lllBATA 24 SEPTEMBRIE 1883 Administraţia, Oalea Victoriei Nr. 33. ANUL AL VIII—No. 21 o abonamentele ţ»r», pp »n ■ • ( pe 6 luni. pe S Innl. .V-einăUte pe an • 4 0 le! 22 le! 12 le! 60 le! ,tele ie priimeec la Administraţie. * ------------- npitală 10 bani număra ^stricte 15 bani nnm&rn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Direetor-respumjiător : MIHAIIj PALEOI.OG'U ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 rteclamn pag. III .... 1 50 , , II .... 2 00 Anunţările gi inserţiile se primesc KacnreştI , la Administraţia ziarvln! ia Vlenn, la binronrile de anunţuri Heinrif Schalelt, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;--Parlg, C. Adam, rne Clemeno 4 A. Lorett. rne S-tei Anni 51. s curesti, 23 Septembre 1883 pare ciudat jurnalului Romanul Kisiţiunea urmăreşte, constată şi jjiză, precum merită, faptele sau guvernului. Lui i ar place—şi ' 1 intr’adevSr nu e rSu, — să se dă smirnă de adorajiune bandei ne exploatează. Şi poate că arc î|it, căci, dacă dupe faptele sale guvern este recunoscut Spirit icului, iar dupe tolerenţa care i rordă are convicţiunea că tot nu roul atăt de imens pe căt, 8i jte prostraţiunea publică a-1 face. venind paraxin să vadă că nu line nici-o seamă de această îanimă moderaţiune. I acest punt de vedere Si dăm 5 dreptatea, — greşiţi suntem cu şi]ue grăbim a indrepta greşala, oscSnd că generos (şi mult mi-este regimul, căci ne permite rafia. ir acum, fiind că dat ne e să iflăm, şi prin urmare simţim dure-sele efecte ale râului ce constata-ţ, credem că ne va permite orga-| urgiei rosetto-brătiene să ne fera, căci oameni. suntem şi nu să nu ne resimţim de isbitu-Ţ cumplite ce primim pe tot mo ifctul. Să cercetăm afaceri sau răni do-yusle. Şl-altă-eri se confirma de către ^wliul miniştrilor, asupra faimosu-protector al cărăuşilor ţărani din oul resboiulul ruso-turc, moşia Si-tfa din judeţul Teleorman, adjude-| lui la licitaţia de la 5 Septembre. ţondiţiunile particulare ale aces- Sioşii sunt: intindere, 1600 po-e ; sat mare pe densa ; case de t şi alte acareturi. Arenda scă-ţo in urmă la 6000 lei, dar mai ■«te era de 8000. "onfirmarea s’a făcut pe preţu î 100000 lei. ţ altă moşiă tot din Teleorman, a-e Bleoturile, se adjudică asupra fi persoane din oposiţie. mdiţiunile ei speciale sunt: ai intindere ca cea de mai sus ; sat sau măcar vre-un bordeiu dănsa ; arenda anuală 7000 fran-msă lăsată de arendaş, declarăn-‘ in neputinţă de a plăti acea ndă. reţul cu care a fost adjudecată de 150,000 lei adică cu a treia ie mai mult de căt a fost adjude-Siliştea asupra d-Iui Simeon ileseu Warşawsky.—Cu toate aces- 4 ea nu s’a confirmat asupra adju-tarului din oposiţie. fericitul organ al guvernului, chiar numărul său de azi ne spune, că j impins de o filosofică abnegare, f desbărat cu totul de personali ® — tractează acum numai prin-f'1 şi are aerul a ne recoman-sâ facem şi noi tot ast-fel. ovaţa, mărturim, este de tot H- um insă am putea gă ocolim perenele, cănd guvernămăntul roşu personal, cănd administraţiunea se face in mod personal, cănd totul este favor, şi in toată procedura guvernamentală se imprimă ura, per-secutiunea. inicliitatea. pentru opo-sanţi, lăsăndu-se dreaptatea a fi sfâşiată de haita care înconjură pe cei doi corifei ai partidului roşu. Am voi să ni se explice : cum la procederi de codrii ar putea cineva respunde cu răbdare dc filosof? pentru că noi nu găsim că poate fi compatibilitate intre una şi alta. Un guvern se respectă ca şi un individ dupe faptele sale. Cănd el pro-cede ca tovarăş de fortună cu diferiţii indivizi cari ii fac cortegiu, perde caracterul moral şi se leapădă de bună-voiă de stima publică, primind caracterul de bandă Să nu se supere Romanul. Nu 0-posiţiunea injuriazâ guvernul, precum pretinde el; ci guvernul însuşi se face demn de calificaţiuni aspre prin faptele sale cari insultă morala publică ţi despreţuesc legea. Daca in loc de a se lăuda organul tovărăşiei Rosetti-Brătianu, că s’a lăsat de personalităţi, pe cari nici n’ar avea cum să le facă contra adversarilor guvernului, s’ar pune el in stare a susţine, cu probe, că guvernul roşu s’a desbărat de imoralitate, de corupţie, de nelegiuiri, de acte de trădare, intr’adevăr că atunci ar putea vedea Oposiţiunea toată grupată in jurul s8u, şi, fă-c&nd chor cu densul, ar intona cântări de laudă şi mărire acestui guvern. Dar pănă atunci, rSmăne lucrurile ca pănă acum, cu numirea lor propriă, după natura şi caracterul lor adeverit. $ i u Printr’o regretabilă scăpare din vedere s’a strecurat, in revista numărului nostru trecut, un articol datorit unei pene străine privitor la afacerile Bulgariei şi ale Serbiei. Acest articol n’a fost revăzut de către direcţiunea ziarului. De şi constată un fapt din nenorocire prea vădit, acel că Serbii, şi chiar Bulgarii, au dovedit in luptele electorale o mai mare tăriă de caracter faciă cu guvernele lor de căt noi Romanii, de altminterea atăt tendinţele politice căt şi ex-presiunile nenorocite întrebuinţate faţă cu Suveranii şi guvernele vecine, nu intră nici in cadrul[[prin-cipielor, nici in usurile de polemică ale unui organ conservator. Facem dar această declaraţiune netedă, pentru a pune capăt ori-cărei rele interpretaţiuni. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 2 Octomvrie. — Generalul Thibau-din, ministrul de resboiu, s’a decis a’şi păstră portotoliul. O depeşa din Belgrad considera noul cabinet serbesc ca devotat cu totul regelui Milan. Metz, 4 Octomvrie.—D. tat in Reichstagul german. Antoine, depu-arestat supt in- culparea de crimă de inallă trădare, a cerut punerea sa in libertate provizorie sub cauţiune. Pesta, 3 Octomvrie. „Camera deputaţilor.'1—D. Tisza, preşedintele consiliului, a desvoltat vederile guvernului in eestiunea Croata (u_a piopus camerei a aproba declarările deja făcute de guvern, privitoara la evenimentele din Cioatia şi măsurile ce a decretat, relative la punerea mărcilor oficiale pe clădirile publice şi la represiunea tur-burărilor. A cerut apoi camerei, acest bil de indemnitate pdală dat, să autoriza in a-celaş timp guvernul a lăsa Ia loc mărcile care nu schimbă prescripţiunile legei din 186S şi a pune in viitor in loc mărci lărâ inscripţiuni. Discuţia propunerei d-lui Tisza a fost fic-sată pe Sâmbătă. Paris, 4 Octomvrie. — O depeşă din Berlin zice că ciiculă in capitală zgomotul despre intrarea din nou a generalului Igna-tieft' in ministerul rus, şi că acest zgomot a produs o vie sensaţiune. Sofia, 4 Octomvrie. — Sobrania a votat in unanimitate un proiect de lege conţinând că ministru de resboiu va fi administratorul general al armatei, iar principele va fi capul ei suprem. Acest vot e considerat ca ostil Rusiei. INF0RMATIUNI Oonsiliui eoraunal din Brăila a hotărât a da concesiunea pentru alimentarea acelui oraş cu apă filtrată dlui C. Valhermey, care s’a înfăţişat ea mandatar din partea, a dou6 societăţi engleze, din Glascow şi Birmingham Comisiunea se dă in condiţiunile cae-tului de sarcini ş’a devisului. — Se aşteaptă acum confirmarea Ministrului de interne. De o-dată cu sosirea d-lui Brătia-nu, am spus că a inceput a circula vuetul pentru o remaniare ministerială. Ast-fel se zice că d-nii Stătes-cu şi Aurelian vor eşi din cabinet, că d. Gr. Ohiţu, fără voia sa, va trece la justiţie, că d. Sturdza va veni la interne păstrând şi portofoliul externelor, eară noul numit va fi d. Maiorescu la instrucţiunea publică. Curtea de casaţie a respins cererea de strămutare a procesului ţera-nilor implicaţi in omorul d-lui Scor-ţeanu. Prin urmare, acest proses se va judeca tot la curtea cu juraţi din Prahova in luna lui Decemvrie. Ştirea dată de noi despre permutarea d-lui colonel Logadi dela Cra-iova, şi a d-lui maior Christodores-cu, apărătorul său, pare a se confirma. In adevăr, aflăm că, cu toată promisiunea d-lui I. Brătiauu. ministrul de resboiu. d'a face dreptate numitului d. colonel, acesta va fi permutat peste foarte puţine zile. Trist de tot. daca in armată spiritului de resbunare — cum a fost acela al d-lui general Anghelescu — i se dă aşa satisfacere. Trist de tot, d-le Brătiene, cănd singur încurajezi zavistia, ura şi răs-bunarea intre militari ! CRONICA Am reclamat — şi cil noi irapreunâ mai toate ziarele — ca întreprinzătorul canalizării stradelor — (daca cumva nu vor fi mai mulţi întreprinzători, şi ancă diulr'ai noştri) — că btradeU pa unde cumulurile s au făcut — Dumnezeu ştie căt vor fine — na remas nepavate, ingreuind circulaţia trăsurilor. Intre aceste strade, am numit şi pe aceea a Berzii. îndată după reclamaţia noastră, Primăria a dat ordine întreprinzătorului ca stradele să se paveze la Ioc. Acesta ănsă, — cunoseend se vede obiceiul a lor noştri — a liberalilor adică — a dispus ropavarea e Insă cum ! J Treacă cineva pe numita stradă, şi va vedea o parte din ea pavată — ca vai de om ! — iar altă parte fără nici o bucăţică de piatră d'asupra, asa că plouind, roatele trăsurii râmăn incleite de cleiosul pămănt galben. Astfel se conformează domnul întreprinzător ordinilor edililor noştri ? Trist de tot. Ţineam pe cei de la Sfat altfel..,. * Ni se spune că pănă la destituirea d-lui Triandafil, grefierul tribunalului Ilfov secţia I avea vot deliberativ in procesele ce se judeca de acel tribunal. Adevărat sâ fia ? Cum rămâne atunci cu procesele judecate de acel onor. Tribunal cănd, se ştie, grefierul nu poate avea vot? Am dori sâ ni se lâmuriascâ cesti-unea. Programa studielor din şcoalele normale primare se poate citi in „Monitorul oficial“ de azi. * Aceeaşi l’oae publică expunerea situaţiu-nii judeţului Dolj, făcută de către comitetul permanent, cu ocasia deschiderii sesi-unei ordinare a consiliului general, Ia 15 Octombrie 1882. * Pentru accelerarea lucrărilor, şi in interesul publicului care are afaceri la ministerul argriculturei, industriei, comerţului si domenielor, orele de primire şi de lucru s’au fixat in modul următor: Ore de primire pentru public şi de lucru : De la 8 pănă la 11 ore şi jumătate de dimineaţă in toate zilele, afara de Duminici şi sărbători legale. In aceste ore ministrul, secretarul general şi directorul sunt la disposiţiunea publicului. Ore numai pentru lucru: De la 1 pănă la 5 ore după amiazi, in toate zilele, afară de Duminici şi sărbători legale. In aceste ore primirea publicului este eu totul interzisă. Toţi funcţionarii sunt datori a se arta la posturile lor la orele indicate, atât ina-inte, căt şi după amiazi. Toate persoanele cari au afaceri dependinţe de serviciile acestui minister, sunt rugate ca, inc-as cănd cererile sau reelamaţiile scrise ce au sâ presinte nu necesită neapărat o audienţă, sâ bine-voiască, pentru mai multă grăbire a lucrărei, sâ depună şau să trimită direct petiţiunile lor la registratură, de unde vor primi insemnare de numărul şi data sub care s’a inregistrat. După trei zile libere de la depunerea petiţiunei se poate lua de Ia registratura ministerului veri-ce inlorma-ţiuni asupra lucrărei l'actilă. Intrarea .şi cir-cularea particularilor prin binronrile eance lariei sunt cu lotul oprite. * Consiliul general al judeţului Ialomiţa este autorisat, in urina votului seu din sesiunea extraordinară de la 10 Iunie 18S3, a lua cu imprumut de la casa de depuneri şi consemnaţiuni suma de lei 50,000 necesară pentru constituirea capitalului casei de credit agricol ce urmează a se înfiinţa in acel judeţ. ¥ Sau numit domnii Teodor Cartianu, Constantin Bărceanu şi Chiriac Druţu, profesori cu titlul suplinitor la şcoala practică de agricultura de la Strihareţu, până la publicarea unui alt concurs in formele prevăzute de noua lege a învăţământului agricol. * Domnişoara Lucia Slamatin este numită institutoare prorisorie la clasele 1 şi || ,|a Scrisorile nefruncate nn se primei "anuscrlsele nolmprlmate se ard. la şcoala primară de fete din Tărgu-Adjud. In şcoala de poduri şi şosele din Bucureşti s’au admis numai şapte sprezece elevi din una sută două zeci şi cinci candidaţi înscrişi. * Duminica viitoare. 25 septembrie, orele 8 seara, societatea Unirea literară convoacă pe membri sei in saloanele Redacţiunii Binelui Yublic. * Juriul nu s'a putut pronunţa desăvârşit in apreciaţiunile sale pentru recompensarea expozanţilor din cauză că nu toţi domni inscrivi ş’au adus producţiunile. Din această cauză, lucrarea d-Ior din juriu se pielungeşte până la sfârşitul lui Septemvrie. Cei care n'au trimes incă obiectele de expus pot face aceasta până la I Octomvrie cel mai târziu. % D. C. Djuvara din Brăila, fost deputat, a incetat din viaţă. * D. Buşilâ s’a numit profesor de istorie la liceul din Craviova. S’a prins şi arestat individul Iorgu Ni-culescu din comuna Floreasca urmărit pentru delapidare de bani publici. * Ieri dimineaţă, d na Zoiţa Ioan din strada Zebrului s’a găsit moarta in patul său. Moartea sâ datoreşte unui anevrism de inimă. Alianţa latină. Reproducem mai la vale revista „Gazetei germane1' din VieDa dela 19 Sept. spre a vedea, ce cred alţii despre o alianţă latină, „Regele Alfonso al Spaniei a părăsit, in toată liniştea azi dirainiaţă, capitala Franţei, ca să scape de alte ornagie din partea amabilei populaţiuui din Paris. Preşedintele Republice! şi miniştri săi pot.acnm să resufle uşuraţi. Cel puţin n’au să se teamă, că oaspele lor regal va mai fi onorat cu o a doua serenadă din partea şjvî-nişti 1 or de pur sănge de prin foburguri. Deaeea şi ziarul oficial anunţă cu o'vădită mulţumire, că la plecarea lui Alfonso un s'a intămplat nici un [nou incident. Peutru flueratnrile din sâmbăta trecută, pentru strigătele batjocoritoare contra ulanului. german, d. Grevy, in numele Franţei a cerut scuze dela suveranul spaniol şi episodul fatal s a aplanat definitiv prin aceasta, cum zice terminul tehnic al diplomaţiei. Iu timpnl din urmă patrioţii Franţei dau probă de o aptitudine iu adevăr genială in arta de a face rău patriei lor. Aceşti politician! se pot lăuda cu fapte surprinzătoare. Când Franţa fu trântită la pămănt de puterea poporului german, conducătorii ei se iutvebară : „Cmn vom putea noi oare a opunem un coutrapond acestei rasse germane, atat de sănătoasă şi superioară noue ? “ Li căutară un respuns Ia această întrebare şi crezură a’l fi găsit in idea unei alianţe latine. Franţa trebuia să se razeme pe surorile sale romanice mai tinere pe Italia şi Spania, pentru ca in intima cu ele să opue egemoniei un bulevard solid. Idea era nimerită, insă cu ce orbire fără exemplu au conipromis’o francejii ! Mai iiiiUi au ofenzat orgoliu naţional al Italiei in mod brutal şi au ştiut să se poarte aşa de grosolan cu interesele coloniale ale acestei naţiuni surori mai tinere, incăt opi-uiunea publică iu sudul Alpilor a isbucuit intr un strigăt de indignare in contra orgoliului Republicei şi regele Umberto se decise iu^ grabă să se apropie de liga din Control Europei. Este ztiut că alianţa cn Austria nu era populară in Italia şi cu toate astea mai toţi hărhnţi do -'Ml italieni unire germane / TIMPUL ş’au pronuţat peutru ea, spre a’şi asigura ţeara contra insultelor şi prejudicielor din partea Franţiei. Acest spectacol nu se repetă oare şi in privinţa Spaniei? Mai ăntăiu regele Alfonso s’a văzut iudemuat să cate la Berlin un reazăm, din eousa propagandei revuluţio-nare, hrănită din Frauţa contra guvernului seu. El făcu o vizită impăratului german, asistă la manevrele cele ,mari militari dela Homburg şi fiind numit colonel onorar al unui regiment german, a venit la Berlin ca ulan german, du pe cum regele Uinberto se dusese la Viena ca colonel a| unui regiment de infanterie austriac. Se inţelege, că Parizienii n au putut vedea cu ochi buni vizita ulterioară a lui Alfonso, insă că ^această neplăcere s ă manifestat intr’o insultare grosieră a unui oaspe. ramăne ori cum un ce incompatibil cu legile bunei cuviinţe şi ale curtoaziei internaţionale. Şi care va fi consecinţa politică a acestei scene ? Din grandiosul seu trecut poporul spaniol şi-a păstrat mai ales vechea sa mândrie naţională istorică. Toţi spaniolii, ori din ce partidă ar fi, se vor ^considera atinşi prin insultarea unui rege spânii in streinatate. Telegraful ne spune deja, ca prefectul poliţiei din Madrid a trebuit să pună sub pază ambasada franceză, spre a nu fi expusa la o demonstraţiune ostila populară... Ludovic XIV a exclamat odata : „Nu mai exist Pireneii!" Insă naţiunea cea ambiţioasă şi vanitoasa a respinşi de la sine pe »surorile“ sale si Alpii, caş Pirenenii, au devenit astâzi pentru Franţa iaiăşi nişte graniţe insurmontabile." JPolitia in Alexandria Ni se comunică din Alexandria următoarele : Un comerciant muntean, anume Dinca Nedelcu din comuna Retevăeşti, judeţul Muşcel, trecănd in căruţa sa pe strada Şiş -tovului, au fost oprit de un seijent de zi şi maltratat sub cuvânt de ce să treacă pe aceasta stradă. Comerciantul muntean i-a răspuns că n’a ştiut şi că altă dată nu va mai trece; tot in acel moment se iveşte şi D. Aehil Negreanu biuseul Poliţai şi ordona ducerea lui la arestu poliţii cu căruţa cu caii şi cu servitorul lui. El a răspuns câ căruţa o poate lua, insă el du va merge, şi ca, daca au comis vre un inconvenient, va răspunde prin or şi ce, căci are cunoştinţa a trei zeci şi mai bine de comercianţi locali. In acel moment Tau şi lăsat, insă dupe cinei minute numai, se pomeneşte cu cinci sub-comisari şi un sorgent de zi câ’l imbrâncesc din centru tirgului luăndu’l de p6r şi intr’o batjocoră l'au depus in arestul Poliţiei. — Erea o mare ferbere şi iritaţi line printre toată lumea care erea faţă la această barbara privelişte. Sar liberalii; insă prea tărziu, e au reclamat D-lui Ministru, şi mai mulţi comer-anţi au arătat caşul prin telegramă D-lui Procuror general. R. EXAMENELE DE MAIOU! Iată numele căpitanilor cari, trecând bine examenu. au dobândit dreptu d’a fi înaintaţi la gradu de maiori: Infanterie : D-ni căpitani Tătărescu, Lupa, Angelescu, Segărceanu. Oeorge(Sc.) şi Manliu. Cavalerie : D-ni căpitani Gherghe, Bog-dănescu: Bontbriant. Artilerie : D-ni căpitani Nicolau, Be-reşteanu, Berticari şi Boteanu. Geniu: D-ni căpitani Otteleşeanu şi Crăiniceanu. Intendenţă : d-ni căpitani Renz, Mihăes-cu şi Celăreanu. ŞTIRI OFICIALE Domnu lacob Deleanu, actual verificator clasa I, s’a numit, la casieriajudeţului Muscel, in funcţiunea de sub-casier, in locul domnului Ioan Oonstantineseu, incetat din viaţă, şi domnu C. Spirescu, actul adjunct al casei de economie, in funcţiunea de verificator clasa I, iu locul domnnlui lacob Deleanu, inaintat. Domnu P. C. Enescu, actual adjunct al casei de economie, s'a numit, la casieria judeţului Botoşani, in funcţiunea de sub-casier, in locul domnului G. Chiriac, demisionat, Domnu G. Niculescu, actual verificator clasa II la casieria judeţului Dolj, s’a numit, la casieria judeţului Gorj, in funcţiunea de verificator elasa I, in locul domnului 0. Florescu demisionat. Domnu Constantin Tomescu s’a numit, la casieria judeţului Dolj, in funcţiunea de verificator clasa II, in locul domnului G. Niculescu, trecut in altă funcţiune. Noutati din tara împuşcat.—Locuitorul Radu Miron din c. Vărsătura judeţul Putna a fost impuscat Vineri seara intr’o căreiumâ de către cine nu se ştie, de din afară. Glonţul intrăn-du'i in tămpla, moartea a fost instantanee. Cinstit.—Preotului Hărţescu de la biserica Stamatineşti, din Focşani i s'a dat la luarea lefei, din eroare din partea sub-casie-rului comunal un rulou de 100 fr. in loc de 4 fr. gologani. A doua zi preotul Hâr-ţescu a venit la casieria şi a restituit ru-loul. Dacă facem menţiune aci despre acest fapt, este că sunt foarte rari acele persoane cari ar fi tăcut ca acest preot. Ştiri din Străinătate Spania.—Corespondentuldin Paris al ziarului „Times", care a insoţit pe regele Al-fons până la Bordeaux, se declară autorizat a desminţi afirmarea presei franceze, că 8’ar fi incheiat vre un aranjament intre Germania şi Franţa. Regele Alfonso a fost aşteptat la Madrid de o mulţime de peste 200,000 persoane, cari l’au primit cu ovaţiuni furtunoase. Purtarea demnă a traucejilor din Madrid, cat şi limbajul conciliant al mai multor foi franceze au potolit spiritele. Nu s'au făcut in Madrid demonstraţiuni nici pentru Germani, nici contra francejilor. Rusia.— „Journal de St. Petersbourg" regreta, ca foile serioase engleze şi franceze se iau după sgoraotelo respăndite de unele organe antiruse, ca „Pester Lloyd"; Politica ruseasca tinde numai la mauţinerea păcii generale. Diplomaţia ştie bjne aceasta, insa sunt mulţi cititori, cari pot fi induşi in eroare prin sgomote falze, ieşite din sorginţi necurate. Bulgaria.— O depeşa din Sofia spune ca d. Ionin lucrează din resputeri spre a face, ca sa nu se primeaca convenţieuea drumurilor de fier, declarăndu-se , adunarea incompetenta. Prin aceasta—zise el-se va putea amana mult şi plata clieltuelilor de o-cupaţiune. Albania.— Din Sutomor se anunţa, că pe când consulul englez Green se afla la vănâtoare pe langa Scutari, cineva a tras un foc din puşcă contra lui. Glonţul i-a trecut pe langa eap, ţâra să’l atingă. Pana acum atentatorul nu s’a descoperit. Gazeta Tribuna le lor Delapidare de bani publici Curtea cu juraţi din Focşani a condamnat la 5 ani inchisoare pre fostul perceptor N. I. Sgardili care delapidase vre-o 5000 franci şi făcuse falşuri prin registrele de percepere. Cinci ani e prea mult pentru 5000 de franci. Şi, căţi patrioţi sunt cari, imbogâţindu-se pănă 1a milioane din dinarul public, ar merita sa stea pe viaţa la Ocnă, şi cu toate acestea ne stropesc cu noroiul trăsurilor lor ?... Ucigaşii sunt achitaţi, pe când cel ce fura o pâine infundâ puşcăria,!.. Moralitate !.. (Luptătorul) Resiliare de contract La 19 curent s’a reinfâţişat la_ Trib. din Focşani procesul Zibalis cu Fraţii Ţăranu pentru resiliarea contractului de arenda a moşiei Boldu. Zibalis era inconjurat de către aceiaşi apărători de la termenul precedent: D-nii Voinov, Fleva şi Aposto-leanu. , Din partea intimaţilorBFraţu Ţărani, sa presentat d. advoct Cornea. Un auditor numeros, care asista la des-bateri, a fost surprins de revelările fâcute de d-nii Cornea şi Balanescu, arătănd ea d. Voinov, altă dată apărător al fraţilor Ţâra-nu, a refuzat ori ce incercări ale d-lui Zibalis pentru desfiinţarea contractului de a-rendâ, şi chiar in procesul de acum d.Voi-nov, fiind consultat şi angajat d« fraţii Ţăranu d-sa, ca prin minune, ti- cu la partea adversă. Trib. a disposat o descindere locala. FOILETON Mortealuî Hippocrate111 O mulţime imensă alergase din toate ţările, din Illyria, din Pelopones, din Persia, din Bosfor. Oraşul Athena era inţesat de streini veniţi a vedea acest spectacol cu totul nou şi unic in analele istorice. Iu ziua hotârăta, la orele şase dimineaţa cei doi campioni fura inchişi, fie care intr’o celula din marele amfiteatru din Athena, şi li se dete tot ce cerură pentru pre-paraţiunile lor. Li se acordă asemenea patru ore spre a prepara otrava şi două ore pentru antidot. Uşile amfiteatrului fură de timpuriu deschise. Mulţimea, iu vetminte de sărbătoare, care staţiona nerâbdâtsare pe pieţele publice, se năpusti in coridoare sa ajungă la tribună şi să apuse locuri de preferinţă. Bărbaţii se precipitară, cu grămada, graţie coatelor, in partea dispusă pentru vulg, numită „popu-larium. (1) Dupe Progresul Medical ronţăit. Femeile şedeau pe tribunele cele mai in-nalte şi separate de bărbaţi. Splendidele lor vestminte le făceau să semene cu un cămp de flori. — Ca tot-d’auna femeile formau partea cea mai sgomotoasă a acestei intruniri. Multe priviri se indreptau spre dănsele, mai cu seamă din partea spectatorilor juni şi ne insuraţi, cari aveau şi dănşi locuri reser-vate. Scaunele cele de jos şi care se inve-cinau imediat cu arena erau ocupate de persoanele C6le mai bogate şi din naştere cea mai ilustră ; magistraţi, senatori şi m9'r brii corpurilor equestre. Coridoarele şi pasajele-erau inţesate de lume ; nu încăpură toţi şi cei cari veniră mai târziu fură siliţi să stea la uşă. Timpul era posomorât, temperatura grea şi cu toate că soarele nu voi să fie martor al scenei ce era să aibă loc, servitorii amfiteatrului se ocupau a întinde „velarialele," nişte perdele foarte mari care acoperau pe toţi asistenţi. Când „clepsydra" arată două-spre-zece ore, după un semn al ,edilelor“ sgomotul incetâ de o dată, lucratorii ’şi păsăsiră lucrul şi mulţimea se linişti Autorităţile diD Athena şi ministrul persan descinseră in arenă a regula ulmtimele formalităţi ale luptei. __ Ordinul a se deschide celulele fu dat. Hippocrate inaintâ grav, gânditor şi ma-estos. Ctesias, cu zîmbetul pe buze, veni cu un pas svelt. Pentru a se şti, cari din cei doi doctori va lua mai ăntăiu otrava, se trase la sorţ. Numele lui Ctesias eşi din urnă. Autorităţile să intoarseră la locurile lor. Hippocrate irecăndu-şi mâinele alergă in celula sa şi se intoarse cu otrava. El preparase un hap şi presintându-1 lui Ctesias ’i zise : — Confrate iDghite aceasta 1 Persanul luă hapul, ’1 esamină un moment şi ’l inghiţi. Imediat incepu să ia din antidot, fără ănsâ a se grăbi. Lumea adăsta o jumătate de oră a vedea efectul. Poporul cu gâtul intins, cu ochii fixaţi, se afla in mare palpitaţie. O tăcere de mormânt domnea intre asistenţi. Toţi ăşi ţineau răsuflarea ; un sentiment de o-preslune apăsa toate pepturile, inima nu mai batea. Această panică dură aproape douâ-zeci de minute. Doctorul persan era liniştit, se preumbla prin arenă ca şi cum n’ar fi luat nimic. Mulţimea era pusă in mirare. Se vede, ziceau toţi, că antidotul a fost bun. CEYA DESPRE MUSICA / Am remas cu obiceiul copilăriei a’mi plăcea să ascult la răspunsurile copiilor in timpul examenelor generale şi la Gestiunile puse de examinatori. Acest obiceiu m'a făcut ca mai nici o dată să nu perd vr'un examen, flă la şcoale publice, fie la cele private, ca eu să nu iau partejea auditor. Sunt cu acest obiceiu, in-tocmai ca proverbul „măraru ’n toate". fără ca cu toate acestea să ştiu daca aveam şi calitatea mărarului, a da gustul bun in mâncările unde el se amestecă. Ca atare am visitat şi examenele din Iunie trecut, şi mai cu seamă cu mai mare atenţie decât la toate celelalte materii, am asistat la examenele conservatorului, partea musi-cală instrumentală. Şi atenţia mea, mai mult ea la cele lalte materii era, nu tocmai din-tr'un sentiment de adoraţiune ce sufletu-mi profan conservă musicei, ci fiindcă, profan cum mă declar in musică, Smi vedeam copiele mele instalate pe savantele fotoliuri ale examinatorilor elevelor conservatorului la instrumentul piano. M'am uitat lung la ei, m’am uitat la mine, şi denşii rni-aii adus aminte de bietul viţel la poarta nouă care nu in-drăznea să intre in curte, confun-dănd-o, numai fiindcă stăpănu-seu schimbase poarta. De atunci pănă azi, adică dela e-xarnenul in cestiune, necontenit am stat şi m'am gândit daca trebue să scriu două rănduri asupra admira-ţiunii mele a acestor indrăzneţi şi cum s o croesc. Vă mărturisesc că pare că sunt o curcă, aşa de rău ro’-am încurcat in cugetările mele. Al Dracului lucru e să te amesteci unde nu-ţi fierbe oala; şi cu toate astea inima să-ţi dea brănc in groapă! Voesc cu ori-ce preţ să vorbesc despre musică, tără ca cu toate astea să fiu musicant, — cum nu sunt nici mitropolit, Ei bine — fiind-că e la modă obrăznicia, şi fiindcă obrăznicia e cucoană capriţioasă şi despotă, adu-cănd pe toată lumea la catifelatele-i picioare, recunoscăndu-i suveranitatea subjugătoare care m’a scris in d’astă dată şi pe mine intre curtisanii săi. Aşa dară cu darul sântului spirit al Doamnei Obrăznicia, iată-me musicant; şi o vrea D-nu director al conservatorului să-mi d sa ori nu şi diplomă de musicant, eu acum sunt făcut musicant şi fără diplomă, căci cred că nu voiu fi cel d’ăntciu acolo, şi-mi ya merge bine. Ajuns specialist să incep discursul meu musical. Ba nu. Mi-iau vorba ’napoi; căci cu toată carta doamnei Obrăjnicii, dară nu ştiu de ce, tot ceva mă opreşte şi prin urmare in locu-mi vă ro. asculta dela d-nu Hector Berlio-, i! ceastă gingaşă vorbă. Hector Berlioz, in tratatul său p. muzică tom. . . . pag. zice : „Muzica este arta d’a pune inii care prin combinări de sunete 1 oamenii inteligenţi şi dotaţi cu orj speciale şi exercitate. Această definiţie insă dată ■ sicei, pare a nu coprinde pe ţ lumea, dacă dănsa e numai pentrl mea inteligentă, dotată dela ni î I cu pornire spre aceasta şi mul » xercitată. Ce se face cu tonţii cărora naiv; le-a dat altă zestre decât musică • o cari in viaţa lor n’au pus măm 3 instrument musical măcar, cârti lv*.l ştie ce va să zică octava unui pi,i sau care n’a căscat gura să fac r ,jf viaţă-le o notă musicalămăcar, dl dobitocii ? După definiţia dată musiceijde -cialistul Hector Berlioz, nu mai 1 cape indoială că tonţii sunt escluşrL rendurile rnusicanţilor. Mai departe specialistul no* adaogă: „Musică e un sentiment şi o inţă in aceeaşi vreme, care cere partea aceluia ce o cultivă, fie cutant ori compositor, o inspn naturală şi cunoştinţe cari nu se. băndesc de căt prin lungi studii profunde meditaţiuni. Reunirea st idui şi a inspiraţiunei se artă...“ Terminând cu această definiţie revenind la vorba-musică, decide ti cialistul că. etimologiceşte vorbii» dela inuse şi I acelea care nun, ch. musică derivă cu seamă dela şi - preţ# niusele, căci in familia muselor, tră toate artele"frumoase, şi cine S .~ una, trebuie să ştie pe toate ca lift aibă onoarea a face parte din ceţ» muselor. Ast-fel Rousseau in volumu 5 vi 116 in dicţionarul s6u musical eâli „Musicant se numeşte acela i compune musică, şi care esecutâuM Musicanţii vechi erau poeţi, 1*41 sofi, oratori de primul ordin, cit ă ca esemple pe Orfeu, Terpandra, f &f sihor, etc. Asemeni Bo&ce nu voeşte să oi] reze cu nume de musicant pe a| la care practică intr’un mod sei cu degetele sau cu vocea, ci mai pe acela care posedă ştii prin raţionament. Spre a se ridica cineva la mat» expresiune musicală oratoare şi iii tativă, trebue să facă un studiu pai ticular al pasiunilor omeneşti şiL langajului naturei. Continuând Bousseau cu descrie: a vorbei musică, cade la o sumă Ist rele epitete, ce merită aceia cari* bagă nasu unde nu le fierbe oala. fa Epitete pe cari le lăsăm a le dea mai la vale, după ce indată cum vom face cunoştinţă cu Baro.. nostru musicant căruia-i sacrificau aceste ronduri. Hippocrate, vâzănd aceasta, nu se simţi liniştit. El nu putea sâ’şi esplice cum adversarul său, putuse să găsească un antidot olravei sale, care in ajun iutr’o dosâ infi-nitesimalâ omorâse un bou in eâte-va minute. Densul deveni un moment palid, dar complexiunea sa destul de forte triumfă ; se ţinu bine. Cănd jumătatea de oră trecu, o mişcare * 1 generală agită numeroasa intrunire ; poporul iu sfărşit respiră, şi fie care se aşeză mai comod la locul său. O ploae agreabi-bilă fu aruncată prin conducte pentru a răcori pe spectatori ; şi in timpul acestei stro-pituri bine-făcătoare fie care ’şi dete părerea asupra scenei ce avusese loc. Interesul publicului era foarte mult esci-tat. Ctesias ’şi conciliase favoarea generală; dar profunda ştiinţă a lui Hippocrate şi eminentele serviciuri tăcute ţărei sale ’l tăcuse să aibă câştigate mai din nainte toate inimile. Un nou semnal anuuţii mulţimei rândul lui Hippocrate. O temere convulsivă făcu pe tot poporul să tremure. O tăcere profunda, aratand puterea unde ajunsese interesul, domnea in amfiteatru care parea a fi sub imperiul unui vis teribil. Ctesias se indrepta spre celula sa, in- cbise uşa şi întârzia câte-va minute. Pu ^ cui era căt p’aci să-şi pearză răbdarea, i. După cinci minute Ctesias eşi, cu rafl şi braţul Învelite de cârpe, şi ţinând A braţul intins un băţ lung in vârlul că * ia se afla agăţată o sticluţă inchisă ernll ticeşte, se adresă lui Hippocrate. — Bea aceasta, scumpul meu magistb — Hipocrate esită, obrazul său devifa palid ca al unui cadaru.— Drace, se gM di densul, această otravă trebue să fie toa^m tare, de oare-ce nici el insuşi nu poate ui (• bla cu dânsa, — Aide, bea. Magistrul atunci făcând o storţare, apu cu fiori sticluţa, o destupă şi o duse la bua se clătină instantaneu şi căzu jos. E? mort !! ! Mulţimea alergă la moment. Chiar Cbj sias insuşi se arăta cu cel mai mare intijţ res, dar nu putu de căt să constate moartil reală. „Este, zise el, o syncopă mortală prre ineetarea inimei. — înşelător ! asasin ! otrava ta la omof rât / moarte otrăvitorului ! „mii de mii d fiinţe scoaseră acest strigăt; ei descinser; din inâlţimele amfiteatrului şi se precipit*: ră in direcţiunea doctprului Persan. In zadar comandau edilii, in zadar pretorul rădica vocea şi proclama conversiunile F TIMPUL ;ţ distins şi consumat muşi-_ până cănd {a-1 Stăncescu Pitcor ce nu' • toţi, membru inamovibil in tjul teatral, organizator de ex-'de bele-arte tot inamovibil, ie intoarcem acum la Iunie jumătatea acestei luni, in lieneului să petrecea exame-■Wservatorului din Bucureşti, j cu seamă cele de musica in-Itală, la care de mai multe •asese Mahalalele Bucureştilor, ţ) egahtate perfectă de costu- Îaonine, sau mai bine o expo-de costume; căci alături cu a ridicată p’o turnură prea coşi pălăria inflorată, se vedea este rochiţe de stambă cu tul-lb, cu fundele sale tradiţio-ucureştilor. A lumea, şi pălăria şi tulpanul, i să’şi resfeţe urechile şi e la accentele melodiei mu- isia examinatoare se compu-q d-nii Sihleanu, — Ventura, le, Bengescu, şi d. Stăncescu. a faţă şi d-nu Vahman, direc-onservatorului. ae interesează câtuşi de pu-iiăţile musicale a celorlalţi din uue, dară nu putem trece d-nu Stăncescu a ne in- [unde şi pănă unde d-sa musi-deci examinator al elevelor Usică ? nd pe d-nu Stăncescu virit in musică, neincrez6ndu-m6 care’l cunoşteam numai pic-|cum il cunosc toţi, am ince-intreba mereu, zile intregi, îapta şi in stânga : e musicant 0. Stăncescu ? .tfe respunsurile au fost negative. i unei m’am scandalisat şi mi-am jfermani cOpii, şi biete Direc-fdela conservator, cine are să a-•e ostenelele şi munca voas- intaim,l.» musleant? Şi dacă din roeu‘sf ^ seara i CUm Căntă toti seara când se-ntoro dela opere italia-e’ on a esecuta ceva cu vr’un instrument oare care, fie pe odorogitul piano al esamenelor de care vor-blm- 110 scripcă sau alt ceva, s6 nu să zică că această circumstanţă ii dă drept a n musicant. Sunt mulţi prin mahalalele Bucureştilor cari-şi onorez casele cu cate un odorogit piano, pe care căntă sfinte dumnezeule la praznice mari, şi nu credem dară că aceştia pot să se numească musicanţi; căci am văzut ce spune Hector Berlioz. Mişcarea măinelor pe octava unui piano, sau deschiderea guri a face o notă musicală, e o miseră esercitare a vocei şi a degetelor, care ăncă' odată nu poate să dea cuiva titlu de musicant. Toţi aceia cari-şi insuşesc calităţi cari nu le au, se pedepsesc şi de legile umane şi de cele divine, morale, şi cine să simte şi pot*} să şi dea seama de el singur, acela mai nainte d a-1 pedepsi alţi, să pedep-soşte singur. Aceia nesimţindu-se la locul lor, se îoşesc, se ingălbenesc, se umple de năduşală rece, caldă, şi termină prin a zice: „Nui pentru mine treaba aceasta “. Aceştia să numese oameni oneşti. Şi sunt popoare unde pedeapsa dată musicanţilor fără să fie musicanţi, bună oară ca d-nu Stăncescu, esistă şi azi ; şi ea e foarte mare. Această pedeapsă o au chinezii, şi dânsa e aşa de mare, in căt trebue ane felicita cu deosebire că nu suntem Chinezi : căci remăneam de mult fără eroul nostru musical. Iată cum să poartă legile Maiestăţi Sale cereşti cu profanatorii de muzică din cerescul imperiu. Specialistul pe care l-am citat mai sus, Hector Berlioz, şi care ne furnisează această materie in tratatul său musicale din 1871 cu titlu A travers chănts p, 266 şi 268, ocu-pănduse de moravurile musicale ale locuitorilor cerescului imperiu, găsim următoarele. Esistă in China delicte de les-musică. Esistă asemeni legi, şi legi severe, pentru aceia cari se fac culpabili de aceste delicte. Culpabilii sunt toţi cari se ocupă cu musica, şi cari fac greşeli musicale. Un director de teatru, care are actori proşti, e pedepsit. Actorii proşti asemenea. Particularii cari să espun in public a cănta ori a recita prostii se pedepsesc. — Se pedepseşte acela) care căntă fals, care nu pronunţă bine versurile ariei ce căntă precum incă şi acela care nu interpretă exact sentimentalmente cântarea ce e-secută. Pentru aplicarea acestor legi, e organizată o poliţie musicală. Pedepsele !.. a !.. Pepedsele ! Mi-e frică să le pomenesc: cel ce va cădea in vină, poliţia musicală ’i dă un r ham in conştiinţă pe D-nu cu: şti-va să dea note celor baţi la musică ? Şti-va să vadă specialistul D-nu Vachman 'şi latoria?!... Şti-va să raporteze ■ * Ministru, care l-a delegat ,pro- > > Impr. cn prime Buc. (20 1 b.) Acţii Bancei Naţionale Române2501. > > Soc. cred. mob. rom. 250 1 > , , Rom. de construcţii 5001. > , » de Asig. Dacia-Rom. 300 1 > » , , > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . > > Bilete de Banqne Fiorini valoare Aostriacă. . Mărci germane.............. Banonote francase. . . . Comp. Vând 94--- 946/, 92--- 92’Iî 998/< 100’J. 102'|2 103il2 833I4 84'[( 232- 236--- 9Î3/, 92'/, 102'/, 10311* 88--- 88»/* 98'/, 99- 102'/, 103- 33--- 34 1375 1390 208--- 210- 500- 504--- 426--- 480- 250--- 254- 2 '/» 2»/* 2 ')» 2 »/, 2101/2 2.12 1 23 1.25- 99'b 100'/, DA klDDIl/ chirurg-dentist. T4-• “ rMDnllVmădiieşte dinţii bol4 navi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşea*' dinţi, fără durere, dupâ cele mai bune sisteme ; fabricează şi pune dinţi minerali Întocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atinge de profe-iunea sa, or unde este chiâmat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Vodâ No. 9 alături cu grădina Union-Suisse' TIMPUL m nv DEPOSIT DE MASINE AGRICOLE Locomoiiile cele mai perfecţionate cu si fara apparat de ars pae de oi’i-ce mărime MASINE DE TREERAT. MORI DE MACINAT etc. etc. DIN FABRICA SCOSTS &c O0-*? (Gaiusborongli, Englitern) MASINE DE SECERAT S COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foaite tari şi repezi la lucru. DIN FABRICA Adriance, Platt & Co. (New-York) Mori, Manege şi Maşine de treerat (cu manegiu) Ratoaze de porumb, Tricuri, Grăpi, Maşine de vinturat, Pluguri şi Maşine de Semănat, din fabrica liOIITI: & SC5HANZ (Yiena) Depou de părţ de maşine. Preţur moderate ADEVERATE INJECŢIUNI SI CAPSULE I C O R D > FAVROT Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adâogate pe lângă acţiunea antiblenoragicâ de Gopahu. Ele nu obosescu stomahul şi nu provdcâ nici diaree nici gretâ ; constiUescu medicamentul prin escelenţâ in tratarea bilelor contagiose a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, catare a beşicei şi curze-rea fără voie aurinului. Pe la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul INJECŢIUNU RICORD tonice şi astringente, este mijlocul infailibil de a consolida vindecarea şi da a evita întercerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV I O FAVROT Ac#st sirop este neâpart pentru a vin deca cu deseverşire m2Îadiele pelei şi pen- Acest sirop este neăpart pentru a vin aeca cu deseverşire maiadiele petei şi pentru a sfîrşi ae a curaţi sânşele după un tratamentu anti-sifilitic. El feresce de tote accidentele ce pot resulta din sifiiis constituţională. Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculosâ tote medicamentele RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FAVROT. DEPOSITO GENERAL.— F* Favrot, 102, strada Richelieu, in Paris ; In lassij, Racovits, Konia; Bucuresci, Rissdorfer, Zurner, Theil; Galatz, Talii -seschi, Marino Kurtovich; Braila, Pelsalis, Kaufmes\ Crajova, F. Pohi, Plojesti, Schuller; Barlad, Brettner, şi in tăie farmaciile. R1COP 4 DEP B lassy, \ ses V. ;;e=r::rs=g:=£ il ii îl ii li li ii ii ii ii 11 ii ii li si U MASINELE DE CDSUT ' ORIGINALE A LUI SIN GE R SONT CELE MAI BUNE DIN LUME^ prennale cu 150 Pr'nie PARIS 1 8 T 8 || * I I S N ». rate lunare Garanţâ sigură dată înscris. firi SINGER C i ponrli marco Maşină de cusul nlW'York. de sus a o Iuti Fabrice!. C. NE1DL1NGER, A£enl general Diarul parisian G1L-BLAS publică acum un mare roman inedit: CEA CE NU MOARE de BARBEY d’AUREVILLY Abonamente iu toate burourile poştale, de trei luni franci 17 Dc vânzare la librăria Haymann. I ii ■ I I. HEBTEI l ATELIER DE PHOTOCtRAPHIE Str Ştirbey-Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic araniat după syst i-mul cel mai nou şi prevâzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fina. Onor. public care n’a avut incit ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ee lucrare atingătoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele deposatsunţ in toate zilele, atât in timp frumos căt şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m. In acest atelier [se găsesc şi tablourijn pictură originale de vânzare. cX£> -cXDOD^Xio-- —t c < +7