu se dovedească tovărăşia, avend vorbă aşa de când am luat pădurea, in ori-ce afaceri ar esista intre noi. Am mai dat d-lui Piszone la Moruneşti in conacu Eforii 900 lei noi la 29 Fevruarie 1880 după cum să constata sigur in condica de tovărăşie a vinzării pădurii pe anul intăi. Ca să vă asiguraţi că v6 spui un adevăr, v6 inaintez pe lângă această serisoaie borderou, pentru cumperătoarea acelor 4 bonuri, a câte una sută lei unu, şi condica de tovărăşie pentru exploatarea a 7200 arbori din Morunglav, din care veţi vedea scris pe pagina din urmă a condici cu mana d-lui Piszone in termeni aceştia : „această condică are 300 pagine" şi iscălit de desupt dr. Buholţer , iar tot pe acea faţă de desupt este scris tot de d. Pizone : „am primit (900) nouâ sute franci la 29 Fevruarie," şi acilea in faţa acelei file unde a primit 900 lei a iscălit d. Pizone pe d-ru Buholţer fără ca să fie d-ru Buholţer de faţa. Iar pe numitu Marin Preda, d. Pizone l’a numit brigadier peste pădurari in pădurea Morunglavu, fiind-ca l’a avut slugă crodincioasâ cu exploatarea copacilor şi a ţinut lucrurile secret, şi despre acest Marin Preda, brigadieru Eforii, o se arat destule probe de hoţii ce face la pădurile Eforiei Spitalelor civile in unire cu d. Pizone. Primiţi vă rog consideraţia mea. (Semnat) Gabriel C. Ţerţeleanu. la stata prin complectarea actelor relative acest furt, dresat de d. comicar al secţii 4, Varlam. Ambi aceşti delicuenţi, impreu-nâ cu actele, s’au trimes parchetului cu adresele No. 27,815 şi 28,974. Cel-l’alt; individ, Stânga Ioniţă Florea, s’a constatat că este dezertor din compania uvrierilor de artilerie ; s’a înaintat d-lui comandant al garnizonii cu adresa No. 17,814. (Romumtl). Se ne apropiem de Austro-Gcrmania. Acesta era tesa ce susţinea atunci d. Maio- rescu. . îşi aduce ori cine aminte câtă supărare va d. Maiorescu se ’l lăsăm se mârg provocă acest articol prin rondurile gnver- | inte, simplu numai fiind că a apuca D6că luam ipotesa că guvernul a o direcţie greşită şi suntem convin ţera va fi aruncată în prăpastie, namentjalilor şi cum d. Maiorescu fu criticat ] dată în spre acea direcţie? de partitul de la putere. Timpul a trecut ensă şi opiniunea eminentului scriitor ’şl făcu drum în judecata protivnicilor săi, aşa că o evoluţiune în-tregă şi complectă se iâcu în ideile lor. Ceia ce găsiafi ren atunci, guvernamen-1 fi dat un aşa sfat, de nu l’am vedet talii găsesc bun astă-fii, şi încă atât de bum jn scrisorea sa. Nu faptul simplu că politica estet i Ori cât de scumpă ar fi d-lui Ma: d acea direcţie si ori cât de mândru ■ ge’os ar fi d-sa pentru ca a isbuti: imprima guvernului ţârei sele, n- , I îndrâsnit nici uă dată se credem c& Ştiri din Străinătate Spania. — O depeşă din Madrid adresată către „Standard" schiţează darea de seamă, presentată de ministrul de externe, marchizul Vega de Armijo, consiliului de miniştri asupra călătoriei regelui. Ministrul a constatat, că cabinetele din Viena şi Berlin sunt gata a recunoaşte dreptul Spaniei la un vot in concertul european şi la conferenţe, cănd s’ar desbate cestiuni, ce ar privi interesele ei in mediterana şi in Africa şi de a concede Spaniei un vot la hotărirea asupra Canaluiui de Suez. In privinţa cestiunii interioare din Spania „Temps" anunţă că directoratul stângei dinastice a decis să continue campania contra cabinetului şi să ceară reorganisa-rea partidei liberale. Se crede, că criza va isbucni indată după terminarea>egocierilor la Paris şi d. Sagasta va compune un nou cabinet omogen şi compact. Foile guvernamentale din Madrid declară că incidentul franco-spaniol nu e deplin aplanat ; se crede insă că limbajul acestor foi aro de scop numai amânarea crizei ministeriale. Organul lui Castelar „Dia" şi alte foi republicane declară, că Spania a primit o satisfacţiune suficienta. fixat de guvern trebue se închidă g -J posiţiei, ci numai începutul acţiune! it toreza pe toţi la tăcere şi la comuni * lucrare. Deosebirea este mare, este imensă a- I nu s’ar fi căfiut se scape din vedere« Mi Franţa. — „Figaro" spune, că Franţa, neputâudu-se inţelege cu China, s a invoit cu „steagurile negre", plătindu-le solda cerută şi dăndu-le in posesiune teritoriul dintre Sao-Kâi şi Hong Hoa. înţelegerea s’a făcut prin mijlocirea mandarinilor an-namiţi. Se vorbeşte, că francejii inainteazâ deja şi vor intra in Sontai, de unde s’a retras „steagurile negre." Colonelul Badens ar fi bătut la Bacniamh trupele regulate chineza, cărora li s’a tăiat retragerea de câtră canoniere. Foile franceze tot se mai ocupă cu retragerea silită a generalului Thibaudin. Republique Franşaise" zice intre altele, că generalul a refuzat de atâtea ori de a se retrage dela guvern, pentru că asculta de ordinul ce’i dedea stânga extremă. El era agentul lui Wilson şi Clemenceau. Thibaudin nu mai putea sta in minister, fără să compromită ţara in faţa streinătăţii, care ar rupe ori ce relaţiuni cu un popor, al cărui ministru de resboiu incurajeaza pe anarhişti şi pe ştrengarii de pe stradă cari insultă pe un oaspe al ţârii. La 26 Sept. s’a întâmplat o explozie in primăria din Lyon, causănd mari stricăciuni, dar fără să atingă pe cineva. A explodat un cartuş plin cu gloanţe şi bucăţi de fier. Autorii nu s’au descoperit. că ei chiar esecuta din punct în punct părerea adversarului lor de la 1881. Mărturisim că uşurinţa cu care d. Maiorescu isbuti, în timpul relativ forte scurt de la 1881 până acum, a converti la ideile sele un partit politic întreg ce ’i era altădată atât de ostil în tote privinţele, face multă onore argumentaţiunei întrebuinţată I proluixcl cugetător ca d. Maiorescu. de învăţatul bărbat. j)0 altmintrelea ceia ce susţineai» Fiind ensă că succesul, şi încă un suc- atât de adevărat în kcât se impune 1/ • ces atât de strălucit, încuragiazâ, d. Maio- sjne ori cărui om cu capul ceva m rescu încărca astă-fii a indica şi celor-alte I organisat. partite din ţâră o linie de conduită în cât Adevărul s’a impus şi d-lul Mad privesce afacerile esteriore, pe care ele nu cu totă silinţa ce ’şi a dat de a T c» o urmâză penă acum. Şi iată dovada :j Prin o scrisore adresată Romănieîlibere D-sa, pentru susţinerea tesel sele'-j şi publicată de acest fiiar în numărul de la esemplu din trecutul nostru imediat 25 ale curentei, d. Maiorescu se silesce a In primâ-vara anului 1877, când demonstra că noi toţi, câţi păstrăm o posi- română era înaintea Plevnei, ce s’a ţie independentă faţă cu guvernul, în faţa de un român care ar fi dat ajute faptului împlinit al apropiere! nostre de I cilor ? Austro-Germania, ar trebui se suspendăm 1 s’ar fi fiis, şi cu drept cuvent, orl-ce discuţie, să ne supunem acestui fapt I un trădător acel român, răspundem a împlinit şi să ne reservăm dreptul, pe care | Der pentru ce ? cu obicinuita sa bunătate ni-1 recunosee d Maiorescu, de a cere sâmă guvernului mai târziu, la timpul oportun, adică dupe ce ac ţiunea va fi terminată. Noi, întru cât ne privesce, n’am aprobat opiniunile d-lul Maiorescu cuprinse în articolul seu din Deutsche Revue, şi suntem I identice din doue premise deosebii» adânc mâhniţi că nu putem împărtăşi nici I bue s6 stabilescâ şi uă identitate ]| astă-lor timbre poştale. toate ţările din lume armară IDgliei. In ÎB49, apărură in Franţa .timbre, cu efigia Republicei. Tur-_totthiuna, a fost cea din urmă in Varo s’a supus la această inovaţiu-is emisiune nu datează decăt de* jea că ţifrele au elocinţa lor; de a-îpunern pe acestea la meditaţiuni-Jnistrâ : Joi La Monnaie din Paris, unde se liiază timbrele poştale franceze, emite I'pe an, la epocă hotărătă, 12,000,000 iite 150 timbre, adică in ţifre ro-,1,800,000,000 timbre do diferite fDl;ă trebue să se Iacă parte şi frau-i au fost şi sunt falsificatori de timiş tale. zetaTribunalelor Procesu Radu-Leeca trei Leculeşti, condamnaţi pentru a-al comis asupra d-lui C. Radu din j , nu se mulţumesc că tribunalu le a * i o simplă amendă şi au tăcut apel re. Nu cum-va vor să fie dânşi achi-d. C. Radu osăndit ?! O PAGINA din igrafia d-Ior d-ri C Davila si B. Constantinescu (Urmt re) III m inceput şi anul acesta, ca şi cei Taţi însori, lecţiunile, eund la a doua ducere iea acolo in ziua de 15 corent, sunt in-inat de o scrisoare din partea d-lui di-d» studiu. Iată coprinsul : DojnnuZ meu, bit însărcinat din partea d-lui Epitrop gat al onorab. minister de a vâ face dbscut, că penă la disposiţiuni ulterioare ^ înteţi îngăduit de a face leeţiuni in A 1 „Elena Doamna". Timiţi etc. B. Coustantinescu. Aştept un moment şi me duc să intăl £ pe d. director, care terminase prima Sune : el intreb: „Ce disposiţiune este \ ? îmi respunde : Aşa ’mi a ordonat şi am făcut." Dupe câte-va vorbe incă, %ni depărtat şi am aşteptat „disposiţiunile doare." ziua de 19 corent primesc de la d. iitrop delegat următoarea adresă : Domuule profesor, al \ şi al 11 ca nu m’a inspectat la pre • darea locţiunilor nici o dată - (şi cu drept cu\6nţ : profesorul de istoria odesiastică habar nare de ştiinţele naturale). In al VII şi al VIU că am abusat de increderea d-sale şi a ddui epitrop delegat. Ei ! pâuâ aci domnule epitrop şi domnule director... Eu am abusat de increderea d vaastră ? Nu. domnilor, d-voastră aţi a-bnsat de răbdarea mea, aţi abusat, căci trebuia s6 ve fac de mult să vâ cunoască lumea, cat preţuiţi in ceia ce priveşte instrucţiunea, lăsând la o parte pe celo-1-s lte. In adevăr, cu ce titluri m'ar (1 inspectat d-nu doctor iu medicină, care de mai multe zecenii numai medicină nu mai face şi numai timp de a se ocupa de carte nu mai are ? — Poate că la chimie ? Apoi profesorul de chimie al Asilului este d-sa, care a fost suplinit prin d. Saligny, care a fost suplinit prin d. Minovici, care a fost suplinit prin d. Istrate, care in fine in ultimul an numai a fost suplinit priu subsemnatul, care va fi suplinit nu ştiu prin cine şi asupra căruia cade respundorea că elevele la esamenul de maturitate nu ştiu chimie I .. . (D. director de studiu, in precipitarea*^ zelul seu de a face operă bună uită această din uumă împrejurare). Cu ce titluri m’ar fi inspectat d. doctor iu teologie şi alte multe pe mine, profesor de istoria naturală, despre care onorab. Eforie a spitalelor zice : S’a distins intr’un mod deosebit nu numai prin esactitatea şi îndeplinirea datoriilor sale, ci şi prin resultatele ce a obţinut de la eleve etc.„ Venerabilul profesor de chimie de la Universitate, d nul A. Marin, zice:" ’şi a in-deglinit datoriile cu Jzel şi activitate in timp de 5 ani ca preparator de chimie.“ Domnul Petrescu, profesor de matematice la Universitate, in calitate de delegat al Ministrului pentru esamenele anuale la Asii face in raportul seu către onorab. Mini;tiu, menţiuue specială despre metodul întrebuinţat de mine. Domnul Gr. Ştefănescu, profesorul de geologie la Universitate şi directorul Museu-lui de Istorie naturală, ’mi arată mulţumirile sale pentru inteligentul concurs ce ’i am dat in timpul căt am stat la acel mu-seu ca ajutor-natuialist. Domnul dr. Brănză, profesorul de bofa-tanică de la Universitate, care in calitatea sa de delegat al Ministrului la esamenele anuale, ’mi a tăcut elogiuri verbale chiar in clasă înaintea elevelor şi in presenţa d-lui B, Constantinescu. Domnul Th. Ştefănescu, profesor şi director al şcoalei de comerţ, care in raportul său către onor. Ministru de finele anului şcolar, face menţiune specială de zelul şi activitatea mea. In fine d. B. Boerescu prin raportul seu de delegat al onor. Minister la şcoala de comerţ, confirmă cu prisos tot ceia ce d-nii de mai sus zic. Dar termin pentru că ’mi e teamă că am trecut peste marginile modestiei ; era insă să o fac, şi de aceia rog să mi se Cu mare părere de rău sunt silit a suine.... că pe basa raportului directorului studiu...sunteţi dispensat de cursurile de ioţele... rimiţi etc. Epitrop delegat, Davila. Joi mă anunţa Cu alte cuvinte : Joi mă anunţa că nu i sunt îngăduit a face [decţiuni, V ineri face raportul către minister, Sâmbătă at judecat şi condamnat prin adresa mi-Ijsterului No. 12,343 către Epitropul de-•gat şi Luni esecutat (pentru că Dumini-. fl nu se putea). Iată in adevăr o procedu-\ demnă de toată lauda ! Popoarele cele , iai barbare din lumea aceasta vor fi geloase ii densa !.. i împins mai mult de curiositate, caut la kinister şi iau cunoscinţâ^de tacel taimos ti.port al directorului de studiu : iată’i coli.insul şe scurt (ca să nu obosesc pe ci, altor). ! In piimul paragraf, domnul director de tndiu arată d-lui Epitrop delegat (care se I ‘Vede că penă acum nu ştia) caro sunt da-loriile profesorului: — (frumos de tot 1) , j.'u al 11 cum trebue să se predea ştiinţele j i— (minunat 1). In al LII ca elevele de doi «juni nu respund la sciinţele fifico-naturale nai nimic şi că profesorul respectiv dă note ”15be.—(ba bine că nu, să dea note bune ele i relor slabe ; atât mai trebuia !) In al IV ace reflexiuni asupra efectului psiehologic ! produs in eleve, când primesc note rele ! — (note meritate şi date in conştiinţa). In necesar ort'’. . Cu ce titluri m’ai fi inspectat, domnule dr. in teologie, d-ta, care prin intrigi treci de la catedra de istoria bisericească |(pen-tru care ai concurat) de la Seminar la cea de Istorie de la Liceu, facănd ast-fel să se calce legea Instrucţiunii, sfărămănd ast-fel cariera mai multer tineri distinşi şi devotaţi acestei ştinţe, avănd aşt-fel a omori spiritul mai multor generaţiuni de nesfârşitul d-tale „cum sic elevi cu Dar să continuăm cu cele-l’alte paragrafe ale monstruosului raport : in aceste părţi ale lui se îndrugă cum d-sa a constatat că eu nu’mi am Îndeplinit datoriile şi este de părere să se ia măsuri riguroa-in contra mea. Aceste măsuri, după cum s a văzut mai sus, ău fost luate imediat căci eu am fost destituit. Ca să nu iau una câte una toate acusă-ile ce ’mi aduce prin raportul său, acusări de cea mai patentă calomnie, pentru care voiu avea onoarea săi trag înaintea Itihu naiului, unde teama ’mi este că se vor dw multă alto lucruri, dacă va fi trebu-nu ’i va fi destul atăt A le pune să găsească singure oasele corespondente a mai multor schelete de vertebrate insemnează pentru domnia-sa a nu le arăta nimic de zoologie. A aduce in clase balanţe, barometru, termometre, diferite instrumente optice, (microscop, ochian, camera obscură, discul lui Newton, sticle de culori complimentare) ect, a manipula cu telegraful, cu bobina etc. ect., este a li se arăta un singur aparat. A manipula roco şi minerale, a aduco fosile, a da elevelor atlase do paleontologie şi altele, esto pentru d-sa a nu pune măna pe nici un obiect de istorie naturală. A culege plante, a arăta cum so conservă, a face colecţiuni de ierburi de prin prejur este pentru d. director de studiu a nu face nimic. De bună credinţă ai fost, domnule teolog, când ai făcut acel raport ? Mărturiseşte cel puţin o dată. Ţi s’a fost ordonat sau din propria d-tale iniţiativă ? Apoi in ambele caşuri, aşa te invaţă teologia, aşa te invaţă Sf. noastră religie ? Să spulberi prin câteva trăsuri de condeiu un trecut întreg al unui om care cu inima şi cu sufletul a lucrat in timp de 14 ani pentru mărirea acestui institut, pe care d-ta, batjocorindu-1, '1 vei duce la neant 1 Se presupunem chiar că, îmbătat de gloria mea, faceam oar -care greşeli. Nu era de datoria d-tale, nu era de datoria unui creştin, dacă d-ta eşti creşriu, să ’mi tragi atenţiunea şi in cas de a arăta eu vr’o iucăpăţănare să mă consiliezi să mă retrag, ci ne mai fiind agreat iu atmo-ftra Asi lului ? Nimic din toate acestea; ci d-ta şi eu d-nu epitrop delegat vă jucaţi d’a ascunsele. Unul zice că din ordinul celui-l-alt nu mai sunt ingăduit a tace leeţiuni iu Asii şi pe de altă parte face un raport fulgerător ; cel-l-a't zice că cu regret ’mi spune la cuuosciuţă că sunt dispensat de a mai face lecţiuui in Asii, in virtutea raportului d-iui director de studii şi pe de altă parte ordonă să se facă acest raport. Acum care să fie causa cauiarum ? Acestea sunt doue : pentru d. Constantinescu ocasia de a ce scăpa de mine , pentru că nu eram linguşitor şi pentru că trecutul meu era un control pentru presintele d-sale... Un esempln : este obiceiu ca şi elevele diu clasa VI. precum si toate cele-1 alte, să dea un esamen la Paşte, cănd să presupune că această clasă a terminat materiile anului rămăind că esamenul de măturitate să ’l dea in Maiu. Anul acesta a poruncit d. director să nu se ţie esamen in clasa VI ; eu insă ne ţinănd seamă de această arbitraritate, am ţinut esrmeu, deci nră. Pentru dl Epitrop delegat dorinţa de se scăpa de mine pentru că nu conveneam capriciilor d-sale. Un esemplu intre mii altele : ianinte de a incepe esamenele de maturitate in anul acesta m’a chemat a-parte şi, după uu discurs iu care numai că n’a vărsat fiere intr’un mod fisic, ’mi-a zis că in interesu institutului esteLe puu note mari şi elevelor rele, (căci negreşit nu pleda casua celor bune). Eu ’mi-am căutat de treabă ,şi resulta tul a fost că vr o trei eleve n’au luat diploma Ce se cerea deci se mfi menţin in postul meu? Să ader la aberaţiuuile pedagogice e d-lui director de studii, şi să dau note mari elevelor leneşe. Pronunţe se opiniunea publică şi condamne nu dacă am făcut rău nesupunăndu-me la aceste-doue condiţiuni. (Va urma) ' Preţul intrărei pentru membrii 1 leu nou. —Pentru o persoana introdusă 2 lei noi. Garderoba 1 leu pentru fie-carc j ersoană.— Pentru familie 2 lei noi. — O lojă pentru introduşi 12 lei, pentru membrii 8 lei. Biletele se găsesc de vânzare la d-nu Ioan W'eiss Palatul „Dacia-Romania" şi la membrii Comitetului. Numărul biletelor pentru persoanele introduse este restrăns. La Casă se va vinde bilete pentru străini numai atunci cănd vor ^fi introduşi de un membru sau vor presenţa o recomanda-ţiune înscrisă. Domnii membrii sunt rugaţi a purta la această Serată insignele Societăţei. Începutul prcducţiunei la 8 ’/2 ore seara precis. Culca Victoriei, B. Nicvilescn, Pasa-giul Roman. — Dcpositul general la tipografia-editoaro N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. Prescurtare din Istoria Românilor, lucrată pentru elevii şcoalei or primare de ambe-sexe de B. B. Secăreanu, institutor public in capitală. Cartea este aprobată de ministerul instrucţiunii publice ; e ilustrata cu 17 figuri. —Preţul unui exemplar 80 b Comitetul. VARIETĂŢI Etimologia cuvântului şarlatan, j Era o vreme, când medicii şedeau locului pe la casele lor, şi pacienţii nu li se spo-riau cu sutele pe zi, ca in timpul de azi. Deci uşor se înţelege, că n’aveau lipsă de trăsură ca bună oară acum.Pe atunci se a-retâ in Paris un geniu de medic, care se pricepea la încasarea banilor, dar nu prea la curarea bolnavilor. Şi era numele’lui Latan. Omul acesta âşi procură un căruţ cu un cal, şi aşa umbla pe stradele cetăţii cu tot soiul de medicamente de la un pacient la altul. ^ Latan a fost primul medic, care umbla cu trăsura ; aceasta ’1 făcu renumit. Oamenii cănd fi vedeau pe strade strigau de departe : >Voila le char de Latan.“ (eatâ carul lui Latan); de aci apoi cuvântul prescurtat „Charlatan (şarlatan) ; asta era titula unui medic cu trăsură : pe atunci ; — acum s’a cam schimbat incâtva înţelesul. MEDIO ŞI CHIRURG Boalelo de gât, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondai- in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m Strada Decebal N. 20 (indosul Bărâţiei.) oi bi- copen inţâ şi dacă ne, ca să nu inşir toate aceste, mi vom mulţumi a zice că pentru domnia-sa, a face mai multe escursiuni botanice cu elevele prin parcul Asilului şi a intra mai tot-d’a una cu braţele pline de plante in clase semnifică a arăta elevelor o singură floare ; (pentru ceasta şi pentru tot ce se atinge de preda rea lecţiunilor mele să se întrebe elevele bune şi domnişoarele asistente.) COSTUME NAŢIONALE :>entru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcească, se vinde cu preţuri foarte moderate e d. Ilie lliopol, in gangul din faţă al Teatrului Bossel. DA k'IDDIIl’ ehirurg-dentist. . M rXlDnirVmădueşte dinţii 1. P. Licherdopol Societatea filarmonică .,LYRA“ Sâmbătă la 1 (13 Octomvrie) 1883 va avoa loc in Sala Bossel a 20-a Serată mu* sicalăşi dansantă. P R O G E A M A : Partea /. I. Ouvertura de’Keler Bela, II. Variaţiuni in „la Major" de Ch. de Be-riot, esecutate de d-nu Woinberger. III. Ro manţă română, căutat de d-1. IV. Cântece de leagăn, de C. Franke. V. Romanţă română, căutată de d-I. **„, VI. Pentru pa trie. Marş din opereta „Studentul cerşetor" (nou), de C. Milloker. Paiiea ÎL—Dans. Piesele Orchestrale sunt esecutate de către membrii Societăţei (Diletanţi). Intre acte rnusica gardei naţionale, va osecuta cele mai plăcute piese. Ultime Ştiri Ni şe spuue că reservele din anii 1875 şi 1876 se vor concentra. Ordine s’ar fi dat chiar in această privinţă, Azi se vorbea că renianiarea ministerială este definitiv hotărâtă. AstfeLse zice că vor intra in minister domnii : Maiorescu la instrucţie publieă, B. Boerscu la externe şi N. Voinov la justiţie. D. Brătianu ar avea de găud să se re tragă dela Resboiu, remănSnd ministru fără portofoliu. D. D. Sturza va trece la finanţe, uud a dat probe că se pricepe—cum a fost ces-tiunea scăderii rublelor. D. I. Cămpineanu, G. Chiţu si generai Dabija vor păstra portofoliurile lor. D. G. Lecca, actualul ministru de finanţe nu tace parte din nici o combinaţie. Drept consolare se zice că va fi ales vicepreşedinte al Camerei in locul dlui Voinov. La 1 Octombrie, se va ţine concurs la Bucureşti pentru cătedra de literatură laţi uă şi de istoria literaturei latine la Universitatea diu Iaşi. Reamintim eă azi, la orele 2 d. a. in locul Exposiţiuni va fi concurs de scrimă intre d. Velescu şi Michel, profesor de scrimă la Jockey club. Aflăm că dl. major Rudeanu afosttrans {. rat din comanda batalonului I de vânători intr’un regiment de liniă, şijcă'din a-ceastâ causă numitul Domn şi-ar fi dat de-misiunea din armată. Este această o lovire dată generalului An geloscu, cumnat al d-lui Rudeanu, şi şef al corpului de armată din care acesta făcea parte, sau este o satisfacţie dată aceluiaş superai pe cumnatul s6u ? Or cum ar fi, este do regretat ca militari cari au servit timp indelungat ţerii să fie nevoiţi a-şi sdrobi cariera, prin măsuri arbitrar ale guvernului. Tă. . bol . navi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşează dinţi, fără durere, dup6 cele mai bune sisteme ; fabricează şi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiămat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Vodă No. 9 alături cu grădina Union-Suisse’ NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Dr. A. WEINBERC OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 CĂILE FERATE ROMÂNE La ia La La La La PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cn incepere_de la 20 Maiu 1883. ploeşti, Bnzeu, R-Sărat, Focşani, Măraşeşt. Bacău, Roman, laţi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 45 minute seara. Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzeu, R-Săraj, Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. Ploefti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. Ploeşti, Sinaia Predeal (tren accelerat) şi de la Ploeşti cn trennl mixt la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 30 m. d. m. Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trennl fulger) 9 ore diin. (trennl accelerat) 4 ore 30 m. (trei de persoane.) Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) 6_ore 10 min. d, a. (tren mixt.) SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăşeşti R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzeu; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) 11 ore 15 min noapte. De la predea], Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 80 min. ameazi. De la Verciorora, T.-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 bre 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trennl accelerat 11 ore 2O min i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Oiurgiu : 3 ore d. a. (trennl fulger) i0 eao dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trennl mixt), CURSUL BUCURESCI. CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe siua de 29 septembre 1883. uurnp. Vena 5olo Renta Amortieikilă. . . . 94 V8 943/, 5"j0 Renta Româna Perpetuă , 92*i2 93- 6°jo Obligaţiuni de stat. . . . 99i/g 100- 6010 Oblig. Căilor f. Rom. regale 102 O, 103ilj 5o/o > Municipale .... 83 U2 84- 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 232- 236 --- 5o!o Scrisori funciare rurale. , . Silfi 913I4 7oio •> Scrisuri Rurale.. . L02i/r> IO31/4 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 878,, 88'fi 6o[0 > > > 98i/3 99--- 7o[0 > > > 102-fi 103- Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33--- 34 Acţii Băncei Naţionele Române 2501. 1355 1360 , > Soc. cred. meb. rom. 250 1. 204--- 206- , , , Rom. de construcţii 5001. •191- 502--- , > > de Asig. Dacia-Uoni. 30U 1. 422 --- 426- > , > > , Naţionale 200 1. 743- 252- A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Droc-Barciailll, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vCnzare la librăriile : fraţii Ioa- niţin, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Bancnote fr&ncese Diverse Anr contra argint. . . > , Bilete de Banqne Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane. 1 Hi 1 * • 2101/j 1 23 99 Ţ 2. 2.— 2.12 1.25 100 ’/„ TIMPUL BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI 2r, SIT'O’^TITJILTZE.A- STT:M:.A.:R,.A_ 17hevfemb. 1883 24 septemb. 1883 sept . 1882 A c t i 2229420c 23455060 883771? 8890070 22749533 6571562 812100 231091 137406 34967556 128946300 12000000 288933 83983420 813193 304020 31556734 128946300 Portofoliu r (Moneda metalica şi ling. asa ^gjjeţe hypotecare Efecte de încasat (Efecte rumâneşti (Efecte streine Impr. garant cu Ffec. de Stal Fonduri publice Rentă Fond de reservă Imobil Mobilier & maşini de imprim. Cheltueli de Administraţie. Deposite Libere Conturi curente Conturi de valori Pasiv Capital. Fond de reservă. Bilete de bancă în circulaţie, Profit & Pierdere I semestru. Dobân. şi Benefici div. Ilsemes Deposite de Retras Conturi curente Conturi de valori 37519086 37221762 25353860 25368560 63709 235953 12020405 12295800 7324023 7394958 29208059 29170414 11950725 11949925 514702 514702 836301 836501 219005 219185 99887 101419 11047040 10493290 45775252 45095380 1946527 1738180 183878581 182636037 12000000 12000000 514702 514702 102512880 101282830 1123145 1123145 339034 379668 11047040 10493290 55934394 56444878 407386 397524 183878581 182636037 ■'•*8 M 10,1 SIN fondat in 1879 j.vC-A.O-^SIILTTTXj DE s-a-vu de Tetrnl Naţional Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIANU YIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine. r Aniset dubln de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de lajBayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartrcnz, alb. galbîn, şi Yerde de la grand Cbartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la YiniandFockin Piperuiint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac fin cbampagne, din Cognac. Liqueruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. YINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Deaiu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. NOUA 1NVENTIUNE pârf' IXORA ED. PINAUD Săpun............... de IXORA Essenta pentru batiste.,., de IXORA Apa de toiletta..... de IXORA Pommada ..,. •...... de IXORA Oliu ............... de IXORA [Praf de or6î....... de IXORA Cosmetio............ de IXORA 37, Boulerard de Strasbourg, 37, Singurul Deposit alia Aspasinei Mignot BUCUR ESCI 2, Strada Smărdan 2. m BUCURE» " ( 2, Strada Smăil DEPOSIT DE MAS1NE AGRICC Lumile cela ia! perfectioaaie a si fin aparat Jt ars pe de ori-ce mărime MASSNE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etcl DIN FABRICA 1PMARSHALL, SOATS r DIN FABRICA Adriance, Platt & Co. (New-York) Mori, Manege şi Maşine de treerat (cu manegiu) Patoaze de porumb, Tricuri, Grăpi, Maşine de vinturaî P şi Maşine de Semănat, din fabrica HOFHKH & 8CHRANTZ (Yiena) Depou de părţi de maşine. Preturi mo< J0SEPH SANDR0VITZ Medalia Soeietătet Sciintelor Industria le din Porii. DESTUI PERU ALBU Melanogen Tine turci cea mai lm«o i Iul A VX/ DICQUEMAHB AtoA, Chimist ROOEN (Franoia) Pentru & vopai pe dată f. .. w în tote nnmoiele. părul si barba . fără primejdie EUNOttffi pentru pele ei f&ră neci un — miros. — Acbată tinctura icqtnus este superiori tutor oelor intrebu stata pena adi. Se găsesc* în t6le casele cele bune de Parfumerie. BUCURESCf 16. — CALEA VICTORIEI — 16 IN RATE LUNARE IN RATE LUNARE Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici sistem american cu intreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano. ii ' V-""T - r- fe.,.-C,- I . ■ ■ -- ■ lioalele Stomacului DIGEST10N1 ORELE PRAFUKI şi PASTILE PATE l ISON Ou Bisinutli şi Magncsiă Diplomă de merit la expoziţia din Vicna Aceste Prafuri şi aceste Pastile anti&cide ş digestive vindecă boalcle stomacului, lipsa de apetit digestinnile grele, aerimile, vărsăturilo dări afară, colice; ele regulariaează fnnciinnile stomacului şi a intestinelor. Adli.DETHAN, fnrmacFob St-Dcnis.90,Pcir şi in prinţ, farmacii din Francia şi străinătate A secere pe etichete timbrul qurernnlui şi semnătura J. FAVA11D - Prafuri 5 fr.—Paştii franco.fer 25C t-Mv■ i||i i»'■■'i PlîiULES. DE BLANCARD ii 1' lodureferreincInalţerable '.ans odmr ni saveurăe fer ou diode V ACADtmiE DE MCDECWE V N Aceste HAPURILE convine contra: Afecţiunile ■crefulâae, Guţn, Rachitismu, Anacmie, Conatituţiunilo lymphatice, etc., etc. N. B. — Trebue observat Semnătura ndslră alaturaţa act pusă in josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI, V 206 MALADII CONTAGIOSI Vindecare sicură, şi răpide CA.PSULELE-MOTIIES Approbate de Academii Medicină sunt remediul cel mai cfficacecontra aer maladii. 40 anni de successe necurmate le eu de immensă reputatiun- şi au dat nascere fa mulj de contrafaceri de cari trebue a se păi.-l. Adeveratele cfcpsule-mothes port pe etiquettătiml Tn albastru al Statului Francez ca garanţie a mai n6stre de fabrică, şi sunt închise în cutii ae uă foi speciala al căror model redus’l dăm mai gios. AVIS IMPORTANT. - " ■ ' Nu trebuesepriimite d cutiele re vestite de Timbrul în albastru ce represintăm mai gios. — &t in t&.e Ph-armaciele: ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE I C O R D > FAVROT i lingă i ste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăogate pe i antiblenoragică do Copoiiu. Rlc nu oboscscu stomahul şt nu provocanţii . •«•.ii n»niA - oAnaliluAcnn fn P° RIC' 'RP. care nu voru purta sigliulu C. FAVROT DEPQSITO GENERAL — /’* Favrot. 107. stroda Richdieu, in Păru . I l;v&y, Rac orile. Fonia ; Bucurcsct, Rissdorfer, Zurncr, Theil: Galat:. Tatu seschi. Marino Kurtovich; tirada. Petsnlis. Kaufmes: Crajova, F Poht, Plojestl, Schuller; Barba, Ureltner, şi in tdfo fan macule / LÂiE INSTITUTU MEDICAL BUGURES0I 6 : strada vestei 0. (LĂNGA POSTĂ ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. IJydrotIterapia, 2 Electrizare, 3.| Surlhopedie, 4. Giuinnsticii Medicale, 51 llnlialaţii, 6. Masajin sistematic, 7. Ser-| Sviciul la domiciliu, 8. Cor.si;Itnţii Medi-| calo SECŢIA 11IGIENICĂ 1 Iiae abur . . .... 3.—I 1 bae de putină ci. şi fără duşi lei 2,5(M 1 „ „ „ „ n „ ciment pentru! medicamente..............,2. —j| 1 duşii rece sistematică . . „ 1,50J DAI DE ABUR ŞI DE PUTINA Băile de abur sunt deschise 7 ore dimineaţa NOTA.. 1 in toato zilele de la pină la 7 seara, j 2. Pentru Dame, insă băile de nbur o dală pe sfiptâmănă Vinerea, la 6 ore di-V.minea(a pănă la 1 post meridiane. I Preţurile la secţia medicală conform . prospoelului.______________Direcţia. Administraţionea: PARIS, 2S boulejv. Montmatre. i PASTILLE DIGESTIV fabrici jt tn Viei y cu Săruri estrase din s ginţi. Ele aă uni gustă plăcută şi pi ' ducă nă efectă sicură contra ac i meloră ş'a greleloră mistuiri. SĂRURI de VICHY pentru > Ună sulă pentru uă baie, pentru i B cari nn potă merg* la Vichy. Spre o evita contrafacerile st se ctră pe tiu produsele mare » ) Controlului Statulnl francesei» Deposită In BncurescI la DD. W« t tanovitz şi Herţog. >VJ. ţ <(•> O '(«•)))>" O "«((•))': ' O "Kt®)»" O I Adeverato EAUALLENIA COMPUSA D* LE SUE Uf Pace sa dispară piş impcdccă sbdrcituri atbesce şi indulcesctţ I GASTELLIER, r*mfumour-Chi 47, rne de la t:haussee-d’Antin, PAltlt | Şl LA TO'ft PAIil'UMOltl SI COIF! pentru . ie pbii ile ori-ee toulrafacere, a eiiga mare. Fakried > • O "•(((•)». O ;«(«)»»• ©•««(•X"’0“ Tipografia N. Miale: cu sala 'l'heatrului Bossel.