i25 SEPTEMBBE 1883 Administraţia. Oale» 'Victoriei I>ir. 40 W 22 lei 12 lei 60 lei IlAMENTELE [ (’<■ln ■ i., 6 Ioni. . ijf« S Inul. . . | pe «» . • •riimeic 1» Adminiitr»ţl«. _ 10 bani nnmăru m 15 ban» număra TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VOLA Nr. 2. Diroolor.respuiHjtTtor : MIIIAJI- l‘A MCOI.t KHJ ANUL AL VItl—No. 211 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Ijini» 30 litere petit pag. IV. 40 declame pag, III .... 1 50 . . II .... 2 50 , jUanţnrile ţi inserţiile ie primeic Bucureşti , la Administraţia ziarului it Vlena, la binronrile de annnţnri Ueinrit Sclislek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-itein 2;—Paris, C. Adnm, rae Cldmeno 4 A. Lorett, rae S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate ho se primei Manuscrisele nelmprhnate se ard. li, 24 Septeiubre 1883 |c1ri lle 1:1 sin* o sarcm mi e la înălţimea misi I---------- mai al-laltă-ieri despre I ligii do reservă, înfiinţate uientul organic, ca, despre de menaj, şi condam-jliinţarea lor de către mijii. ; de ieri relevă zisele noas-această ocasie, ne dă o luminele sale economice, c\ porumbul, in cantitate mtate inerţă, ce fic-care obligat a-1 depune in ma un capital perdut, mort ♦nulaţiune. iţiunea ce a dictat la desfi-agasiilor de reservă ! Fa-imentele noastre eminen-omişti ai partidului liberal- foti’u pătrunderea adăncă îmbogăţire generală care punerea in circulare a cabine aplica această idea &, conform cu ştiinţa d-lor Vătianu. cămară să se ştie că ţfrebue, pivniţa că e de pri-fteul sau blana că urmează Iţe in bani primăvara; că |ri-ce provisiune, care cere • ’ :si intr’insa, trebue să nu pentru ea să se dea capita-’ilornl să circule tăiâ răgaz, •norocitul Evreu care stră-lea de aproape 2000 de ani. ia nu e lucru de tolos, du-i;ea sublimilor organisatori ai ipublice. Omul cată sătrăias->io zi pină ntr alta, cu ce a-rocum ar face-o nomazii ; :ă tot se poate strica provi-îcută şi se poate fura de ilugi. Mai bine... lipsă de r it fcezeu a variat prea mult na-jnfru ca să nu se producă şi 1B8 geniuri economice intr’ănsa! putea observa serios invă-e ia Românul, cănd ei se ‘erenul sciinţei, cu argumenta celor de mai sus. ca să rf/sposiţia luată de guvernul j desfiinţa magasiele de re sine o sarcină folositoare, e la înălţimea misinnei sale. Se poate îndrepta răul cănd cinema pune stăruinţă şi agerime. Ne mirăm cum cei cu devisa ..voieşte şi vei putea," se tem atăta do a o aplica la 'îmbunătăţirea administraţiunii. in căi mai de grabă proced la desfiinţarea unei instituţiuni, de căt la aplicarea măsurilor ce ar putea să-i asigure mersul prosper! Românul, care şi permite toate, cu aceeaşi uşurinţă cu care trage de păr ştiinţa spre a o face să zică ce vrea el. işi mai permise să ia in ris afirmarea noastră despre preocuparea ce au avut-o Conservatorii din toţi timpii de a asigura prin legi bunul traiu al ţăranului. El zice : „Pentru cine scriu asemenea afirmări onorabilii membri ai partitei „privilegiaţilor dupe timp ?“ „Pentru săteni '? Dar ei strigări necurmat din tata iu fiu, de la 1821 şi până la lovirea de stat de la 2 maiu 1864, că tare şi necurmat au fost sărăciţi, bătuţi şi chiar robiţi de c-âtre proprietarii privilegiaţi dupe timp.“ Pentru nişte oameni cari n’au al tă parte in evenimentele de la 1864 de căt că au protestat, împreună cu Conservatorii, contra lui 2 mai, ne să mirăm că'şi permit fără ruşine impute Conservatorilor starea dc lu cruri de până la 2 mai. Una din duoă ori este adevărat ceea ce atribue Românul foştilor privilegiat iar de nu va avea sătenii vor căuta să tea de aiure. Tot rodul ce se va strânge in lieşte-care an de pe ţarini de reservă se va măsura şi se va pune in aceste coşare, şi de suma baniţelor puse iutr'insele se vor face două isvuade intocmai arătătoare, din care unul se va păstra la .judecătoria sătească, iara aeelalant adeverit de privighetorul ocolului 9e va trămit&'prin mijlocirea ispravnicului la ministrul din lăun-tm. Privighetorul d impreună cu-stâpânul moşiei pecetluind aceste coşare, vor incra-dinţa cheia lor la judecătoria săteasca spre a nu se atinge niine de densele. fi). Fiind inbelşngare trei ani de rfind, in căt să nu ceie trebuinţa a se deschide aceste magasii, atunci privighetorii prin ispravnici se vor adresui mai ănteiu la ministrul din lăuntru, ca să ceie voie de a se deschide coşarele anului d'anteiu, şi după porunca ce vor primi de la ocârrauire, acea pănă a anului d’ănteiu se va impărţi d’opotrivâ la toţi locuitorii fieşte-câruia sat, cari vor fi slobozi a o iutrebuinţa precum vor voi, iară in coşarul deşert, se va pune rodul anului al patrulea, si cu această rân-duială rodul de trei ani se va păstra pururea pentru Întrebuinţarea numai laintâm-plare de lipsă. D). Stăpănirea pentru nici o altă trebuinţă a Statului nu are drept a se amesteca la aceste magasii, fiind-câ ele sunt numai pentru siguranţa hranei locuitorilor. E.) La intimplare de lipsă in pai te pentru unele din sate, sau in totul a ţerei, slobozirea popuşoiului neapărat trebuincios pentru acei in lipsă, nu se va face de căt numai prin slobozenia sfatului administrativ, de pe isvoadele făcute de sătenii şi de judecător iile acelor sate pentru suma trebuincioasă lor de hrană, insă aceste isvoa-de se vor cerceta mai ănteiu şi se vor is căli de către privighetori, cari prin isprav- ŞTIRI TELEGRAFICEI Paris 5 octomvrie. —Se acreditează sgo moţul că Spania trebue să trimeaţă o notă Franţei cu ocazia iru-identelor ce au insem-nat trecerea regelui Alphuns la Paris. Constantluopol 5 octomvrie.—Se asigură că Sultanul are intenţiunea d'a trimite im comisar extraordinar in Egipt ; a trimes deja unul in Sudan. Pesta, 5 octomvrie.—Deputaţii partidei independente au ţinut o conferinţă, in care au primit propunerea da blama conduita guvernului in cestiunea eroatâ, când moţiunea Tisza va veni in discuţie Sâmbătă. Viena, 5 octombrie.—Se telegrafiazâ din Belgrad către Politische Corespondent că in urma închiderii Skupcinei, guvernul săr-besc va ratifica convenţiunea drumurilor de fer sub condiţia aprobării ulterioare a Skupcinei. Londra, 6 octomvrie.— Se telegrafiazâ din Cair ziarului Daily News ci trupele trâmise in Sudan, au părăsit Duem la 26 Domnu fieorge Petrovici, guard de 'artilerie clasa III, a oferit pentru museul naţional mai multe manuscripte, tipărituri, documente şi alte acte vechi, privitoare la istoria şi literatura poporului român. * Doamna Maria Mihâilescu a dat bieericei Sărindar o candelă de argint. * Domnu Alecu I. Sturzescu, proprietarul moşiei Unceşti din judeţul Suceava, a oferit lei 200 pentru repararea bLsericei din cătunul Unceşti, comuna Pleşeşti. * Domnu Spiru Eftimiu a donat gimnasiu-lui Cautemir din Bucureşti o charta a Europei format mare, de Levasseur. * Teatru naţional s’a proiectat a se inlumi-na cu lumina electrică. Pentrn acest scop direcţia generală a teatrelor a intrat in vorbă cu societatea internaţională de luminat electric. * De la 1878 — 82, adică in cinci ani, au fost căutaţi in spitalele Eforiei din Bucureşti 330,022 Români şi 50,420 streini ; din acest număr 52,733 Români şi 12,420 ca proprietari, şi atunci d’opotrival nici le vor tramite la ministerul din llun- tru, şi dăndu-se porunca slobozirii al aces- Septemvrie şi eâ la cel d’anteiu campament streini au intrat in spitale, cei-l’alţi au 300 oameni au căzut bolnavi. Se prevede primit cousultaţii gratuite. Cea mai mare că campania va fi grea. INF0RMATIUNI P pretinză cineva că trebue rsfiinta ceea ce se poate stri- Hfura, este a nu avea noţiuni ă îngrijire, a nu avea ordine ic. Asemenea indivizi in ad-aţiunea publică constitue un fboliem. susţinem că adevărata econo-#<’ aceea care începe cu preve-ce pune bine o mică por-Gn avutul de astăzi pentru a a lipsa ce s’ar putea ivi măi-easta nu ecuivalează cu ceea |‘Omia politică voeşte a inţele-»ital inchis, căci nu este ban in ciorap, ori îngropat in pă-sau înfundat prin vre-un coş tc-o scobitură secretă a casei, |h se petrecea mai de demult, mai susţinem că nu se poate nici fura, de căt ceea ce este Şt, că prin urmare un guvern entru asemenea cuvinte leapâ- cu dgnşii cată sâimpărţeascărespun-derea că s’au grupat contra loviturei de Stat de la 2 mai ; ori că acestea sunt exageraţiuni, sau numai caşuri isolate provenite din abusuri pe alo-curea ale administraţiunii, şi atunci organul pretins liberal usează dc impostură. Dar e fapt constant, coprins in lege scrisă şi aplicată, acela pe care-1 susţinem noi despre buna îngrijire a foştilor privilegiaţi de soarta ţăranului. Aducem aci textul retaliv la j magasiele de reservă din Regulamentul organic : CAPUL V SECŢIA III Despre magasii de reservă pen tru îndestulare Art. 150. Pentru a nu se face vre o stingheriră slobodei exportaţii şi a celor mai neapărat trebuincioase norodului, ce-rend mai ănteiu trebuinţa a se sigunpsi hrana locuitorilor, şi a feri despre toată in-timplarea de lipsă in paite sau in totul, de aceea se vor aşeza in toate satele magasii de reservă dupe rinduiala mai jos arătată. A. ) In urmarea acei din nuou impâruri a nâmentului, care are a se face in puterea secţiei VII cap. III ţarina de reservă să fiă coprinsă in partea de loc a fieşte-că-ruia ţeran. B. ) Dupe această mosurâ fieşte-care ţeran va fi dator să pună in magazia de re-servâ giumâtate merţâ de popuşoi, indată dup? culesul acestui product. V ) El se va ingriji asemenea şi de facerea coşarelor de reservă, care se vor lucra de către săteni dupe toată cuviinţa iuvoindu-se cu stăpânul pentru materialul trebuincios, de va avea păduri pe moşia sa tui stat, se va face împărţirea sumei trebuincioasă in fiinţă privighetorilor, cari vor face de odată şi isvoade de pânea remasă in coşare şi se va da iarăşi sub ingrijirea judecătorielor săteşti şi a proprietarilor precum s’a zis la art. 159 litera V. Art. 160 Penă ce, prin naosurile de mai sus zise, se va siguripsi hrana locuitorilor satelor, Ministrul din lăuntru va avea ingrijirea cuviincioasa, acum la inceput ca nu cum-va prin nemesurate expor-taţie a popuşoiului să pricinuiască lipsă norodului. Drept aceea el va aduna toate ştiinţele cerute, şi le va supune Domnului spre a se da in chibziiirea obsceştii Obicinuite Adunări, care va lua cuviincioasele uiesuri spre intimpinarea a ori-ce lipsă. Asemenea îngrijire va (i şi dupe deşertarea a mai multor coşare de reservă. lâ-cutâ prin vederatâ şi obştească lipsă. Ni se pare cil in faţa textului a-eestuia calomnia şi impostura trebue sil tacă,. Mai cu seamă din punctul de vedere al tiraniei exercitată asnpra ţăranilor, credem că nu le-ar li dat să aducă imputări regimolor trecute, acelora cari astăzi fac eausă comună in minister cu un tiran sanguin devenit atăt dc ingrozitor ţăranilor in căt i-au dat numirea de călău, cu faimosul proprietar de la Ungureni ce are robi din tată in fiu pe nefericiţii muncitori de pămfint, emancipaţi dupe legile oxistente; acelora in fine cari, ca guvern, au pus in vînzare pielea ţăranului pentrn plata contri-buţiunilor, dupe ce l’au adus in stare de miseriă complectă, D. Sorokine, fostul consul al Rusiei la Tulcea, s’a numit in postul de consul general la Filipopoli. Bardul de la Mirceşti, Vasile Alec-sandri, se află in capitală, şi duminică pleacă la Sinaia. Inaugurarea palatului regal dela Sinaia se va face mâine la orele 12 y2 din zi. Se vorbeşte că mai multe schimbări se vor face in personalul jude cătorilor de pace. CRONICA Cosiliul general a! judeţului Făleiu este autorisat a vinde prin licitaţie publică ea sele ce judeţul a oumperat in anul 1876, cu suma de lei 9.987 bani 50. de la doamnele Oatinca Oortezi şi Elena A leşin, conform votului seu din şedinţa extraordinară de la 2 Septembre 1883. * Domnu V. N. Silelis. arendaşul dornenu-lui (iiiirgiu, a oferit 100 lei pentru ca ministerul să ii Întrebuinţeze cum va crede mai bine pentru incurajarea agriculturei. * Domnu A. D. Rugină din Bacău, a oferit pentru museul naţional doue hrisoave domneşti ale lui Ştefan cel Mare din anii 1492 şi 1497. * Următoarele posturi de medici sunt vacante : La judeţul Dâmboviţa, plasa Ialomiţa; La judeţul Mehedinţi, patru posturi ; La judeţul Putna, plasa Bilieşti. Domnii doctori sau licenţiaţi in medicină să se adreseze la Direcţia generală a serviciului sanitar sau la comitetele permanente respective. * La 15 Decembrie se va ţine concurs, in locul direcţiunei generale a serviciului sanitar, pentru ocuparea definitiv a postului de medic al oraşului Brăila. * Domnu N. Nicolescu, student in farmacie, stabilit in Dobrogea, a oferit asemonea pentru muzeul naţional o coleetiune de 24 monete antice. parte dintre streini au fost supuşi aus-triaci. * Pe cănd Stoica Manea, lucrător la canalizarea Dimboviţii, lucra alaltă ieri la podii de la Sf. Lettere, a căzut un mal peste el. strivindu’l foarte rfeu. Pacientu a fost dus la spitalul Oolţei. * Ieri seară pe la ora II şi jumătate, s’a furat din curtea hanului lui fihiţâ Ionescu, Jin calea 13 Septemvrie, şa.e boi ai unor ţărani ce se aflau acolo in gazda. După căutările făcute de sergentul respectiv, boii s’au găsit ascunşi in grădina d nei Iaco-vencu. Hoţii nu s’au dovedit, * Azi, 24 septemvrie, se va judeca de Curtea de apel din Bucureşti, secţia ănteiu, procesul d-lui Al. Ciurcu, directorul ziarului „l’Independanee roumaine“ cu creditul fonciar rural. * Gazeta oficială de azi publica expunerea situaţiumi judeţului Dorohoiu, făcuta de către comitetul permanent, cu prilejul dea-chiderei sesiunei ordinare a consiliului general la 15 octomvrie. Adevărat să fie* *? Oficialii din magistratura din Plo-eşti spun prin convorbiri cari se colportează. cum că. eşind la gară, când . a trecut d. prim-ministru la Bucureşti, venind in ţară de la Viena, priu Sinaia, la prezentarea ce şi-an făcut, au convorbit despre execuţiunea torturelor şi jafurile de la Bordeni. făcute ca o pedepsire asupra intregei comuni. Iar d. Brătiauu ar fi aprobat, conduita ce s’a ţinut de autorităţi, incurajăndu’i şi zic6ndu-le că n’au a se teme (le cele ce ziegazeteie Nouă precum şi Democratului care inregistrează acest svon, nu ne vine a crede că asemenea cuvinte s’ar fi putut rosti de d. I. C. Brătiauu ; cu toate acestea, ca cronicari, reproducem cele ce se zic, aşteptând să fie desminţite prin publicarea ce se va da raportului anquetei ministeriale mixte, şi prin măsurile ce se vor vedea luate in consecinţă, pentru satisfacerea locuitorilor suferinzi şi a opiniunci publice, TJMPUL / Pădurea M uiuiglavu a Eforii spitalelor civile Ni se si'une că in pădureţi Morunglavu din judeţul Romanaţi, a Eforii spitalelor civile, s’ar fi făcut muri devastări ; Că supt numele lui Marin Preda, un ţe-ran diu localitate, care a luat cu contract de la Eforie exploatarea a 7200 arbori be-trdnî pe termen de o anî. doî funcţionari aî Eforii, din care unu din cei superiori, care craii adeve.aţî antreprenori, ar fi tăiat în mod neregulat uu număr mult urai mare Je arbori, fiind-că craii siguri că nu vor avea nici un control ; Ni se spune că in timpul tăeri Ua fost făcut mai multe denunţări la Eforie şi că toate anchetele care au fost numite, au făcut lucrurile muşama ; Ni se spune eă in localitate este de notorietate publică că Marin Preda era o persoană interpusă şi se cunoaşte foarte bine numele adevăraţilor exploatatori ; Ni se spune eă dacă d-ni Efori ar dori să afle adevăru, n'ar avea de căt să inter-vie oficios la d. G. Chiţu, ministru de interne, care având moşia Mirila in apropiere de Morunglavu, ar putea cu multă in-lesnire să le comunice ce este adevărat din toate acestea. Noi d’ocamdată nu afirmăm nimic, nu facem do căt să reproducem ceea ce ni se spune, şi rugăm pe domni Efori, să bine-voiască să caute a se intorma prin d-lor singuri. Pe lăngă acestea, mai rugăm pe domni Efori ai spitalelor să bine-voiascâ a ne da un comunicat, in care să arate 1. Care din silvicutorii efoiii a predat pe numele de Marin Preda arbori ce trebuia să se tae anual ? 2. Dacă acel domn silvicultor s’a conformat şi pentru d. Marin Preda, art. 20 din condiţiunile generale pentru exploatarea pă durillor, şi cu ce numere a inaiutat Etorii acele constatări ? 3. Dacă, c-ănd s’a terminat exploatarea, acel domn silvicultor a raportat Eforii şi cu ce număr şi dată cum acel presupus antreprenor, Marin Preda, a iudepliuit toate condiţiunile contractului, şi daca la liberarea garanţii s’a îndeplinit toate formalităţile. Pentru inlesnirea cercetărilor, căncl d. ministru de interne ar voi să facă investi-gaţiuni in localitate, ne punem la dispoziţia d-lui pentru a da nume de persoane prin care să afle adevărul. Resboiul. CoaliîiDHea nationalitatilor in Aastro-Ungaria Mai multe foi de frunte ungureşti şi germane clin rnonarchia austro-ungară au reprodus parte in estraş, parte in inti-eg un articol din Gazeta Transilvaniei, in care se arăta intre altele, că vocea popoarelor nemaghiare din Transilvania şi Ungaria, fiind sugrumată prin legea şi praxa asupritoare ungurească, coali-ţiunea naţionalităţilor, de care se tem aşa de mult cei ce se ştiu vinovaţi, nu se poate severşi in parlament, şi că această împrejurare invoalvă cel mai mare pericol pentru Ungaria şi pentru Maghiari, fiind că Nemaghi-rilor li s a creat o stare analoagă celei din 1848. !Să vedem că răspunde foaia ro-mănă din Braşov : „Neue freie Presso" din Vicna găseşte, că iu acest articol se oglindează „in mod drastic" părerile .Romanilor ardeleni asupra situaţiuuei. „Neues Tester Journal11 zice că am urmări scopuri „escentrice“, că stăruim pentru formarea unei partide mari a naţionalităţilor şi apedâm la naţionalităţi, că se urmeze esemplului Croaţilor, spre a resturna absolutismul unguresc ş. a Organul guvernului unguresc „Nemzet" ne răspunde printr’un articul lung, producând nişte argumente, cari pe lângă aceea că, ca de obi-ceiu, dau de gol sentimentele despotice ce le nutresc guvernanţii din Pesta faţă de poporul nostru, mai ating şi o cestiune foarte importanta, ce tiebue se intereseze in mare grad pe tot Rrmânul, adecă cestiunea, ca: oaie ce efect va produce alianţa României cu Austro-Ungana, asupra situaţiuuei noastre, a Românilor asupriţi din acest imperiu? Se vedem ce zice ziarul „Nerazot“. El ne spune mai ăntâi, că a fost foarte incorect din partea „pasiviştilor" romani dea reimprospeta tocmai acum evenemintele dala 1848, căci, ori ca vor avea in vedere mişcarea naţionalităţilor din Austria, ori ca vor basa probabilitatea realisărei pretensiu-nilor lor pe afacerile croate, in amândouă caşuri ei se espun unei mari desamâgiri atât din punct de vedere românesc, cât şi din punct de vedere unguresc. De-o parte relatiunile austriaco sunt aşa de diferite de cele ungare (?!) şi sunt aşa de insuflate de spiritu slav, incât Românii din Ungaria — ori şi ce s'ar intămpla in Austria —• nu vor trage de aici mei un folos, pre când autonomia croată este re-sultatul onui compromis, unui trecut care nu se mai poate schimba, dar care a produs resultate, ce tocmai acum nu vor seduce pe nici un om de stat ungur, de a mai incerca aşa ceva fia ori şi unde şi in mesură căt de mică ; de altă parte nici preteuţiunea cea mai esageratâ a mişcărei slavice, nici chiar federalismul, n’ar putea se aducă vr’un folos Românilor transilvăneni sau ungureni, căci chiar şi după o împărţire a poporaţiunei nu s’ar putea scoate din această rnonarchia o provincia românească." „Estravaganţii romani — zice „Nemzet" la ineheere — au sperat de la România itnplinirea unor dorinţe secrete. Dar după esperienţa de mulţi ani şi după felurite şchimbări internaţinonale şi in sânul naţionalităţilor au putut se se convingă, că din partea României nu vor căpăta^nici un fel da ajutor in realisarea visurilor şi a urei lor. sau de aceea pentru că acest stat nu le poate ajută, sau pentru că nu voieşte să le ajute şi de aceea nu-i poate nici anima (incuraja). Tocmai acum politică românească se află intr’un stadiu, care apropia România de noi şi mai ales cu privire la agitaţiunile române s'au făcut promisiuni obligatoare, aşa ca, acea direcţiune, care place Dacoromânilor, cu greu va putea conta pe politica română" Espectorarile foaei ungureşti sunt foarte semnificative. Noi pretindem egala indrop-taţire, ca cetăţiani ai statului ungar şi ei ne respund, ca România nu poate face nimic pentru noi. Ciudaţi amici sunt despotici noştri guvernanţi in felul lor de cugetare ! Gazeta Tribuna le lor Procesul Radu Lecca Procesu Radu-Leca din Bacău s’a terminat ieri seară la 9 ore. Tribunalul, dupe o deliberare de 2 ceasuri, a condamnat pe Caton Leca la 1000 lei amenda, pe Dimitrie [Leca la 600 lei, şi pe loan Leca la 500 lei, iar pe Victor Leca l’a achitaR I-a mai condamnat solidar la 3000 lei despăgubire civilă. FUNCŢIONARI ROŞII Binelui Public i se comunică de la Te-cuciu, reşedinţa vestitului satrap Tachi A-nastasru, că preşedintele Comitetului Permanent de acolo, d. T. Galitz, nu s’ar fi bucurând de alte titluri, de cât acele ce i s’au recunoscut priu decisiunea ce-o publicam mal jos, liirnl isgonit din oştire pentru crima de falş în acte publice. Punem în cunoscinţa Tecucenilor ca acesta să nu le Iii de mirare, căci regimul sub care stăm nu se pote împăca cu omenii de cât de talia aceluia ce să vede condamnat ; nu să caută astâ-rfi nici onestitatea nici meritul ci numai capacitatea individului pentru ori ce faptă infamantă ! Acest titlu cu cât este atestat prin vre o sentinţa cu atât mai mult asigureză po-ziţiunea, buniurâ ca aceea a d-lui Preşedinte al Comitetului de la Tecuciii. Suntem siguri ca administraţiunea judeţeni merge strună, fiind-că ’i lipsesce ori-ce scrupul de onore şi conştiinţă. Eelicitam guvernul şi în special pe confraţii noştrii de la Românul, care trebue să se bucure de escelentele calităţi ale unui aseminea faimos preşedinte. Monitorul Oficial No. 246 diu 1875 MINISTR» DE RESBEL Tecuci. „In urma decisiunil consiliului permanent „de reviziune No. 42 din 20 Octombrie „j875, prin care a respins recursul făcut „de intendentul Galitz Teodor, şi a confir-..mat. sentinţa No. 70 din .1875, a consiliului de resbel din Divizia I-ia teritorială, „prin care sentinţă intendentul Galitz Teo-„dor a fost condamnat la isgonirea din „slujbă cu păstrare rangului şi a celor-l’alte „drepturi, conform art. 113 din C. P. ostăşesc, combinat cu art. 47 din O. P. co-„mun, pentru crima de falş în scripte pu-„blice." „Pe acest'motiv decid : „Se va şterge din controlele armatei intendentul Galitz Teodor, ca unul ce prin „sentinţă au fost condamnat Ia isgonirea „din slujbă cu păstrarea rangului şi a celor „lalte drepturi. „Acesta ştergere din contrele se va face „pe (Jiua do 20 Oct. 1875, data confirmă-„rii seutinţiî consiliului de Resbel, de către „consiliul de Reviifie-" Ministru do Resbel, General de divizie Florescu. No. 70.—1875 Oct. 29. Noutatl din tara Turmă de lupi. — In noaptea de 15 16 Septembre, o turmă de lupi a rupt un numer de 120 oi ale locuitorului Gheorghe Matei din comuna Frecaţei, judeţul Tuleea, omorăndu-le pe toate ; causa a fost ciobanul care adormise aşa de tare in căt nici a simţit venirea droaei de Jupi; iar paguba se urcă la 1,100 lei. Un copil monstru. — Vocea Doljului spune că Sâmbătă diminiaţă (17 curent) femeia Mariţa lui Niţă Nicolau ferar din mahalaua Posteiuicu-Firu (Craiova) a născut un copil parte masculină de formă bizară. Capul in partea superioară turtit, ne avănd ţeastă; fruntea concavă, ochi bombaţi şi in loc de urechi douS Jgogoloae in formă de nuci; iar iu total copilu seamănă mult cu maimuţa urangutan. El s’a născut mort şi s’a luat de medicii oraşuluie spr a se pune in spirt. ŞTIRI OFICIALE Domnii Mircea Georgeseu şi Iancu Pan-diescu sunt numiţi jn posturile vacante de sub-comisari clasa I, pe lăngă prefectura poliţiei Capitalei. S’a deschis pe seama ministerului agri-culturei, industriei, comerciului şi domenie-lor un credit suplimentar de lei 4.000 pentru transporturi la inspecţiuni administrative, cercetări judecătoreşti, aduceri la in-deplinire, de sentinţe şi decisiuni, cum şi osebite obligaţiuni. Ştiri din Străinătate După cum ne spun foile streine, in Paris se vorbeşte de o criză mini,terială. Căuşe sunt destule pentru o desbinare in cabinet şi ginerele d-lui Grevy, deputatul Wilson poarta un resboiu crâncen contra lui Ferry şi a partizanilor sfii Gambetişti. Se zice că preşedintele Republicei ar dori de ministru preşedinte pe Freycinet. Oamerile Franceze se vor intruni ia 11 Octomvrie şi vor găsi destul lucru. In Camera deputaţilor vor avea prioritate trei cestiuni: Afacerile din Tonkin ; bugetul, ce trebue şă fie votat de ambele camere inainte de anul nou, şi legea municipala. —Senatul va avea să ia in discuţie mai intaiu cestiunea eonvenţiunilor cu Societăţile de căi ferate. Spania. — Citim iu „Gazette de Hon-grie:“ Nu ştim de unde primesc ziarele noastre iuiormaţiunile publicate de ele rlae-tive la afacerile Spaniei: dar cea ce ştim este, că sunt enorate. Informaţiunile noas tre particulare ne permit sa afirmăm, că mari evenimente se prepar in Spania. Agitaţiunea e la culme in cercurile politice din Madrid. Cu toate precauţiunilo loate de minister, armata devine din zi ce merge mai puţin sigură. S’au arestat cinci oliceri superiori septămăna trecută; cinci generali au dispărut, intre alţii generalii Villa-Campa şi Marine. Colonolu Madariaga, deşi conservator, cu toate astea a fost pus ia inchisoare chiar in Medrid. Şt;m, afara d’a-sta, ca 200 oficeri au fost internaţi in diferite oraşe ca fiind suspecţi, şi ca trupele sunt consemnate la Barcelona, Valencia şi la Saragana. Toate acestea „Agenţia" care informează ziarele noastre le ştie tot aşa de bine, ca şi noi ; de ce ie ascunde oare ?“ După intrarea regelui Alfonso in Madrid, muiţimea’a năvălit in apartamentele sale şi şi i a sarutat mâna. Regele cu micapiince-sa in braţe a eşit pe balcon şi a fost salutat cu entuasiam de mulţime. Jandarmeria a oprit o demonstraţie a studenţilor in faţa ambasadei franceze. Regele a primit numeroase telegrame dela suverani europei care ’şi exprimă regretele lor pentru cele intampiate in Paris şi felicită pe regele ca's’a intors la madrid. Regele va primi o adresa din partea coloniei franceze din Madrid. Se vorbeşte că consiliul de miniştri sub preşedinţia regelui va stabili textul unei note câtra guvernul francez in privinţa de-monstraţiunilor din Paris. „Galois< anunţă că imperatul Wilhelm a telegrafat regelui Alfonso : „Regret insultele, dar ştiu, că ele au fost adresate mai mult cătră mine, decăt cătră voi!« Turcia.—Din Stambul se telegraLază, că ministru preşedinte Laid-paşa şi-a fost dat dimisia, din causă că şeful poliţiei din Constantinopol, Bahri-paşa, acusat că ar fi primit mită, a fost reintegrat in piştul său. Edhen-paşa a refusat postul de pritn-ministru şi negăsiudu. se altcineva, Saind paşa a fost nevoit să’şi retragă dinii'ia. Ambasada otomană din Paris desminte sgomotul deia bursă, că Sultanul ar f; fost otrăvit. BUGETELE EUROPEI Citim in Journal des Debats : Nu ar fi cu neputinţa a se face in fiecare an an un tablou intreg autentic şi im-părţit metodiceşte al tuturor bugetelor Europei, de şi nu sunt votate in aceiaşi epocă a anului. Insă bugetele nu sunt de cat nişte dări de seamă ale căror calcule sunt mai in tot-d'a-una deranjate. Mai bine ar fi dar ca bărbaţii de Stat, financiari şi economişti, să aibă sub ochi tabloul chel-tuelilor şi incasărilor reale ficsate după socoteli. Ar trebui să aşteptăm ceva mai mult; lucrarea ar fi ceva mai puţin uşoară, insă tot am ajunge acolo, şi, tabloul o dată făcut, s’ar putea cine-va insârcina să înscrie intr’ensul la vreme cele din urmă resultate dobândite. Nu că nu s’a incercat, şi nu numai o-datâ, dar autenticitatea a Ppsit prea de multe ori ţifrelor, şi poate chiar mai adese ori arta de a deosebi exact serviciele şi a nu pune in comparaţie de cât aeea ce este in realitate de comparat. Tabloul de care vorbim, trebue să fie tot atăt de limpede stabilit in universalitatea lui ca şi cum ar fi simplul resumat al reţetelor şi al eheltueli-lor unui singur Stat. Ar fi foarte folositor, dacă, alături cu incasările şi cheltuelile efective, ar arăta cari fusese prevederile in bugetele primitive. Am afla multe lucruri şi mai intăiu că nu numai la noi cheltuelile merg sporind necontenit. Cele mai mici republici ca şi imperiile cele mai mari, par că se inţeleg intre ele ca să le sporească in fie-care an, ca şi cum cheltuelile, crescând neîncetat, n’ar ajunge in mod neinlâturabil la impru-muturi ori la imposite şi chiar la amândouă tot intr o vreme. Emulaţiunea este universala in privinţa asta. Răspunde învederat la trebuinţe cari nu atârna toate de regimul politic al ţărilor, insă uita ca pentru State, ca şi pentru particulari este o regulă care ii indatoreazâ să nu treacă peste atât la suta din valoarea capitalului ori venitului lor şi incâ sa se feroasa de in-tâmplarile cari ie scad venitul şi le impu-ţinează capitalul. 10 la suta diu venitul brut al tuturor capitalurilor imobiliare şi mobiliare par a fi in timp de pace măsura cea bună pentru o ţară ca Francia, şi noi suntem pe cale a merge mai departe. Am vedea asemenea că greşelile intre evaluări şi împlinirile veniturilor se strecoară şi in alte pârţi iar nu numai la îroi, şi că nu avem singuri privilegiul esclusiv de a adăoga la sumele noastre fixate pentru cheltueli, suplimente prea mari de credite in cursul eserciţiurilor. Este adevărat câ dacă alţii aleargă la asta, prea puţini o tac cu atâta incredere in norocul lor. Insă emulaţiunea popoarelor civilisate in mânuirea financelor lor, nu poate avea drept scop de a se ului unele p( de a se orbi chiar pe sine. Nep ■ evenimentelor se însărcinează in U t / prea curând eu surprize. In 1813. j. ra, care atunci nu era eeea-ce a avu un buget de 4 miliarde 554 cheltueli şi banul preţuia atunci , de cat azi; in 1865, Statele-Uniti . un buget de 9 miliarde 532 ra j nu s multa vreme de când, fi 1878, Rusia, doui ani d’a rândi un buget mai mare 4 miliarde.* poate declara d’o dată asemenea I de capitaluri, se pare câ ar fi cu le prevedea, şi, după cum zice m păstră o para pentru timpul căno sete. Bugetele europene nu au ai gândească la asemenea lucru. In lipsa unei mai bune statistici rata a financielor ţărilor din Euro r i un tablou alcătuit de cât-va timp  şi care insoţea raportul anual prei* nisterului financielor de „Ragionei* râie dello Stato". Nu coprinde de 7 state principale şi e făcut pe;ţ . 1869. Nu e complect, pentru că I(|EU tribuite Franciei sunt cu mult m de cât acele din bugetul nostru o. cotelele noastre, fie pe 1879, fie dil. fie chiar pe anii precedenţi; nu e>J > verşire esact, căci chiar pentru 1. reproduce nici in detaliu nici ii datele ori resultatele bugetelor, ii...0 care ar fi metoda ce a urmat cai ji?-1* Statului in alcătuirea lui, nu preş sibeşte de lucrări simile publicata in acelaşi timp de nişte statistici m ,jii şi de alţi statistici din Italia şi fi' m.' o primim ca suficienta pentru ob) nile de un caracter general ce eaj a face. (Va ŞTIRIteatra: Sâmbătă la 24 septembrie se vi sala Bossel, in beneficiul d lui Mi] coaferul teatrului român o represim traordinară. Se va juca: TJn regimen (Zehn Madcben undRein Mann) o;n"* 2 acte, şi Filosof-a, comedie intrVuu Sâmbătă 24 septembrie va începu» trul Orfeu trupa dramatică italiană wf sentaţiunile sale. Director al trufii Cuniberti. Se va represinta: Ast-fi lumea puişorul meu (Cosi va i/|. bimba mia), comedie in 2 acte, de I to Gallina, scrisă expres pentru miciii Gemma Cuniberti. Spectacolul se va sfârşi cu Strai * I: “ (La contrada della Luna), farsă. Domnii Iacob Negruzzi şi I. L. (a au compus un libret de operă _________ trei acte şi cinci tablouri, cu titlu .ffî ■■•i nul Baltag, dupe o novelă a d-lui Mine. Musica e de d. Oaudella. Opera se va juca la Teatrul naţio|^i. Iaşi. | U Un salvator.— Duminică 23 Sep m, st. n. un băiat se presintâ la casa uomie din Lion. Omuleţul de trei-sp ani venia să depuie uâ sumă de 50' Nimeni nu ’i însoţea. Nici un ga li făcură câte-va dificultăţi, intre! de unde-t venia uâ suma aşa de m j -u mai ales, decâ ii aparţinea legitim, r si; răspunse cu multă simplitate şi nati suma acesta ’i fusese trămisă din Eli de un amic necunoscut, carecompen tru act de curagiu. Tenârul era, în adevăr, eroul uni pâri de la înec; se numesce Ante ziat şi locuiesce la tată-său, în Bridoi voia). Unul din camarazii săi se îneca . rentul ce curge la Bridoire. Micul la moment se arunca în apă ca să ’l Fu destul de fericit ca să scoţâ Jiu morţii, tefăr şi nevătămat, pe bâif pericol. Vinerea trecută, tânărul salvator f uă scrisoro din Soutampton cu un b. la Banca Engliterii de 20 lire Scrisorea era concepută ast-fel : .„Băete, „Am citit alaltă-ierî, într’un cjiai' d ‘t „câte-va linii relative la tine ; nu scit FELURIMI L^r da medalia, care ar fi singura re-^Dipensi cuvenită unul băiat care s’a de-Atat ca se scape viaţa altuia pus în pe-■iolul vieţii lui. Der pân’ntuncl mi s’a :^rut că pote îţi va face plăcere se scii ţ afară din ţera ta, mai este un om care j vrea binele si care te va iubi totdeuna intru curagiul şi devotamentul pe care jl arfitat. -di omul fista, amicul_âsta locuiosce de-Vrte de tot, tocmai în America! (îe rog se primesc! din partea sa suma £ 500 lei ca semn al stimei lui, şi te Jiuiesc se nu cheltuiescl banii eştia, ci 1 pul la Bancă, undo vor cresce cu Lupul. ’ i.l)ecă„ al vremea şi pofta se scrii, tră-Wto uă scrisore amicului de care îţi vor-iso şi caruia nu l-ar părea r6U ddcă ’l trimite şi portretul tea.“ „Cu totul al tea .Alfred Corning Clark. j(ki West, 82 Street, la New-Yort. )l l» Soutliampton pena la io Oetobre'". jjtSA DE ECONOMIE A ROMÂNIEI i WC SYcesitatea şi folosul caselor de economie Ut generalmente recunoscute, şi am perde ,pul dacă am voi să demonstrăm bine-arile ce asemenea instituţiunl an revărsat pra claselor laboriose. înfiinţarea unei case de economie se imita deci imperios guvernului, şi ast fel supus Camerilor un proiect de lege, care votat şi promulgat la 16 Ianuarie 1880, rin care s’a decis crearea unui aseme-li institut bine-facător, destinat a desvolta Iul de economie în poporul nostru, a sita cu timpul acea calitate care ne lip-mal mult. m câte-va notiţe asupra modulul for-urel casei de economie în Bomânia şi a noţiunilor ei, şi terminăm espunerea «tră cu situaţiunea comparativă a mişcăre ■el de economie, de la înfiinţarea el şi iii la finele August 1883. Casa de economie e în Bomfinia un in-tut de Stat; ea oferă, sub garanţia Stalul, mijlocul de a provoca şi face produ-fâre economiile cele mal neînsemnate ale aae'or muncitore. 1 Fondurile casei de economii se varsă la de Depunere şi ConsemnaţiunT, care Sidministrează şi care ia titlul şi de Casă |j ecenomie. Consiliul de Administraţiune ale acestei e otăiasce asupra tuturor cestiunilor ce iereseză casa de ecnomii. £1 presintă Misterului de Finance, în fie-caie an, o dare semă amănuntă, despre gestiunea casei, •e se înaintezi Corpurilor Legiuitore. 'oţi casierii Statului, şefii de oficiuri te-;fo-postale, perceptorii, directorii de gim-li licee, scoli primare urbane şi săteşti, it agenţii principali sau secundari, de e vorba mai sus. Depunerile nu pot fi mai mici de un leu mai mari de trei sute lei, iar macsimul sitelor succesive ce se pot face de un ur depunător nu pote întrece 3.000 lei. epunâtorul la casa de economie pri-Bce la primul versământ un libret, vâr-lintele ulteriore se înscriu iu libret, şi liberează tot-d’o-dată pe lângă înscrierea doret şi o ehitanţă din un registru cu recipisa netrecută şi ne-însoţitâ de «t nu are valore. P'entru restituirea dobânzilor şi a sume-depuse sau capitalisate, casa de econo-are drept să beneficieze de termenile tore : de o lună de fiile de la cerere, tru sume cari nu trec peste 100 lei ; _| două luni, pentru sume cari nu trec fdte 500 lei; şi de trei luni pentru sume fi mari. Fondurile strânse din sumele depuse la ţ8a de economie sau din ori-ce alte veniri ale acesteia, se administrezâ conform f rarei consiliului de administraţiune : 0 In cumpărare de bonuri de tesaur sau efecte ale Statului ; WU In cumpărare de efecte ale creditului lic.are, urbane şi rurale ; ■In facere de împrumuturi garantate prin •jtcte indicate la aliniatele a şi b, cari se w primi în deposit pentru două treimi ţii valorea ce vor avea pe piaţă in ziua !md se lace împrumutarea, iţlondurile casei de economie, efectele şi ■epositele se păstreză în aceleaşi condiţiunl «cu aceiaşi regulă ca şi cele-l-alte fontii ale casei de Depuneri. Jperaţiunile iacute pe seina casei de e-omie sunt secrete, fiind cu totul oprit •iuţilor de a respunde la ceatiunele ce li face asupra personelor şi sumelor de-Pse sau retrase. Ori-ce depunere se restitue cu dobânda cuvenită, socotită de la ântâia fii a lunei V ce vine după depunere pînă la âu- taia în care s0 faC0 retrag0r0a Dobânda se socoteşce la 5«/„ pe an, dobândă simplă, împărţită pe luni întregi, în primul an, şi dobânda compusă în anii următori. Dobânda nu se pote plăti de cât împreună CU( capitalul, pe care depunătorul este liber a 1 redepune imediat sub o nouă recipiiă şi se consideră ca o nouă depunere. Acestea sunt disposiţiunile cele mat principale ale lege! şi ale regulamentului pentru înfiinţarea casei de economie. In ceia ce privesce siguranţa economiilor depuse, acestea sunt deplin asigurate, ânteiii prin responsabilitatea Statului, şi al douilea prin precauţiunile cele mal seriose coprinse în legea casei de economie, şi cari dau destulă garanţie că economiele repre-sentând munca claselor laboriose sâ nu potă fi periclitate. Trebue numai se regretăm că legislatorul a impus depunătorului şi obligaţiunea, de sigur pentru motive de control în mani-pulaţiunea versămintelor, de a avea pe lângă libretul în care se fac trecerile, şi recipise dintr’un registru cu matcă, cari recipise perZându-se pot causa depunătorului lungi şi displăcute formalităţi, îl pot pune în po-siţiune de a nu putea retrage la timp capitalul de care pote avea nevoiă urgentă. Casa de economie a început operaţiunile ei în cursul lunii Aprilie 1881, şi deja la sfârşitul anului 1881, vedem că ea liberezâ 18.736 librete representând un capital de 981.937 lei. De sigur un resultat destul de frumos pentru început, şi cu atât mal important, cu cât la noi economiele sunt puţine şi acel care le fac nu sunt pătrunşi încă de folosele unei asemenea instituţiuni. La finele lui Decembrie 1882, adică după un period de 20 luni de activitate a casei de economie, libretele liberate atingeau numărul de 24.260 pentru un capital de 2.121.492 prin urmare economiele depuse se urcau la uă îndoită sumă de cât acea esistentă la finele Decembrie 1881. In fine la 31 August 1883, adică după o activitate de alte 8 luni de Zile. vedem libretele atingând numărul de 25.886 pentru un capital de 1.781.507 1 ast-fel dâră că de la finele Decembrie 1882 şi penă la ultima August 1883, economiele depuse s'aU mai mărit eu aprope 700,000 lei. In urma nnei asemenea situaţii îmbucu-răiore, putem Zice. neaşteptate, şi eare do-vedesce că Masele muncitore încep a aprecia utilitatea unei asemenea instituţiuni, suntem în drept a spera că casa nostră de economie se va desvolta din ce în ce mai mult în poporul nostru. Pentru a da o ideiâ de partea care iaii judeţele la sumele depuse, dăm mal la vale uă tabelă arătând situaţia casei de economie la finele August. Sitnaţia economiilor la 31 August 1883 TĂRIE AŢI Librete in Economii r㬠Depunători dupejud. cir caia ţie la 81 mase la 31 au* Angmt 1883 gnat 1B83 Argeş...... 393 24.698 BacaU ...... 622 40.593 Botoşani..... 333 37.951 Brăila....... 2.182 160.717 Buzâu....... 713 78.954 Constanţa..... 170 15.782 Covurluid..... 1.592 101.901 Dâmboviţa . . . • 250 33.162 Dolj....... 1.404 176.375 DorohoiU..... 208 39.943 FâlciiH...... 96 9.361 Gorj....... 271 15.767 Ialomiţa..... 1.437 61.757 Iaşi....... 1.364 80.278 Ilfov....... 1.705 109.117 Mehedinţi . . . 367 49.813 Muscel...... 374 61.642 Neamţu...... 404 19.784 Olt........ 291 25.491 Prahova..... 1.051 138.478 Putna....... 759 42.684 Eâmnicu-Sărat. 340 27.808 Boman...... 455 34.607 Bomanaţ]..... 277 23.583 Suceava...... 312 17.756 TecuciO...... 624 302.84 Teleorman..... 941 52.051 Tulcea...... 368 29.102 Tutova . . . . 909 40.034 Vâlcea...... 152 47.044 Vasluin...... 209 16.197 Vlaşca...... 474 33.529 Centrală..... 4.839 1.096.644 25.885| 2.781.507 Peşti veninoşi. — De ai mult timp s'a pus chestiunea, fără ina se resolva, dacă există sau nu Peşti venşi. Se ştie, că in unele caşuri, puţin ooscute insă, ingerarea de carne de peşteu de anele sci'ici a causat accidente mai :lt sau mai puţin grave. Printre peşti seulaţi ca vătămători sănătăţii, se citeazâsomnul, sardeaua aerată, liarangul, thonuun fel de peste mare) tot-d’a-una ştiucle mare, ţiparul, anşonul (uu tel de sard). Nu mai puţin nume reu au scoicile şi ridiile. Se înţelege, că aici nu e voit de unele indigestii, care s’ar fi putu determina prin ingerarea prea lacomă şi abnică de carnea acestor peşti ci de acciutele toxice, de inveninări. Multe sunt cirile de inveni-nare, atribuite nutriţiuniu carne de peşte, nutriţiune de alt-mintre! destul de sănătoasă. Sa afirmat, că inşi animalul ar ti bolnav, ingerănd şi i la răudul Ini vr’o hrană veninoasă, satbsorbănd spuma de mare ce coprinde iea mierobi. S’a mai pretins că s’ar moica intru cât-va carnea peştilor in timpulind aruncă^lapţi şi ouăle lor, şi că prin clterare a sângelui lor in această perioi, carnea lor ar deveni rea la mâncare, licăciunea [cărni scoicilor şi stridiilor se nbue petreceri lor in apele mocirloase, u preseuţi unor raoi mici intre valvuleleor. S’a mai zis in fine, că s’ar putea stri carnea acestor animale şi din causa umcantitâţi de cupru ce coprinde carnea r, din cansă că ele se lipesc de mult# i de fundurile corăbiilor ferecate. Treb insă să se promită, că nici unul din cairile indicate nu s’a constatat in mod sur, şi că multe greutăţi la stomac au utut proveni cu ocasiunea măncărei prea mtitative‘de peşte. Se poate ca pertubarea tn tubul digestiv să fi provenit in multe .suri şi din reaua disposiţiune a persoanei jetinse înveninate. S’a susţinut, că simpla ugerare chiar şi a unor materii alimente care au stat lăngâ carnea de peşte, aiputut foarte uşor să determine in stomacu unor persoane fenomene particulare şi îacţiuni chimice, producând o slăbiciune şinoleşire generală. Cu toate acestea estâ in adevăr şi peşti veninoşi, căci nu odată s au văzut inveuinaţi mateloţi cari pndeau şi măucau peşti de mare. Nu numi legendele marinarilor, dar şi dările de seamă ale unor călători serioşi menţiuează caşuri de intoxicare. Ast-fel dr. l'lplanche, chirur-gian marin şi naturalistdistins, însărcinat fiind la 1860 cu o mişune ştiinţifică la Noua-Caledonia, relateaâ, că din Oceanul pacific s’a scos un peşteţo sardelă) înveninată, pe care 1 a dării museului coloniei-franceze. Această varkate de peşte aşa de delicată şi atât de cătată s'a constatat bine-bine, că poate invaina pe consumatori sei. In mările Chinei ş Japoniei sunt mai multe specii de peşti veninoşi, pe care pescari le cuonsc cu mită siguranţa. Aceşti peşti aparţin ilasei tetrodonţilor, clasă pe care doctorn Bemi a studiat’o foarte bine. Tetrodonţii, al căror nume insemuează peşte cu patru dinţi, i’au pe corpnl lor solzi, ci sunt acoperiţi cu nişte ghimpi, pe care animalul le poate idica şi pleca după voinţă. Aceste animali po3ed facultatea, d’a-’şi putea ndăoga caiacitatza corpolui lor, umflăudu-se şi deveiiud asemenea unui balon de cauciuc. Prin facultatea aceasta a lor. tetrodonţii pot resisa uşor vrăşmaşilor ’cari ei persecută. Ast f-1, căndunalt peşte ’l urmăreş'e, tetrodoutu se umflă, ţepele le dfrige in sus şi devhe un fel de ariciu de mare. Vrăşmaşul ni ’l poate atăca in starea aceasta, mai alei că tetrodontul se lidică la suprafaţa măii şi se lasă să fle rostogolit de vânt ca ui balon. Doctorul Eerny, dând să mănânce din carnea acestui peşte umr animale, a văzut că au murit toate, cu bate semnele caracteristice ale unei intoxdaţiuni. In Japonia se cunosc foarte proprietăţile inveninătoare ale tetrodinţilor şi prin urmare e strict intorzis pescarilor, să ţină astfel de peşti in coşniţâ iau sâ’i vânzâ. Cu toate că gustul cărnii titrodontelui e tot ce poate fl mai greţos, totişi Japonesii, in cas când vor să se sinucidă, ’şi-au refujul la carnea tetrodontului. Moartea se face prin o somnolenţă extra-ordinară şi fără de miri dureri. Raci şireţi—Sunt câte-va specii de raci de mare cari s’au găsit acoperiţi pe crusta cu fel de tel de plante şi de insecte. La inceput s’a crezut, că această mascare ar fi fost opera intâmplârii. Naturalistul Graefe insă a făcut in grădina zoologică iu Triest descoperirea, că aceste retrograde fiinţe, a-nuine se aeoperiau cu plantele ce le găsiau in jurul lor. Scopul nu pare a fl altul, de căt acela d’a se sustrage urmăririlor acelora, cari s’ar prea interesa de ueinsemnata lor fiinţă, cu crudul gând d'a âi pâpa. Şi in adevâr scopul lor şi-'l pot ajunge, căci cu mare greutate se pot deosebi, din causa grădinii ce o poartă pe crusta lor. (]Unele specii au neşte peri in formă de cârlig la vârf, cu care ţin corpurile străine pe spate, pănâ se prind şi incep să crească. De sigur avem aici d’a face cu desvoltarea şi ereditare» uuor organe de adaquaţiune. — (Org. farmaciştilor) Ultime Ştiri Ni se spune ca in strada Dorobanţilor in capitală s'a comis un omor. Un căminar, a nume Toma Sărbu a fost greu rănit cu un cuţit de către nepotul sâu. Pacientul, intr’o stare foarte gravă, se află adus la spitalul Colţea, iar omoritorul a nume Ghiţâ a fost imediat arestat. Asupra sa s’a găsit un revolver incârcat. In urma sentinţei tribunalului de Bacău, in procesul Eadu-Lecca, şi in urma desvă-luirii făcută inaintea acelei instanţe judecătoreşti a robirei târanilor dela Ungureni,— putea-va d. ministru de finanţe G. Lecca, proprietarul acelei moşii, să mai facă parte din cabinetul d-lui Brătianu ?... Noi credem că nu. Şi or când e’ar fi obicinuit d. Lecca cu farmecile puterii, colegii sei trebue să’l silească a eşi din minister. Deja se vorbeşte că liberalul (!) proprietar şi ministru eşi va da demisiunea. Diu causă de boală, d. Eug. Stătescn s’ar fi hotărât a se retrage dela ministerul justiţiei. Se zice că terguşorul Folteşti, din judeţul Covurlui, plasa Prutu-Horincea, ar fi ars. Procesul faimosului recidivist C. Dumi-trescu, acusat de furt prin efracţiune comis in paguba dlui I. Niculescu, s'a judecat ieri de tribunalul corecţional diu Bucureşti secţia 4. C. Dumitre3cu a fost condamnat la un an închisoare. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Droc-Barciami, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Afiulescu. De vSnzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et O-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. Despre Responsibilitatea Tutorilor şi a Magistraţilor, studiu comparativ, in dreptul roman şi român, de Ioan F. Simio nescu, doctor in drept. — Preţul 3 franc- Prescurtare din Istoria Roiuăuilor, lucrată pentru elevii şcoalelor primare de ambe-sexe de B. B. Secăreanu, institutor public in capitală. Cartea este aprobată de ministerul instrucţiunii publice ; o ilustrată cu 17 figuri. —Preţul unui exemplar 80 b Curs elementar (le aritmetică practcă pentru clasele primare de M. Ţintă, institutor superior. — Carte aprobată. Preţul 40 bani. Memorandum compose et publie par le comite elu par l’assemblee generale des re-presentants des e'lecteurs roumains, tenue â Hermanstadt le 12, 13 et 14 Mai 1881. Se află de vânzare la librâriele Soeee, Graeve şi Bânişteanu, cu preţul de lei 2 50 bani. A apărut : Geometria elementară, pentru usul şcoalelor de ambe-sexe, de N. Crapelianu, profesor la liceul din Ploieşti. Carte aprobată de ministerul instrueţiunei publice, ediţiunea IV revâzutâ. Se află la toate librâriele. Preţul 1 leu Noţiuni de Gramatică, aplicate la limba rumânescă, de Florian Crassan, profesor Ia şcoala de comerţ din Bucuieşti.—Preţul 2 ei 50 b. Cursni de drept comercial.- I n volum respectabil .!o 35 coaie cu preţu de 8 lei noi, de Filimon Ilia, licenţiat in drept şi advocat, Pasagiul Tîomăn.—De vânzare la librăria Socec et Comp. Tot acolo se mai găseste Cursul de drept civil, de F. lila it. I a 20 lei şi t. îl a 10 lei noi. MEDIO ŞT CHIRURG Boalelc de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Cousultaţiuni de la 3 — 5 ore p. in. Strada Decebal N. .20 ţindosul Bârâţiei.) Dr. A. WEINBERC OCULIST fost şef de Clinica in Paris Co n sulfaţi ani de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcea că, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. llie lliopol, in gangul din faţă al Teatrului Bossel. DA r!DD!l^ chirurg-dcntist. . l\ rVIDll irVmădueşte Tă- dfnţii bolnavi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşează dinţi, fără durere, dupâ cele mai buue sisteme ; fabricează şi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiămat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Voda No. 9 alături eu grădina Union-Suisse* CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu începere (le la 20 Main 1888. La Ploejti, BnzSn, R-Sirit, Focşani, MărSşejjt. Bacău, Roman, laşi, Oalaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 46 minute seara. -ja Ploeşti (Sinaia, Predeal (Bnzeu, R-Sârai, Foo-şini, Mărâştşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal ('tren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul mixt la Buzău, K-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 80 m. d. m. La Piteşti, Slatina, Craioza, T-Severin, V3rci» rova 3 ore 15 minnt. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (trea de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trennl fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) d.ore 10 min. d. a. (tren mixt.) SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăşeşti R-Sirat, Bnzeu, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţii! Brăila, Bnzeu, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzdu; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Plceşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte. De la predoal, Sinaia, Ploeşti ( ,enul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Verciorova, T.-Sevcrin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 ore 2O min i-naiute de ameuzi (tren de persoane) De Ia Giurgin- 3 ore d. a. (trenul fulger) iO eio •j.j dimineaţa (tren de persoane) 9 ere 15 min s.ara (trennl mixt), CUESUL BUCUBESCI CASA DE SCHkMB TOMA TACIU No. 60. Strada Lipscani No. 60. Pe ziua de 24 septembr e 1883. Cnmp. Vând 5o1o Renta Aniortisibiiă. . . . 94--- 941/2 5n|u Renta Română l'erpetuâ , 92--- 92’|2 6n|0 Obligaţiuni de stat. . . 993/. 100'1, 6010 Oblig. Căilor r lt-uu. regale 102'ij 103ib 5o/o » Mod ici pale .... 83'/, 84- 10 fr. , Casei Pensiunilor 30o ■. 232- 236- 5-do Scrisuri funciare rurale. . . PI»/ 4 92Vi 7oiu .> Scrisuri Huruie.. . l02i/2 10311, 5o[o Scrisarî fonciarw nrbane . . 8'13/, 881/, 0o[o > . . 98i/, 99- ?0[0 > > » 102'/, 103- împr. cu prime Buc. (20 1 b.) 38--- 34 iuţii Băncei Naţionale Române 2501 1375 1335 , » Soc. cred. mnb. rom. 250 1. 4)8 --- 410- , > , Rom. de construcţii 600 . 502--- 506--- , . > de Asig. Dacia-Kom 300', 43G--- 440--- , , , , . Naţionale 200 1. 254--- 25S--- . Diversa Anr contra argint. . ... 2 '/. 2 -/a » > Bilete de Banqne . . 2 lj4 23/e Fiorini valoare Austriacă. . . . 2101/, 2.12 Mitrei germane....... 1 23, 1.25--- Bancnote frâu ev ..... ml Oi O O TIMPUL •I a MARELE MAGASIN LA CAVALERUL DE MODE UHUIlTMlil II ca o o CVS > o O O CJ> ’i/3’ JS a> t/J ce ce La w ci 6 o »o co "1 Q_ >GO cn_ 2. o < o o N3 Douî-deci de anni de resc de eficacitatea derivatif, recommandat mai de frunte pentru vi a bblelor de pept, durerilor de Gat, gri rhumatismelor, lum de sele),etc.— PARIS,. — Cutia, 1 IV. 50, iu A exige nu inele l aânda martu-tui puternici medicii cei ecarea rapedel ituraiurilor, [ 3i. durerilor, go (durerilorI Rue de Seine. [ pharmaciele. wzixsi. q - Of O *S) Anunţăm pe onor. Public şi distinsa noastră clientelă, că pentru sesonul de toamnă, am primit din propria noastră labricaţiune un colosal asortiment de haine pentru bărbaţi şi băeţi, astfel că onor. visitatori va avea de admirat o adevărată exposiţinue de haine, atăt prin variatele şi modernele sesonuri ale etofelor, căt şi de eleganţa confectiunei. CAVALERUL DE MODE v I®) Q *1 ( deverata ( E&U LLEMANOE oarcu i'< :su EU R i(.,,o' .i yutrutle cj sburc un lle. albei i imiulrsrcsţt]M. O GASTELL.IER, 1* u»x»eur-Chl»iil»t«> O 47. I \ ; 1 I i 1 ' A I . IS şl LA TOŢI PAlU’LiHI >1 (‘OIFORI § "*l { mHII p«>' •" f« MMImI O II# O -’M#- O A((r <****fc*******x^**^^ IPSOS DE CAMPINA -CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA -TENCUIALA PENTRU CASE - Sare ieposit la D-nii F. Bmitai k C-ie . C4iel Victoriei 55£"—;v^' MAGASIH fondat in 1879 i.vE-ft.a-JASUtTTT: ns l-a-Ui de Tdtrul Naţional Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE VIS-A-VIS DE T1IEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importai de la cele mai hune case următoarele Btuturi fine. PRODUCTE parfulrie ACI VMETTE Săpun,..........DEN Efsenia pentru batiste..........BE I Apa de toiletts. .DE H Pommada........DE I Oliu.............DE I Praf de orex ... .DE * SIUNELE DE PANMil Cosmetic.......DE N r T7, Boulevard de Mngurul Deposit allt aas-------------- l ii|t eitci fitrim <• O «•»» O ii#»»'.© KCIALB DG PARHG ED. riUii HUNELE UEPftNB* hunele de pmum SIUNELE DE PAR©» SIHNELE DE P»R*» SIUNELE DE FARM» SIUNELE DE P"nSA rasbouri/, ttl. sDasineî Mignot. saracia sângelui FRIGURI, B0A1BNERV0ASE L LIN 1 VIN DE B CU QU1NQU1NA diplomă de merit de li Acest vin iutiritor, (ebri „ . deci afecţiunile «rofn'oaee, Vifiiri oe*rose. diare crenice, colori palide, nereg laritiţi » einjelni; ee convine socialmente copm ;i COLOMBO cxpos, din Viena gin, antinervo» vin- rsoanelor in v$r«ti şi aer -r elibite de boala «an 5" de «iceae. Adk. DI.THAN, farmacist, pi principalele farmacii din ,b. St-Deni». 90 Paris ..mânia şi strlinitute A ie cere pe etichete Tlllinii Jtivernoltii fran- ,»( şi stârnitori J. Pavau femeilor delicatei* Preţul d fr FOT( >< ii I * A 1^11 prea interesante si plic, plătindu-se 12 3 şi 2 ; Rumpler, V rusia. Steiml. Qlk loee asupra nno. led. icante ti-iini.se in bucăţi 5 11. 4, Kowicf herg, iv ■strase. 3. Catari- girante gratis. ’ Anlspit, dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de 8uls Ananas de la Martlnique. Banane de laTBayona. Benedlctin-Bitter de China antifebrie. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, şi Terde de la grand Chartrenz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la YimandFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fln cbampagne, din Cognac. Liqnemri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastleă de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romnri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhnm şi in Kirseh. Şliboviţă de Banat. YINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Ode-beştl. Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul cot^tiincios. Cu stima, D. G. M00IANU. i. in n:n ATELIER DE PU iTOGRAPlUK Str Ştirbei/- I ii 11 MASINELE DE CBS ORIGINALE A LUI S IN GE R ^SUNTCELE MAI BUNE DIN LUME.^ premiale cu 150 pl‘lrne PARIS 4 se feri de 1 mi laţii rate lunare Garanţâ sigură dată inscris. Ori C„ S ÎNGER posriaeiarcn Mapădf cusut NEW-YORK. de sus a • lui Vabricei. G. N EIDLIN GER, A^enl ^ener? JOSEPH SANDROVITZ 16. bucurest — CALEA VICTORIEI — 16 IN RATE LUNARE I IN RATE LUNARE Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite tabvici sistem american cu întreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d'a-una un bun acordeur şi facteur de piano. Qjc*icic2cicXlcicJ&ycjcit&lc1&iclcJcJ&c2cJ&cJcldL\ 1 CONSTANŢA Staţiiinoii I Jaliieara MARELE HOTELOAROL 1 MARE (iRĂDINA ŞI l’ERAŢA PE MALUL MARE! DO Saloane şi camere mobilate cu luv VEDEREA SPLENDIDA PE MARE Mure mlă di mâncare, saloane ite ronversafiune de jocuri şi tlt J'reţnri foarte mode rate, aranjamente speciale pentru şed' tea im e uvgti t . vio. inccpe la 19/i i»«ni« duce şede- M rea ia Constanţa căt se poate ina * A * Stogiiinca Imior Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a i(l lai plăcută străinilor cari o vor o- w nora eu presenţa lor. î Vor avea loc baluri in saloanul Hotelului, şi concerte ţ>e teraD cea mare sau in g rădinft. şi mai multe festivităţi de noapte cu tocmită cură pănă la 1 Iulie şi după curi dc artificii. ^ Tarif special pentru cei cari ^ liî Septemvrie st. v. , , , „ ... » Pentru mai ample informaţiuni. a sc adresa la d-nu I*. 'Uh ' * rectorolo Hotelului la Constanţa. îA £ Tipograf, a ____________ .V. Mmh cu ala ’flmu rutd Bos el. Notă. Hotelul priimeşte pe. domnii pasageri in toate stagiuuele. Atragem atmiţia ou. public asupra curei tic struţuri 1 in sl ,N ..^ constanţei.