iriERCURI 28 SEPTEMBRE 1883 iX t««tk {ara, pe au . . . . 40 lei , pt 6 Ioni. . . 22 lei pe S Ioni. . , 12 lei Jfii etreinălate pe an ... 60 lei Lmentele ne priimesc la Administraţie. A dmiuistraţiae Oalea 'Victoriei f\r. ANUL AL VTII— No. 213 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. 111 . . .1 50 > . II .... 2 50 Capitali 10 bani număra Districte 15 bani număra =3 ir îi lîicurcsti, 27 Septembre 1883 Justiţia s'a pronunţat la Bacău in cerea fiilor şi nepoţilor actualului nistru Leca cu redactorul Gazetei Bacău d. C. Radu. Ea, de şi n’a [ut să se rădice chiar pănă la ilţimea la care o cere conştiinţa [ului, — din causa temerii ce na-■almente o inspiră inriurirea ce Jtinuă a o avea in minister fami-bandiţilor cari atacară pe d. Radar, ori-cum, a prescris o pe-Atpsă simţitoare judecând dupe ci, de 1000 şi de 500 lei, la res-nderea căreia a obligat pe cul-bili. Usănd de favoare in privinţa o-tslelor ministeriali, tribunalul n’a bis excepţiunea de necompetenţă ce ădicat’o d. Radu prin advocaţii cari susţinură, prin marturi, că fii îepoţii ministrului incercase a şeii chiar un omor asupra persoa-’i lui Radu şi că prin urmare fap-i lor era crimă, iar nu delict simţi pentru care e competent tribu-jlul. De asemenea, act de favoare #e traducerea in bani a pedepsei; t incă-odată pedeapsa este pedeapsă, .ţăcum e vorba pe cine a atins a-pedeapsă ; pe fii şi pe nepoţi Vi pe părinţii lor, pe ministrul de inwce şi pe fostul preşedinte al A-înării ? Pentru nimeni nu poate fi indoială aci s’au condamnat părinţii, iar . fii ; de oare ce e lesne de inţe-i că, in causă fiind cruzimile pă-ţilor, şi atacul in bandă al fiilor Jtejat fiind de către poliţiă, de la nnţi s’au inspirat şi incurajat fii tot de la dănşii a provenit abţi-rea agenţilor ordinii publice in a unui atentat la viaţă vgzut. Cănd dar lămurit este că un mi-pru, un consiliar al coroanei, face ţi puterea sa un mijloc de desor-pe strade, impinsă aceasta pănă iea mai extremă brutalitate, in ce fel se poate califica ministerul din 0 el face parte, de căt minister de tnrbaţiune şi bătăuşi ? ’osiţiunea noastră a Oposiţiunii, cu scamă de la alegerile pen-■i inchipuita Constituantă, fiind a-(a de invinşi, in faţa unui invin-tor, urmează să râ.jdăm d’o-cam-fe legea cuceritorului. Dar facto-i principal in Stat, dar Maiestatea Regele nostru, cum remăne cu A asemenea minister care se arată de reputaţiunea lui Popa Ta-fe şi calcă pe urmele acestui sme-f obraz bisericesc ? Nu simte primul-ministru că este abusa de latitudinea ce-i s'a lăsat a face şi desface in intrul ţSrei ti-ce ar voi, mănţinănd o stare de ţ-ruri, de natură a ofensa simţul r>il al indelung răbdătorului nostru fee? Cum poate suferi domnia sa, să fide sau să se adăpostească in cadetul său liberal naţional un indi-pe care conştiinţa publică I’a in ţat călău al ţăranilor şi premediia-* de crime ? Ni se pare că teribilul nostru cu-t c REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Direetor-respumlător : MIHAIL PALEOLOGU A* *Hnţnrile ţi inserţiile se primesc ••licăreşti, la Administraţia ziarului it Vlena, la bioronrile de annnţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. ceiitor ar putea să ne dea, in secuiul in care trăim, exemplu de mai puţină astuţie de căt a normanzilor cuceritori ai Angliei, de mai curată onestitate, de mai leală ocrotire prin organele sale administrative, cănd vede căt de inofensivă este oposiţiu-nea intreagă, pănă acum, de nu l’a supărta de căt cu protestări şi denunţări. Este o margine la tot lucrul şi la rebdare prin urmare. De ce oare ar voi să sfideze, să provoace cu ori ce chip clementele populare destul de iritate şi indignate şi fără aceasta? Este de adjuns, şi incă prea mult, că administraţiunea in genere se află dată astăzi in exploatarea unor indivizi de cea mai urîtă speciă, oameni de puşcărie sau de codru, ce ingrozesc societatea in mijlocul căreia işi exercită onorabila lor meseria ; este destul că vedem afară din minister, prin mai toate judeţele, prefecţi şi alţi funcţionari administrativi, judecătoreşti, financiari, militari, comunali şijudeţeni, constituind bande de asuprire publică şi de tot felul deneomenii. Cel puţin să se scoată consiliul de miniştri din astă categoria. Leapede lepra de la Ungureni, căci este o ruşine pentru un cabinet să aibe in sînul său o aşa tristă podoabă. Amatori de slujbe din nenorocire sunt destui. Nu a remas ministerul la keremul fraţilor Leca, ci-i dau tîr-coale mulţi şi de tot soiul, ea lupii la staul. Ca formă, ca fason, se găsesc unele figuri destul de nesimţitoare, cari işi aşteaptă rSndul cu o legitimă dorinţă, daca astăzi şcoala roşiă. parvenirea, a dobândit atăt de mulţi aderenţi printre chiar bărbaţii politici dintre cei mai marcanţi şi a rămas ca ea să stingă in sufletul lor simţimăutul, credinţa, principiul. Pentru ce nu fasonul cuviincios, moderat, plăcut chiar la vedere, decăt înfăţişarea de tiran cu reputaţiune ce bagă groaza in toţi ? ŞTIRI TELEGRAFICE Pesta, 7 Octomvrie. — Camera deputaţilor a inceput discuţia propunerii Tisza asupra afacerii Croaţiei, D. Kelfy prezintă şi desvolta o moţiune tinzând a blama conduita guvernului in cestiunea croata. D. Szilagyi, membru al opoziţiei moderate, vorbeşte pentru respingerea propuneri Tisza. Preşedintele consiliului, răspunzând Ia atacurile acestor doi oratori, apăra conduita guvernului; dăclara ca ministerele comune s’au abţinut cu rigoare d’a se amesteca in afacerile interioare ale Ungariei. Ministiul de finanţo declara că nu voeş-te a separa cauza sa de aceea a celor alţi membri ai cabinetului do care e solidar, dar vopşte a iniatura din desbateri dificultăţile ridicate de administraţia financiara a Croaţiei, de care guvornul nu e responsabil. Discuţia va urma Luni. Constantlnopol, 7 Octomvrie. — Poarta a expediat azi ambasadorului otoman la Londra împuternicirile sale pentru ratificarea tratatului din Londra din 10 Martie 1883, privitor Ia regulamentarea navigaţiu-nii pe Dunărea de jos. Londra, 8 Octomvrie. — Se telegra-fLzi ziaiului „Staudard" ca retragerea Steagurilor Negre (ies Pavillons Noirs) ar fi datorita unui arangiament incheiat intre Franci a şi guvernul annamit, după care Francia ar consimţi a întrebuinţa in urma Stoagurile-Negre, ca ajutoare, in armata tranco-annamita. INFORMAT IUNI Pănă azi, după trecere de 19 zile, Monitorul oficial nu a spus nimic despre ancheta ministerială mixtă, făcută la Ploeşti şi la Bordeni in ziua de 9 curent, şi de resultatul sau măsurile ce se vor fi luat, in urma descoperirilor ce s’au făcut, spre a se da satisfacere suferinzilor şi opi-niunei publice. Românul, cum şi toate cele l’alte gazete, sunt rugate a cere impreunâ cu noi darea la iveală a raportului comisiunei. Altminteri lumea este in drept să bănuiască ciue ştie ce. După cum aflăm, inspectorul financiar însărcinat cu examinarea con-travenţiunci la legea timbrului de care societatea Dacia-Romănia eacu-sată, ’şi-a terminat lucrările. Raportul său ar conchide la o amendă de lei 180,000 pe care societatea o contestă şi refusă de a o plăti. Chestiunea va veni înaintea justiţiei. care va avea a se pronunţa asupra interpretării legei timbrului in această privinţă. Banca Naţională stă in tratări cu direcţiunea unei societăţi miniere din Paris, pentru a obţine aurul necesar la fabricarea celor 5 milioane monedă de aur. Societatea de credit comercial şi de economie in Dobrogea s’a constituit in' Tulcea. Capitalul societăţei se formează diu acţiuni şi contribuţiuni lunare depuse de societari. Acţiunile vor fi de 100, 500 şi 1000 lei. Cifra capitalului ce se va emite nu va intrece 100,000 lei de o-camdată. Termenul fixat pentru licitaţia dărei in Întreprindere a construiri liniei ferate Bucureşti-Feteşti, s’a amă-nat. Un nou termen se va fixa, dacă guvernul nu se va hotără, dupe cum se auţle, de a construi linia in regie. Ar fi mai bine aşa ; s’ar mai chivernisi copiii de casă ai dlor Rosetti şi Brătianu. chiderei sesiunei ordinare a consiliului general, Ia 15 Octombre 1882. * Domnu C. I. Istrati, doctor in medicina şi licenţiat in ştiinţele fisicochimice de la facultatea din Paris, s’a numit Ia şcoala de poduri, şosele şi mine, in postul vacant de profesor de fisica. * Batalionul II de vânători a plecat ieri Ia Iaşi, spre a face cordonu sanitar Ia graniţă in contra pestei bovine ce bantue in Basarabia. * Ieri am publicat la cronică o notiţa pri mita de „Râsboiul“ in mod oficios cum că s a arestat un oare care „Ghiţa" feciorul popi Nicolae de Ia biserica Sf. Nicolae din Şelari. Se vede că acel care a scris notiţa in cestiune a greşit numele bisericei, căci preotu de mai sus nare de căt un singur fiu d’abia de 14 ani, pe care nu’I cbiamă Chită şi care urmează regulat Ia şcoală, nefiind implicat in nici un delict. Pilda rea e molipsitoare Faptul de la Bordeni eeiveşte deindemn şi Ia alţi locuitori din toată ţara, de a’şi face dreptate singuri cu păru'. La 20 Septembre, locuitorul Ioan Rusu din Pitia d-lui Iorgu Râftivanu, fiind chemat la culesul pupuşoilor la proprietara moşiei Buneşti, d-na Profira Ghiţescu, unde era angajat, n’a venit intru târziu de cât femeia lui, iar el s’a dus Ia coasă. Proprietara probozând pe femee, ea a respuns in termini uecuviincioşi, in căt a făcut pe d-na Ghiţescu a perde răbdare şi a 'i da câţi-va pumni; atunci femeia ia un resteu şi se repede asupra numitei propri-tară. D-na Ghiţescu smunceşte resteul din mâna femeei şi ii da vr'o 2 pe spate. Femeia fuge ţipând, şi indatâ vine bkrbatul ei cu coasa in mană şi ii trage cu ascuţitul coasei in cap. Noroc că numita d-nâs'a apărat câ altfel i se tăia şi craniul, dar aşa i s’a făcut numai o tâeturâ până la os de o lungime până Ia 10 centimentre. Pacienta se afla in cura medicală, şi medicii se tem ca rana se nu aibă consecinţi mai grave. Acest Eusu, cum spune ziarul „Suceava," ii s’ar cuveni o pedeapsă aspră şi esempla-ră, de oare ce, nu mai departe Ia Paştile trecute, a stalcit in bătae pe un consătean al lui, Grigorie Spăsenie. GazetaT ribunalelor CRONICA Se anunţa din Iaşi căsătoria civila a d-lui general Georgo O. Oatargiu cu d-ra Auna R. Rosetti. * Alaltă-ieri, comisarul de prin partea stradei Filaretului — Iacovescu ni se pare — opreşte o 'răsură. Birjarul ânsâ, nepu-teudu-1 lua din cauză câ avea muşteriu la gara Filaret, d comisar nici una nici douâ chiamâ sergentul şi’l trimite la poliţie. Dsa zicea ca a oprit trăsură, fiindcă avea o cercetare urgenta de făcut. Trimiţând ânsâ pe birjar la poliţie făcut-o-a el mai urgent, sau' ’şi-a perdut mai mult timpul ?— Astea sunt isprăvile agenţilor poliţieneşti. Se vede ca numai la asemenea lucruri se vor fi pricepând. * „Monitorul" de azi publică expunerea si-tnaţiunei judeţului Ialomiţa, făcută de către comitetul permanent, cu ocasiunea des- Inchisi pentru o piele de miel La 20 Septembrie s’a judecat procesul nenorociţilor săteni, Theodor Maidan, Ioan Ciornodolea, Ioan Vasile Acsinto, Neculai Hrumei, Neculai Hrinciuc, Vasile Andrei Ciornenschi, lancu Loghin, Ioan Gh. Ac-sinte şi Dumitru Cucu, locuitori din satele Dersca, Candeşti Tureatca, şi Yarful-Căm-pului din judeţul Dorohoiu. Toţi sunt inculpaţi de doi judecători de instrucţiune, cari s au succedat, pentru furturi... grozave... că acum 3, 4, 5 şi 6 aui au furat (dar nu se ştie cine) o piele de miel, câţi-va saci de păpuşoi, o juncâ, tm plug, o şea etc. pentru caro stau depuşi in prevenţie do la 25 Iunie şi pănă acuma, adică 86 zile ?... Nici o proba s’au măcar o presumţiune de culpabilitate nu s'a putut aduce de acu-sare in contra a opt dintr’ânşi; atât din Instrucţiunea scrisă căt şi din cea orală nu a resultat cel mai mic indiciu de culpabilitate. Tribunalul a achitat pe toţi preveniţii pentru lipsa totala de probe, afară de Di-mitrie Cucu, care singur a mărturisit câ a furat o juncâ de 40 lei, pe care l’a condamnat Ia trei luni. însuşi d. procuror vâ-zănd câ n’are nici o proba a cerut achitarea a şase dintre dânşii, afară de Cucu şi alţi doi. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele neimprlmate se ard. Apărarea a fost susţinuta de d-nii advocaţi Petrescu, care a declarat câ apără nu -mai pe un prevenit, Atanasiu şi Burghele, care au apărat pe toţi preveniţii. Am amintit mai sus ca nici o probă nu resulta atât din instrucţiunea scrisa căt şi din intru cţiunea orală in contra nenoroci-il or săteni ; intrebam acuma pentru ce au stat ei inchişi 86 zile? Şi când ?In timpul verei, timpul cel mai preţios săteanului pentru aşi agonisi esistenţa ? Care este motivul care a indemnat pe doi judecători de instrucţie de a U3a in contra lor de o rigoare aşa de escesivă ? Cine răspunde de aceasta ? Acum mai mult de cât or cănd s’a dovedit cum se abuseazâ la noi de libertatea individului şi mai cu seamă de libertatea nenorocitului sătean. Acusaţie de omor La curtea cu juraţi din Botoşani s’a judecat procesul proprietarului moşiei Viforeni, Cuza, acusat că a omorăt pe pădurarul Grossu. Ourtga era compusă din d-uii: Teodo- rian Gheorghiu şi Buzdugan ; iar ministerul public prin d. procuror Neculescn. Partea civila era representatâ prin dl. advocat Arapu: iar apararea prin d-nii advocaţi Gheorghian venit eapre de la Iaşi, Jean Miclescu, Ule şi alţi advocaţi ai baroului din Botoşan. In urma verdictului negativ al juraţilor, curtea a achitat po acusat. O mumă iufauticidă Francisca Pere. in vârsta de 20 ani, din-tr o famile ouorab-Ia din Nievro, a compărut inaiutea curţii cu juraţi din Sena, sub învinovăţirea de infanticid. Ea a iaeut inain • tea juraţilor istorisirea crimei in următorii termeni : „Aveam şaptesprezece ani când părinţii mei cari au şapte copii, m’au trimis in serviciu la d. Ludevic Bacq, proprietar la Fontenay-aux-Roses. Copiii d-lui Bacq au fost crescuţi de mumă-mea, şi se credea ca am să fiu tratată mai bine de cât oi unde. Am avut relaţiuui cu stăpânul meu, este adevărat ; n'am cunoscut pe nimeni altul decât pe el. Când a băgat seama că sunt insârcinatâ, m’a dat afară, nu mi-a plătit nimic, şi ’mi-a spus sa me duc la mama, ceea ce am şi făcut. Am stat acasâ o Iuuâ, şi, fiindu mi ruşine, n'am îndrăznit sa spui ceva. „Intorcăndu- mâ la Paris, in’am dus iar la d. Bacq, care n’a vrut să mă primească. „Am iutrat atunci la d-na 'ViaI, strada Vertbois. Acolo anca n’am spus nimic, de teamă să nu mâ dea afară. „La 26 iunie, după amiazi, am simţit dureri ; m am dus in odaia mea spunând dnei Vial că suut bolnavă. La patru ore seara am născut. Nu ştiu daca copilul a ţipat; l’arn pus in plapâină, şi eu, ameţita, am petrecut noptea pe un scaun. „Copilul iucetase da trâi, şi a doua zi I’arn aruucat in puţul din curte, apoi ’mi am făcut treaba ca de obiceiu. Câteva zile in urma, un vecin i a găsit corpul ; am fost dusă la poliţie indata, am tost întrebata şi eu am mărturisit tot." La audienţă d. Bacq nu s’a înfăţişat. El a fost condamnat, la 100 fr. amendă. I)upâ rechisitoriul procurorului general, juraţii au dat un verdict negativ. Francisca Pâre a fost achitata şi pusă in libertate in aplausele auditorului. sinucidere In calea Dorobanţilor No. 133, domicilia d na Zenaide Brigitte Barrault, născuta in Franci a, Ia Tissier, venita in România Ia 1878. D-sa locuia impreunâ cu d. şi d-na Lăveque, ginerele şi fica d-sale, cari de căt-va timp s’aflau la băi in Câinpu-Lung, ear d-na Barrault, impreunâ cu o servitoare anume Ana, rămăsese in capitală. Iu zioa de 14 August, d-na Barrault ordona servitoarei sale sa so ducă in pre- umblare şi să nu se reintoarcâ de cât a duoa zi; seritoarea introcăndu se, găseşte toate camerels incluse, chiar şi bucătăria Servitoarea aşteptând până seara la 10 ore şi văzând că d-na Barrault nu se reintoar-ce, ne având unde să se culce, a fost si» lită să se ducă la o soră a sa; tot ast-fel urmă şi in zilele de IC, J7 şi 18 August, cănd, pe de o parte, a anunţat pe un d. Christenel despre dispariţunea stăpânei sale, ear pe de alta, anunţă pe d. comisar al secţiei 5, care a şi luat măsuri pentru su-praveghiarea casei pănă la sosirea d-lui Leveque, ce era anunţat prin telegramă de d. Christenel. Sosind fiica şi ginerile dispărutei, d. comisar al secţiei 5, Bureli, in presinţa d-lui şi d-nei Leveque, s'a încercat, prin ajutorul unui lăcătuş, a deschide uşele casei, dar ii fu cu neputinţă, de oro-ce uşile erau bine închise pe dinăuntru şi cheile in broaşte: atunci a spart un geam, e’a introdus in casa din fund unde a găsit pe d-na Barrault intinsă pe pat, ear corpul ii era in stare de putrefacţiune inaintată; cadavrul era îmbrăcat cu căruaşe şi cmison; mâna dreaptă neagră ca cum ar fi fost arsă, la un pas departe de pat se afla un mangal cu cărbuni consumaţi; îndată s'a anunţat parchetul, şi, sosind d. procuror Andro-nescu, s’a inceput a se face minuţioase cercetări; cadavrul s’a trasportat la autopsia spitalului Colţea; cadavrul era incins c’un chimir in care s’au găsit 59 napoleoni; la autopsia făcută cadavrului d. dr. Şuţu a constatat că moartea provine prin asficsie cu cărbuni. In urma cercetărilor celor mai minuţioase, s’a constatat că d-na Barrault s’a sinucis, că d-sa a mai încercat o dată a se sinucide pe cănd locuia la Tissier şi că tocmai pentru această causă a fost adusă de fiica şi ginerele seu in Bucureşti. D. şi d-na Lâveque cred că causa sinuciderii poate fi durerea ce a simţit dna Barrault când a auzit că la Câmpu-Luug le murise un copil. Pe o masă in salonul din faţă s'a găsit un carnet in care era scris de ensaşi decedata: „14 August, am dat permisiune servitoarei Ana să se preumble până a duoa zi 15 August;" servitoarea declara că cărbunii ’i a cumpărat cu duoă săptămâni nainte. (Românul) stabilească intocmai constituţiunea dela Tirnowo, fără modificările propuse de prinţul Alexandru. In fruntea acestui partid vor fi ex-miniştri Karatvelow şi Slaweikow, cari s’au intors din Rumelia orientală. Şceglow, o rudă a generalului So-bolew, a fost concediat din postul ce avea in ministerul de Interne şi in locu’i s'a numit fostul secretar al consulatului din Belgrad, Geriew. EXPOSITIUNEA COOPERATORILOR Atăt spre a urma strict regulelor prescrise in regulamentul Exposiţiunei, căt şi spre a preîntâmpina plângerea mai multor domni Exposanţi, d. Butculescu, preşedintele, a retras recompensele afişate pe vitrinele exposanţilor până ce juriul general va termina definitiv cu lucrările sale. Joi, 29 Septembre, la ora 2 p. m. domnu Velescu şi Michel, protesor de scrimă la Yockey-club, se vor lupta împreună, in sala de concursuri a Exposiţiunei. Doritorii d’a lua parte la asest concurs sunt rugaţi a se inscri la secretariatul Ex-posiţiunei până Joi, ora 9 dim. Orchestra d-lui Schipek s’a angajat pentru tot timpul exposiţiunei. Juriul Exposiţiunei a recompensat două ingenioase şi foarte utile obiecte ; patul de campament cu medalia de argint, şi grafo-metrul cu medalia aur. Ambele sunt de d. colonel Auton Costiescu. Fiind că pentru ziua de 16 Octombrese va face de Societatea Cooperativă din Bucureşti o convocare generală presei din ţară s’a construit pentru acest scop un pavilion ad-hoc Mai bine de trei-zeci exposanţi principali au făcut o adresă d-lui preşedinte al exposiţiunei prin care cer ca d-sa să mijlocească pe lângă ministerul de externe, ca pe lângă altă producţiuni să fie primite şi producţi-unile d-lor Îs exposiţiunea delaNizza, care se va deschide la 1 Decembre. Franţa şi Germania Rocliefort a cerut in organul sSu, ca din causa arestării lui Antoinede cătră guvernul german, să se gonească toţi Germanii din Franţa. In urma aceasta „Naţional Zeitung" face următoarele observaţiuni : „Gonirea Germanilor in anul 1870 n’a fost o pagubă pentru Germania, precum n’a fost de nici un folos Franţei. O mulţime de lucrători buni şi oameni de afaceri au venit in Germania ; de atunci industria franceză e pe cale de regres. Influinţa, pe care o exercită respingerea Germanilor din afacerile francez j, se simte deja şi con tribut la ridicarea exportului german. Atăi in goana lor contra Germanilor, caşe in goana contra lui Alfonso, Franceji lucrează „potir le roi de Prusse.“ &E3R13L4L O telegrama din Belgrad spune, că regele Milan a intrunit la 25 Septemvrie pe toţi oficerii garnisoa-nei din capitală la o conferenţă. Regele a zis, că radicalii sunt nişte elemente revoluţionare, ce trebuesc combătute cu energie in interesul statului şi a dinastiei. El işi exprimă speranţa, că in aceste zile grele va găsi oficeri devotaţi. Regele a pgrăsit conferenţă după ce a vorb.t un cuart de oră. BULGARIA După cum se telegrafiază din Sofia cătră foile vieneze, d. Ionin, re-presentantul Rusiei, nu incetează de a lucra in favoarea restabilirii constituţiei in Bulgaria. Sub patronajul lui Ionin şi al episcopului Kliment se va forma o partidă de oposiţie, radicală-liberală, ce va avea misiunea să pledeze, pentru ca să se re- S TIRI OFICIALE Domnu P. Teodorescu s’a numit, la casieria judeţului Constanţa, in funcţiunea de copist, in locul domnului I. Pascu, demisionat. Domnu N. Petroscu s’a numit, la casieria judeţului Ialomiţa, in funcţiunea de copist, in locul domnului Ştefan Teodorescu, trecut in altă funcţiune. Ecouri Mintea omenească nu incetează nici-odată de a lucra, de a se gândi, fie la bine, fie la rău. Nu avem oare destule mijloace de distruc-ţiune ? Se vede că nu, de oare-ce foile germane relatează despre interesante incercări ce s’au făcut cu torpile aeriane. Este vorba de a încărca un balon cu torpile, a se urca d’asupra unei cetăţi, a lăsa să cază torpilele şi să distrugă tot. Ne mirăm, că pănă acum nu s’a format ăneă vre-o societate (americană), care să sfredelească pământul, să'l găurească, sâ’l umple cu dinamita şi sâ’l ridice in slava cerului 1 Un mare local de plăcere de Manelies-ter, unde lumea se ducea să vadă mai ales o panoramă grandioasă representând bătălia do la Tel el-Kebir in Egipt, a devenit nu de mult prada unui incendiu. In timpul focului au explodat mai multe rachete, cea ce a mărit şi mai mult groaza şi zăpâciali lumii de prin prejur. Dar şi mai mult s’au inspâimântat cetăţenii, când auziră urletele teribile ale animalelor dintr'o menajerie apropiată. Din fericire focul a putut fi isc-lat, ineăt a ars numai panorama, causân-du-se o pagubă ca de 30,000 lire ster-linge. Acum căte-va zile s’a intămplat o dramă prea tristă la Koenigsberg in Prusia, după cum ne spun foile germane. Soţia unui cetăţean , care odată fusese bogat, dar a sărăcit cu totul, s'a dus la malul gărlei, du- T1MPUL I cănd de mană o fetiţă de trei ani şi un băiat de cinci ani, iar in braţe un copil mic. Pe mal femea a îmbrăţişat şi sărutat copilaşii, apei a inceput săi arunce pe rând in apă ; băiatul a isbutit să scape cu fuga. Mamă-sa a sărit şi ea in apă. Un luntraş care văzuse toate din depărtare, a venit iute şi a putut scăpa pe fetiţă, insă mama şi copilul cel dela ţiţâ au perit in undele gărlei. Căte drame de acestea nu se intămplu, mai ales prin oraşele mari : Paris, Viena, Londra, Berlin, etc ! Căiid oare va peri cel mai înverşunat tiran, sărăcia ! Insă acest duşman nu se combate cu tunul! Autoritatea bisericească din Londra a pus să se adune date statistice in toate părţile acelui oraş imens, in cari locuesc oamenii cei mai săraci. Iată câteva dale : Spre a ajunge cine-va la unele case, cată să treacă prin curţi, unde nieiodată nu pătrunde o rază de soare, unde aerul nu se renoeşte nici când şi cari n’au văzut o picătură de apă curată. Intr’o pimniţă s’a găsit o familie, compusă din tată, mamă şi trei copii ; lăngă ei erau patru porci. Intr’o altă odae era un tată, reconvalescent de vărsat ; soţia sa, care născuse al optulea copil ; copii erau goi şi plini de murdărie. O bucătărie suteranâ era locuită de şapte persoane ; intr’un colţ zăcea un copil mic. Intr’o altă locuinţă şedeau tata, mama şi şase copii ; doi erau bolnavi de scarla-tină. Cei care trăsse in aşa împrejurări sunt de o imoralitate sălbatică. S’ar putea oare să fie alt-fel? Cine n’are nici aer, nici pane, mai pâate avea ceva sfânt ? Sunt misera-bile şi condiţiunile de viaţă ale acelor săraci, ciri au ce munci şi muncesc cât pot, dar sunt râu plătiţi. Toate acestea „Con-gregational Union" le va infâţişa intr’o carte publicului cel mare, spre a atrage atenţiunea avuţilor filantropi asupra acestei ingro-zitoare stări de lucruri. FELURIMI Ioan, soţia lui Marin Puţureann din comuna Mârşiani, judeţul Dolj, in seara de 12 Septembre, pe la orele 9, sculăndu-se de la masă, unde din intâmplare a lovit cu capul lampa cu gaz ce ardea in odae, de la care, spărgăndu-se, a luat foc numita femeie. Ioana văzăndu-se in pericol, a eşit afară din casă strigând ajutor care i s'a şi dat ; focul insă luănd putere i-a ars toate hainele şi mai tot corpul ast-fel că in seara de 15S9ptembrea şi'incetat din viaţă. In zioa de 13 Septembre, Anica lui C. Pădureanu din comuna Budeşti-Ghicâi, judeţul Neamţu, in lipsa soţului ei, care se afla la munca câmpului, ducăndu-se la apă a lăsat in casă pe vatră lăngă foc o copilă ca de o jumătate an şi o altă copila ca de 3 ani. La întoarcere, a găsit sopila cea mai mică in flăcări cu hainele aprinse pe ea. Arzăndu-i-se toată partea dreaptă a[cor-pujui, după 15 oaie a incetat din viaţă. In zioa de 21 Septembre, răsturnăndu-se căruţa locuitorului Dumitru Barbu din comuna Căscioarele, judeţul Ilfov, ce era incărcatâ cu struguri, peste fiul său anume Dumitru, aceasta a incetat îndată din viaţa. Nicolae Vasile Olteanu, vizitiu, in zioa de 18 Septembre, pe când conduceau trăsura cu caii, in care se găsea patronul său, din nebăgare de seamă, a călcat pe Gheor-ghe Oprea Slobozeanu din comuna Cerve-nia, judeţul Teleorman, care, după căte-va ore, a incetat din viaţă. Caml s'a comunicat parchetului. In zioa de 20 Septembre, Gheorghe Pas-cariu din comuna Cihiliile, judeţul Roman, sa găsit spânzurat de o răchită din ograda casei sale. După observaţiile medicale s’a constatat că pacientul s’a sinucis singur din causa boalei pelagra de care suferea de mai mult timp. In zioa de 16 Septembre, locuitorul din comuna Tichileşti, judeţul Brăila, anume Anglieluţa Gheorghe, fiind la culesul porumbului cu nevasta şi copii, lăsase pe cel mic, in vărslâ de 7 săptămâni, intr’o colibă ce făcuse acolo din coceni de pormb, care aprinzăndu-se do la un foc din apropiere a ars şi pe copil pe obraz şi pe pi- cioare; ast-fel că a duoa zi a incetat din viaţă. Muma care alergase indata in ajutorul copilului, a fost şi ea atinsă de foc din care causâ este greu bolnavă, şi, retuşând a merge in căutarea spitalului, s’a invitat medicul plăşei a’i da a casă ajutorul necesar. In noaptea de 17 Septembre, s'a incendiat, arzănd cu desăvârşire, un porumbar de bârne al locuitorului Oprea Coman din comuna Colţi judeţul Buzău, dimpreună cu o căruţa nouă, mai multe vase şi obiecte de ale. casei, causându-i-se o pagubă de 1. 300 lei aproximativ. Focul a provenit de la cotlonul câldârei in care se fabrica rachiu. In seara de 21 Ssptembre, resturnăndu-se o lampă peste văduva Anica Spiţ şi un copil al ci ca de trei ani din oraşul Bârlad, s’au aprins împreună şi s’au fript atât de mult că copilul a murit chiar in acea noapte ; iar muma s’a transportat la spital unde a murit a doua seară. TRĂITE theorique et pratique DE L’EXTRADITION O mare mişcare de idei se produce, in zilele noastre, in ceea ce priveşte estradi-ţiunea. Pretutindeni se critică legile relative la această materie, legi imperfecte, vechi, antiliberale. Din toate părţile se reclamă o reformă pe care progresul moravurilor, resultatul esperienţei cum şi numeroase srieri au fâcut’o necesară. Se cere un contract comun care să cimenteze legăturile internaţionale. Pe cănd aceste aspiraţiuni se accentuează şi discursurile şi scrierile se imulţesc asupra acestei ramuri a dreptului, Francia nu se lasă a fi intrecută de vecini. încă de la 7 Maiu 1878, Dufaure presenta un proiect de lege, pe care ’l votâ Senatul la 5 Aprilie 1879, dară care penă astăzi nu s’a putut discuta in Cameră, şi astfel numai circulările ministeriale regulează estrădarea rău-făcătorilor. Academia ştiinţelor morale, deplorând a-raânarea aceasta mult prelungită a soluţiu-nei aşteptate, a pu3 la concurs acest subiet şi, in 1880, a şi incununat lucrarea d-lui Bernard, consilier la Curtea de Dijon, publicată acum de curând cu toate adausele necesare. Primul volum, consacrat numai precedentelor istorice, va interesa mult pe aceia cari doresc a cunoaşte istoricul acestor des-bateri şi cari voesc să studieze originile dreptului de asii, din anticitate pănă in zilele noastre. In volumul al douilea autorul analiseasă principalele tratate cunoscute, cum şi publi-caţiunile cele mai bune, espunând teoria juridică a estradiţiunei. Sistemul belgian, care a inspirat, in 1878 redacţiunea D-lui Dufaure, pare irnuficient D-lui Bernard, care, cu un spirit in adevăr liberal, revendică, in favoarea fugitivului arestat, toate garanţiile dreptului comun demonstrând că este bine a’l protege prin publicitatea desbaterilor, a’l pune sub scutul Tribunalelor şi a’l autorisa in fine de a presenta şi formula toate escepţiunile necesare apărărei sale. Astăzi, cel estrădat nu are facultatea de a discuta, înaintea judecătorilor săi, legalitatea mâsurei luate, sau regularitatea formelor dupe cari este privat de libertatea sa; el nu cunoaşte nici unul din actele" ce se găsesc numai iu mâinele agenţilor dip'o-matici sau alo ministerului public; nu poate nici să se lumineze, nici sa combată acusaţi-unile produse. Autorul „Tratatului teoretic şi practic al Estradiţiunei protestă cu elocuinţâ contra „consecuenţelor nedrepte ale unei rutine cu desăvârşire desaprobată". El indeamnă pe gnverne şi pe Adunările dehberante a îndrepta fără intârziare aceste abusuri vechi, a inlocui arbitrariul prin legalitate, intro-ducăndu-se o procedură clară şi bine hotă-ritâ. Trebue o lege pentru estradiţiune, şi ea trebue aplicată de magistraţi. A cere ca estradiţinnea să nu fiâ supusă de aci inaiute puterei eşeculive, este a demonstra că dânsa nu trebue aplicată la crimele şi delictele politice. Aceasta este opiniunea D lui Bernard, care observă că această regulă este admisă la mai toate popoarele, fiind susţinuta de majoritatea publiciştilor. D-sa solicită pe lângă acestea intrunirea unui congres de delegaţi ni tutulor naţiu ni lor, pentru ca din deliberaţiunea lor să easâ un Cod internaţional, cu regule apli- n I 1' cabile pretutindeni, legând pe toţi C: : fi participat la asemeni adunări. K ţară va şti astfel că va fi indatoratâ • trădeze pe rău-fâsătorii a nume detei prin contractul comun. Pe lăngă un asemenea Cod interni; ar esista coduri separate pentru fi Stat, relativ la delictele nedeclarate d *. greş susceptibile de a atrage estrada preveniţilor, dară cari s’ar putea cor» de Stalul de la care se pretinde estri 3 pir de natură a motiva măsura solicita*' alt Stat. Noua solidaritate ce ar uni popoar^ produce acost induoit resultat : de o * de a dobândi o represiune obligatori tru oare-cari crime sau delicte ; c | . parte, de a isbi pe aceia pe cari o m ne vecină ar consimţi să ’i califice iu. laş mod Intr’un cuvânt, contractul general $ form ar lăsa loc la convenţiuni pârtie te -cari varieazâ cu moravurile, cu litnp 3 circumstanţele şi cu trebuinţele. D. Bernard se adresează la legislabA-paginile din urmă ale celui d’al d„ volum, D-sa dă, sub formă de proil»-; lege, prescurtarea ideilor sale despre» buţiunile congresului, ale autoritaţei i^£t>,! ciare, procedură, etc. Declarând rn.F prejudecăţilor, arbitrariului şi abusurilfc Bernard a adus multă lumină in d. internaţional. Mrs!" (Gazette des Tribuna ;4W DiN DOBROGEA Jaful nu incetează —Am crezut t car in urma scandalosului proces, b • de presă sub numele „Stâtescu — Bn teanu“ se vor ruşina cei de la şi vor prefti» inceta de a mai pungăşi lumeiaţ ţând pe debitanţii de băuturi spirto»t£( plăti căte zece franci sub preteest de t publicaţiunilor, plus alte cheltueli cu m ' mare de acte. Dar cine a prăpădit ruşinea penti*l- s'o găsească ! I Impozitele forţate şi obligaţiunile pei e nu le vedem scrise nici intr'o legediia:»: şi cu atât mai puţin in Jegele Dobipil, continuă fără sfială sau ruşine. Numa:fc» bim, despre mustrare de cuget. Acesta « un simţ care nu intră in domeniul inii j lor şi a sufletelor deprinse cu răpirea,ImI nu poate prin urmare să influinţeze % . -pra unor caractere ce nu pot trăi d l .™, numai prin hrăpiri. — „Steaua Du v« gei“ publică o scrisoare, pe care i-o »*• sează un comerciant din Tulcea, reiaţi i« aceste taxe. D. ministru de interne va lua oare M măsură de îndreptare contra spoliaţiuiu i:fcî ce se exersează pe faţă sub administra» nea d-lui P. Stâtescu? Are să se puf: barieră intre spoliaţi şi spoliatori, înşelăciune, escrocărie şi abus de n Credere ! — Iu ziua de 20 a curentei afla înaintea tribuualului de apel din 'li cea procesul dintre d-1 Feodot IU * domiciliat in comuna . Cara-Ormanţpa Sulina şi Martiu Tava, pentru sperjur ij Cel intâiu, Feodot Ilarion, după tft,.. mandaţia onorabilului cetăţean, d-1 M.,. lachi Gili, s’a dus la d-1 advocat Scara-şi l’au anga at iutru apărarea proce-it cu suma de 150 lei, pe care bani ’i-a bi rnărat imediat apărătorului. In momentul insă, cănd tribunnlu B'i 1 apel a chemat părţile la judecată, nen« Jl sui citul Feodot Ilarion, s’a prezentat fiind că advocatul care primise plata se află la postul său spre a'şi face dat# pentru care era plătit, şi aşt-fel bietul l odot a perdut nu numai procesul, ds ff banii număraţi d-lui Scauavie, fără cal puţin esploatatul, se fi avut măcar găerea apărărei. Noutati din tara Un fapt grav. — Citim iu „Curftk. Rimuicului:" Ni se spune că moşia O» neascâ, proprietatea Statului, s’a vândut • stat locuitorilor din comunele Socarici, • durile şi Bostieni mari. Aceste moşii se i in arendă de d-nu C. Fieva; după cond:,'.'', unile vânzărei arendaşu are a mai stăm moşia in anul agricol 1883 şi 1884. Dl instigaţiunea unui personagiu ce ocupă poziţie inalta aici in oraş, ţărani au să cu păru asupra intendentului d-lui C. Fi- u gl j voit să scoaţă plugurile sale la 1 si un amic ne asiguri ci acel per-î s’a liudat către dânsu ci el a in-ţerani si dea cu păru şi daci d. ;L indrisni a yeni acolo si'l loveas-jir ca pe un Scorţoan şi altele pe va fi necesitate le vom publica ’ şi numele personagiului instiga-Pentru astizi nici un comenta- . in acte publice.—„Curierul Rimni-;araţi ci d. procuror al trib. R.-Sirat (cunoscut prefectului local ca, in urma )irii d-lui consilier comunal Matei »ie Popa, ducându-se la primărie, a Jt ci primaru comunei R.-Sirat, 4f T. Oroveauu, a comis falş in acte ^ in complicitate cu uni din d-ni con- altele s’a dovedit ci, in zioa de 14 (ţi inti’o alţi zi, consiliu cemunal a *1 i d« deciziuni, din care 17 s’au şi L de comitetul permanent. In toate jhjciziuni consilieru M. I. Popa fiii ca prezent, de şi el lipsea fiind ţo-şte departe de oraş. nă.— Iu dimineaţa zilei de 8 Sep-> s’a găsit in nişte porumbişte de toriul comunei Peatra, judeţul Teler-adavrul locuitorului Tudorache Flo--,n Nedelcuţă. cercetările urmate, a resultat că acestei crime ar fi Dumitru Ilie Florea Dnmitru, Florea Toicu, Du--«J Marin Melinte din comuna Peatra şi triu D. Nătărău din comuna Oporel, Olt, aflat servitor la un locuitor din Causa ce Si ar fi silit a comite a crimă a fost oă numiţi 8şi presupu-repausstul ar fi denunţat arenda-lespectiv că aceştia causează noaptea •juni prin porumb, ele de constatarea împreună cu cri j s’au trimis parchetului. ■ ji crimă — In noaptea de 20 Sepie. pe cănd Radu Miron, unul dintre ţţi comunei Vărsătura, judeţul Putna, a fost omorăt de un t tras pe fereastră. torii acestei crime se crede a fi Gheor-» popa şi Gheoighe Lazăr tot din acea cari s’au şi prins şi dat in jude- Staşcat din greşeală.— In seara de -rotembre, băiatul Manolache Ştefan .itintfnescu, pe căndise afla in cărciumă li său din comuna Largu, judeţul , cercând uu revolver care se intăm-8.t aibă nn cartuş, s’a descărcat cănd in pântice pe individul Şerban Ceocao, din care causă a şi încetat Iţă la 19 Septembrie. Poliţia jude-ască a fost indată sesisstă de afacere. Va nore de foc. — In zioa de 10 Sepie a isbucnit uu foc in magazia d-lui ţheorgiu, arendaşul moşiei Strămbu, 1(1. Brăila. Oa autor al acestui fapt se B'.e visitiul Nae Ţânţâreanu. Paguba iâ la suma de 3000 fr, at. — In grădina monumentu-Brăila intr’un stufiş des, s’a găsit de 18 corent atărnat' de ramura f I copac cadavrul unui individ necunos-îare a hotărât sâ’şi sfărşeascâ viaţa Vrangulare. '1 Din banat rUn respuns demn comitatul Caraş — Severid s'a făcut limbare in persoana prefectului. Pat-7, fostul prefect de pănă acum, a cos din această funcţiune, din cauză n’a urmat esemplul altor funcţionari v' de a persecuia cu or ce preţ pe Pi. In locul lui Pattyansky s’a numit lăgur ingămfat anume Tabajdi, ale că-Bpravi sunt cunoscute ăncă din comi-Aradului. Tabajdi indată ce s’a pre-*1 in adunarea noului seu comitat n’a ft decât de „ideea de stat maghiar şi tarea ideeâ naţională1*. La aceasta su-t caracteristică maghiară a respuns d-' tan Brediceanu, un brav şi demn lup-pentru drepturile poporului romăn. jrespunsul in intiegul lui. Iluetriseime D-le Comite Suprem ! ^pactul, care’l datorăm scaunului de Comite suprem ce’l oaupi, nu s’a slăbit prin schimbările repeţite ce s’au făcut iu scurt timp cu această demnitate, dar un fapt remane pozitiv şi anume : cum că înaltul guvern sau nu voieşte a se orienta sau este reu informat despre adevăratele rola-ţiuni politice admiuistrative din acest Comitat. Enunciaţiunile ce s’au făcut cu ocaziunoa ocupărei acestei inalte funcţiuni ’şi-au per-dut efectul, căci abia s’au răcit călduroasele asigurări ale unuia—şi iată că noui promisiuni umplură această sală : nici nu s'au şters impresiunile produse prin dorul aş-tepfărei legate de ultima instalare, şi iată că le vedem toate aruncate la o parte ; alt bărbat, altă ţinuta, altă direcţiune irabrăca-tă in alte vorbe, m se presintă. Ne cunoaşteţi pe noi; cunoaşteţi pe funcţionari, poporul, dorinţele şi interesele noastre ! Aşa a'ţi zis in cuvântul de intrare. Concedem. Dar şi noi Vă cunoaştem Ilus-trissime ! (Aşia-e !) Voiţi indestulirea, bună înţelegere intre diferitele naţionalităţii?! — Concedem ! Dar bună inţelegere [nu se comandă, nu se poate porunci, — aceasta o ştii Ilustrissime intocmai ca şi noi! Bună inţelegere numai aşia se poate ajunge, daca ne respectăm reciproc 'drepturile şi toţi la olaltă stimăm legile ţârei şi stăruim la implinirea strictă a lor. (Aşia-e!) Respectaţi poporul romăn, drepturile şi interesele lui in proporţiunea numărului, respectaţi valoarea lui constituţională, apili-caţi legile ţerei cu rigurositate, şi îndestularea, buna infelegere va veni de siDe. Toţi căţi stăm de faţă in această sală putem se tragem invâţăturâ bună din cel din urmă deceniu, al vieţei noastre constituţionale Comitatense. Dela 1872 de cănd s’au călcat legile, s’au vătămat drepturile de alegere ale poporului, de când s’a creat o majoritate, care s’a substras in activitatea sa de la orice control,—servindu’şi sieşi şi nu interesului public,—nu este, nu a fost un comite suprem carele sâ’şi fi părăsit scaunul de voe, şi sâ’şi fi^putut zice la plecare: „mă duc liniştit căci ’mi-atn impliuit datorinţa" s’au să fi putut zice: „acest bărbat a creat stări cănătoase in acest comitat*, sau poporul se fi binecuvântat faptele sale. (Aplause şi bravo !) De şi toţi acei comiţi supremi au dispus de o majoritate colosală in cougre-gaţiunea comitatensa. Şi ce a fost cauza ?—Nimic alt de căt că acea majoritate nu a fost partida : fiind că partidele numai oamenii cu principii şi oameni populari le pot iutemeia. Acea majoritate a fost un conglomerat de interese individuale (foarte bine !) Lăsaţi poporul s8 se bucure liber de bunătăţile constituţionale, pe cari se va putea rezima şi guvernul şi organul sSu. (A-şia e 1) Aplicaţi legile esistente cu rigurosiUteJ dar nu faceţi pentru acest Comitat, fiind că e aproape curat românesc, legi noi ca şi acelea, că numai cine e Maghiar e patriot numai maghearismul trebue se domnească in acest Comitat—patria maghiară cere ca toţi oficianţii se fie Unguri,—şi altele asemenea (Sgomot). Aceste sunt pretenţiuni esclusiviste, sunt născociri rătăcite, pericoloase şi adănc vătămătoare pentru noi Romanii, cari căt de amărâţi, căt de săraci şi necăjiţi am fi —totuşi numai ca Români voim se trăim in această ţară, şi nu ne schimbăm naţionalitatea cu nimeni pe această lume, pănă mai avem suflare in noi (Sgomot, Aprobări). Voi voiţi se invalidaţi sentinţa de aur a marelui rege Ştefan cel sănt, că „regatul cu o limbă este slab Rrgaum uniuslin-guae imbecille est—susţinend chiar contrariul, şi propagând cu putere, că toţi cetăţeni trebue să se facă Unguri (Sgomot). Voi voiţi sfi desminţiţi istoria de 1000 de ani a acestei ţâri,—căci o mie de ani puturăm trăi lângă olaltă ca Români şi Unguri,—şi acuma oare sS nu mai putem trăi ? Atunci cănd oardele barbare: Turcii, Tătarii faceau brazde de sânge pe spatele noastre până au ajuns la ţinuturile locuite, de populaţiunea maghiară, nu a-ţi cerut să ne dăm in lături fiind că nu suntem Unguri,—dară acuma cănd e vorba de bunătăţile coustituţiuni, de posturi, de drepturi, ne strigaţi : in lături 1 (Sgomot). Acestea domnilor uu ne pot conduce la buna inţelegere, —judeoăţi cu istoria amână şi suntem siguri, că mintea Vă va deschide ochi orbiţi de utopii (Aşia e !) şi voi veţi vedea „că Români şi Unguri sunt chiemaţi a se iuţelege ca fraţi adevăraţi: fiind asistenţa lor bazată pe sprijinul reciproc !„ (Aşea e !) In aceasta, dar numai in această direcţiune dacă veţi lucra Ilustrissime, şi vlţi purta administraţiuuea iu acest Comitat, vă pottim succes deplin, şi ve asigurăm, că şi noi vom sprijini ! {Naţiunea) VARIETĂŢI Porumbeii călători iu vechime.— Cu plivire la curierii aeriiaui întrebuinţaţi in marile manevre francese şi cari au făcut doue-sute chilometri iu trei oare, D. Vi;tor Meuuier scrie iu le Rappel: Cina ar crede, că porumbelul vestitor na fost introdus in Europa, căci fn importat din Bagdad, in a doua jumătate a secolului trecut, pe la anul 1705 ? Cu toate aceste porumbelul vestitor datează foarte de mult. Monumentele ne spun aceasta pentru Egipt pănă la Faraoni. Marinari apropiăndu-se de uscat, se serveau de porambsi pentru a anunţa întoarcerea lor. Tot asemenea fac astăzi in aceleaşi împrejurări şi pescarii noştri. Această fericită inovaţiuue nu este de căt o vecină inven-ţiune. In Europa cea d’intăi este Grecia care s'a servit cu porumbeii vestitori iu jocurile olimpice. Porumbelul aducea la cunoştinţa intregei Elade numele inviDgătorilor. Oinci-zeci de ani in nrmn reducerii Greciei in provinciă romană, stăpâni lumi iutrebuinţau porumbeii in acelaşi mod. Dăndu-li-se drumul la ieşirea de la repre-sentaţiunile circului, duceau acasă ştirea despre resultatul luptelor şt curselor. La Modeaa fură întrebuinţaţi in alt’mod, in privinţa căruia suntemflin stare sli le preţuim nobleţă. Vom lăsa sa vorbească Pliniri: „Ei au servit ca vestitori in afacerile însemnate. Iu timpul asediului Modenei, Decim Brutu trimese in tabăra consulilor scrisori legate de picioarele porumbeilor. Ce puteau să mai servească lui Antoniu adâncimea şanţurilor, paza soldaţilor, plă-şile intinse in toată lărgimea fluviului, cănd curierul işi lua drumul spre cer! Pliniu adaogă : „Mulţi oameni sunt foarte pasionaţi pentru aceste paseri. Ei le clădesc turnuri d’asupra caselor lor. Istorisesc geealogia şi nobleţă fie-căruia din ei. Se citează nn exemplu deja foarte vechia. Varon scrie că mai ininte de resbelul civil din Pompea, Auxiu, cavaler roman, vindea aceşti porumbei foarte scump pereebia (36 lei). Campania se onorează chiar cu l enumele că ea a produs porumbei de cea mai mare speţă.. Aceasta este istoria noastră de la resbel ineoace: „Nil sub sole novum proverbul are aci întrebuinţarea sa. De la asediul Modenei de către Marcu Antoniu, in anul 43 inainte de era noastră, sărim tocmai la al şeaptelea secol şi in Orient. Atunci fu instalată la Mossul o postă aeriană de porumbei. Egiptul, Siria, Persia o adoptară şi ele. N’avem nici timpul, nici dorinţa d’a nara toată istoria porumbeilor in această privinţă. Este d’ajuns a şti că porumbelul vestitor, redus pentru serviciul cutârei sau cu-tărei părţi, nu intârzie d’a li întrebuinţat in Orient. „Se ştie, scrie Volney, că această întrebuinţare există astăzi la Alexandretta, şi Pi-etro della văile, in 1745, a vâzut’o practi-căndu-se la Cair, intocmai după cum o descrie Tasso in „Ierusalimul liberat". Ast-fel porumbelul vestitor a putut să fie introdus din Bagdad in Europa pe la anul 1765 de către marinarii olandezi. Porumbeii n’au fost singurele paseri întrebuinţate pentru ducerea depeşilor. „Ceeina, întreprinzătorul carelor pentru curse—tot Pliniu ne spune aceasta—aducea răudunele la Roma şi lo trimitea pentru a anunţa amicilor sSi succesul curselor ; râu-dunelele se intorceau la cuiburile lor, şi coloarea cu care erau vâpsito arăta cine a ÎDvins. „Fabiu Pictor—adaogă Pliniu—scrie iii analele sale că trupele romane fiind asediate de Ligurieni, li se aduse o rândunică luată din cuibul ei, căreia i se legase o aţa de picior, facâudu-se ast-fel cunoscut impresuraţilor, după numărul nodurilor, in câte zile au să primească ajutoare şi câud trebue să faca o ieşire." Interesul faptului este da aduce aminte că aptitudiuea porumbelului d'a se întoarce la cuibul sâu de la distanţa foarte mare nu este de cât un cas particular al iacul ţii de care sunt înzestrate [toate paserile călâtoare. V. Cov. Ultime Ştiri Noul ministru al Ţârilor-de-Jos a sosit in Bucureşti spre a intra in funcţiunile sale In curând va infaţişa M. S. Regelui scrisorile sale de acreditare. Din Reni se anunţa ziarului Qalaţii că acolo s’a făcut mari cumpărători de fân pentru caii a 3000 ulani ruşi cari se aşteaptă a sosi in părţile de jos ale Basarabiei. Podurile stătătoare şi umblătoare de pe rîul Prut sunt stricate, neremănând [decât trei pentru comunicaţiuni cu Basarabia şi anume : Unghenii, Bumbata şi Oancea. La 16 octomvrie. aniversara intemeiârii societăţii cooperatorilor din ţară, seva serba, printr’un banchet. Pressa va fi invitata. Se vorbeşte de o mişcare apropiata in personalul prefecţilor. Unii vor fi mutaţi şi alţii inlocuiţi. D. general Angelescu G. para a nu fi bine privit de fraţii sâi de arme din causa intrigelor sale, de oarece cu mai toţi militarii superiori nu stă bine. De asta dată ar fi in raporturi foarte încordate cu d. general Ipatescu, care din aceasta pricina, va fi permutat la Roman. Dar pe d. General G. Anghelescu nu are sal permute oare pentru ca zizania şi in triga sa inceteze odată ? Se crede că la Craiova va veni d. general Dunca, in cas cănd d. general Ipatescu va fi mutat la Roman. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N. Droc-Barciami, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vSnzare ia librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasagiu] Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. Despre Responsibilitatea Tutorilor şi a Magistraţilor, studiu comparativ, in dreptul roman şi roman, de Ioan E. Simio nescu, doctor in drept. — Preţul 3 franc- Prescurtare din Istoria Românilor, lucrata pentru elevii şcoalelor primare de ambe-sexe de B. B. Secăreanu, institutor public in capitală. Cartea este aprobată de ministerul instrucţiunii publice ; e ilustrată cu 17 figuri. —Preţul unui exemplar 80 b Cui’s elementar de aritmetică practcă pentru clasele primare de M. Ţintă, institutor superior. — Carte aprobată. Preţul 40 bani. Memorandum compose et publie par le comite elu par l’assemblee generale des re-presentants des electeurs roumains, tenue â Hermanstadt Ie 12, 13 et 14 Mai 1881. Se afla de vânzare la librâriele Socec, Graeve şi Rănişteanu, cu preţul de lei 2 50 bani. A apărut : Geometria elementară, pentru usul şeoa-elor de ambe-sexe, de N. Crapelianu, profesor la liceul din Ploieşti. Carte aprobată de ministerul instrucţiunei publice, ediţiunea V revăzută. Se află la toate librâriele. Preţul 1 leu. Noul Blurou de Informaţiuni pentru Servitori, închirieri de Imobile, precum şi Yenzari. Bucureşti, Calea Victoriei No. 200 Cu onoare supunem la [cunoştinţa On. public că la acest Biurou se poate găsi cu inlesnire Guvernante la Copii, cu cunoştinţă de limba francesă şi germană, Bone pentru menaginl copiilor, Profes >ri şi Profesoare, Femmes de Chambre, Fe‘e germane pentru copii, Sofragii, Feciori, Mnşinişti, Morari, Agricultori şi Servitori de ori-ce calitate. Fen'.ru Vânzări şi Închirieri, doritori să se adreseze tot h acest Biurou, lăsând adresa D-lor; asemenea şi doritorii cari voesc a lua cu chirie sau a cumpăra, unde se poate satisface cu cea mai mare inlesnire. C. Maiuga et C-nie. MEDIC ŞI CHIRURG Boal ele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele Iui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis'şi boale de piele Consultaţiuni de la 3 — 5 ore p. m Strada Decebal N. 20 (indosul Bârăţiei.) ■ Dr. A. WEINBERC OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 8—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfa turcea'că, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Ilie lliopol, in gangul din faţă al Teatrului Bossel. D.AKIBRIK ,mădueşte Tă- . , dinţii bol- navi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşează dinţi, fără durere, dupft cele mai bune sisteme ; fabricează şi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiâmai. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Vodă No. 9 alături cu grădina Union-Suisse* CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu iucepfiro de la 20 Moin 1883. La Ploeşti, Buzeu, R-Sărit, FocşaDi, Mărăşeşt. Bacău, Roman, Iaşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 46 minute seara. TA Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzău, R-Săran Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa, . La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal ("tren accelerat) şi de la Ploeşti cn trenul mixt la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 80 m. d. m. La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenai accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) O.ore 10 min. d. a. (tren mixt.) SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi, Bacăn, Mărăşeşti R-Sărat, Buzău, Ploeşti ("trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzeu, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzeu; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren miit). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte. De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Verciorovaf T.-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fnlger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 ore 2O min i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu -. 3 ore d. a. (trenul fnlger) iO ejo dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trenai miit), CUESUL BUCUEESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipseam. No. 60. Pe ziua de 27 septembre 1883. 5o!o Renta Amortisibilă. . . , 5"|n Renta Română Perpetuă , 6°|i) Obligaţiuni de stat. . . . 6010 Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o > Monicipale . : . . 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7o;o Scrisuri Rnrale.. . . 5ojo Scrisuri fonciare urbane . . 6ojo > » > 7o|o > > , impr. cn prime Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionale Komâor2501 > > Soc. cred. mob, rom. 250 I. > > » Rom. de construcţii 5001. > » > de Asig. Dacia-Rom 3001. » > > > > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . > > Bilete de Banqne Fiorini valoare Anstriacă. Mărci germane.............. Bancnote francese. . . . Lnmp. Vtliid 941/, 943/, 921,. 93- 993/4 100- 102'n 103il, 8331, 8b/, 232- 236- 91,/r 920, 1023/, 1031/, 88- - 88c/, 98i/, 99- 10*2'/, 103- 33--- 34 1370 1380 ‘206- 208_ 5( 6 - 514 - 429- 433- 250--- 254--- 2 ’/s 2 3/s 2 1|8 2 3/s 210tl-, 2.12 1 23 1.25- 99i|- lOO'/s Aflăm cu plăcere că ziarul Lo Moăteur de la Ch u ne l nver-SClle din Vicua, s’a autorisat in mod oficial a circula din nou in ţară ca şi in trecut. TIMPUL MARELE MAGASIN „LA CAVALERUL DE MODE ii est o 2= O Cti > O CJ co a. CD O •co sa o o < O Anunţăm pe onor. Public şi distinsa noastră clientelă, că pentru sesonul de toamnă, am primit din propria noastră fabricaţiune un colosal asortiment de haine pentru bărbaţi şi băeţi, astfel că onor. visitatori va avea de admirat o adevărată exposiţinue de haine, atăt prin variatele şi modernele sesonuri ale etofelor, cât şi de eleganţa confecţiunei. CAVALERUL DE MODE 7\ § 1 * * mi ipsos de campina wm i^CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA A; MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA - •-. TENCUIALA PENTRU CASE: - * * * * * =7^—.-- Int iepoiit li D-nii F. Bruenai & C-i« tZ.- Cile» Victoriei 5SSS $ H yyy^pppic3ppppppppppppicyy}pppp(cyif MAGASIN fondat ia 1879 jLVEj^.G-^.SIISrTJIj DE de Tetrul Naţional Bucuregti COLONIALE SI DELICATESE D. G. HOGI VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Biuturi fine. Aniset dubln de Olanda. Anîset de BordeaHX. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de la[Bayona. Benedlctin-Bitter de China antlt'ebrlc. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, şi Yerde de la grand Chartrenz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la Vimand Fockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac lin champagne, din Cognac. Liqnemrl tot felnl de gnstnri de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Pnneh in Cognac. Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. iM VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOOIANU. A SOCIETATEA ROMÂNĂ / de Construcţuni şi Lucrări publice Cu începere de la 5 (17) Octombrie viitor, domnii acţionari ai Societăţei Române de Construcţiuni vor putea preda la scaunul societăţei, strada Doamnei No. 8 titlurile D-lor nominative şi provisorii. liberate de această societate cu Ln. 125, spre a primi in schimb acţiunile definitive la purtător, liberate cu Ln. 250; in proporţiune de 2 acţiuni nominative pentru 1 acţiune la purtător, şi aceasta fără nici o cheltuială. Bucureşti 24 (6) Octombrie 1888. Direcţiunea. INSTITUT!) MEDICAL bucuresci 6 : strada vestei 6, (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherupia, 2 Electrizare, 3 Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Ma9ajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. v SECŢIA HIGIENICl 1 Bae abur.................[3 1 bae de puunâ cu şi fără duşi lei 2,50 1 „ „ „ „ * „ ciment pentru medicamente . . . . „ 2. — 1 duşâ rece sistematică . . „ 1,50 BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise’ in toate zilele de la 7 ore dimineaţa până la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur oj data pe săptămână Vinerea, la 6 ore di-j mineaţa până la 1 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform] prospectului._____ Direcţia. QlcXIcIctekiLiclLicXycitjcJcIckiciciclckick*** i 5 CONSTANŢA f ■X Staţiunea Balneara MARELE HOTEL CAROLI Va MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MARE L i; “ 90 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE t* .V Mare sală de mâncare, saloane de conversatiune de jocuri şi de i y ...... ’ ■ • '’ ■ ’ ■ *■ Jf 4 Stagiunea baior va incepe la 19/i iunie H;! li Preţuri foarte moderate, aranjamente speciale penh u şederea indrlur^ 1 rf* îs uscm După o lungă practică in justiţie, ca grefier al Trib. Comercial, jude de ocol şi membru de Tribunal, am îmbrăţişai cariera de advocat. MS însărcinez prin urmare cu ori ce afacere civilă, comercială şi penală la toate^instanţele judecătoreşti din ţară. Domiciliul meu este in strada Călăraşi (Vergu) No. 49. George Gr. Dancoviei. Licenţiat in drept. I. HERTKR ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst oml cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’aavut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingâtoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atât in timp frumos cat şi in timp înnorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m. In acest atelier (se găsesc şi tablouri^in pictură originale de vănzare. Par 6siud lente j’ai Phonneur de re-commander l’honorable public mon ate-ier artistique arrangd d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prix sont rdduits et Ie travail tres fin. L’hoiorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre re mon travail n’a qu’â nous honorer de sa prdsence et nous esperons qu’il s assureda facilement de la pefection de mon atelier. —On se charge de tonte espece de travail concernant cet art, comme : reproduction, travanx h. l’etat uaturel etc. — Ou peu-paser tous les jours, quele temps soit beau ou ouvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures aprâs midi. G Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şl rea la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor » nora cu presenţa lor. Vor avea loc baluri in saloanul Hotelului, şi Concerte pe tv ^ cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte ccg curi de artificii. 2 Tarif special pentru cei cari caută cură pănă la 1 Iulie şi < jţ C 15 Septemvrie st. v. ^ Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleuio ^ rectorele Hotelului la Constanţa. ^ Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiulf :>& ^ Atragem atenţia on. public asupra curei de struguri din* yn ile Constanţei. • X *****y 3pppppppppfcyyr~* jppppii MAS1INELE DE COS ORIGINALE A LUI a a ~ j § ^ 5 ^ § ^ a ' ^ ^ 5 t î ® 2: a i • w - H P-m - 1—( Qj H H ’S w a SDNTCELE MAI BUNE DIN LUME. - al^cn 150 ^îedaile pnme PARIS t 18 18 A se feri de Imitaţii Ori SINOER CJ* marca Maşină de cusat new-york. de sus a a lui Fabricai. G. NEIDLINGER. A£ent general JOSEPH SANDROVITZ BUCURE SCI 16. — CALEA VICTORIEI — 16. IN RATE LUNARE IN RATE LUNARE Se . vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabri' sistem american cu intreaga placă de metal, se primeşte • piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate prt vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie d note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un l>u; acordeur şi facteur de piano. Tipografia Ihcatrulin Sosrtl.