ABONAMENTELE fltutk ţara, pe an . . , pe 6 lan!. , pe 3 Ian!, treinâtate pe an . t-roi 29 SEPTEMBRE 188B ^V Tiena, ia binronrile de annnţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cltaeno 4 A. Lorett, rne 8-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se prlmes Manuscrisele noimprlmate se ard. licăreşti, 28 Septembre 1883 i — iu odată s'a vorbit despre crea, pentru că nu sub o singură 4(ia se prosentă ceea ce a produs Tieniul creaţiunii a dat naştere la .rietate infinită de lucruri, ce fie reclamă atenţiune şi cercetare lială. acelaşi cuvânt, considerănd fi gijiagandele anarhiste ale conducă-or partidului roşu ca un geniu fln iucător de tot felul de rele, nu nn putea mărgini numai la cele ii acum zise şi constatate pe soda acestor propagande, pentru de presentă o varietate de efecte 'r sionabile şi uimitoare, fzurăm Bordenii! Propagandele liste se reproduseră colo printr’un ucidere a proprietarului de către ii aflaţi in proces cu dânsul, sub igaţiunea primarului şi a preotu-chiar, căruia ii plăcea apoi să 3e iască, in faţa advocaţilor ucisului, a făcut republica imitând pe Gam-—Românul spusese, cu căt-va Ţ mai nainte, că el, şi guvernul ^bare ’l susţine, tinde a intemeia I ■ Wigim republican sub auspiciele fiiarchiei, şi monstrul născu indată. lâtlarăra caşul cu proprietarul de la Şrlage, Cristache Nicolau, care, I in posesiune, cu concursul torţei ate, nu se poate apropia de pă-ţtul ce i s’a dat in posesiune de i se bucură ţăranii in nesocotinţe legi şi de autorităţi, lai văzurăm şi caşul de la Cănii. judeţul Buzău, unde ţăranii dânşii se jăfuiră. hrăpind 50 ănşii tot fănul care '1 aveau cei tină, şi bătând de moarte pe ilarul care cercă să ia inapoi kda. p toate aceste caşuri, autoritatea f maltratată, prestigiul ei vătă-In cel din urmă cas insă ne dat a constata intervenirea a in-capului judeţului, spre a lua sib une pe anarchişti şi jăfuitori, &nd imediat punerea lor in li-bte, cănd ii vâzu inchişi la reşe-b sa. llJb o altă formă ni se presentă 7'i nn cas, pe care ni-1 aduce la ştin'â Vocea homanaţului. A-fta este mai grav de căt toate, se iveşte d’odată in trei coŞi promite, prin natura lui, a iţi înde tot judeţul. ;dâ de ce este vorba-lţa făcut o lege de generositate, fge-reclamă, cam pe timpul ale-t'or> prin care guvernul d-lor ‘M-ti-Brătianu iartă rămăşiţele prea 35'îhite, datorite Statului din con-niţiuni directe, ce nici nu se mai (■au implini lesne. Dupe aceasta, peptorii guvernului au venit să ginească zecimi judeţene şi co-•nale asupra aceloraşi rămăşiţe Eate. Ţăranii din comunele Moldo-şi Islazul s’au opus la plată, ■' cuvântul că, iertată contribuţiunea (care deriva zecimile, nu mai avea ţfnt perceperea acestora asupra lor. prefectul cu controlorul, insoţiţi şi de 25 călăraşi viu in sat să-i împlinească. Ţăranii insă, printre cari sunt mulţi reservişti militari, dan semne că sunt gata a incepe lupta cu forţa publică. Atunci subprefectul cu controlorul se mărginesc a inchiăia pro-ces-verbal şi a cere deslegare la autoritatea mai inalta ce este de făcut. Ministrul de Interne, spune Vocea Ro-manaţului, s’a mărginit a pune raportul respectiv la dosar. In acelaşi timp, in alte comune se respunsese zecimele reclamate , de către judeţe şi comune. Cănd insă ţăranii de la Giuvărăşti aflară faptul de la Moldoveni şi de la Islaz, se duseră şi ei la. perceptorul lor să-şi reclame inapoi sumele respunse. Naturalmente perceptorul s’a opus a le restitui. Atunci un număr de 25 reservişti pun măna pe perceptor, şi, prin violenţă, ii ia toţi banii pe cari ii avea in casă, proveniţi şi din alte dări, ii împarte intre obşte, şi bate şi pe primar care a cercat să impedice fapta lor a-narchică. Facem mai ăntăiu aci observaţi-unea că, in măsura de iertare a rămăşiţelor, nemenţionarea zecimilor judeţene şi comunale, este cel puţin o greşală de neprevedere. Dar legea este lege, şi ea bună sau rea, — atăta mai rău pentru cei ce işi iau rol de legiuitori fără a avea calităţile cerute, — urma să fie aplicată cu rigurositate. Dar daca ar fi făcut’o, ar fi trebuit să urmeze lupta in toată oroarea ei şi forţamente să se strice regimul republican la a cărui intemeiare se lucrează dupe declaraţia Romanului, sub auspiciele monarchiei. Anar-chia chiar ar fi fost isbită de moarte, şi prin urmare, geniul care produce astăzi efecte atăt de cumplite, ’şi-ar fi dat sfârşitul spre desolarea tovărăşiei Rosetti-Brătianu. Dupe logica lucrurilor a trebuit să se cedeze anarhiei. Cum stăm insă dupe aceasta ? In ce chip are săjse restatornicească prestigiul autorităţei la Giuvăreşti ? Proprietarii trebue să vază şi să pătrunză bine răul imens care-1 face republicanismul monarchic al conducătorilor Roşilor. Nu e numai autoritatea ameninţată prin actele anar-chice cari se produc prin toate unghiurile ţărei, ci mai cu seamă acela care are ceva şi care riscă a fi jă-fuit şi ucis, sau maltratat, cănd autoritatea nu are putere şi voinţă de a infrăna anarchia. principatului. Ministrul spera asemenea ca . nite ? Adăstăm să se rutenle vor aduce progresiv modificări regimului capitulaţiunilor şi, asemenea, ca Bulgaria va putea avea un regim sanitar autonom. ŞTIRI TELEGRAFICE Sofia, 8 Octomvrie. — Sobrania a adoptat convenţiunea privitoare la legaroa drumurilor de Ier orientale cu drumurile de fer austriaco şi conveuţiunea relativa la indemnitatea datoiita Rusiei pentru chel-tuelile de ocupaţie. D. Balabanoff, ministru afacerilor străine, răspunzând la diferitele cestiuni, zice că Turcia denunţând tratatele de comerţ încheiate pănâ in 1848 cu cele alte Puteri europene, guvernul bulgar crede că a venit timpul pentru Bulgaria d a incheia separat tratate de comerţ, conforme cu interesele Paris, 8 Octomvrie — Se asigura că generalul Saussier va fi numit ministru de râsboiu. O depeşă din Belgrad conţine că contele Kalnoky ar fi consiliat pe regele Milan, in timpul trecerii sile prin Viena, d’a tace o impăciuire faţă cu radicalii, fiind că au obţinut o mare majoritate in ultimile alegeri ; dar atitudinea Regelui in lormarea noului minister şi rozistenţa sa la preten-ţiunile majorităţii sint atribuite la instiga-ţiunile Germaniei. Viena, 8 Octomvrie. — Regele şi Regina Greciei au sosit la Viena in cursul serei, Maiestăţile lor vor sta aici vr’o opt zile. Agram, 8 Octomvrie.—Zgomotul circulând in cursul zilei că mărcile puse in urmă au să fie ridicate, grupe de curioşi şi grâmâdiri s’a format iudată ’naiutea edifi-cielor publice; poliţia şi detaşamente de soldaţi a deşertat stradele fără a întâmpina cea mai mică opunere, căci mulţimea s’a împrăştiat cănd a aflat că ştirea ridicăroi mărcilor era falşă. O parte din trupele trimese in Zagoria in timpul color din urmă neorândueli trebue să reintre in curând in cuartiere-le lor. Belgrad, 9 Octomvrie. — Ministrul afacerilor străine, d. Bogigevic, va pleca Vineri la Viena pentru a prezintă scrisorile sale de rechemare impâratului Francisk-Jo-sef ti spre a ratifica conveuţiunea privitoare la legarea drurauriler de fier. INFORMATIUNI Un tun nou, inventat de d. Nord-denfeld, are să fie incercat zilele astea in Bucureşti de către o comisie speciala, zice l' Indep. roumaine. Acest tun se incearcă printr’un cartuş metalic întocmai ca puscile. Calibra său e de 37 milimetre, are o bătae de 5000 metri şi poate să dea 30 focuri pe minut. Tunul poate fi transportat pe trei cai şi e destinat pentru formarea unei cavalerii cu tunuri. Aşteptăm să vedem rezulatele experienţei ce se va face. Am publicat o telegramă din Tărgu-Jiu, prin care se anunţă că nouă soldaţi români au fost făcuţi prisio-neri de soldaţiu unguri. In această privinţă, d. George loan Rovinaru scrie Romanului că vecinii noştri, zilele trecute, furişindu-se in munţii plaiului Vulcanu-Gorj, au construit o cazarmă pe pământul nostru in multă depărtare de fruntarii. Faptul s’a incunosciinţat d-lui ministru de resboiu, care a dat ordin ca soldaţii noştri să ocupe acea cazarmă, ceea ce s’a şi făcut imediat fără a intămpina opunere din .jpartea lucrătorilor; in urmă d. ministru se zice a fi revenit asupra ordinului dat, ordonând ca soldaţii români să părăsească cazarma, s’o lase in posesiunea Austro-Ungariei; inainte ănsă d’a se esecuta ordinul spus, garda ce păzia cazarma a fost atacată d’un comandant militar ungur cu 60 soldaţi. Nouă oameni d’ai noştri au fost luaţi prisonieri, «nuia i-s’a dat drumul să ne incunosciinţeze să mergem a i lua inapoi de la Petroşani. Guvernul luat-a el măsurile cuve- publice dacă cele denunţate sunt adevărate şi ce măsuri s’au luat. Luni, 26 Septembrie, la orele 2 p. m., bricul „Mircea,“ cu copii şcoalei de marină, sub comanda d-lui 1.-colonel Urseanu, după o absenţă de mai bine de 3 luni făcută in escursiuni maritime, marea Neagră şi Mediterană, s’a intors in portul Galaţi. Atăt personalul bricului căt şi elevii, in tot cursul acestor escursiuni, s’au bucurat de o deplină sănătate. Aflăm că după finirea inspecţiunei, ofiţerii acestui bastiment împreună cu insuşi comandantul flotilei d. colonel N. Demetrescu Maican, insă fără elevi, vor pleca din nou in escursiuni pe marea Mediterană. Sâmbăta viitoare 1 Octobre se va celebra in Iaşi aniversarea asasinării Domnului Grigore Ghica şi a răpirii Bucovinei. Un serviciu divin se va oficia la Mitropolie şi se va tace o procesiune in faţa bustului patriotului Domn, care este rădicat pe piaţa Beilicului in chiar locul unde era casa in care s’a comis odioasa cri mă. La această tristă serbare vor lua parte toate şcoalele din Iaşi, con siliul municipal, etc. CRONICA * • S a aprobat vânzarea de veci, in corp in treg, a proprietaţei Statului trupul numit ŞeDdrenii, ce ii zice şi Râşca-Micâ, din câ tunul Serdaru, comuna Fileşti, plasa Siretu. judeţul Covurluiu, fosta pendinte de SâDta Mitropolie, adjudecată asupra domnului Dim V. Teodor. * S a aprobat vânzarea de veci, in corp întreg, a proprietaţei Statulu Râca, situată in comuna Bucovu-Adunaţi, judeţul Teolorman fostă pendinte da monastirea Paserea, adjudecată asupra domnului loan Chitu. * S’a aprobat vânzarea de veci, in corp in treg, a moşiei Statului numită trupul Ples cara sau Gaujani-de-Sus, situată in comuna Budoeşti, plasa Ootmenei. judeţul Argeş, fostă pendinte de monastirea Mihaiu-Vodă, afară insă de schitul Beşteleiu de care aparţine şi care s a esclus din vânzare, adjudecată asupra domnului Constantin Chim * S'a aprobat vânzarea de ve i, in corp in-treg, a moşiei Statului Unchiaşul, situată in comuna Nilcovu, plasa Mijlocu, judeţul Olt, lostă pendinte de Santa Mitropolie, adjudecata asupra doamnei Ana Parvoro-şeanu. * S'a aprobat vânzarea de veci, iu corp in-treg, a proprietaţei Statului trupul Fetele, râmasă din moşiile Dărâşti şi Brăniştari.’ vândute de veci, din comuna Brăniştari, plasa Calniştea, judeţul Vlaşca, fostă pendin te de Santa Mitropolie, adjudecata asupra domnului Simion Mihalescu. • Şcoala divizionară s’a mutat do la Mănăstirea Dealului la Bistriţa, in judeţul R -Vălci. * Legea de gradaţiune a profesorilor, ce urma să intre in vigoarea de la 1 Octom-vrie viitor, se zice că nu se va aplica in-că, din cauza lipsei de fonduri. * Societatea corpului didactic a decis ca intre cestiunile ce se vor desbate la viitorul congres al profesorilor să fie şi următoarea: Care e causa pierderii prestigiului invăţătorilor in faţa elevilor? Licitaţia ce era să se ţie dumini că 25 curent, pentru darea in întreprindere a clădiri localurilor celor doue licee, din Bucureşti s’a amănat la 10 Octomvrie viitor după cererea şi învoirea concurenţilor. • Profesorii gimnaziului din Galaţi după o întrebare ce li s’a făcut, au declarat ministerului instrucţiunei că se oferă a preda gratis cursurile clasei a V-a liceală, in caşul când s’ar infiinţa in oraşul nostru. Felicitam pe d mi profesori de decisiunea luată. Remâne numai ca d. ministru al instrucţiunei să infiinţsze căt mai curând liceul care e aşa de dorit de toţi gălăţenii. * Alaltâeri a nins pe la Sinaia. Din această cauză se şi simte frig in capitală. Dea-semenea, ieri a căzut zăpadă la Pătârlage Cu toate acestea, Monitorul oficial, care publieâ zilnic observaţiunile meteorologice din toată ţara, spunea câ la Sinaia a fost senin. Se vede că nici la observaţiunile meteorologice nu’şt poate lăsa foaia oficială obiceiul d’a nu spune adevârul. * D. Gattineau, vechiu regisor al Teatrului naţional, a incetat din viaţă in urma unei dureroase boale. înmormântarea se face azi. * D. Al. Constantinescu, doctor in drept de la facuiatatea din Paris, s’a oferit a face gratuit curs de economie politică şi de drept administrativ la lyceul sf. Sava. * Se zicâ câ guvernul—vâzâud câ ceea ce a făcut n'a făcut bine, de a ajuta adică pe d Butculescu d’a organiza Eiposiţiunea—s’ar fi hotărât si conlere deeoraţiuni diferiţilor ex-posanţi ai Societăţii cooperatorilor. Nu credem pănâ n’om vedea. * Vâzfnd câ unele scrisori espediate prin poştă nu au adresă complectă, din care causă, mai cu seamă cele pentru oraşele mari, su-fer întârziere in predarea la destinaţiune prin căutarea adresantului şi de multe ori nici nu se pot preda neputându se găsi destinatorul, cea-ee este in detrimentul publicului;—direcţiunea generale a telegrafelor şi poştelor aduce din nou la cunoştinţa publicului câ pentru a se evita inconvenientele menţionate mai sus, urmează ca toate scrisorile espediate prin poştă să aibă adresa complectă cu indicaţiunea stradei şi numârul casei, căci numai cu modul acesta se vor putea preda la destinaţiune sigur şi fără cea mai mică întârziere. GazetaT ri bunalelor Proces de presă La una a viitoarei luni Octomvrie, tribunalul de apel din Tulcea va cerceta procesul de presă, intentat directorului jurnalului „Steaoa Dobrogei", de către d 1 P. Stătescu, prefectul judeţului, tot pentru calomnie !! !... Ultraj La 19^a curentei, examinăndu-sej procesul de ultraj, intentat impiegatului vâmei d-1 Al. Teulescu, in urma unui proces verbal dresat de administratorele plâşei Sulina, sub preteest că ar fi insultat pe agenţii poliţieneşti, tribunalul de Sulina a achitat pe pretinsul ultrajat. L au condamnat insă la 50 franci amendă, numai pentru faptul câ ar fi insultat pe un gardist şi aceasta bazându-se pe depunerea unui martor al administraţi-unei. ŞTIRI OFICIALE Domnu Pelisie Costinescn, absolvent a 3 «lase gimnasile şi fost sergent in armată, este numit impiegat de cancelarie in serviul / TIMPUL exterior al vămilor in locul domnului Iacob Aigintaru, demisionat. S’au inâintat: La gradul de otieiant superior clasa II actualul oficiant superior clasa III. Mălda-rescu Cornelie ; 5^ La gradul de oficiant superior clasa III actualul oficiant clasa I, după concurs, An-toniu Dimitrie. La gradai de oficiant clasa Ijactualul oficiant clasa II, German Ioan; La gradul de oficiant clasa II actualul ofi ciant clasa III, Bizu Ioan. La gradul de oficiant clasa III actualii elevi clasa I, după concurs Kadulescu George II şi Mihăescu Constantin. HOŢIILE DIN B \ CAU In fine după o intărziere de patru luni de zile, d’abea s’a putut termina instrucţiunea procesului acestor hoţii, ziceF. Democratică. Judecătorul de instrucţiune, prin ordonanţă definitivă a găsit că este caz de urmărire criminală in contra Ini Hociung, Stanciu, şi Finkelştain ca autori principali, iar in privinţa celor-l’alţi complici a găsit cu cale ca in contra lui M. Braunştain, L. Ingher, şi d-nu N. Drăgoianu (cei mai bogaţi bine inţeles) nu e caz de urmărire, lăsănd numai pe diaconul Dimitrie Andreescu ca mai vaşnic ; de căte-va zile a înaintat dosarul la Camera de punere supt acuzaţiune. Se mai zice că judecătorul şi-a pus toată osteneala şi a mai descoperit nişte scrisori, cu cuget da compromite mai mult poziţiunea lui Andreescu, pe care le-au trimis in urmă procororului general. Vom vedea cum va mai găsi cu cale şi Camera de punere supt acuzaţiune] sperăm că acolo va fi mai multă dreptate. Noutati din tara Prăvălire. — In zioa de 24 Septembre, pe eănd domnu Anton Bevelacua, maisterul diriginte al construirei unui nou local de şcoală comunale in 'Brăila, se ocupa cu alţi lucratori la scoaterea tiparelor, pe care formase bolta pimniţei, s’a dărâmat intre-gâ acea boltă omorind pe duoi dintre lu-cratoăi : Ioşca Iosef şi Ivan Gheorghief; iar maisterul Bevelacua a suferit contuziuni la picioare. Pe urma răposatului Ioşca Iosef a rămas in Brăila soţia şi o soră ; Ivan Gheorghie. era din Turcia, unde se zice că ar fi avănd soţia şi 4 copii ; asupra lui s'a găsit 6 na-poleani in aur, 2 lei şi un ceasornic de argint. Caşul se eercetoază de procurorf /mormintarea răposaţilor s’a făcut cu cheltuiala primăriei locale. O nenorocire.—Primăria din Brăila clădeşte un nou local de şcoală lângă Biserica Cuvioasa Pâraschiva. Constructiunea este apioape terminată. Planul este făcut de serviciul tecnic al Primăriei. După plan s'a făcut un mare arc care să susţie pivniţa de sub casă. Acel arc nefiind bine construit, sau fiind rău conceput, Sâmbătă cănd s’a luat lemnăria ce ’l susţinea s’a surpat şi a omorât doi lucrători, eară alţii doi sunt greu răniţi. ţionar înalt, şi după lege nu pote li jude-at de cât de înalta Curte, de aceia, domnule procuror, vă atragem atenţiunea asupra faptelor ce svouul public le impută mitropolitului primat. Ridacţiunea nostră primi mai multe denunţări, cum că la mitropolia de Bucureşti nici un candidat de preoţie nu pote primi hirotonia de preot sau de diacon fără sa nu dea bani; fie candidatul ori cât de e-miueut în studiu şi conduită, aibă el voca-ţiune şi conştiinţă de misiunea pentru care s’a pregătit, fie el în sfârşit ori cât de vrednic, nimic nu se ţine în semâ daca nu dă bani; tote meritele se nimicesc înaintea banilor, cel ce nare bani este sau respins de la preoţie, sau hirotonit pentru o biserică, unde trebue să piară de fonie împreună cu întrâga familie. După ce am primit aceste denunţări, am căutat să ne convingem prin noi înşine despre acesta, şi din svon public aflând că lucrurile sunt cu mult mai grave de cât ni s'a denunţat, am publicat în numărul pre-cedeut 33 al acestui qbar numele câtor-va preoţi şi diaconi cărora li s’au luat bani la mitropolie, ca să vedem ce măsuri are să ia părintele mitropolit primat contra jefuitorilor. Insă eminenţa sa, în loc să dea în judecată pe făcătorii de rele de pe lângă sine, din potrivă, sileşte cu ameninţări pe păgubaşi să desmintă ei singuri că nu’i adevărat; ceia ce dovedeşte că I. P. S. S. nu este strein de faptele ce i se impută, dar din contra, a Jis şi a făcut. Pentru a nu fi mai mult în bănuială per-sona sacră a şefului bisericei nostre, în respectul religiunei şi al moralităţii publice, şi tot odată de a se şti şi cine este ade-văiatul autor al abusurilor cari sgudue tronul arhiepiscopului ameninţându’l sâ’i cadă toiagul din mână, Vă rugăm, domnule prim-procuror, să bine-voi ţi a intra grabnic în cercetare, şi pe lângă martorii notaţi în No. 33 al acestui qtiar, şi pe lângă cei ce ve ’i facem cunoscut acum prin scrisore închisă, vă mai rugăm a cita înaintea dv. pe toţi preoţii şi diaconii hirotoniţi în timpul mitropolitului actual, cum şi pe cei ce s’au permutat de la o biserică la alta, şi justiţia se va convinge de aceştia, după ce mai înteio vor depune jurământ subt omo-forul arhieresc, că aprope nici unul n’a scăpat ca să nu fi dat baci la mitropolie. Nu îndrăsnim a vă mal ruga din causa marelui număr ea să citaţi şi pe cer ce au primit ranguri sau boerii bisericeşti, pe cari le-ail plătit nu tocmai eftin ; însă credem că nu veţi pregeta a întreba pe I. P. S. S., în puterea cărei legi a obligat pe toţi preoţii din eparhia sa să ’i plătescă câte un galben antimisu, pe când el nu costă de cât 1 fr. şi pentru 3000 de an-timise a luat 3000 de galbeni. Avem deplină încredere în integritatea dv. că veţi respinge ori-ce stăruinţi sau obstacole, cari v’ar împ6dica a da adevărul la lumină, şi veţi îngădui ca moralitatea publică al cărei păzitor sunteţi, să se surpe prin asemenea fapte; ba încă daca eminenţa sa ca domn absolut al clerului şi a tot puternic ai împedica descoperirea adevărului, dv., în interesul justiţiei, nu veţi întârfiia a cere ca să fie suspendat penă ce cestiunei se va lămuri. Primiţi d-le prim procuror.... Redacţia. Toţi jefuiţii cari ’şi-au dat şi pâinea din gura copiilor ca să li se dea aceia ce au căpătat prin muncă, să nu se temă a mărturisi adevărul, căci numai aşa vor putea scăpa de jafurile la care clerul mirean este expus. (B. Public). Albuşuri în Biserică Citim în Deşteptarea de la 15—22 Septembre: D-lai prim-procuror al înaltei Curţi de Casaţiune şi de Justiţie. Domnule Procuror! Abusurile de mituire sau mai bine jafurile ce să severşese la mitropolia de Bucu-resci, trebue să atragă luarea aminte a în-tregei ţâri şi mai cu semâ a înaltei Curţi de Casaţie şi de justiţie, şi în special a d-v., de ore-ce ele se practică în prima capitală a ţărei, şi la scaunul celei d’nteiu mitropolii, şi după îndrâsnela cu care se săvârşesc aceste abusuri, suntem nevoiţi a conchide că, dacă I. P. S. S. Mitropolitul Primat Calinic Miclescu, nu este autorul principal al acestor fapte, cel puţin le în-curajeză. Şi fiind că eminenţa eaestefunc- Stiri din Streinătate Franţa.—După cum spune o depeşă din Paris, deja in consiliul de miniştri dela 23 c. Ferry, preşedintele consiliului a cerut, ca generalul Thibaudin să se retragă din postul de ministru de resboiu. Acesta a refuzat. După amiazi Thibaudin a fost invi tat la Elysâe, unde a declarat preşedintelui Grevy, ca nu se retrage, deoarece vrea să se apere inaintea Camerii. Apoi iarăşi a avut o intrevorbire cu Ferry. Seara s'a dus din nou la preşedintele Republicei zicăndu’i „Dacă dimisiunea mea fereşte pe Franţa de incurcâturi internaţionale, atunci mă retrag." Majoritatea foilor moderate franceze aproba această eliminare. „Temps“ zice că ţara trebue să scape dintr’o posiţiune falză. Insă foile radicale sunt coprinse de o furie nespusa şi cer ca deputaţii să vie la Paris ! şi să solicite de la preşedinte convocarea i-wediat a Camerii. Cabinetul din parte i crede că s’a consolidat prin retragerea lui Thibaudin şi că se va putea ţine in faţa Camerii, mai ales dacă noul ministru de resboiu va fi agreat. Agenţia Havas asigură, că generalul Saus sier va inlocui pe Thibaudin. Alţi candidaţi mai sunt Campenon, Fevrier şi Lewal. Italia.—Papa a primit la 26 Sept, in Basilica din Vatican, pe pelerinii mireni din Italia. Au fost faţă 8000 persoane, cari au salutat călduros pe Papa. Viancino a citit o adresă la care Papa a respuns zicând : Pelorinajul mirenilor complectează pe al clerului ce a fost la 14 Septemvrie. Aceasta e o dovadă, că partea mai bună a popu'a-ţiunii italiene calcă pe urmele preoţilor. Sectarii vor să isbească Biserica isbind in şeful ei, luăndu’i cea ce’i serveşte la apărarea libertăţii sale şi’l face să nu fie in stare a’şi exercita autoritatea spirituală. Acum câte-va zile, la serbarea comemorativa a zilei de 8 Sept. 1870, au indrâsnit să proclame chiar in Eoma, fără frică de pedeapsă, că trebue desfiinţat catolicismul spre a da Italiei viaţa, şi că ocuparea Eomei a fost primul pas pentru descatolizarea Italiei. Aceasta operă abjectă va deveni izvorul unei mizerii extraordinare pentru Italia. Lucraţi spre a impedeca aceasta, arătăndu-vă pe faţă ca adevăraţi catolici, mărturisind credinţa şi lăţind’o, că Papa nu poate fi liber, deeăt numai cănd va fi in deplina posesiune a drepturilor sale." Albania.—Din Budua se telegrafează ; Comisiunea pentru regularea graniţelor tur-co-muntenegrene şi-a intrerupt lucrările din causa unor dificultăţi serioase. In Gu sinie a fost o mare întrunire de Albaneji din Prizren, Ipek şi Geakova, sub preşedinţia lui Ali-paşa, unde s’a luat hotărîrea, de a se opune cu forţa la lucrările de regulare a graniţelor. O PAGINĂ din biografia d-lor d-ri C Davila si B. Constantinescu I De la infiinţarea sa şi pănă astă-zi (1883) Asilul Elena Doamna a trecut prin trei fase bine caracterisate : 1) fasa de pruncie, 2) fasa de maturitate, 3) fasa de decrepitudine. N’am asistat la fasa de pruncie, am avut norocirea să asist la cea de maturitate şi nenorocirea la cea de decrepitudine. In fasa de pruncie, lucrurile mergeau strună : inchipuiţi-vâ un preot ignorant şi imoral conducând afacerile materiale ale institutului sub numele de econom : (să nu se cofunde cu actualul preot şi profesor de religie, care este un tânăr ce ’şi îndeplineşte funcţiunea cu cea mai mare regiliosi-tate); lefuri neplâtite, băcani, măcelari etc.. in aşteptare d'a ’şi lua banii şi alte multe, sunt lucruri cunoscute de toată lumea şi tolerate (pentru care cuvânt nu se ştie in forma, printre culise ânsă se bânueşte) de d-nu Efor Davila. Dar nu mă privesc a-cest9a ; ceia ce ne interesă mai direct este că, după mai mulţi ani de esistenţâ, când elevele, bine-rău, au inceput să iasă, nu puteau să ’şi capete un certificat din causa lipsei totale, de matricole (să se cerceteze dosarele Asilului in această privinţă). Onor. Eforie văzând destrăbălarea generală a lucrurilor, destitue pe numitul preot (care cu toate acestea a mai fost ingăduit a locui mult timp dupe aceasta in Asii, sub cuvânt d’a ’şi plăti datoriile), numeşte un comitet (sub instigaţiunile mele) compus din d-şoare şi eleve, pentru nutriment şi pe sub-semnatul, care pe atunci eram profesor acolo (adresa Eforiei No. 5867 din 8-briu 7 anul 1871) şi ca privighetor al Museelor, Biblioticei, cărţilor şi altor obiecte didactice. Lucrurile acum se schimbă şi prin activitatea şi stăruinţa profesorilor d’atunci d. N. Popescu, I. Minescu şi alţi căţi-va Asilul, in ceia ce priveşte partea morală, ajunge la punctul său culminant. Dovadă despre a-eeasta, sunt mai multe medalii câştigate de Asii la Esposiţiunea Universală din Viena, precum şi o diplomă de onoare, cum numai una, pare-mi-se s’a mai dat in toată Europa. Dovadă încă şi elevele absolvente de pe atunci, cari toate ocupă locuri insemnate in instrucţiune şi administraţiu- De, iar nu ca cele din anii din urmă cari, cu foarte puţine escepţiuni, se găsesc înfundate cine ştie pe unde şi in ce comuno necunoscute. Atunci Asilul poseda, ca s'o zic in treacăt : 63 bucăţi de zoologie generală, 93 pasări umplute, 211 bucăţi de anatomie comparată, 21 n „ botanică generală, 1 colecţie de trunchiuri de arbori. 300 minerale. 41 table de perete de zoologie, 24 „ „ „ „ botanică, mai multe aparate de fisieâ, şi alte multe obiecte de invăţamcnt, pe cari nu le mai menţionez aci. Dar nemuritoarea mumă a orfelinelor dispare din mijlocul nostru ; venerabila doamna Golescu, rugată a o înlocui, nepu-tănd suferi absolutismul, ne părăseşte, elemente noi (d. B. Constantineseu) şi cari nu colaboraseră la mărirea Asilului, se introduc, şi un geniu fatal, lucrează la căderea acestui frumos monument : fasa a treia, cea de decrepitudine incepe. In zadar mă silesc să opresc, sau cel puţin să intărziu căderea, răul căpătă pro-porţiuni şi nimic nu i se mai împotriveşte. Onor. Eforie, sub pretext de lipsă de mijloace, se leapădă de Asii, ’l pune sub auspiciile ministerului cultelor şi, in aşteptară d’a se iudrepta lucrurile, ele mai rău se destrăbălează, din causă că ministeru’ ’şi a pus toată încrederea intr’un singur om, care lucrează fără nici un control, in ceia ce priveşte partea intelectuală. Cât despre socoteli, ele se dau regulat ministerului, şi acesta atâta vrea să ştie, nefiind incâ direct responsabil de cele-l-alte. Acesta este, in trăsuri generale, istoricul Asilului de la infiinţarea sa şi pănă astă-zi: să ne silim acum a arăta cine a contribuit la inâlţarea lui şi cine la a sa cădere, căci cădere se numeşte starea sa actuală. Se inţelege că in această discuţiune fac abstracţie de Majestatea Sa Regina, sub inaltul patronagiu al căreia el se află, de On. Eforie a Spitalelor, care a înfiinţat şi susţinat acest institut şi de d. ministru al Cultelor şi instrucţiunei, sub care indirectamente acum el se află Mă voiu ocupa de actele şi zisele a treţ persoane : Epitropul delegat al Onor. minister de instrucţiune, d-nu Davila, directorul de studii d. B. Constantinescu şi profesorul de p^tru-sprezece ani, destituit as-ta-zi, subsemnatul. La inceput Asilul era ca şi neexistănd ; nimeni nu ’i cunoştea. D’abia pe la 1870 incepe să dea semne de viaţă, cănd domnul’ dar mai ales doamna Davila, ştiind a se înconjura de tineri cu durere de inimă, ii lăsă să lucreze aproape de capul lor. Atunci am inmănat d-lui Davila o scrisoare cu data din 1870 Noembriu 25, prin care ’i arătam necesitatea d'a se aşterne un plan general, după care să se determine reforma instituţiunei in sensul unei şcoale sistematice, alâturându'i şi o programă respectivă. Trebue să adaog că inainte de această e-pocâ nu esistau programe stabilite pentru clasele normale, nu esista nici o regulă, ceia ce se poate constata din dosarele Onor. Eforii de pe acel timp. In interval de mai mulţi ani, lucrând cu stăruinţă şi fără a avea pe capul nostru (d. N. Popescu, I. Minescu şi subsemnatul) nici director de studii, nici directoare formală (căci directoare reală, dar nu formală, şi care ne susţinea in munca noastră, era nemuritoarea mamă a Orfelinelor), aducem Asilul in stare d’a rivalisa cu cele mai bune şcoale din Europa, facem dintr'ănsul un model de e-ducaţiune femenină (Diploma de Onoare de la Viena, etc.) Mă veţi intreba: d-nu Davila era strein de toate acestea? N’a contribuit cu nimic la inâlţarea acestui institut? Aşfine-drept, şi nimeni nu mar crede, răspunzând con-traui. Insă d-sa şi noi, lucrând la această operă, eram impinşi de motive diferite ; noi, tineri, cu dor de inimă, incepându-ne cariera, lucram de bunâ-credinţă; d. Davila, bătrân, trecut prin toate carierile, ajuns să ’l cunoască toată lumea cât preţueşte. no mai găsind alt mijloc să vorbească lumea de d-sa, s’a pus pe lucru şi a parvenit să mai pue puţin unt de-lemn la candela, care incepuse deja să se întunece. Ast-fel a resultat acel frumos institut admirat nu numai de ţară, dar şi de toată Europa; d-sa ’şi-a atins scopul şi noi neam simţit satisfăcuţi. Aşa dar motivul, care a împins pe d. Davila la lucru, a fost nesfârşita sa poftă d a face lumea să vorbiascâ de dânsul. Pentru această aserţiune a mea drept acei cari nu ’l cunosc d’ai. ’mi ceară o dovadă. Eu o dau pe meu de onoare (şi dacă d-nu Dai cere, sub prestaţie de jurămănt). i Se iviseră, dacă nu mă inşeala i . sub ministeriul d-lui Maiorescu, n r inţelegeri, din a căror causă Asiiu | sdruneinase. Atunci conversând Davila asupra evenimentelor ’ „Pentru ce nu puDeţi Asilul sub unea Ministerului, sau sâ'i daţi cj lidă, pentru că se poate ca intr’o d-voastră nu veţi mai fi, să cadă a mos aşezăment etc..." Iacă ce ’r puns: „Ge ’mi pasă; numele Da, legat- de Asii; dacă el va merge 1 eu o să am lauda; dacă el va cad. zice că Asilul n'a esistat de cât pi la, aşa că gloria mea este asiguraţi Aşa dar, nu dorul de inimă (şflj re pentru ce), după cum afecta, ţiunea, plăcerea ce are d’a face : vorbească de d-niasa l-a impins plinirea acestei opere; de unde că o dată săturat şi de aceasta,, cu piciorul. Lucrul acesta este firesc cai turbulente ; căci m adevăr oaman f # y ,* fel de caractere, neputându-se da l ţiuni continue, emigra din ţara lor 4 P" in alte ţâri unde devin pionieri ut ce incep a-şi arăta arama. Apoi n nic o dată de sgomot ajung prin a Ti sau incliişi in case de sănătate, s ’ cişi.—Dovadă vie despre aceasta a‘ x'n& Davila, care a inceput atâtea lucrullpii)* a terminat prin a le distruge sai sau prin alţii, pentru că nu le-a d destul de solide. Nu voi să amintei tâtea şi atâtea cariere de tineri sf atâtea instituţiuni abia începute şf distruse ; acestea sunt cunoscute 3' lumea. Ceia ce voiu să arăt este dacă a făcut ceva bun, a fost cond cestea, nu de intenţiuni bune, ci di litâţi. Dar ni se va zice : „Ce au a fac ţiunile ? D nu Davila a făcut biiîel mea se profită de dănsele ?“ Aşa erai amestecate cu aceste bunuri aparen&fi rele du rămân ascunse, şi pe cartm* if iTjf; l't ■ţ nQik ă ti pot vedea de cât cei imediat in coiţi d-sa ? Cine ar bănui de esemplu, cl| tea doamnei Davila trebue să se ati.L MS a. *ii Hls mare parte unei circumstanţe nenor. casionate de marea dorinţă a d-lui d’a face lumea să vorbească de d , pentru mulţi este un munte de inii tru că intr’un discurs ce ţine plâng A J mie de ori), dar care in realitate nimă nici căt negru sub unghie ?-faptele vor dovedi aceasta. Era pa la inceputul anului şcolar |( 74 ; Majestatea Sa Regina, pentru i bicinui a conversa româneşte, cere j din elevele Asilului ca s’o intreţie ore pe zi. Din vorbă in vorbă elev întrebată ce cursuri se învaţă la As d’o dată i se zice să aducă la palat grama. Eleva, a doua zt, se ducs ( gramr şi Majestatea Sa Regina araflto rinţa d'a asista la câte-va cursuri, drj zicea că este streină. Eleva comun' ceasta d-lui Davila. Aceasta a fost ■ d-sa o nouă ocasio d’a se ilustra ţ cum a -purces ; pe atunci subsemnai ţ aveam 24 de ore pe săptămână, pre p Chimia. D-nu Davila, sub pretext c uşura, imi propune să mă inlocueasi lucru de care i am mulţumit. Dar c primească pe Regina cu modestele î parate (eu lucram cu căte-va aparate a proprii, pe cari le pusesem ladispo: clasei de Chimie) ?—Nici vorbă. De de făcut ? Să duc elevele la Colţea preuna cu dănsele să târăsc şi pe (I mea, ca ast-fel Eegina să aibă de ci fie primită.—Iată cugetarea, care a să treacă prin mintea d-lui Davila, la cugetai e până la lapt nu este 6 un pas. Să văd acum elevele târâte la Coli toate Duminicele pe sloate, pe vifor leve mari cari din cause de răceli i mai ales de dănsele, la epoce detern au fost supuse unele la maladii conţi, din această negligenţâ. Se vede acum <8 Davila pârâsindu’şi casa in toate Di cele, pentru a se duce să asiste la nea de chimie, de unde in fine nu ţp toarce de căt pentru a căuta refugiu iuu 4 mănt. — Cui se atribue dispariţiuuea din cele mai demne Române ; cui se bue maladia mai multor eleve ? Vom punde, fără a ne fi teamă de contrad ne, că toate aceste rele decurg din i irarub j-Iui Davila d'a face lumea să vorbiască densul. î data demonstrata banalitatea motivelor Jsu indemnat pe d. Davila sa lucreze Sdltarea Asilului, ce mai remâne pe sea-îi-sale din aceasta frumoasă operă ? II fi numeşte, pe la 1875. un director de ţii ; acesta este d. B. (Constantinescu, iul pedagog, marele teolog şi purtâto-lae o mulţime de alte titluri foarte bine Jtate, — cel puţin aşa spun certificate-Lale. D. Davila, fin de altmintrelea, nu 1 in persoană d-lui Pedagog de cat un /j.m, căci are destula perspicacitate ca l’şi cunoască oamenii. Lucrurile incep lurge cam şchiopătând, şi eu (profesori mescu era p'atunci in străinătate), ] eram aci, văzând râul, m’a durut îni-| şi am dat alarma. In scrisoarea ce ;iairesat-o p'atunci d-lui Davila 10 Mar-Ib75 ’i arătam răul şi printre altele 'i I mi: „Această nefericita consecinţa] am | pocirea s’o constat, pe lângă care mai nlăoga o paralisare generala, o confesiune Uonică, etc.“ ţa câte-va acte ce contribuiau mult ia ce semnalam şi care toate vin in sar-d-lui director de studii, nul din primele acte de absolutism şi otul antipedagogic a fost dorinţa d-salo eoncentra consideraţiuuea elevelor in oaua d-sale : mijlbcul a fost d‘a pune note elevelor la esamenul de maturi-in loc d’a laşa pe profesorul respec-’ca cu modul acesta se ’şi atragă toată jŞderaţiunea elevelor, care d’atunci au But a privi pe cei l’alţi profesori cu Seţ, de unde a şi resultat o slăbiciune flt» mare. Se înţelege că aci nu e vorba făt de elevele rele, cele bune câutăn-si de munca lor. — încercarea aceasta iisbutit in alţi ani din causa protes-Ş şi indignaţiunii generale a profeso- •lta măsură antipedagogică, şi care s’a ^petuat până azi, este aceea de a lua .te de la lecţiuni şi a le pune ca profe- t[e in clasele inferioare, sub pretest d’a esercita. Nu era de mirare ca adesea să ească jumătate din’jelevele unei clase, I curâat ca unele sunt ăejurna, altele Şomitet, altele făcând pe Profesoara, S’ar permite aceasta in clasa Vl-a ; Iin cele l’alte clase! — Altă-dată era :eiu ca, pentru a se esercita o elevă, să lăe incă un an după cc termina cursu-* in care timp ’i °e ’ncrediuţa o clasă, lot, se vede, după regulele pedagogiei, irector ăţi ia toate elevele din clasă şi uce să ’ntoneze un imn sau să joace o ă, sub cuvănt să distreze pe uu visita-Mărturisească despro aceasta toţi visi-. irii anilor din urmă, şi spue vre-unul 1 foarte rari escepţiuni) daca a asistat predarea vre-unui curs şi mai ales la d. sor şi director Constantinescu. Nu mai ca altă dată căud se păstra toată gra-iţea şi solemnitatea ce trebue să iucou-predarea lecţiunilor; ’mi aduc aminte ra alt-fel in ani frumoşi ai Asilului persoane distinse veniau şi asistau la domnii Efori in eorpore şi chiar LL. Regele şi Regin inconjuraţi de îaneie cele mai distinse tale curţii, imn, vine cine-va, chiar o persoană nu de inalt pusă pe scarea socială, numai cât se dă ordin din clasă ’n clasă, ele-ţe ’ţi sunt luate de la lecţiuni, şi tu Lsorule te duci de ’fi dilectczi urechea inia mare, dacă ’ţi place, sau dacă nu, I plimbi prin grădină. , Apoi pedagogic este se ’ngădnesci asista elevelor la unele cursuri şi la altele ?? Sub cuvănt că cutare elevă are voce moaşă şi declamă bine, este dispensată urma lecţiunile ce ei i]se par grele. Cu -iUul acesta se aprinde şi se intreţine fti celor iufumurate d’a străluci mai if de pe alte căi de căt pe modesta cale ţuvăţămentului; parcă tocmai acela ar t st scopul lundatorilor Asilului ! Ce zic 4uci cele-l-alte (negreşit cele leneşe şi t* iufumurate) ? Ce se mai învăţăm la Mre profesor ? Nu vezi că nu se ţine [mă de notele Ini şi că e destul să am •dcieutul cerut pentru a trece din clasă clasă?— Da, dragele mele, treeeţi, dar !»ceţi ca câinele prin apă, Ajungeţi apoi £ia esamenul de maturitate, vot nu ştiţi ■ic, proiesorul conşciinţios vă pune note ie şi pentru aceasta e destituit. K a să nu mai inşir aci multe alte abe-iiuni pedagogice, să trec numai decât la Osa ce ’i-a motivat destituirea din direc- f ® St"dl1 din Prima sa perioadă. L'eda-gocică, morala, fapta de bun simţ era aceea lua elevele superioare şi a se duce cu dănsele in escursiuni prin munţi ?.. Onora- . r " yi ... ,a efoue a spitalelor ’1 a judecat ; d’abia intormata d această enormitate şi ’l-a des- destituit a fost marele moralist ş, pedagog. Iu locul d-sale a fost numit director de studii d-nu Dr. Zotu, care începuse oare care reforme, dar care n’a apucat să ’şi termine opera, retrăgăndu-se din cauza miseriilor ce i le făcea d. Efor Davila. _ Ţrel*ue s6 se ştie că destituirea d-lui Constantinescu şi inloeuirea sa prin D. Zotu a fost] făcută in absenţa d-lui Davila.—Voiţi să ştiţi pentru ce d. Davila n’a suferit pe d. Zotu? Pentru că a fost numit de d-uii Efori Princi pele Dimitrie Chica şi Gr. Cantacuzino. iar d. Davila nu recunoaşte de bine numite de căt pe acele persoane care i se su pun in modul cel mai servil. De aceasta d. Zotu poate că nu era capabil, şi d’aci mulţime de miserii. Mi-o teamă să nu mă ia lumea de glumeţ când voiu spune care a fost causa de depărtare a d-lui Zottu. Numai d-lui Davila ’i poato , trece prin minte ast-fel de sofisme. In Asii se fac trei esamene : inain-te de Crăciun inainte de Paşte şi la Iunie D. Zotu găseşte ca e bine să se ţină esamenul după Crăciun, iar d. Davila striga că aceasta este călcare de usuri vechi ale Asilului şi pentru aceasta merită depărtare ceea ce s’a şi făcut. Vine aeum ca director de studii respectabilul profesor de Universitate, d .Orăseu D-sa ţine d’ocamdată statu-quo cu intenţiu-nea, poate, d’a lua lucrurile mai de departe, intenţiune care, se vede, a fost ghicită de Creatorul Asilului şi sub cuvănt de... zău nu mai ştiu sub ce cuvănt, este şi d-sa pus in posiţiune d’a se retrage. Trece d. Zotu, trece d. Orâscu, şi reapare ..marele" moralist. Cum se poate espli-ca aceasta a doua venire, după ce a fost destituit din causa spusă mai sus ? Acum Asilul nu mai depinde de Onor. Eforie şi d-lui Davila nu ’i trebue oameni ca d. Zotu numit de alţii, si care nu sunt creaţiu-ni ale d-sale, ori inflexibili ca d. Orăseu, ci din aceia care se bucură de cea mai mare plasticitate, ea să nn zic alt-ceva, de caracter. Iacă dovezi despre aceste două strălucite calităţi ale d-lui Davila. In absenţa d-lui Davila in resboiul fran-co-german, principele Dim. Chica, visitând mai des asilul, a adus o mulţime de îmbunătăţiri stării materiale a elevelor, printre care şi formarea unei grădini de arbori roditori, destul de vaste, şi care a costat mai multe mii de lei. Scopul infiinţărij acestei grădini este ^evident pentru toată lumea, chiar şi pentru d. Davila ; insă pentru acesta din urmă mai este incă ceva ; elevele mâncând din aceste poame ’şi vor aduce aminte mai des de bine-fâcătorul lor, bine-făcător in ochii lor nu trebue să trec de căt eu, deci grădina trebue distrusă. N’a distrus’o, ceia ce se numeşte distrugere nu s’a operat, dar a lâsat’o in complectă părăsire. aşa că nimeni n’a pofitat vr'o-dată de roadele ei. In ceia ce priveşte plastificatea caracterului d-lui Constantinescu, lucru ce convine de minime d-lui Davila, dau un esemplu, din întâmplare : D. Constantinescu găseşte că e mai teologic, mai moral, mai pedagogic a zice unui profesor, care de patru-spre-zece ani ’şi împlineşte datoria cu cea mare sfinţenie (1), „nu mai eşti ingăduit a face lecţiuni, in Asii, din ordinul d-lui Davila" de cât a spune tot acestui d. Davila că este auti-pedagogic a întrerupe lecţiunile elevelor pentru a le duce să facă tel de fel de păpuşarii, numai şi numai ca să nu’l contrazică. După ce am arătat unele din actele şi zisele acestor două persoane, să trec la causa care a provocat aceste destăinuiri, cunoscute in cea mai mare parte de toată lumea, dar care din partea mea ar fi rămas sigilate in indignaţiunea fundului inimii mele daca n’aş 11 fost provocat in modul cel mai ofensator, aşc că ceia ce am zis şi voi mai zice trebue să se considere ca o legitimă apărare din parte-mi. (Va urma) 1. P. Licherdopol (1) Recunoscută chiar de d. Davila care ’mi adresa vorbe ca : „Cest la ccnscience ello-mome", recomandăndu-mă către d. U-bicini : sau „Je voudrais vous voir vieillir a l’ombre de l’Asil." etc. etc. CORURILE BISERICESC Maî tote bisericile din capitală, cu ceva dare de mână, au acuma câte un cor; mitropolia are pe acela Conservatorului de muzică, adică pe primul şi pe cel mai bun, pe cel car trebuie să (ie aşa. E bine. Der răul că tote aceste coruri s’aii pus su înalta diiecţiune a părintelui mitropo lit primat, s afl lăsat la a sa complectă dispoziţiile. Pentru ce? Printre multe lucruri pe care nu le scie înalt prea sânţia sa mitropo litul primat, e şi muzica. Şi nu numai că nu o scie, der e de notorietate publică că, în prada unor ner vozitaţi ce totă diua îl posedă şi agită e în lipsă complectă şi de bun gust Atunci, ce se facă părintele mitropolit cu corurile puse la a sa dispo-ziţiune ? Ceia ce şi face adică: să le dezorganizeze, se scotă sufletul diri-giorilor cu fel de fel de şicane şi pre-tenţiunl neîntemeiate pe nici uă cu noscinţă, pe nici o pricepere, pe nici un gust solid, frumos şi adevărat. „Asta nu ’ml place", elice înaltpre sfinţia sa, dupe fantazia nervilor cari îl posedă în cutare seti cutare moment. Der, pentru ce nu’! place cum ar trebui să fie ca să’î placă, ca se fie bine? asta nuşties’ospuie Nu’l place, şi e destul. Asta va să dică a sfărâma o in-stituţiune frumosă care începuse să prindâ rădăcini la noi. De aceia co rurile nostre—după ani de practică —n’au adî încă nici un repertoriu. Asta va să dice că, acuma când scola cea vechie a muzicei bisericesc!—care ’şî avea valorea şi frumuseţea el—s’a stricat cu desăvâr şire, se o stricăm şi pe cea nouă, căriia începuse a ’I da naştere Conservatorul nostru. Astfel, să fim as-tădi fără muzică, să nu sS mal audă în bisericile nostre acele armonii care se răpescă pe asistenţi; să nu se mal audă, în templele ortodoxe din e parhia mitropolitană a Ţări! Românesc!, acele cântece mari, inspirate, cari, împreună cu fumul tămâie!, se râdice spre cer sufletele închinătorilor îmbătate de o divină voluptate, dupe cum dicea Dositei, mitropolitul poet : Cu cântece 'nalte Limbric se salte ! Se paro că au guvernanţi! orore de ce e înalt. No! ensă, car! suspinăm dupe ce e mare, adevărat mare, rugăm pe ministerul respectiv să nu arunce mărgăritarul— după cum dice Evangelia — celor ce";nu sein ce e mărgăritarul. Să nu dea muzica, acest puternic instrument de civilisa-liune, pe aripele căreia sufletul îdo-bilat se rădică către regiuni înalte şi senine (după cum se esprimă ilustrul Fetiş, în importanta sea operă Istoria muzicei), să nu o dea pe m.âna ignoranţilor. Afacerile muzicale sunt de resortul Conservatorului. Dăcă, din întâmplare, părintele mitropolit primat, scie mai multă muzică de cât toţi profesori! de la Conservator, atunci dea-i-se şi întrega şcolă specială sub înalta sa direcţiune, şi d Wachman. directorul scoleî, care cu duhul blândeţi! rabdă tote călcările ce i se fac de către profani! muzicei, îmbrace-se în rasă călngăreseă spre a asculta cu smerenie şi sfială poruncile înaltului stăpân, fără cârtire, şi maî ales fără cercetare. Iar dacă nu, daoă ma! multă muzică scie directorul titular al conservatorului. să nu i se smulgă de sub a sa direcţiune ce mima! lui i se cuvine să aibă. Şi, pentru ca profanul într ale religiei, să nu se depărteze de punctul de vedere religios ce trebue să domine în coruri, i se poto asocia un om cu rasă pentru asemenea supravegbiere, der care să nu lie nervos şi mal ales să nu fie profan intr’ale muzicei, precum cel d’ân-tâiii e într’ale lege!creştine ortodoxe Acestea, în caşul când s'ar dori să nu se desfiinţeze corurile ce le avem; în caşul contrariu e prea bine organizat lucrul: înalt prea sânţia sa mitropolitul primat Calinic Miclescu o un escelent conducător de orgi de Barbaria, un minunat organisator de flaşnete stricate. (B. Public) Societatea filarmonică „LYRA“ Sâmbătă la 1 (13 Octomvrie) 1883 va avea Ioc in Sala Bossel a 20-a Serată mu-sicalâ şi dansantă. PROGRAMA: Partea I.—I. Ouvertura de'Keler Bela II. Variaţiuni in „la Major" de Ch. de Be-riot, esecutate de d-nu AVeinberger. III. Ro mauţă română, cântat de d-1. *** IV. Cântece de leagăn, de C. Franke. V. Romanţă română, cântată de d-1. . VI. Pentru pa trie. Marş din opereta „Studentul cerşetor1, (nou), de C. Milliiker. Partea II.—Dans. Piesele Orchestrale sunt esecutate de către membrii Societăţei (Diletanţi). Intre acte musica gardei naţionale, va esecuta cele mai plăcute piose. Preţul intrărei pentru membrii 1 leu nou —Pentru o persoană introdusă 2 lei noi.— Garderoba 1 leu pentru fie-care {ersoană.— Pentru familie 2 lei noi. — O lojă pentru introduşi 12 lei, pentru membrii 8 lei. Biletele se găsesc de vânzare la d-nu Ioan AVeiss Palatul „Dacia-Romania“ şi la membrii Comitetului. Numărul biletelor pentru persoanele introduse este restrâns. La Casă se va vinde bilete pentru străini numai atunci cănd vor ;fl introduşi de un membru sau vor presenta o recomanda-ţiune inscrisă. Domnii membrii sunt rugaţi a purta la această Serată insignele Societăţei. începutul prcducţiunei la 8 >/2 ore seara precis. Comitetul. Ultime Ştiri Ştirea dată de noi despre retragrea din cabinet a d-lui Eug. Stâtescu se adevereşte. D. Stâtescu ’şi-a dat demisiunea, şi se vorbeşte că d. N. Voinov, vice-preşedintele Camerei deputaţilor, va lua portofoliul justiţiei Negocierile dintre d. I. C. Brâtianu, can-celaiul dela Florica, şi intre d. T. L. Ma-ioreseu, asupra intrării acestuia in minister sunt pe sfârşit. In curând vom citi in Mo nitor decretul de numirea sa ca ministru de culte şi instrucţiune publică. Guvernul nostru a insărcinat o comisiu-ne, compusă din mai mulţi ingineri, d’a primi provisoriu liniele Campina-Doftana şi Adjud-Ocna. Contra autorităţilor comunale din Darabani adresăndu-se mai multe plângeri ministerului de interne, acesta a ordonat o anchetă, ăl cărei resultat va trebui să se publice. pentru copii, Sofragii, Feciori, Maşinişti, Morari, Agricultori şi Servitori de ori-ce calitate. Pentru Vgozări şi închirieri, doritori să se adreseze tot la acest Biurou, lăsănd adresa D-lor; asemenea şi doritorii cari voesc a lua cu chirie sau a cumpăra, unde Se poate satisface cn cea mai mare înlesnire. C. Maiuga et C-nie. MEDIC ŞI CHIRURG Boalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.j Dr. A. WEINBEHC OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 a. rn. COSTUME NAŢIONALE lentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcoaică, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Ilie lliopol, in gangul din faţa al Teatrului Bossel. DA chirurg-dentist. Tă- • *» i\IDnii\,mădueşte dinţii bolnavi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşează dinţi, fără durere, după cele mai bune sisteme ; fabriceazâ şi pune dinţi minerali Întocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiămat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Vodă No. 9 alături cu grădina Union-Suisse* CĂILE FERATE ROMÂNE NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Droc-Barcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vănzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etC-ie Calea Victoriei, B. Nieulescu, Pasa-giul Român. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. Prescurtare din Istoria Românilor, lucrata pentru elevii şcoalelor primare de ambe-sexe de B. B. Secărcanu, institutor public in capitală. Cartea este aprobată de ministerul instrucţiunii publice ; « ilustrata cu 17 figuri. —Preţul unui exemplar 80 b La La La La PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cn începere de la 20 Main 1883. ploejti, BnzSu, R-Sârat, Focşani, Mârăjejt. Bacău, Roman, Iaşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 46 minate seara, ia PIoeşti (Sinaia, Predeal (Buzgn, R-Săraj, Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de per* soane) 8 ore dimineaţa. PIoeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. PIoeşti, Sinaia Predeal (tren accelerat) şi de la PIoeşti cu trenai miit Ia Bozia, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 30 m. d. m. Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vârcio rova 3 ore 15 minnt. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 80 m. (tren de persoane.) La Ginrgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fnlger) 7 ore dim. (trenul de persoane) Cţore 10 min. d, a. (tren mixt.) SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi, Bacăn, Mărăşeşti R-Sarat, Buzău, PIoeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- t De la Galaţi, Braila, Buzăn, PIoeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Bozia; PIoeşti (Predeal, Sinaia; 10 ore seara (tren mixt). De Ia Predeal, Sinaia, PIoeşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte. De la Predeal, Sinaia, PIoeşti (trenul accelerat) 12 ore 80 min. ameazi. De la Virciorova, T.-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenai fnlger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 ore 2O min i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Ginrgin : 3 ore d. a. (trenul fnlger) iO »jo dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min aeara (trenai mixt), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe eiua de 28 septembre 1883. Noul lliiirou de Informaţiuni pentru Servitori, închirieri de Imobile, precum şi Venzari. Bucureşti, Calea Victoriei No. 200 Cu onoare supunem la "cunoscinţa On. public ca la acest Biuron se poate găsi cu inlesnire Guvernante la Copii, cu eunos-cinţă de limba francesă şi germană, Bone pentru menagiul copiilor, Profesori şi Profesoare, Femmes de Chambre, Fete germane Cump. Veud. 5olo Renta Amortisibilă. . . , 94- 94i/2 5(l|0 Renta Română Perpetnă , 92 ii. 93- 6°j,) Obligaţiuni de stat. . . . 99'/, 100- 6o[0 Oblig. Căilor f- Rom. regale 102'ţa 103ik 5o/o » Monicipale .... 8331, 84 O, 10 fr. . Casei Pensiunilor 300 1. 232--- 236- 5olo Scrisori funciare rnrale. . . 91 e/a 92'1, 7oio .» Scrisuri Rurale.. . . 102'/, 103'/, 5o[o Scrisori fondare urbano . . 88- doio > > > 98'/i 99- 7o[o > > > 102'/, 103- Impr. cn prime Bnc. (20 1 b.) 33--- 34 Acţii Băncei Naţionsle Române 2501. 1355 1365 > > Soc. cred. mob. rom. 250 1. 204- 208- > > , Rom. de construcţii 5001. 468- 502--- > > > de Asig. Dacia-Rom 8001. 428--- 427- > > > > > Naţionale 200 1. 250--- 252--- Diverse iur contra argint. . ... 2 3/, 2.10 > > Bilete de Banqne 2 3/, 2.10 Fiorini valoare Aastriacă. . . 2.01 2.12 Mărci germane....... 128 1.25- Bancnote francese...... 99'lv 100’/, / TIMPUL MARELE MAGASIN „LA CAVALERI DE MODE ii Aflăm cu plăcere că ziarul Le Mo ăteur de la Chance Invei-selle din Viena, s’a autorisat in mod oficial a circula din nou in ţară ca şi in trecut. CM O O cti > o C_J o {/)-> o] O) 1/3 cd -rs pc S- W/l CM O 3 o Pernele CARI GUNOSO PILULELE DOCTORULUI DEHAUT ro cn Cu O *CO a> t(/> ■ o o < fu O O ■ IO Anunţăm'pe onor. Public şi distinsa noastră clientelă, că pentru sesonul de toamnă, am primit din propria noastră fabricaţiune un colosal asortiment de haine pentru bărbaţi şi băeţi, astfel că onor. visitatori va avea de admirat o adevărată exposiţinue de haine, atăt prin variatele şi modernele sesonuri ale etofelor, căt şi de eleganţa confecţiunei. cavalerul de mode ROB BOYVEAU I.AFFECTEUR AMit Siros Dtpurttif ft ReconiMuiol de an gust plăcut, da ui compositiune cu total vsgtult, a fost approbatin 1778 de vech'8 6ociatat« regali de medicină fi prin an decret din annul XIII. Vindeca t<5le bâlele pricinuite de viciurile sângelui Scrofuîe, lAhitali UAnnAfl V T — a i ^ _ . TI — J _ _ _ Tl L .. _ _ A 1 . Peoingină, Eciima, Pierlaiis, Herp6s, Lichen, Impetigo, Podagră, Rhumatisn. Prin proprietăţile sele aperitive, digestive, diuretice fi sudorifice, favorisâzâ deavolta-rea funcţiunilor de nutritiune, întaresce economia ţi provocă espulsiuoea elementelor morbide, fli ele virulente seu paraaitare.__________ ROB BOYVEAU IAFFECTEUR OU IODUR DE POTASSIUM AoesU este medicamentul cel mai bun pentra a vindeca accidentele fiyphllitice vechi seu rebele : Ulcere, Tumori, Gomme, Ezostose, precum şi LimphatiBmul, Scrofu-Iom şl Tuberculoi . La Paris, U J. FBRRlfc, phiraitin, IM m Rieb»li»o,ii Swtm»nl»i BOYVEAP LArFECTEPR APĂiTONICĂ DICQUEMARE* ' CHIMIST (FzAMOLAj Fommada Epidennală MmnkurauuiX Op»«a, iw, «tOl». 52L «vi oJcdL- • St /Umt la atf Căuta cmU ta« ţ)iarul parisian G1L BLA8 publică acum un mare roman inedit: CEA CE NU MOARE de BARBET d’AUREVILLY Abonamente in toate burourile poştale, de tr ei luni franci 17 De vtnzare la librăria Eaymann. MAGASIN fondat in 1879 DE s-a-vu de Tstrnl Naţional Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE LI. . DIOCIAN YIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi ţine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martiniqne. Banane de laTlayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric Chartreuz, alb, galbin, şi Verde de Ia grand Chartreuz Francia. Cnraso de Olanda, alb, Terde şi orange sec, de la YimandFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de Ia Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqnerarî tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Coenac Rhnm şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. : Jnu esitâase purga, atuncicând ele simtacăstăl Itrebuintă- Nu so tem neei de desgust neci del lobosâlă, pentru că, contrariu cejor alte purga-l Stive, acesta nu operâză bine decât când este în-1 IsoLit de uă buna mâncare şi de beuturi întări-P \tdre, precum vinul, caftaua, ceaiul. Fie cărei alege, pentru a se purga, cea sul şi mâncarea F Kcari Ii convin mai bine, dupeoocupatiunile^ \sele. Obosâla purgatiunei fund annulată/ Lprin ellectul bunei alimentatiuni, les-^ ne se hotăraşce cineva a repeta, ^purgativul ori de cate ori este^ K trebuinţă " 5 P. şi 2 F. 50 INSTITUTU MEDICAL BUCURESCI 6 : strada vestei 6, (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3 Drthopedie, 4. Gimnastici Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Mediale. SECŢIA HIGIENICl 1 Bae abur..................[3.— 1 bae de puună cu şi fârâ duşi lei 2,50 1 „ „ „ „ „ „ ciment pentru medicamente ..... 2. —| 1 duşa rece sistematica . . „ 1,50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise in toate zilele de la 7 ore dimineaţa pana la 7 scara. 2. Pentru Dame, insa băile de abur o lata pe sftpteinana Vinerea, la 6 oro di-' nincata paul la 1 post meridiane. Preturile la secţia medicala conform irospoetnlni Direcţia. 1^ A N U N C I U După o lungă practică in justiţie, ca grefier al Trib. Comercial, jude de ocol şi membru de Tribunal, am îmbrăţişai cariera de advocat. Mă insărcinez prin urmare cu ori ce afacere civilă, comercială şi penală la toate ^instanţele judecătoreşti din tară. Domiciliul meu este in strada Călăraşi (Yergu) No. 49. George Gr. DancovicL Licenţiat in drept. VINERI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de Ia primele case din Franţa, Germania, Italia, Egpagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. I. HERTKR ATELIER DE PH0T0GRAPHIE Str Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după sysLmnl cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fina. Onor. public care n’aavut incâ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenţa d-lor şi speram ca se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingatoare de aceasta artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atât iu timp frumos cat şi in timp înnorat de la 9 ore a. m. pana la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vânzare. Par dsâud lente j'ai l’honneur de re-commander l’honorable public mon ate-ier artistique arrange d'apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prii sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n'a pas encore eu l’occasion de se convaincre re mon travail n’a qu’ă nous bonorer de sa prâsence et nous espdrons qu’il s assureda facilement de la pefection de mon atelier. — On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction, travaux â l’etat uaturel etc. — On peu-paser tous les jours. quele temps soit beau ou ouvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’ă 4 heures apres midi. EAU ET POUVRES DENTIFRICES de l>r. PIEURB Vi de la facultatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLACE L'OPERA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi coaferi Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERHE şi recompensa cei .i \y mare obţinută de dentifrices. v________________________ __________________ JIj higţenică, infailibil servativă. Singurăh câtoare fără ai jtl ___________________________________nimic. Se găsesce Xv farmaciile din Univers şi la Paris la JULE FERRE farmacist, Nc^ Str. Richelieu, succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farn A se feri de imitaţiuni, ori ce produsă similară este uă imitaţiune a foii exteriore fără calitatea adevăratului TANIAR IN Dl EN GRILLON FRUCTO LAXATIVU SI RACRITORâ Contra CONSTIPAŢIUNEl, HEMORROIDELURÎ, CONGESTIUNEÎ, VENINULUI, LI! 1 DE APETIT, INDEGESTIUNEi, 1NDISPOSIŢIUNEI GASTRICE F6rte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiuni.— Indespensabilu ie copii, dame insarcinate, bătrânii şi persănele şeijănde. A CERE SEMNĂTURA PE FIE-CARE CUTIE : E. CIIILLO.1. E. GRILLON, farmacistă, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in t6te farmacieli i :i!r \ I MASINELE DE CUS ORIGINALE A LUI ■ SUNT CELE MAI BONE DIN LUME?' s a SIN GE R r, * ■ premiale cu 150 meclaile Pp'me PARIS 18 18 Medailă de aur rate lunare Garanţâ sigură dală inscris. OH.. SINGER C8 poartă marco Maţinâdecusul new-york. de sus a a lui Fabrioei. G. NEIDLINGER, A£enl general ^ - * < -3 -s. . 7 Q ' M g !a f a K E-i »' 0. 03 03 ^ -s i Cu — m » — K - 3 • ■ p 3 zi Ea o M H H CC -- / . . — ş n lxj to tz - S O -< " -r P3 O X -e - _ -a o. "< - Efl f “■ges i~ 1-3 c _ g S g; - 7 Siţ —1 5 *4 < ' aj S - W ic 5 < W * 0 K « i U. Oi O P5 „ , t» g o a u , aJ ■ Mi ta 1 O H txt O - © Q 3 JOSEPH SANDROVITZ 16. BUCURESCI — CALEA VICTORIEI — 16. Se IN RATE LUNARE vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici sistem american cu întreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-vi netele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano. iaht Ihtainduî Bos:el