MARŢI 27 SEPTEMBRE 1883 A^liiHnigitra.Mfi. Onlea Vi ABONAMENTELE ctoriel J\r. «îi. ANUL AL VIII _\o. 212 (i a ţara, pe an . . so m , pe 6 lanî • ■ 2i lei . pe S InnT. - . 12 1.1 tru streinâtste p« an . • , 60 le) I^m»ntele ne priiraesc I» Administraţia. i Capitală 10 bani nnmfira Districte 15 bani număra TIMPUL anunţuri şi inserţii Linia 30 litera petit par, IV tn Reclame pajr. III . j y, » » II .... 3 50 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Wr. 2. •>i. .•.!to...reSp„u^âtor P4LEO,.OGD ie.nţnril* j, mierlii!. te primate ncorojtl, la Admmutrajia iiarnlai i« i» «lofonrilt dt anunţuri MemrK RehaW. Wnllwil» 12;—A. Opptlik. Stnb-lr. ittin 2i—farl», C. Adam, ro« CXmene 4 4. Lor.tt, roe S-tei inii 51. Meritorii» aefrunriit» na te primei ManntcrUel» „«Imprimat» te ard. ucuresli, 26 Septembre 1883 n om. un tânSr plin de ardoare * II ulii ţCrei sale, formează o soite al cărei «cop este de a şi da 1 de ajutor unul altuia Ia munţi terenul industrial, şi, jnfr’im a de abia un an. adjnoge la re tul surprinzător do a intruni I urs intr'o oxposiţiune pe mai ţi industriaşi. testa este d. Dimitrie Butcules jpreşedintele-administrator al zisei u'iji cooperative, atic silinţelor şi destoiniciei d-lui ulescu, lumea noastră asistă la oncure a! meşteşugarilor, care duce însemnate foloase industriei ne. meni nu poate tăgădui că cele simţitoare cfecto ale exposiţiuni unt desvoltarea intelegenţei in iale şi întrecerea la muncă. De ase invenţiunile cele mari şi rge perfecţiunea; căci omul se in variele concepţiuni ale spi-i său. in produsul măinelor sale, critica, şi se umbiţionează, şi a la ideea altuia ideea sa, a-ca un fulger de către corpurile ateriele proprii. i i'iposiţiuni este intălnirea gene-a producătorilor cu consumato-•'i se leagă cunoştinţă cu talen-i capacităţile muncitoare cele mari. dupe care se poate indos-aspiraţiunile sau gusturile amar. ti voit unii ca să găsească nod i{ ură, pretinzănd că s a prea t zelosul iniţiator al Exposiţi iă mai bine ar fi fost să se niă timp de ase mai exporimen-bstrialii noştri si de a mai industria, şi ast-fel s'ar fi mai societatea de un imposit pres-P*' prea mult apăsătoare ale gu-tlui liberal. suntem de această părere. In-nu poate spori circumscrisă ude meseriaşilor. Şit. expositiunilo reclamă saşi pănă la un punct se pot >i ele un fel de imposit asu-cietăţii. Dar consideraţi unea ‘ n ar putea opri, in avăntul •Udubil, spiritul < U • io Zl,°’ oerei‘ea M. I tole de intendenţa ruso-bulguri, asemenea Ltf **•«««<•. * Cnl.nii P,1a: pe malurile vor j„ „ 3eW,„ j, m I'ivisia dlui general Bu-| fiind transportate de societatea !T:\z\rv^10 - "• lladovioi - SriAr'V S!"»»1 W» ™ P“” I» guvernului l.uio -I- origada colonelului &iş-I vapoarele sale* nian Vft oeuP» iuâlţimile din Cămpina. * T .--- ,Legtett Bursii prevede zece agenţi de trupele (lin Giurgiu, cari trebuo să I âl’'"'Db> “vuma nu simt de cat opt. 1.1 parte la manevre, părăsesc cuar- L roumaine întreabă pe d. ministru ticrelo lor la 30 septembrie. respectiv pentru ce nu numeşte pe eei doi Gole din Tărgovişte la 1 Octom- agenti cari ,iP80fiC ?' nu coinplecteaza nu-I 10 ’ 5‘ colo din Bucureşti şi Ploeşti merul prescris de lege ? la 2 Octombrie. Plata Bucureştilor doreşte sa alia rno- ---- tirele vestei întârzieri nejustitieate. Dănd alaltăieri ştirea că d. colonel . * Eogadi va fi mutat dela Craiova, Din Got°5ani 86 anunţa trista ştire des-Ziarelo oficioase s’au grăbit a ne des- pre ince'»rea din viată a cetăţeanului Chr imnti, zicând că ştirea această—după (’0llav- in versta de 81 ani. informaţiunile ce au—este cu lotul I * neîntemeiată, întrunirea anuntatâ pentru aseară 8 ore Aflăm acum ănsă că numitul d. 10 8a,oanele .Binelui Public- neputendu-se colonel a fost intr adevăr mutat la t,ne’ Cot"itetul societaţei Vnirea literara 1 ergovişte, ca comandant al brigadei Iconvo,lcă Pe membrii sei pentru aoiceanu Snsă, pe oare ’l priveşte au ocupat dm nou acel pichet şi am a,r,;ct ““«"icatni, a re-pun^ pri„ iu^nl primit vestea că au luat prizioncri uouă soldaţi români.- Ce o mai tl şi asta? Adevărat e? Alinoiună o ? Guvernul să ne lămurească. Rxe. Şa domnu Draguinis, trimes extraordinar şi ministru plenipoten-tifir al Greciei, intoreeiidn-sedin concediu. a reluat direcţiunea Legaţiunei cu începere de la 23 Septembrie curent. cifre cu eruluurea p ecuui şi relnţiutiile date Prinţul ţenţiar al Rusiei in in tors dela Viena. ruzofl. ministrul plenipo-Bucureşti, s' ile ieri susţinând cu făcută do dsa sunt exacte. * Viueri s'a întâmplat un furt h postă ' -> funcţionar dela LşgM;UUe, rusească voind să predea un pichet cu mai multe obiecte pentru Plueşti, fiind ocuput cu facerea fractului.uu dibaci,, de hoţ i 1>» şters crezi?ud că nu-i mai trebue. Pesta, 7 Octomvrie. — Spnnga, Piteiv şi Berocz, recunoscuţi culpabili de asasinatul prezidentului Mailalh, au fost condaui naţi la moarte. INFORMATIUNI Manevrele divisiunei _3 şi 4 s au CRONICA Românului i so scrio din Odesa, cA guvernul rus a botarAt ca pentru înfiinţarea "nm (‘0,nPanil Puternice do navigaţie pe DunAro, statul sa subvenţioneze societate# , fLo/orin ,t Co. in loc do Ihukae paruhodstvo torgouli, aceasta in decurs de 10 ani cu o siiuia anuala de 1,200 000 ruble in liArtie. Iaca şi itlnorariu ' adoptat de Pocietatu : Odesa, f,al„ti. BrAila, Cernavoda, S.Tistra, Turti.caia, Busciuc, Giurg.,, Şiştov. " ’ Do al IA parte Pravitelatvenii Weutnic scrio următoarele in numârul I.S4 ; Oliiec- Copilul Achil EfPmin din strada P(1»u «<'he a căzut iu canal spflrgăndu-şi capul. 4r Politia capitalii a arestat pe Chită, feciorul popii de la biserica Sf. Xiculue diu Şe- , ! “md 'uculpnt pemru UU omor comis in judeţul Covurlui. aceea nici Palatul din Sinaia s'a inaugurat ieri cu solemnitate, m prezenta Suveranilor şi a persoanelor agreate, invitate anume. Sorvi- c,u 1 ,v‘u 8a oficiat do însumi P. s S Mi. tropolitu Primat. Presa romana nu s'a crezut demni sa asiste Ja aceasta ceremonie, de n'a fost invitata. Cu aceasta ocaziuue s’a impârtit o me-dah; comemorativa, aveud p’o P,r,e efigia belu. şi Roginii cu inscripţia .(Voi I ,?rao;ao- Ebsabetha Regina,- ,„r pe cea--HA data mcepcrii şi terminării .Owtelu-lui Pelee.^ • Wi dimineaţa a trecut prin Bucuroşii trenu-fulger col nou, având matarialul -.i oate vagoanele noi. Acest tre n de inaugurare a pornit vineri din Paris, ducend cu sine peste patruzeci persoane distinse. Mersul trenului fulger, cum am anunţa anca odata, s’a schimbat .• Soseşte la Cons-tantinopole lunoa şi joia şi pleaca marţia şi simbata, ast-f ca prin Bucureşti miercurea şi duminica. Un nou cabinet, compus din tote ţese de ae unde*? De unde oare se informează foile vieneze despre c ile ce se petrec in România ? Se ştie, că nu de mult presa austro-maghiară a mai publicat ştiri primite din Bucureşti contra d-lui Cogălniceanu. Acum iată ce mai cetim in „Presse“ dela 23 Septemvrie : „După cum era de prevăzut, Cogâlnicea-nu şi Rusofilii din România agită contra recentei politice exterioare a lui Brătianu. Se agită mai viu in Moldova şi Oogâlui-ceanu, — care acum câteva septâmâni a ţinut in Galaţi o conferenţâ asupra prinţului Cuza, gonit la 1865, — povesteşte acum oamenilor, că mai trâeşte un fiu al aceluia care ar fi un candidat de minune pentru un tron român sau cel puţin moldovenesc. Tot-odatâ se întrebuinţează diverse mijloace, spre a impedeca ajungerea la o bună înţelegere intre Austria şi România. Astfel, cu ocazia trecerii regelui Carol prin Transilvania era să se insceneze in Braşov o maie demostraţie română, dela care se spera, câ va pune cu totul in perplexitate pe regele faţă cu guvernul austriac. Societâţilo române din Transilvania, ce erau tocmai intrunite la o serbare in Braşov, se adunaseră la gară, având in frunte pe mai mulţi agenţi trimişi din Bucureşti, spre a aranja acolo o manifestare sgomotoasâ de omagiu pentru regele Carol, in presenţa autorităţilor ungare ce veniseră pentru recepţiunea oficiala. Purtarea plină de tact a regelui Ca. rol, care, de bună seamă fiind informat despre acel plan, nici n’a părăsit vagonul şi a primit ->aeolo autorităţile ungare, a dejucat acea tentativă vicleană.“ După cum se rede, este cineva interesat la noi, de arespăndi sgomote alze prin străinătate. Oficioasa clin Viena n’ar face rău, dacă ar căuta sorginţi mai sigure, din cari să se informeze. Anglia-—Din Londra se anunţă că se cretarul unei bănci a fugit cu 80,000 lire sterlinge. traducerea pieselor ce se pun p. i teatrului naţional. Nu se caută cuvi ni mâneşti, nu se caută in comoara I româneşti. Comoara limbei noastre p. chisâ pentru mulţi din cei ce vor « brazde pe câmpia graiului român i. ventul şi frasa franţuzescâ sunt a -quale cu logica lor, aruncându-li-s. i pe d’asupra o văpsea subţire caro i 9 aparinţâ românească. Şi lucrul e I ciudat, dar merge tot aşa inainte. * Anul acesta merge-va alt-fel ?11 . comitetului teatral face ’şi-vor di se fie mai vigilenţi asupra traducere tru ca se ni se vorbească pe scen>4 neşte cu cuvinte romaneşti, ear nf* zeşte cu cuvinte româneşti ? Ar fl i ait, dar ne temem că nu se va aci* o îndreptare reului ce bântuie Ş şcena şi care puternic contribue li * rea limbei. Afişul prealabil scos de teatru* inspiră această temere. In adevăr, t’l titlurilor a două piese ce ni s. sunt de o elocinţâ tristă : Lurnea • urii şi Văpuşa de Nur emberr. TrP. n’au făcut aci de căt ce copieze oi 7 te cuvintele testului străin, ţiindufti nea lor, pâstrându-le logica lor >i SS da osteneala câtuşi de puţin se 1 ar veni bine se se zică pe român iii N outati din tara Ştiri din Streinâtate Franţa.—După cum se anunţă din Paris, incidentulfranco-spaniol seva aplana, prin acea, câ prefectul pâliţiei işi va da dimisia pentru câ e acuzat a nu fi luat mesuri suficiente contra demonstranţilor, iar in „Jour nai Officiel “ va apare o declaraţiune. A-farâ d’asta Ferry şi ambasadorul spaniol vor asista intr’o lojă la o representaţiune din „Theâtre Franşais.“ Ambasadorul spaniol a depeşat la Madrid câ d. Challemol-Lacour i-a promis oficial de a publica in „Journal Officiel“ scuzele lui Grdvy şi de a da in judecată pe autorii demonstraţiunilor. „Răpublique Fran<;,aise“ incepe o nouă campanie in cestiunea „Colonelului ulan. Ea constată, că Germania nu inceteazâ de a provoca, apoi zice : „Să fim prudenţi tari. Să avem un guvern ferm, liniştit activ şi mai ales o armată tare şi atunci nimeni du va cuteza să ne insulte şi mulţi vor căuta amiciţia noastră.“ mea unde ţi-e urit, e imposibilă âl Focul de la Folteşti. — Ştirea dată in numărul trecut cum câ tărguşorul Folteşti din judeţul Covurluiu era in flăcări, se adevereşte. Iată amănuntele dupe „Galaţii:" In noaptea de Mercuri spre Joi trecut pe la orele 10 s’a aprins hanul proprietăţii mai antei, şi după 20 de minute toată casa posesorului, depositul de spirt şi alte dependinţi, apoi tot tărguşorul şi in urmă statul şi a consumat cu furie casele inveli-aproape toate cu stuf, stogurile de fân, paie. Din lucruri casnice prea puţine s’au putut scoate. Pagubele se ridică la 120,000 fr.; numai in târg au ars 60 de dughene. Locuitorii stau pe drumuri: nimic nu le-a rămas. Focul a durat de la orele 10 noaptea până a doua zi la amiazi, după ce sfârşise totul. Se crede câ nu din întâmplare s’a produs nenorocirea şi că cine-va ar fi pus foc... Primăria a arestat deja pe un individ din Kiraftai. Acea generositate pe care am arătato des străinilor să nu ne lipsească acum pentru nenorociţii de la Floteşticari umblă pribegi. ŞTIRI OFICIALE S’a numit şi confirmat domnu Ştefan Teodorescu in postul de adjunct al casei de depuneri, consemnaţii şi economii la casieria de Ialomiţa, in locul domnului I. I. Opran, lăsat in disponibilitate. Această numire se face pe râspuuderea domnului casier de Ialomiţa şi cu incepere de la intrarea in lucrare noului titular. neşte: in loc de unde s’ar fi cuv s zică in care. Şi ast-fel titlul ar fl i nemerit dacă se traducea: Lurneai ţi se urăşte, sau Itumca cu cart raşte; un Român, intr’o situaţiunifl aşa s’ar fi esprimat, şi traducetol vorbesc Românii trebuie să ne M Făpuşi de Nuremberg e o B şi mai rea de cât cea de mai sus]© pentru ce. Prepoziţiunea de arată i ţuzeşte genetivul sau ablativul. As i clină Francezii subsantivele lor, pE rul unor prepoziţiuni ce le pun ii zi româneşte se declină cu totul alt-’s tivul şi dativul se arată prin n >1 i terminaţiunii sustantivului in ei sa i ia e femenin: in lui, dacă e masculr:Bi mai la ablativ se antepune prejRMf din sau de la, nici o dată de. Siki-elementare. Cu atât mai gravă traducătorului când arată neştiinţ- io-lucrurile elementare ale limbei.*PoiS Nuremberg sau de la Nuremberg »t> pe româneşte, nu „cum il dă trali, Şi când chiar titlurile sunt asti. •“ se, ce putem aştepta de rest, totalul piesei ?.. Traduttore traditore,"zice un n lienesc. E un adevăr. Noi rugăm J| brii comitetului teatrului naţional ijfil cari sunt oameni cari cunosc lin puterea minţii cerută, să ia măsu si ductăorii să nu mai fie trădători cesilor şi ai Românilor,—trădător*.-, naţionalităţi !— ci nişte oameni d ti. ■ . care să ne arate pe româneşte, ciAIl gramatica românească, frumuseţile ţiunii şi stilului străinilor. (Binele I| Domnu C. Balischi s'a numit, la casieria judeţului Dorohoiu, in funcţiunea de copist in locul domnului T. I. Mihailiuc, înaintat. Domnu George Matoescu, absolvent al şcoalei de comereiu, este numit in funcţiunea de impiegat de cacelarie in serviciul etxerior al vămilor, in locul domnului G. C. Angelescu, demisionat. il * II d’âi e sco alei a — S a numit : Domnişoara Elena Graf pentri şcoala No. 2 primară ( Brăila, pe baza concursului ce a GazetaT ri bunalelor Procesul Ciurc u-Credit Şi Şi Precum anunţasem la timp, procesul acesta s’a infăţişat sâmbătă la curtea de a» pel secţia I. Procesul s’a amânat ânsâ la 27 octombrie viitor, din causă câ s’a ivit divergin-ţă de păreri asupra dechnârei de compe-tinţâ. Curtea era compusă din trei membri. gimnaziul din Brăila, iu Iunie fl care a obţinut nota medie generu Domnişoara Maria Corodeanu, id* de la aceiaşi şcoală, nota 8,65. • Domnu I. Iepurcanu, clasa No. 3 primară comunală de bâoţi « nota 8,62. Domnu I. Gheorghiu, clasa ^ No. 1 primară comunală de bâeţi ila, nota 7.27. Domnu Gabriel Mihăilescu, act nitor la clasa I de la şcoala No. ră de bâeţi din Brăila, este numi titutor provisoriu la acea clasă. . Domnu Ion Hasnaş este numit provisoriu la clasa I de la şcoala de bâeţi din Vaslui. BUGETELE EUROf Să lăsăm d’o parte, de şi lor, calculele ce fac despre ceea-c TIMPUL ca imposit, colea ori dincolo, de iîo îcap do locuitor ori pentru fie-care ietru pătrat. Pentru fie-care cap de am fi in rândul d'ântei, pe când * m răndul al doilea in ceea-ce priI impositul pe fie-care kilometru pale oare-ce pe tărâmul acesta Englitera • luat iuainte. 1 uu zicem nimic nici de totalul dato-fi publice ale Europei care, in 15 ani Ipcut de la ţifra de 65 ori 66 miliarde jlj i& ţifra de 108 sau 109. Creşterea Kelor cheltuelilor ajunge ca sa no faca ‘edem sub ce sarcini nainteaza Europa. 0 ani, totalul acestor clieltueli a căşti-r.ţ ia Puta, daca asta se poate numi j T. Mergând tot ast-fel, pe la 1925 am i e sa cheltuim de patru-ciuci ori mai 1 de cat acum după ce vom avea mai l linte patru ori cinci de acele mari răs- de lichidare cari sunt reclamate de jj Jpaţii mari ai zilei pentru ca sa sfârşim 1 reâboaiele şi cari n’au făcut nici o dată alt de cat a da naştere altora mai «ave şi mai costisitoare. ,getele europene au ajuns bugete de el, chiar când Europa o in linişte; -,'el au voit conducătorii destinelor noa-Datoriilo chiar sunt urme şi semne esbel ; datorii plătesc trei sferturi din leltueli, lucrările publice şi deficitele seriilor civile ne având a figura de căt |obru 1 miliarde sau 1,200 milioane din 4 miliarde 565 milioane de napoieri levate din Bugete. Europa cheltueşte 13 14 miliarde de bani publici pe an, din ■ 3 miliarde şi jumătate pentra datorii ilare şi alte 3 miliarde şi jumătate pen-cheltueli militare ; 2 miliarde 836 mi-ine pentru armate, 596 milioane pentru şi ţifrele din tablou nu declară totul i mult de jumătatea bugetelor se con-mă ast-fel a solda aceia ce au constatat -chile destrucţiuni şi ce costă chiar, nu hai pentru apărare, distrugerile viitoare. | Se scoatem incâ 1,700 milioane, chel riabli ce vor face administraţiunile finan ii&re pentru ca să perceapă, s6 exploateze jfc verifice impositele din cari trăiesc bu iaetele Europei ; se scoatem incâ 150 ori J'200 milioane pentru eheltuelile inaltei ad mimstraţii şi a represintaţiunii diplomatice toate acestea fac aproape 10 miliarde din Mia 13 ori 14, şi, puind că sumele r6ma tşe neplătite din eheltuelile lucrărilor publi fce şi a servicielor pubice trec oare cum le un miliard in inapoerile anuale ale da-torielor, fac tot 9 miliarde de cheltuieli liferite de resboiu şi cheltuieli de percepere de sacrificat mai nainte de a păşi la •serviciile civile şi la operele de pace ale Aivilisaţiunii, adică pe larg cele două treimi flUlo produslui veniturilor, contribuţielor şi Jimpositelor ! Care era, in adevăr, pentru serviciele civile cheltuiala in cele şeapte mari bugete p europene pe la 1870 ? 648 milioane afec-ftate la administraţia internă, 603 la culte şi instrucţie, 389 justiţiei, 1372 lucrărilor publice, 98 ori 99 agriculturii, comerţului si industriei; 3 miliarde 110 milioane, in total, pentru intreţinerea servicielor şi 4 miliarde 300 milioane cu elementele corelative ale datorii. Va veni o vreme când Jioporţiunea are s6 fie răsturnată, insă când are se vie ? Dacă eheltuelile ordinei pacifice au crescut de 3 — 4 ani, cum bunioarâ acele ale instrucţiunii primare in Francia, cheltu-elile ordinei militare s’au desvoltat şi mai mult. Ele singure, şi farâ a număra datoria ce vine din ele, iau mai mult de jumetate din venitul neted al bugetelor. Un cuvânt acum despre veniturile a căror intrebuinţare am arătat-o, insă făcând acelaşi îeserve asupra lacunelor şi asupia imperfecţiunilor din tabloul nostru. Ast-fel detaliul nu da de cât din 12 miliarde 95 —3 milioane reţete pentru cele şapte State şi le totalisâ cu ţifra de 13 miliarde 603 milioane, ţifra mai mică cu 200 milioane la totalul cheltuielilor ; insă aşteptând mai bine, ne mulţumim cu atât, şi, cu 1 miliard ori 1 miliard Şi jumătate mai mult, avem o seamă ori o socoteală prea indestul aproximativa de darea şi averea anuală a intregei Europe. încasările sunt tot atât de instructive ca şi eheltuelile. Din cele 13 miliarde a-vern, mai intaiu, 804 sau 805 milioane venituri patrimoniale, vechia şi chiar odinioară unita avere a Statelor. Acolo unde feodalitatea mai subsistâ, ţifrele vorbesc. Englitera nu trage nimic ; Francia, Italia Spania nu trag de căt puţin lucru; Austria ia 90 milioane ; Rusia 214 şi gotica Ger manie 386, ceia ce e mai jumetate din tot, Impositul direct ut, străbătând un trăsnet prin casa locuitorului Dumitru I. Ţiţirigă din comuna Ti-tireciu, judeţul Vâlcea, a omorât un copil, ! anume Tânase, in etate de ani 15. ,. âro şi el ceva antic. Dă miliarde 718 milioane : 533 milioane Ruşii unde nu e cu toate astea de căt de 6 h. li bani de cap, 243 milioane Spânii unde se suie pană la 14 fr. 06 bani. In j ------ Franţa suntem in medie. Taxele şi drep- ! In zioa de 13 Septembre, pe la orele 10 turile do inregistrare, do timbru şi acole dimineaţa, s’a aprins câmpul cotunei Seven- cari ţin de ele, dau 1 miliard 886 milioa- J dic-, comuna Ilairancheoi, judeţul Constau-ne din care precepem cea mai mare ; ţa, arzând şi pichetul de paza graniţei No. parte ; 704 milioane şi 19 fr. 07 bani de | 28. Focul s’a iutins pană in Bulgaria şi a cap. Germania nu primeşte de cât 178 milioane (3 fr. 98 bani de locuitor) şi Rusia numai 123 milioane (1 fr. 41 bani, de locuitor). Bogăţia şi regimul economic al popoarelor se judecă după impositele lor de consumaţie. Europa găseşte aci do multă vreme venitul său principal. Este de 5 miliarde 478 milioane in tablou, insă repar-tiţiuuea i este nepotrivită şi nu ar arăta toate gradaţiile după dorinţa economiştilor. Austro-Ungaria percepe 615 milioane, Francia 1,245, Germania 416, Anglia 1,138, Italia 469, Rusia 1.275 Spania 320. In ceia-ce priveşte impositul pe cap de locuitor noi trecem cei d’ăntăiu cu o quota-parte de 9 fr. 75, mai mică de căt jumătatea celei a Spaniei. Insă trebue să ne grăbim. Veniturile servicielor publice sunt inseranate cu 1, 396 milioane in bugetul european. Nimic nu arată mai bine socialismul Statului in financie. Ast-fel Germania străluceşte ; ea are aproape jumătate : 652 milioane. Rămân 651 milioane de venituri diferite cu care nu vom ineârca documentul nostru. I-ar mai rămâne incâ şi mai mult ; i-ar fi cu putinţă să se apropie şi mai mult de perfecţiunea statistică şi apropiindu-se şi mai mult, le ar descompune. Cadrul este format şi este mult. Mulţumim calculatorilor Italiei sperând că din an in an opera se va complecta şi se va rectifica, şi invăţămintele ce decurg de aci se vor limpezi mai mult. Apropierile astea şi comparaţiunile diverselor bugete ale Europei nu vor fi dispreţuite nici de miniştri financelor nici de Parlament. ţinut pănă la Orelo 12 noaptea, când, prin ajutorul locuitorilor şi soldaţilor companiei a 7-a din Asarlăc, s'a localisat. întinderea focului a fost aproximativ pe ud teritoriu de 1,000 pogoane, părlind şi nişte tufiş. Alte pagube nu s’au causat, de cât arderea phichetului din care la timp s’a scos de către soldaţi muniţia ce se afla intr’ănsul. Fâgtuitorul nu s’a dovedit până acum; s’au luat insă măsuri pentru descoperiroa şi darea lui in judecată. In zioa de 19 Septembre, musulmanul. Aii Husein din oraşul Mâcin, judeţul Tul-cea. in etate de 70 ani, pre cănd era la tarlalele sale de lângă Suluc spre a scoate rădăcini, s’a găsit, in zioa de 17 curent, mort in nişte mărăcini de către fiul său Ibiş. In zioa de 17 Septembre, Maria, fiica locuitorului Gheorghe Stamatiu din comuna Gura-Simila, judeţul Tutova, in lipsa pârin ţilor săi de a casă, s’a aprins de la tocul ce era in sobă, aşa că peste e oră intor-căndu-se, muma sa a gâsit’o moartă. nav grav ; de merge incet, nu poartă interes pentru pacientul său. Dacă bolnavul se îndreaptă, se mulţumeşte ingrijirei celor ce 1 incoujoară (sau bunul D-zeu la ajutat) ; dacă moare, e că medicul nici nu ’i cunoaşte bea.la, sau a tratat-o greşit. De este amusnat, se zice : Nu ne place un doctor care spnue tot ce ştie ;• sau „e prea familiar ori nnde ;.. de e tăcut: „Un medic trebue să fie puţin şi sociabil. Dacă vorbeşte politică : „Mai bine ar păstra-o pentru siue;“ de este reservat ; „Nu voeşte a’şi arăta opinia-" De nu vine indată cănd e chemat: „El ia lucrurile prea uşorDacă trimite socoteala: „Se grăbeşte la parale.", De vizitează pe pacienţi sei pe fie care zi vrea să umfle socoteala ; de uu o face, e de o neglijenţă de ne-ertat. Dacă ordonă acelaşi medicament nu ajută nimic ; de T schimbă, trage proviziuni de la larmacişt Dacă întrebuinţează un r.-mediu ,;casnic, el vrea să flateze credinţa poporului pentru a’şi umple busuuarele ; de nu intrebuiuţea ză asemenea remedii, so incâpăţanează pe ştiinţele ce 1-ea învăţat. De chiamă des in consult pe alţi colegi, arată că nu ştie nimic; de refusă vecioicile consulturi, se teme de a arăta ignoranţa lui celor ce ştiu mai bine. Dacă in fine primeşte onorarul fie numai pe jumătate, pentru serviciele cele-a adus, merită de afi ţinut desfănt. MEDIO Şl CHIRURG Boalelo (le gât, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă speciala. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secoudar in Viena in clinicele lui Braun (boalo de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Cousultaţiuni de la 3—5 ore p. m Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.) " Dr. A. WE1NBERC OCULIST fost şef dc Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcea că, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Ilic lliopol, in gangul din faţă al Teatrului Bossel. YARIETAŢI NECftOLOGlE 1 c Citim in Liberalul : O mare perdere a suferit societatea Ia-şană, invăţămăntul public-privat 5şi ştiinţa iu genere. Alexandru Lambrior, profesor la liceu şi la şcoala militară de limba ro mână şi istorie, a încetat din viaţă ieri noapte. Lambrior nu a fost numai un eminent profesor ; ori căt de preţioasă este această calitate, ea era intunecatâ de merite mult mai inalte şi apreciate. Lambrior a fost o minte originală, un spirit profund, observator, studios şi me todic. Antăile 9ale cercetări le-a făcut asupra istoriei Românilor ; aici el nu s’a inspirat din cărţi de a duoa mână, nu a adoptat tot ce să zisese inaintea lui fără control. El a studiat istoria ţârei noastre in is voare, in cronici, documinte, inscripţii, medalii. Din studiul Istoriei Românilor, inteli ginţa sa vie şi cercetătoare Ta atras in acela al limbei vechi şi pe urmă a filologiei limbelor Romanice. După trei ani de studiu a filologiei corn parate, a limbelor romanice, la şcoala de Hautes âtudes" de la Paris, unde a terminat cu cel mai mare succes cursul ile, jambrior a inceput a se specialisa in limba română. Mai toate cercetările sale asupra limbei romane şi in special asupra foneticei sunt publicate in importantul ziar România, re-digiat la Paris, supt direcţia cunoscutului filolog Gaston Paris. Ceea ce distinge pe Lambrior sunt cunoştinţele sale solide şi mai cu seamă rigu-rositatea metodei de investigare. In câţi va ani, el isbutise a crea m ju ul său o şcoala nouă in filologie, şcoală so-rioasă şi bună. Din parte-ne nu avem destule a descrie durerea ce simţim când eâ unui bărbat tânăr- Lambrior nu avea de cât 37 ani—i să starâma strălucită sea carieră tocmai cănd işi dăduse măsura va-loarei sale, ca om de ştiinţă, de societate, ea amic, ca părinte de familie. Marea multicoloră.—Se ştie că unele vegetale eryptogame au o influenţă puternic asupra culorei apelor. In portul de la Loango, această culoare este de un roşu inclus ; in golful Guianei ea este alburie, pe cănd pe coastele Japoniei predomneşte culoarea galbenă. In vecinătatea insulelor Canarii, mare este verzue ea este aproape neagră in jurul insuleloi Maldive. Culoarea mării roşii nu vine din fund, ci din causa presiuţei la suprata apelor a unui strat foarte des de ciyptogame colorate. Un fenomen analog s’a observat in lacurile cele mari sărate din Tibet. Adese-ori desvoltarea plantelor crypto gamice dă unei regiuni a mării nişta culori care variază de la verde până la roşu. Această imprejurare esercită o influenţă vătămătoare asupra animalelor care trâesc in acele regiuni. Pete verzi ivindu-se in deosebite puncte ale apelor Finlandei de Sud, toate animalele perirâ. Fenomenul fu observat pentru ăntăia-şi dată iu 1844. Ar fi zis ciue-va că vede pete mari de 40 până la 80 metrii, pe lungime de mai mulţi kilometrii ; in mijlocul acestor pete pluteau mii de animale înveninate. Urechile lor erau negre, şi aveau un fel de mâzgă pe la gură. îndată ce peştii de o talie mai mare intrau in regiunea petelor verzi, incepeau a se sbate şi mureau indată. Cea din urmă epidemia se ivi in 1880, cu puţin mai nainte de îngrozitorul uragan din August. Ultime Ştiri Azi 26 Septembre se Înfăţişează inaintea curţii de apel, secţia I, procesul inculpaţilor locot. colonel C. Merişeseu pentru adulter şi fals in acte private, căpitan Al. Iablonsky şi Ţiuleanu pentru a fi dat concurs celui d’ăntăiu, cu reclamantul G. Vlădo-ianu din Severin. Preveniţii au de apărători pe d-nii Cor-nea şi d. Ionescu. D-nu Ylâdoianu, parte civila, pe d-nii Paladi, Iancu Mitescu din Craiova şi Const. Dissescu. Ieri duminică 25 septembrie, s a deschis exposiţia agricolă şi industrială din judeţul Botoşani, si cea din judeţul Brăila. In Brăila s’au prins Hagi Costea şi Şer-ban Bute tocmai cănd voiau să schimbe piesă de 5 lei falsă. S’au făcut ceretâri şi perchisiţie, dar nu s'a descoperit autori. Se crede că aceste monede sunt importate din Galaţi. De altminteri falşificarea este foarte bine reuşită. Exposiţia agricolă şi industrială din judeţul Iaşi, ce era să se deschidă ieri, s> amânat pentru duminica viitoare 2 Octom brie, din cauza timpului ne favorabil. DA I/IDDIl/ chirurg-dentist. Tâ-• rt iMDnirVmădueşte dinţii bolnavi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşează dinţi, fără durere, după cele mai bune sisteme ; fabricează şi pune dinţimincraliin-tocinai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiămat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Vodâ No. 9 alături cu grădina Union-Suisse* Prima Societate Română pentru fabricarea chărtiei In vederea activării lucrărilor şi sumelor necesarii pentru terminarea fabricei de cbârtie de la Bacău spre a putea funcţiona in primă-vara viitoare, Consiliul de Administraţie, roagă pe toţi acţionarii să bine-voiascâ a efectua al IV-lea vărsămănt de 25 °/0 asupra titlurilor ce posedă la Banca Naţionala din Bucureşti sau la sucursalele ei din Judeţe până la 25 Octombrie 1883. Consiliul (le Administraţie. cuvinte vedem FELURIMI In noaptea de 25 spre 26 August tre-j să Ce plăcere de a fi medic. —„Die Deutsche Med i zi nai Zeitung" descrie după „New-York med.-record" plăcerile medicului practic iu următorul mod glumeţ, dar adevărat. Dacă medicul visitează pe uuii din clieuţi săi cănd sunt sănătoşi, o face spre a’şi câştiga prânzul ; dacă uu o face atunci nu’i pasa de clienţii săi. De se duce regulat la biserică, u’are alt ceva de făcut; de nu se duce, n’are aici o consideraţie pentru religia. De vorbeşte cu respect de religiune, un ipocrit; alt-fel e un materialist. Dacă femeea lui nu da visitâ este o ingâmlată, şi când o face, ea vânează pacienţi pentru bărbatul ei. Dacă el se imbracă după modă, e chochet; de e simplu in im brâcămintea sa, o lipsit de decenţă. I)e nu prescrie o reţetă pentru fie-care bagatelă, el e indiferent ; de o face, inundează lumea cu medicamente. De caută societate, indul-ceşte lumea pentru a şi stoarce bani; de rămâne pentru sine, atunci e carpanos. Da că calul său este bine hrănit, domnul are puţin de lucru ; de şchiopătează, este că u’a lost îngrijit. De umblă repede, ar vrea creazâ lumea c’ar avea vr’un bol NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de X Dl’OC-Barcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De venzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etC-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Român. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. Despre Respousibilitatea Tutorilor şi a Magistraţilor, studiu comparativ, in dreptul roman şi român, de Ioan F. Simio nescu, doctor in drept. — Preţul 3 franc- Prescurtaro din Istoria Românilor, lucrată pentru elevii şcoalelor primare de ambe-sexe de B. B. Secâreanu, institutor public in capitală. Cartea este aprobata de ministerul instrucţiunii publice ; e ilustrată cu 17 figuri. —Preţul unui exemplar 80 b CĂILE FERATE ROMANE PLECAREA TREN ORILOR DIN BUCUREŞTI Cn începere de la 20 Maia 1883. La Ploeşti, Buzău, R-Sărat, Focşani, Alărăşeşt. Bacău, Roman, Iaşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 46 minute seara. fja Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzeu, R-Săra), Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Ploefti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal (Tren accelerat) şi de la Ploeşti cn trenul mixt la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 30 m. d. m. La Piteşti, Slatina, Craiova, T-SeTerin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fnlger) 9 ore dim. (trenai accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) U_ore 10 min. d. a. (tren mixt.) SOSIREA TRENDRILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacăn, Mărăşeşti R-Sărat, Buzău, Ploeşti /'trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Bazeu, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzeu; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Vârciorova, T-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fnlger) 7 ore so min. Beara (trennl accelerat 11 ore zO mia i-uainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu ; 3 ore d. a. (trennl fulger) iO eao dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trennl mixt), CURSUL BUCURESCI CA A DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe eiua de 26 septembre 1883. urap. Solo Renta Amortisibilă. . . . 94--- 941,'.: 5n|o Renta Română Perpetuă , 921,, 923/4 6°|o Obligaţiuni de stat. . . . 993|4 100'i. 6010 Oblig. Căilor f- Rom. regale 102'|, 103/1, 5o/o » Bionici pale . . . 833L 84- 10 fr. » Case! Pensiunilor 300 1. 232- 236- 5oio Scrisuri funciare rurale. • . 91'f, 92-- 7oio .» Scrisuri Rurale . . . 10 2' / 2 103 14 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 873f, S8i/4 6o(0 > > > 98'/., 99- 7o[0 » » > 102'f* 103- Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33--- 34 Acţii Bancei Naţionale Romaut 2501 1375 1385 » > Soc. cred. mob. rom. 250 1. 208- 2lO- > » , Rom. de construcţii 5001 00- 5< 4 - » » » de Asig. Dacia-Roin 300 1. 436--- 440--- , , , » , Naţionale 200 1. 254--- 25S--- ............................................................ Diverse Anr contra argint. . . • 2 '!* 2 6/„ > , Bilete de Banque 2 O. 2a;, Fiorini valoare Austriacă. . . 2101/-, 2.12 Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnote francese...... 99' ICO1/, A se vedea în pag. a lV-a imundul şi a visul relative la Grands 31a-q as ins du IPJG? x HSrTEIIVUF’S Paris am TIMPIJT Bolele GATULUI 70CI SI GURI. PASTILELE DETH'AK CD SAREA LUI BERTHOLET Recomandate contra Boalelor gâtului MARELE MAGASIN BUCURESCI BurriiESi n-tîLomanaate contra Boalelor gatulu\, angme. extincţiuniîe vocii, ulceraţiunile gurei, irita-ţiunile cauzate de tutun, efectele periculoase a mercuriului, şi specialmente d-Ior magistraţi predicatori, profesori, cântăreţi spre a aciJita emisiunea vocii. DETIlAy, farmacist, Fnulu St-Denis i»0 Paris şi principalele farmacii din Franţa şi străinătate. A cere semnătura Adli.DETHAN ______ Ureţ franco 2 fr 50 2, Strada Smărdan 2 co DEPOSIT DE MASINE AGR] Locoiiiobile cele mai perfecţionate ca si fara apparal de ars de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT INSTITUTU MEDICAL co CD BUCURESCI 6 : strada vestei 6, (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, Drthopedie, 4. Gimnastica Medicale, nhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Se l/V *{/) o sozkts & a S COSIT co CC ~a PO masine de secerat S,U,pl° ln e0BWn,ct«* f> nwnJpoIiţiUM, uşoare, foarte din fabrica Adriance, r*latt (New-Yort) ^tatoaze JfSJSTWMM! !i» ?,\î şi Maşlne de Semănat, din fol HOFHER & SCHRAIVTZ Depou de părţi de masine. CM BAI DE ABUR SI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschisei in toate zilele de la 7 ore dimineaţa! pănâ la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur uj dată pe sfiptemăna Vinerea, la 6 ore di-fl mineata până Ia 1 post-meridiane. Preţurile la secţia medicala conformi prospectului. Direcţia. H Anunţăm pe onor. Public şi’ distinsa noastră clientelă, că pei sesonul de toamnă, am primit din propria noastră fabricaţiune colosal asortiment de haine pentru bărbaţi şi băeţi, astfel că oi vizitatori va avea de admirat o adevărată exposiţinue de haine, pnn variatele şi modernele sesonuri ale etofelor, căt şi de elegt confecţiunei. B CAVALERUL DE MODE AC PRINTEMP8 GRANDS MAGASINS DE NOUVEAUTES Rllfl rin UnrifA I> ... I * .. Rue du Havre, Bralerord llaussmann rovruice ii Rue (.'anmartla a aparut acum ILUSTRAT al Modelor , care se va trâmite GRATIS si 1 vor cere IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNĂ, MAI FRUMOASA: TS Dor JULES JALUZOT & C la BUCURESC MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINÂ TENCUIALA PENTRU CASE ta I A sau mcne frauoo, ln arm» unei c.rtrf francate, «drenate la Pnrls m ţaţele «fortimente «le magiuiilor Prlntempe. a de'TLTrerf.firt l'u* ^ U Pi,rU lor pentru n t taîiJ rcct'fic3r‘ U oc«le articole, cind din canea rof.urd ,ta |u cest inconvenient, Casa ncjtr* de recipediţiune dlu Bucure»! fi-a asi sx ““ 5 «'■ • 39, CALEA VICTORIEI, 39 lat -U ie faci cele necesare. M»r« depoii11> D-nii P. Brnzzesi & C-is Calea Victoriei 65 i. herter ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str Ştirbey- Vodă No. 9. i mc aceasta am onoare a recom; noi. public atelierul meu artistic ari după syst mul cel mai nou şi prevezu ar,arate noi.—Preţurile reduse şi lucr arte fină. Onor. public care n’aavut ocasiunea de a se convinge de lucr mea n are de căt a ne onora en nroc, MtOASIN fondat X'A:a.C3-A.SI2