. V'IN'KR] 28 r ANII ARIE 1883 •m 1,1 (:• ABONAMENTELE Admiiiisti’a ţiftj Oalea "V ii pretutindeni ntriumful a fost al «ernului şi al partidei liber ale •■. PPacă, ne vom lua numai după imitatul brutal al acestor alegeri, va inii să recunoaştem că am fost -|\iţl. Şi putea oare să fie alt-fel cu âimfintătorul aparat electoral pe ?c guvernul lare la in de mană ? fete astă dată,—nimeni nu va tăiai ucrul,—alegerile n’au fost mi-ai pătate de oare-caE influenţe lo-tie; presiunea s’a exercitat pe faţă, v rubine? de oameflp tără sfială de gi şi regimentele de funcţionari ai •aiului au procedat la vot dupe cum duc soldaţii la atacul unei redute. (ij)aca lucrul n’ar fi atăt do grav, fi gata să ridem de comedia e-Eiorală ce s’a jucat. Din nenorocire, nu e vorba de ni-ijc alt de căt de falsificarea neruşi-»ti) şi pe fată a tutulor instituţiuni-or publice ale ţârei. Se pare, in adevăr, că pretu tineri a fost acelaşi cuvânt de ordine, fis-de-diniineaţă localele de alegeri ■u fost ocupate de mulţimea funcţionarilor administrativi, poliţieneşti >i comunali de cari guvernul roşu *ste atăt de bogat. Toată această su-are biurocratică era pusa direct sub «linul sau al primarului local, sau i doctorului comunei, sau al comandantului de gardă. Pu o asemenea desfăşurare ifcpo-aenitft. de forţe operaţiunea alegerii evenea o miserabilă parodie şi se-ţctul votului o adevărată minciună, fctăţianul, supreveghiat, spionat din oate părţile şi t«mfindu-se de ncnu-ăratele şicane şi persecutiuni la ari avea să fiă supus din partea ţiministraţiunii dacă işi va da votul Ş favoarea oposiţiunii, ora nevoit să ■ teze presiunilor ce ’l inconjurau i să voteze lista guvernamentală. Unde insă aceste influenţe şi a-•este presiuni nu erau dc ajuns spre decide de resultatul alegerii, s’a 'f'CUrs la brutalităţi si la scandal, uni s’a intămplat la Brăila, la Râm-icu-Sărat, la Giurgiu, la Slatina, ■im s’a intămplat intr o mult:mo de Ite localităţi. Cănd influenţa morală este ineficace, roşul materială, la reteveiu care este mai elocuentă, mai convingătoare şi mai expeditivă... Cum vedem, circulara gingaşiului d. Chiţii, circulară in care nu se vorbeşte de^ ciit dc libertate şi de a-logeri libere, a fost aplicata din punct in punct de funcţionarii stăpânirii, şi ea va rămănea ea un monument neperilor de respectul ce au oamenii de la putere pentru opininiiea publică şi pentru adevăr. Am căutat insă să vedem ce cugetă despre acest scandal electoral foaia din strada Doamnei şi 'Cum işi explică ea nenumăratele proteste sosite guvernului din toata ţara. A pune in îndoială existenţa presiunilor sau valoarea anelor proteste, era a tăgădui evidenţa chiar. De aceea Romă nul, de şi se felicită de resultatul alegerilor, constată totuşi, cu stilul poetic ce’i este particular, că „in concertul atăt de calm (sic) al alegerilor comunale s’ar fi produs şi căte-va note discordante, rZmăşite ale unor obiceiuri pe cari nu le-am putut încă dezrădăcina cu totul. “ Aşa dară hoţul de păgubaş sunt tot conservatorii; ei sunt capul tutulor rcutăt-ilor ! Daca primarii şi consilierii comunali, daca comandanţii de gardă şi agenţii poliţieneşti, daca miile de funcţionari creaţi de d. Brătianu au luat urnele eu asalt., vina este tot a partidului conservator ! Nu ne vom incerca să combatem asemeni argumente, căci ele sunt condamnaţiunea acelora cari le întrebuinţează. De altminteri, lumina se va face in curând, daca cum-va mai este trebuinţă de lumină, şi, cu ocasiunea interpelărilor anunţaţe deja, se vor da pe fată toate nelegiuirile şi toate turpitudinile guvernului actual. Ceea ce am fi voit insă să se re-leveze de foile. oficioasa, ca o dovadă mai mult că sentimentul, public este cu partidul roşu, e abstenţiunea nepomenită a alegătorilor bucureşteni. Din 14,000 cetăţeni inscrişi pe liste n’au participat la vot dc căt 2,347, compuşi in mare parte din masele compacte ale dealului Spirei şi din admiratorii D-lui Senine. Ceilalţi, cari repre,sintă marea maioritate a popu laţiunii inteligenţi şi luminate a capitalei, n» au voit să se ducă la urne conform invitaţiunii opoziţiei unite, spre semn de protestare in contra manoperelor prin cari guvernul vo* eşto să falsifice voinţa naţională. Dacă, in asemeni condiţiuni, cei e-şiţi din alegerile do la 20 şi 21 ale lunii curente se vor considera ca adevăraţi reprezentanţi ai capitalei ’i felicităm mai din nainte, căm mare trebue să le fiă dorinţa de a face parte (lin consiliul comunal şi foarte mic nespectul pentru adevăr si pentru propria lor demnitate lianiî, dupii i p pml'iiliil. respinge pro-ectul .1.' leg., contra, principilor. Preşedintele Republicai va însărcina pe d. Jules rerry d’a lbnna noul cabinet. Vienn. 6 februarie. — Clubul deputaţilor polonezi a discutat azi afacerea d lor Ka-tninsky şi IVolwky,- deputaţi in Reiehsratnl austriac. afacere privitoare la speculaţii private; fchf’uul a adoptat ■ rezoluţie blamând conduita acestor doi deputaţi, nre aminteren 'şi-au dat deja demisia. Londra, * 1 bruarba. — noo cA conterinţa pontru Dunăre a fost. amânaţi fiind că mai mulţi delegaţi n’aveau instrue-iuni. Ziarul adaugă că data deschiderei conforinţei nu e ineâ fixată. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 6 februarie. - Credinţa generala i cercurile parlamentare est» că daca Se- in formaţi îmi „Resboiut” află. că marele nostru vizir a pus mai mulţi agenti-copoi ca să urmărească, pas eu pas, toate mişcările şi întrunirile d-lor Gogălni-ceanu, Mărzescu şi a ceior-i'alţi reprezentanţi ai coinit.etp.lnr unite a opoziţiei din Moldova. Cei ce au conspirat toată viata lor cred că toată lumea nu poate să facă alt-ceva de căt să con-•spme. D. Brătianu jude.'ift pe alţii (lupă sine. • . Se con, ;r,r'v .mV Basarabia, ca guvernatorale clin Ghişincn a avisat delegaţinnea nobilimei cum că inco-ronarea. M. Halo împăratului Rusiei va avea loc in zilele do o—S Mai anul curinte. Aflăm că in districtul Ialomiţa au inccput să se producă inundaţiuniTe. Comunele Gura lalomiţei şi Chiva au suferit toarte mult. Aseară era să fiă o întrunire la Senat a membrilor ma]orităţii guvernamentale. Astăzi se împlinesc trei zile de-cănd d. Kogălniceami a anunţat interpelarea sa in prinvinta cestiunei retrocedării Basarabiei. Prin urmare, azi va trebui să rospunză guvernul. D. M. Kogălniceanu a anunţat D-lui' preşedinte al consiliului uirmă-toarele trei interpelări ; 1 întreb respectuos pe D. preşedinte al consiliului dc miniştri dacă nu socotosce D-sa că a venit timpul pentru ca, guvernul I)-sale să comunice’ Camerijor atitudinea ce a. luat şi notele ce a adresat Putorilor streine in privinţ, proiectului guvernului imperial al Rusiei, do a face navigabilă gura Dunărei numită Oirakf, de pe braţul Kili.ei şi a căreia ambele ţărmuri au troam. prin tratatul de Berlin, in .stăpânirea Rusiei. 2 Introb pe D. preşedinte al consiliului dc miniştri să bine-voească a răspunde Camerei, dacă, conform lego.i pontru fondarea a trei credite fondare rurale in România, proprietarii asociaţi din Moldova pot spera că, „după un an de asceptarc,“ li se va permite a fonda acea societate de credit rural, in oraşul Iaşi, conform dbudiţiunilor prevăzute prin sus citata lege. 3 Am onoare a interpela pe D. prim-ministru să bine-voiască a tace cunoscut Camcivi. dacă D. ministru plenipotent al României la Yicna a ca isbutit, sau este in ajun de a isbuti, să se deschidă granitile austriaco despre Moldova pentru vitele noastre, aşa pgeeum m acea parte a ţcrei de ani nu s'a prosentat un singur cas de epizootie. CRONICA O păruiala electoralii a avut loc in comunele Odobeşti si Jariştoa din jndeţu Pnt-na. Alegetorii sau bătut şi păruit ţeap&n unu po alţi. Biuroul a fost luat cu asalt, urna sparta şţ biletele rupte. Din aceasta lupift democraticii, mai mulţi nlegftlori s’au ales... cu parul rupt, smuls şi ou coastele sdrobite. Cei mai slabi de îngeri au luat-o la sănătoasa sărind pe fereastra. * Arestanţii de Ia Telega se afla, se zice, inir’o complecţi mizerie. N’au nici haine, nici încălţăminte, nici branft. Aviz celor in drept, spune „Resboiullf * Alaltăieri dupfe prânz un ungur anume Ianoş Kepir, a incetat grabnic diii vieăţă pe când se afla in prăvălia d-lui Sălceanu din strada Ştirbei- Vodă-. Cadavrul a fost dus la Colţea. * J). Specii Artur, cu diploma de licenţiat (magistru) in farmacie de la universitatea din Viena, liberata la 24 Iulie 1880, a obţinut dreptul de libera practica in ţara, ca licenţiat in farmacie. ♦ D. Botez Constantin, cu diplomă de doctor in medicină şi chirurgie de la universitatea din Paris, liberată la 18 Decembre 1882, a obţinut dreptul de liberă rpracliea in. tară că doctor in medicină. * Âstăsearâ se represintă la Teatrul National piesa Lipitorile satelor in beneficiul be-tr'anului artist Millo. * In strada Teilor s’a scufundat canalul.-— Avis primăriei. 11* * Sainbată, 5 Februarie, Societatea lucrătorilor tipografi va da un bal in sal a Bossel. • * D. Constantin Cristodulo Cerchez este numit iu postul de inspector al serviciuri-■ lor administrative, in locul d-lui Gr. Giani, demisionat. * Se zice că mare parte dintre noii membri comunali, vor domisiona îndată se va alege tot d. Cariagdi ca primar. . ■ * Cablu dintre Odesa si Oonstantinopole este foarte râu stricat si nu mai poate funcţiona. Reparaţia lui nu se va termina de cat Ia priml-vara. Pană atunci comunicaţia telegrafica cu Grecia si Tmcia se va face prin Austria, şi apoi prin Italia prin cablu 0-tranto-Corfu. Aflăm că lotul cel mare de 10,000 franci al Loteriei bPericci catolice, ’l-acăştigat o văduvă, d na Maria-Henster din orăşelul Siemfanovitz din Silszia. Bine e'a avut parte un sărac. CORPURILE LEGIUITOARE Senatul In şedinţa de ieri s’a votat proiectul de lege relativ Ia constatarea şi incasarea la tasaur a tutulor sumelor oiive*ite Statului din diferitele de-posite aflate la casa de depuneri,Jpre-cum şi proiectul relativ la înfiinţarea unui serviciu de intreposit in o-raşelc : Brăila, Galaţi si Constanţa, eu începere de la 1 Aprilie J8S3. Camera In şedinţa de ieri, d. Polizu Mic-şunoscu a depus mandatul de depu- tat, fiind ales membru in consiliul comunal al capitalei ; Camera ănse ’i a respins-o. Dnpe căte-va propuneri, s'a continuat discuţiuriea generală asupra budgetelor, vorbind tot d. I. lones-cn, căruia, i-a respuns, ca vai de om. mult inveţatul d. ministru de finauee. LIBERTATEA PRESSEI Ieri, s’e judecat la tribunalul de Ilfov, secţia I, compusă din d-nii Oos-tescu şi Carp, procesul intentat de Creditul funciar rural d-lui Al. Ciur-cu, redactorul ziarului „lTndependan-ce roumaine. Tribunalul a condamnat pe d. Al. Giurcu la 20,000 lei despăgubiri civile, 200 lei oheltueli de judecată şi la inserarea otăririi in mai multe ziare. Procesul a fost judecat in lipsa d-lui Ciureu. Deci, d-sa are drept nu numai de apel , ci si de oposi-tiune. REVISTA ZIARELOR In vederea importanţii articolului din „Pactul Social”, Cl reproducem in întregul lui: Am zis că ^memoria politici,” va fi constantul nostru călăuz. Mai mult de căt atăt, credem dă prin ajutorul numai a memoriei politice avem să putem isbuti ca să desli-pim masca de ipocrizie de pe obrazul multora din acei ce guvernează tara, cu toate că ne’ncetat au abuzat şi si-au bătut joc de aceea ce se numeşte „opininue publică !“. Credinţa noastră este că va veni un timp când această nenorocită oplniune publică” cuprinsă de o legitimă indignare, se va revolta şi va infiera odată pentru tot d’auna pe acei care au perdut şi frica de D-zeu şi ruşinea de oameni. Teama pentru ca aceasta „opininue publică” să nu se deştepte din somnul in care, pare c-ă stă afundată, guvernanţii de azi şi-au perdut şi drumul şi cărarea, şi in temeritatea lor că in această ţară nu se mai poate nime găsi care să le zică : ,ne-socotiţilor si ipocriţilor !.... grămădesc nelegiuiri peste nelegiuire 1 Ascultaţi cetăţeni! Ca să ve convingeţi şi mai mult eă voma celor de 'la curma ţerei nu se potriveşte cu faptele lor, n'a-veţi decât sa deschideţi colecţiunea unui ziariu de oposiţiune apărut sub ministerul Lascar Catargiu şi redactat pe căt ştim de bătrâni bărbaţi de stat şi de tineri inteligenţi. dacă nu ne ’nşetăm, de bătrâni ca d.d-nii loan Ghica şi Mihail Cogălniceanu, de tineri ca d-nii Eugeniu Stâtescu, actualul ministru de justiţie, şi Ciru Economu, procurorul general de la Curtea apelativă din Bucureşti Iată ce cetim in No. 157 din 23 fsvru-arie 1876 : Copiem cuv>-nt din cuvem : „Una (lin posiţiunile eele mai peri-culoaso cc so poate tace nuei ţeri constituţionale, este de a o cărmni cu o majoritate care poate H acuzată de a nu mai reprezenta cu fidelitate simţămintele si dorinţele naţiunei.” Ziarul „Alegatorul Liber” in revista sa din care am copiat ceie de mai sus, zice că tot ce este inteligent, ^independent şi moral in ţara protestă in contra aşa ziselor alegeri ... şi apoi pune primului-mi-nistru ăe atuucea următoarea întrebare ; Cu cine al mai remas iu ţară, d-le Catarg i ? întrebăm şi noi pe_pi im ministrul Bră- tianu : Cu ciuo mai eşti, striilucitule diplomat de la 1 ..iradia ? .... De teama ca sa nii’ţi putem zice vorbele aceste, ai cautat se măguleşti vauitatea unor tineri conservatori, şi sa'i faci sa joace un rol, pe care, suntem incredinţaţi, ca dânşii singuri, in conştiinţa lor il condamnă !... Nu ţ’a mai ramas in ţara, d-le prim-ministru, nime care sa te mai ereada şi sa te mai susţină ! Şi proprietari şi oamenii inteliginţi sunt convinşi că cu sistemul de guvernământ ce l'ai inaugurat in ţară, de la d-ta şi de la turma necuvântătoare şi neiutelegatoare care te nconjoară şi care te susţine şi sbiară, ca nu cumva sâ fie in-ţercata de la budgetul Statului, nimic bun nu mai poate aştepta ! .... Combaterea înverşunata ce ţi-o face fratele d-tale mai mare, este proba cea mai viderată ea n’ai avut nimic sănt de respectat, iu ţinta ce-ai avut de a te manţinea ne incetat la putere. Amicii d-tale din eoaliţiuuea de la Ma-zar-Paşa te-a cunoscut acum din creştit pană 'n tălpi !,... Şi cat pentru noi democraţi-libeiali-independenţi din Moldova, pe cugetarea carora ai câutat să pui o absolută stăpânire, cănd am venit de-am declarat in faţa lumei că nici in timp de pace, nici in timp de resbel nu’ţi vom mai intinde mana, să fii bine increninţat câ ne vom ţinea cuvântul. Eomânia, esistenţa ei ca Stat, ca Regat, viitorul şi aspiraţiunele ei de aşi îndeplini rolul pe care Providenţa i l'a destinat, nu sunt legate de crierii d-tale şi a le fratelui d-tale politic, d. C. A. Rosetti. Ţara care crede ca numai doi oameni o pot salva, şi aceşliea sunt numai capabili de a-i dirige pasul şi a face sa meargă inainte pe calea desvoltârei sale morale, acea ţară, in ochii noştri este de mai nainte_perdutâ ! '.... Şi tocmai pentru câ credem contrariul, tocmai pentru aceea ţ’am zis şi ţi o repetam : Pe cine te razemi in această ţară, pentru ca să o irămânţi şi să o balotezi ne ’ncetat ?... Pe sabia ce-o ai incinsa la coapsă ca ministru de re.-bel ?... Pe ceata de ignoianţi care te 'nconjoarâ ?... Căci mârturişeşti tu singur, că partidul aşa numit liberal naţional daca ’1 vei reduce la adevărata sa es-presiune, scoţind pe vr’o doi, trei fanatici, din cine se compune ? Ţ’ai făcut rîs de ţară cu alegerile comunale 1... Crezi tu că te vom lăalegerilor pentru camerile de revisuire". Credem c-ă mult etimaţii noştri confraţi de la „Naţiunea", comit.ua inexactitate când zic câ „ţara se pregâtesce a păşi către uâ agitaţiune electorală". Ţara sta inca incremenitâ, văzandu-se surprinsă, prin complotul ce s’a urzit intr’-ascuns, contra Constituţiunei ei, contra acei Constituţiuni ce ea ş'a dat singură şi căreia nu’i găsea ale defect, de cât numai vi- 1) Democraţie en Amerique, partea a Il-a. olaţiunile continue ce i s’a făcut de guvernanţi. . . Ţara stă incă incremenitâ, şi de sigur câ indignaţiunea oamenilor oneşti va is-bucni intr’un mod violent, când va vi de., in foaia oficioasa a guvernului roşilor, „Românul, din 23 Ianuarie," cum şi de către cine s’a făcut conjuraţiunea ce are de scop a înlocui regimul liberal prin Cesnrisniul cel mai periculos şi cel mai demoralisator Cesarismul ministerial. Consorţiul Rosetti-Brătianu, temindu-se că nu va reuşi poate prin camerile de re-visuire a modifica Constituţia iu felul ce voesee, a voit să 'şi lase uâ uşa de scăpare deschisă, puind pe foaia oficioasa sespue ca nu el a voit revisuirea, ci un număr de deputaţi şi senatori. Ast-fel redactorii de la „Românul" fură nevoiţi, pentru a ascunde un alt adevăr, „modul cum s’a urzit conspiraţiunea contra Constituţiunei. Ori cine va citi acea Declarnţiune relativă Ia revisuire, prin care subscriitorii ei iau, intre ei, „angajamentul pe onoare şi pe consciinţa a apăra, a propaga şi a susţine" acele modificări ale Costituţiunei, va vedea că numai nisce censpiratori care prepara uă conjuraţiune, şi nu au increde-re unul intr’altul, se leagâ intre ei prin-tr’un asemenea angajament. Lucru care de sigur va face pe mulţi oameni se ridă, este de a vedea şi pe mitropolitul primat care figurează in capul conspiratorilor, câ ’şi ia şi inalt prea sfinţia sea „acest angajament pe onoare şi con seiinţâ de a apăra, propaga şi susţine revisuirea," dacă va mai face parte din camerile de revisuire. (Crescini buni, ţineţi-vă risul că şi-a perdut popa sărita.) Iată dar cum inţelege consorţiul Rosetti Brâtianu se reformeze pactul social. Pe când, din nici uâ parte, din nici un unghiuleţ al ţării nu se ridică o singură voce, care să ceară revisuirea vre uneia din disposiţiunile constituţiunei, un mic număr de deputaţi şi senatori se inchid intr’o odae, şi acolo, ca nişte Hugenoţi, se leagă prin jurământ a propaga revisuirea, puind pe mitropolitul ţării să le cânte aria benedicţiuni pumnalelor. Bravo Rosetti, aferim Brâtiene ; aţi is-butit sub domnia Majestâţii sale Regelui Carol I, şi cu bine cuvântarea mitropolitului Calinic, să vă bateţi joc de biata Românie dupe polta inimii voastre. Yă supără colegiile acelea căror nu le puteţi porunci să vă aleagâ pe Serurii, Fundestii, Sto-lojenii, Oaradelele voastre, de deputaţi şi senatori ? Le suprimaţi ! Vă supăra libertatea piesei? O veţi suprima şi pe ea! Era să suprimaţi si pe Episcopi şi Mi-tropoliţi, dar ’i-a scăpat slugărnicia lor. Mai străngeţi’i puţin şi ii veţi face liber gânditori. ! „Alez de l'avant papa Rouse-taki, ne vous gănez pas." Aţi luat municipalitatea cu asalt, fără să frângeţi uâ singuiă bată pe spinarea opo-siţiunei. Repeziţi vă şi pe Camera şi pe Senat cu conjuraţii voştri, şi lucrul sa sfârşeşte. Atunci veţi putea da izlazuri sătenilor din moşiile proprietarilor, după pofta inimii Românului, veţi putea, dispune de toate averile statului şi de pungile contribuabililor, spre a vă face recompense naţionale, veţi putea poate şi cu colaboraţiunea Eparhioţilor, decreta aboliţiunea cristianis-mului şi înlocuirea lui cu religiunea d-voas-tră, şi veţi face ast-fel din Români, des libres penseurs. Şi dacă vr’o câte va sute, fia şi vr’o două trei mii de proprietari, de oameni instruiţi, de profesori, de specialişti, vor fi in destul de incâpâţinaţi ca să nu se inco-voae înaintea voastră, ii veţi ingenunchia lâcăndu-i proletari, şi lâsându-i ast-fel să cânte ieremiada pe ruinele Constituţiunei şi a libertăţilor înscrise intr’ănsa, pe care poporul Român a dat’o in păstrarea inalt prea osfinţiilor lor episcopilor şi mitropo-liţilor ţării, a marilor proprietari, a savanţilor profesori ai Universităţilor şi a majestâţii seale regelui României. Să nu uitaţi ănsă, voi şi complicii voştri, nici ceia ce zice Francesul : că ori ce medalie are si reversul ei, nici ceia ce zice Românul: câ ori ce faptă are şi răsplată. electorale Se zice că d. dr. Saikez ar fi cheltuit peste 8 mii de franci pentru a putea cădea de la comuna. Noi nu credem câ d-sa a putut sacrifica o sumă atât de mare, decât numai daca am admite ideea câ d-sa era sigur că va fi ales, şi că va putea in acest caz să ’şi întoarcă bani cu vărf şi indesat. Este insa sigur câ a pus la dispoziţiunea agenţilor săi electorali peste 60 birji in cele 3 zile de alegere, că ziafoturile erau interminabile pe la Obor şi aiurea şi că a avut loc şi alte cheltueli extraordinare. D. Ivanciu Anghelescu, de origină bulgar şi do meserie lipscăuaş in strada Bâ-râţioi, a fost unul din principalii agenţi electorali ai d-lui doctor Sarkez. fiospodin Ivanciu a părăsit daraverile sale comerciale intr’un interval de 4 zile '‘şi 4 nopţi, cu-treerănd toate colorile cu birjele plătite de candidatul său pentru a’i asigura reuşita. Cum e turcu şi pi-tolu. — Armeanu ne naturalizat a fost sprijinit de un bulgar; şi astfel, rezultatu a fost incoronat de un complect fiasco. — Resboiul W. Constituţia Bulgariei După cura se scrie din Filipopol, fostul preşedinte al cosiliului de stat din Bulgaria, Economow, a declarat intr’o epistolă, publicată prin presă, că afacerile interne ale principatului se află intr’o stare aşa de nenorocită, incăt nici o schimbare de rainisteriu nu o poate indrepta. El mai adauge, că actuala cameră bulgară este slabă in faţa puterilor exsercitate de prinţul şi că se poate găsi un remediu numai in convocarea unei mari adunări naţionale, care să’şi propue modificarea constituţiei bulgare. Irlanda Poliţia din Londra a trimis agenţi secreţi in cele mşi multe oraşe mari spre a căuta şi descoperi filialele li-gei revoluţionare, ■ prin al căror ajutor s’au executat‘omorurile din Dn-olin in Irlanda.—După cum se anuu-ă din Dublin, ameninţările persona-e sunt iarăşi la ordinea zilei. Un scriitor, care intr’un proces a figurat ca martor, a trebuit să fle pus sub paza poliţiei din causă că a n-imit ameninţări anonime.—Intr’un meeting al ligei irlandeze s’a decis, ca la 7 Februarie să se aranjeze o adunare populară. In acest meeting se va arăta modul cum autorităţile se silesc, prin ameninţări şi intimidări, să facă pe popor a nu lua parte la organizarea ligei naţionale. In timp de 14 zile s’au format earăşi 37 fi-iale noi de ale ligei, de la cari s’au şi primit 8000 franci la administraţia centrală din Dublin. Pretendenţii din Franţa O foae vieneză, ocupăndu-se de legea contra pretendenţilor din Franţa, scrie intre altele „Cei din Paris ar voi să se laude, că nici un guvern strein n’a reclamat contra legi de proscriere. Aceasta e natural şi ade-vgrat, dar republicanii ştiu foarte bine ce gândesc curţile europene asupra măsurilor luate. Credem că e de ajuns dacă amintim, că impăratul Austriei este cumnatul unui Orleans, că regele Italiei este cumnatul unui Bonaparte, şi că domnitorii din Anglia, Portugalia, Belgia, Spania şi Brasilia sunt de aproade inrudiţi cu Orleanii. Pentru o restauraţiune formală nu există nici un motiv de drept. Demisiunea comitelui Duchă-tel, ce nu va rămânea singură, arată mai bine, că diplomaţia franceză simte bine situaţia in care a fost adusă. Numirea sperjurului general Thibaudin, de ministru de răs-boiu pune aşa zicănd coroană pros-tnlor'Jnu găsim alt termin) ce s’au comis in Paris in timpul din urmă." Din Districte O sinucidere. — Ieri la orele 3 p. m., zice „Posta, ' Bernard Şein, perceptor in serviciu d-lui Sgrumale, anterprenoru acsi-zelor- comunale din Galaţi, in versta de 26 ani, tost serjent in armată, domiciliat in strada Tecuciu, s’a sinucis cu -in revolver in tâmpla dreapta. D. prim-procuror s’a transportat imediat la faţa locului şi a constatat nenorocitu accident. Sinucisul s’a găsit mort scăldat in-sânge in camera sa, cu uşile inchis şi perdele la ferestre trase. In camera mortului s’a găsit o scrisoare, scrisă de el insuşi in româneşte, ce poartă data de 2 şi jum. ore, adică cu jumătate oră inaintea sinuciderei. Din această scrisoare, redactată aminteii foarte bine şi cu deplină cunoştinţă despre gravitatea deciziunei ce luase, tănăru Bernard Şein arată că mobila sinuciderei a fost frica şi ruşinea ce era sâ păţească pe la orele 3, când d. Sgrumala, şefu său se hotărâse a controla casa intre-prinderei, şi din care singur Bernard mărturiseşte că lipeşte 20,000 franci, bani ce afirmă câ i-ar fi dat pe la unii pe la alţi supt formă de imprumuturi. înmormântarea sinucisului a avut loc azi la 2 p. m. Deplângând asemenea nenorociri, vom zice: iată unde conduce pe tineri risipa şi viaţa nechibzuita. Servească aceasta ca lecţie şi altora. Doctorul Negrescu G. Valerian s’a * de 16Ianuar)t cu gradul de medic de batalion, la al mit in armată, pe zioa de 16 IanuarhvB' DIN TRANSILVANIA Nouă interdiţiune.— Gazeta Transilvaniei spune câ şeoalelor. române li se interzice de a se folosi de legendarele româneşti, iar comunelor române nu li se concede a se abona la foile româneşti. Nu se uneşte cu prestigiul statului ungar ca o comună locuită de români sâ se aboneze la foi româneşti din patrie, cănd sunt atâtea foi ungureşti, plătite din contribuţiile noastre, cu scop ca să răspândească ideile „patriotice." Dacă oameni înţeleg sau nu ungureşte, e o cestiune cu totul secundară pentru „patrioţi" unguri. In comitetu Făgăraşului de esemplu au fost oprite comunele romane de a se mai prenumera la ziare şi li s’a şters sumele destinate spre scopu acesta. Este ştiut, că in comitetu Făgăraşului, limba maghiară e cu totu necunoscută poporaţiunei. In comunele cari au făcut parte inainte din regimentu I de grăniceri, precum: Recea, Sinea, Ohaba, Yadu, Ţânţari, Tohann s. a., bătrâni grăniceri mai ştiu vorbi nemţeşte, dar ungureşte nu ştiu nici o boabă, nici cei din generaţiuDea bătrână, nici cei din cea tânără. Foile româneşti insă nu se clasifică la Pesta intre cele patriotice şi de aceea li se porunceşte primarilor comunali, ca sâ nu se aboneze la nici o foae. In multe locuri li se impunea chiar să se aboneze la foi ungureşti, ba chiar şi clerului unit din părţile ungurene i se impune să citească foaia clericală maghiară. Magyar Ăllam. D’ale armatei S’a inaintat la gradul de căpitan, in corpul de stat major, Filip Nicolae, de la şcoala militară de infanterie şi cavalerie, locotenent de la 1879, Aprilie 8, la vacanţa ce este de şef de biurou in comandamentul divisiei IV militară teritorială-, pe zioa de 16 Ianuarie 1883. S’a inaintat la gradul de medic de batalion stagiari, in reservâ, medici de ba-talon clasa II. ce urmează: Dr. Miletici George, din regimentul 19 de reservâ , in regimentul 1 de reservâ. Dr. Veimberg Adolf, din regimentul 1 de reservâ, in acelaşi corp. Dr. Erdreich Herman, din regimentul 5 de reservâ, in acelaşi corp. Di. Tuchten lacob, din regimentul 22 de reservâ, in acelaşi corp. Dr. Steuceanu Constantin, din regimentul 8 de reservâ, in serviciul divisiei II. Dr. Spiroiu Alexandru, din regimenlul 7 de reservâ, in acelaşi corp. Se Înaintează la gradul de medici de batalion. medicii de batalion clasa I,. ce urmează : Dr. Papa George, din regimentul 8 dorobanţi, la regimentul de gendarini, in locul medicului de batalion Stoienescu Nicolae, trecut in serviciul centra. s^Dr. Hajonal Arpad, din regimentul 16 dorobanţi, in acelaşi corp. Dr. Condemin Nicolae, din regimentul 4 dorobanţi, in acelaşi corp. mentul 10 dorobanţi, la vacanţa lăsat jtri mutarea medicului de batalion Dabija flîi colae in serviciul central. S a inaintat in corpul oficiârilor si tii de reservâ, in gradele şi p6 la corbii după cum urmează : In gradul de medic de regiment ifcs I, pe doctorul in medicina Maurideaciwar demisionat din armată cu gradul de Mii de regiment clasa II, cu care a luat ttă in campanie şi care ocupă prin cobi funcţiunea de medic primar de spiţa ii regimentul 10 de reservâ. In gradul de medic de regiment a.9. II, pe doctorul in medicină Vasilescu 'tte tru, fost medic de batalion in armaţi f lj regimentul 23 de reservâ. In gradul de medic de batalion sta mu pe doctorii in medicină : Uziel Isac, tljfrl viciul divisiei II: Butârescu Ioan, la meDtul 12 de reservâ, şi Rosiguon % [li regimentul 28 de reservâ. Iu gradul de farmacişti de batalion La! giari, pe licenţiaţii in farmacie : „Sigi|pid Alexandru şi Belciugăţeanu Constantin.-n# J l* $ serviciul divisiei II, ACTE OFICIALE S'a autonsat comuna Brăila a da, nn concesiune, alimentara oraşului cu apijfl-tratâ, pe basele şi cu condiţiunile cop:.'#? iu anexatul caet de sarcini t iii«« - î Mite. Consiliul judeţului Yasluiu este autesat a vinde locul ce este situat in oraşul M-luiu, la spatele localului tribunalului, şb-prietate a judeţului, cu preţul de lei 3^) evaluat de către comisiunea de esperu in ««'• - D. medic-veterinar C. Moscu este Afli veterinar al despârţirei X, din zona preţn tivâ, in locul D-lui medic-veterinar Şitfc che, trecut veterinar provisoriu al jude Jn Covurluiu. D. C. Moschuna, subdirectorul „Moiă lU iDl rului oficial" şi Imprimeriei Statului, f însărcinat provisoriu cu indeplinirea fuil ® ‘ unei de director al acelui serviciu, pana- numirea titularului. j li osii t Rasiiik »rt Banchetul societăţii Carpaiv, La o frumoasă şi romanească petreiţt am asistat Duminecă seara in saloanele jt-cietâţii „Concordia". Era prima aniveriic a Societăţei „Carpaţii", serbată prinţi n banchet. Ceea-ce m’a interesat in prima linie.u fost toastele, căci ele mă puneau in pi ţiune a cunoaşte mai de aproape sentimt * tele şi aspiraţiile, cari animeazâ pe c fraţii noştri asociaţi sub falnicul nume» strămoşilor noştri munţi. Preşedintele Societăţei a inceput şt lor printr’un discurs, in care schiţă pe si istoricul Societăţei. La 24 Ianuarie s’a i * plinit un an de la înfiinţarea ei ; dintru ceput număra abia 10 membrii şi as:k intruneşte sub emblema sa peste 150, - | vadă de ceea ce poate face solidaritatea u Ji munca neobosită, împreunată cu dragos. de patrie. înainte numai pe această cţi şi Românii de peste munţi din Romai vor deveni pentru compatrioţii lor asupn aceea ce trebue să fie: un element de vi jutor şi mângâiere. Presidentul a termiifci urând zile indelungate MM. LL. Regeu şi Reginei, sub al căror sceptiu se adâpifr tesc atâtea mii de fraţi desmoşteniţi, generoasei şi iubitoarei Românii,—Rone nilor de pretutindeni şi in fine, Societâţ-ţ care nu se ve putea mai, biue achita datoriile de gratitudine ce are faţă cu ce-o ajută şi adăpostesc, de cât împlini du’şi cu sfinţenie programa. Acest toast a fost primit cu aplauda fi netice. D-l. Crainic a toastat in memoria n muritorului Cuza, primul Domn al Ţării unite şi cel mai aprig luptător al realisâ, marelui nostru ideal naţional. D-l. Furnică toastează pentru secţiuni din provincie ale Societăţei. D-l. Ştefănescu pentru armata româr in a cărei bravură şi devotament naţiun şi-a pus cele mai scumpe a le sale sp ranţe. D-l. Martinescu urează viaţă indelunga dd-lor Laurian şi Mihâilescu, unul dire torul şi celalt primul-redactor al „Rom : prii *!•» . 1 lîistit rial TIMPUL cei naai caldu- timent al iniinei sale, lie de beatitudine, Iu* ~~ recunoştinţa etc. CIO o» apărătorii Onuianiior ?> '• i • ^nţî ♦ h)foc-Băncilescu mulţumeşte, ca JĂ iu numele Râşinârenilor, pen-rL,l ce Societatea a dat consăteni- ^ lot uiai greu loviţi de inundaţiile j pe a noastră mult mai melodioasa, mai va-ureaza Societate) j riata şi mai expresiva de cat chiar a acelor Daca insa ne-arn propune ca sâ stabilim o diferenţa intre muzica noastrâ pur naţionala şi altor naţiuni, apoi am gasio nu-iutre vii Bomanii din munţii apuseni pe oştenii lui Horia şi ai j>|i c‘ , , ,(al'uecut ; d-sa ^ ,/ Îs -forţa ce au munţii al căror |»li- ’txandru Laeăr salut! se, Pe " ' idei lului, . . . . XC,| aceste santinele viteje şi neador-le neamului romanesc de peste M,1 toastează pentru regimentele ro-;‘u'Je peste munţi, cari vor fi in ora Llui de sigur acolo unde vor cere jl 1„ poporului Roman (aplause entu-t Pi preşedintele incheie printr'un toast V i Poruaibarn, neobositul roman, JL presideut al Soc. „Concordia" a laiabilitatea sa pue la dispoziţia so--tei Carpaţii" salonul Concordiei Ite’toastele pe care le-am enumerat I primîle de adunare cu aplause câl-_ Printre ele s'a cântat de so-* nemuritorul imn al lu, Andrei Mu-Lu „Dişteaptă-te Romane ' şi alte căn-,s naţionale- Kcl,etul s'a terminat pe la ora w lutulor membrilor împresiuni neş-^ tu din parte’mi nu voiu uita nici tâ această petrecere romaneasca. Cioancă a citit un imn al societâ-mi-au rernas in memorie ur-. rele doue strofe din urma : j|...Carpaţii furi, sunt şi-or fi 0 fortăreaţa tare, De car'duşmanii s'or isbi La ori-ce lUfiKcarv 9. iyi care Deci, noi prin noi, sub a lor scut Nimic nu ne va’nfrange, Ci-uniţi ea moşii din trecut Tiranii v’om invinge. ţ,. mania liberă. Quidaiu. - II Al O UC U I Ijjorul de a avea operă naţionala, este 1 «un tuturor Românilor; eu, cu atat mai ■ ii posed, da oare ce sunt dintre cul-:,orii frumoaselor arte şi in speţie a B MHCei. . Apariţiunea unei ademenea compoziţium răspândeşte ca fulgerul in toate unghiu-ţerii, şi fie-care .Roman aleargă a şi ve-faptele eroice ate străbunilor, legendele, udele, exprimate prin dulcele accente ale C' ludiei neamului seu. . f De şi toata wusica cată s’a produs pana luna pe suprafaţa globului este uasatâ ee , K)e 7 sunete musicale, cari.constitue gama, ■totuşi presinta o variaţiune imensă. Daca am ţine in seamâ numai muzica popoarelor europene am găsi felurite ge nuri de muzică; la acelaşi popor chiar. *• distinge diferite genuri de muzică. Ne fiind lo: a descrie feluritele variaţiuni ale muzi-cei. ne hotărâm a-le irapărţi in 8 grupe spre a putea ajunge mai facil scopul ce ne-am propus. Exista un fel de muzică, care aparţine clasei culte şi care satistace de o potriva pe ori-ce om cult, fie el din ori ce parte a lu-mei. Aceasta este muzica geniilor musicale, niusica clasica. ■ O altă speţă, este muzica naţională, care aparţine fie-cârui popor Şi care exprimă natura şi apucăturile poporului, căruia aparţine. Daca acest gen de muzica atinge zenitul frumosului, căutat de adoratorii musicii, devine universala, cum este musica Italiana, care are o melodie dominantă, tenârâ, pasionata şi vuluptoasa. In acest gen se scriu operile fie-cârui popor, câei numai prin el se intreţine in inima fie-cârui om focul sacru al sensibilităţii, ’l atrage in lupte şi ii insufleţeşte curajul prin sonurile răsboinice Un alt gen este muzica, ţcare aparţine numai unei pârţi a poporaţiunei unei ţări) şi care ii atrage adiniraţiunea după modui de interpretaţiune a esecutantului. La noi sunt cântecile aşa numite de mahalale, in soţite de ohtaturi şi cari plac mai mult părţei inculte. La noi acest gen de muzica este foarte monoton cbiar pentru o parte din locali, cu cât mai mult pentru streini, cari nu se pot aclimatisa cu ea. Acest gen de musica trebueşte exclus din partiţiune vre-unei opere, de oare-ce, ne fiind proprie Românului, nu’i poate exprima nici gloria trecută,,nici vre-un sen- mai înaintate naţiuni. Un maestru de musica abil ar putea produce din genul musicei Romane o operă, care ar atrage adiniraţiunea lumei in-tregi. O mică melodie Română orchestrata bine şi esecutata cu preciziune, produce un efect feeric asupra auditorului, fără distincţiune de giute. Câţi cunoscători de muzică streini, am cunoscut, toţi ’şi-au exprimat afecţiunea pentru muzica noastră, afară de Maostrul Oohen, care se plânge, că composiţiunile Româneşti n’au plăcut Francezilor. Maeştrii compositori de musica românească n’am prea avut; singurul, care s’a identificat cu acest gen de muzica este bătrânul Fleehtenmacher, geniul muzicei Romaneşti, dar care a apus după orizontul inspira» ţiunilor feerice, cu care a dileetat atata timp publicul Român. Mijloacele dar de a produce o opera naţională ne lipsesc şi mai mult ancă de a o esecuta. Mouvul este puţina atenţiune ce se dă acestei ramure de către aceia, cârora le incumba propăşirea neamului Romanesc, lâ-sanau-ne a fi speculaţi de streini, fara ca cel puţin sâ ’ne dea in .schimb, aceea ce plătim foarte scump. Spiritul de specula a indemnat pe Impressia Operei a presinta li uniunilor t'pcia ayu intitulata „Haiducul". Titlul este romanesc, şi numai cu aceasta aparţine Românilor ; dar incolo, numai represinta nimic, care să exprime vreun episod, ori intamplari din viaţa noastrâ sociala. Poate dar fi considerata ca o adevărata imitaţiune a operei Hcrnani. Din acest punct de vedere, facem dar abstrac. ţiune de valoarea reala a libretului; ’l vom considera numai, intru cât scenele indicate prin el sunt adaptate muzicei. Titlul Operei a indemnat pe compositor a lua ca motiv (subiect) dintre melodiile naţionale. Acest motiv este „Popa Tacln. cânta rezemat in bata." Minunata alegere! Face parte din frumoasele melodii, care dileeteaza mahalalele. Dar sâ vedem cum d. maestru compositor tratează acest sub-ject. ’L repeta pur şi simplu la intervale toarte scurte, fara nici un sens ; fârâ ca situaţiunile dramatice să provoace atâtea repetiri. Indiferent şi de această disposf-C ţiune 1 Se poate sa'i fi plăcut foarte mult acest subject d-lui Bimboni, şi aceasta sâî fi făcut a aluneca pe acest (mvanuş^-T ue-«rmis unui maestru compositor Jae operă _ Sa’i nhservâm ensă, din punctul de ve dere ai gradului de capacitate musicala ce a desvoltat in acest cas. Cunoştinţa contrapunctului, permite maestrului compositor a desvolta un subject.— fie el ori-care—şi a formadin el d'siiiio-nie, o uvertură etc. In acest cas, d. Bimboni ar fi putut usa de aceste mijloace spre a face din el o uvertura, sau ori-ce altfel de introducţiuDe, şi ast-fel ar fi dat o mai mare importanţă operei sale; dar, d. Bimboni nu presinta nişte ast-fel de cunoş unţe in tot cursul operei sale ; de aceea musica d-sale presinta o mulţime de in treruperi, car pot deveni, pe lângă lip sa de inspiraţiune, şi din lipsa cunoştinţe lor artei contrapunctului. D-l Bimboni a mai produs anca un in convenient in opera sa, ea a interpus mentul ar fi fo -t mai variat şi 11’ar fi pus cele alte instrumente sa’î ţi o numai' i-.-.nn'! Toate cele alte părţi sunt comune tuturor operilor, pe care compositorul le interpune in momente de rele inspiraţiuni. Aceste consideraţium le 1 ni făcut din punctul de vedere general ; dacă ensă am lua in parte fie care bucată de musica, am vedea că şi d. Bimboni ’şi are părţile sale propn., dar fiind-că nu sunt de loc adaptate cu situaţiunile dramatice, ne mărginim numai ale enumera : Aria lui Petre din actul I-iu, aria bătrânului Ion şi Valţul Murioarei, care este făcut pentru alte circumstanţe, iar nu pentru Marioara fiica lui Ion de -peste Olt. Aceasta este opera d-lui Bimboni, pe care, fâiă a ţine in seama eonsideraţiunile de mai sus, am fi primit-o, daca ar fi presin-tat un mai mare interes musical, fie el de ori-ce gen şi venit de la ori-ciue; dar faind-câ nu este astfel, noi ne permitem a stabili diferinţa intre maestru Bimboni, com-positor de opere serii şi intre unul dintre modeştii noştri compositori. Ţin a spune de mai nainte, ca in acesta apreciări nu voiu fi din specia şoviniş-tilor, mai cu seamă ca amabilitatea per3oa nej despre care voesc sa vorbesc, nu atrage multe simpatii din partea tuturor care ’l cunosc. Acesta este compositorul musicei din Pepelea şi Oâpitanu Negru, d-l Ştefanescu. Ori-cine a auzit musica acestor piese, s’a convins in deaiuiits despre mentel&şi capacitatea rmisieaiă a compostorului. Sâ reamintesc cate-ceva din musica sa. Prima bucata musicala eu care începe piesa Pepelea, este Romanţa Vrăjitoarei. Ori cine a auzit aceasta bucată, a constatat, că, pe langa bogăţia Orhestraţiunii, este dotată de o originalitate caracteristică, şi exprima situaţiunea dramatică in modul cel mai fidel. O alta concepţiune n’ar fi putut exprima mai bine situaţiunea fie venită de la ori-ce musicant. Ariele lui Pepelea, dulci, melodioase, sunt de o variaţiune excepţionala, prin intrebu inţara perfecta a fie-cârui instrument din orhestre. Acest mod di composiţiuni sunt inovaţiuni in arta coinposiţiunii datorită numai geniilor musical* din secolul I'* *■-sinte. Conchidem că nu po,aţfn iutrebuinU cine-mai ^ Wtni«*wl1 obiecte pentru tombola acestui bal sau mergând la acea serbare. Balul Socictăţci „Furnica" Asociaţiunea doamnelor romăne pentru încurajarea şi desvoltarea industriei casnice. Miercuri 9 februarie va da in sala Teatrului naţional un bal cu Tombolă şi o tragere la noroc cu fie-care numCr câştigător. Preţul Jojelor: ttangul I şi II lei, Rangul III 'iO lei. Intrarea pcrsoai 5 le' Biletele de lojă scuteşte biletul do persoană. Biletele se găsesc de v6nzare la librăria Socec şi la bazarul Furnica oalea Viotoriei No. 87. Pentru doamne costumul naţional este de dorit. Pentru domni ttnuUţ de gală este de rigoare. 40 de nu Earasi Electivitatea Magistratura! (Urmare) III Primul inconvenient ce intâlnim in sis temui electivitaţei, aplicat; la ■ dipgâtorhle pumme^st^inlenomaiee morală a aleşilor. Inlr’adei'âr, iu reguli g« neralâ, şi mai ales pentru ramurele in cari cunoştinţe speciale, va fi a recruta printre barbaţi, cei mai capabili şi mai potriviţi pentru diferite funcţiuni. Lucrul se .esplică lesne. Un om capabil va preferi sa lucTeze in cabinetul seu, şi nu se va gândi nici odată sa cerşetorească voturi; va aşteptă sâ ’i se recunoască meritele, insa poviticianii, cari conduc totdauna masele, se vor feri sa patroneze pe bărbaţii instruiţi. Mai mult.incă, funcţiunile date prin sufragiul popular sunt timporale, supuse la fluctuaţiuni şi vst-fol Şi sunt necesare peste putinţă In privinţa corurilor putem zice, că d-> Ştefanescu este maestru perfect. Aci d-sa găseşte locul a’şi pune in aplicaţiune pe lângă fecundo inspiraţiune, şi arta Composi-iunii, pe care este deplin stăpân, după cum probează composiţiile sale. Marşul de recepţiune este detaliul conipo-iţiunilor iHuestwilui de la Bussfeto, şi in fine, fie caro fragment, fie care acord chiar, presinta un mare- mteres musical. Daca ensa pe lângă acestea, am mai con sidera mtfrmrcte do elocuţiune, cn o:,ri se .... . .-ic w •> dis dus d-l Bimboni, apoi, cu atata mai mult im stabiii ei superioritatea ror extensiune 'trece chiar doue Octave. lata dar ea d-l Bimboni nu este adevăratul talisman, la care trebuia să alerge Im-1 Adevăratul talisman ’l putea găsi Bac adulta pe Demosthene : cum se petreceau lucrurile acolo? cine ocupa drea^toriile publice ? unde s’a inventat ostracismul t „Poporul atenian, zice Xenofonte (3), ştie foarte bine sâ deosebească pe cetăţenii buDi din cei răi; dar prefere pe cei răi şi urăşte pe cei buni, pentru că este convins că înalta virtute a unora nu esistâ pentru binele, ci pentru răul mulţimei. Puţin ’i importa daca Statul este sau nu bine guvernat; destul ca mulţimea sâ fie liberâ şi stâpânâ. Pe lângâ acest mare inconvenient, de a avea funcţmnari incapabili, mai gâsim alt tot inerent sistemului, şi a nume a-mestocul politicei in ale judecâţei. Magistratul nu va fi omul legai, ci al partideloi ăl pasiunilor şi prejudecăţilor epocei. (Va urma) NOTIŢK BIBLIOGRAFICE A eşit de supt tipar : Suplimentul con-dleelor comunale,, coprinzănd ; Noua lega comunali), legea electorali, a dobin/.ilor legale şi a viuzirii timbrelor poştale, coordonat si anotat de Dwiitrie 1). Pal~ tmeanu. De venzare ic librăriile d-lor Socec şi fraţii leauiţiu si la registratura Primăriei Capitalei, cu preţul de 1 leu. Tot la aceste librării se afla de vânzare Condicele comunale voi. II, ca coprinde toate cele-l-alte legi şi regulamente decretate de la anul 1878 până acum, cu preţul de 3 lei. , Manualul Bursei de N. Kirilov, subdi- r«ctor al casei de depuneri, şi A. Deme-trian, banchier. — Preţul 4 lei. Lnmea mare şi lumea mică, nuvela sociala de Sc. C. Moseu. pieţui 1 leu. CURSUL BUCURBSOI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No 60. Strada Lipscani. No. 60. Pt giua de 27 ianuarie 1883. pressa ! in tară. Balul Societăţii Funcţio narilor actul mu- expresiunei , Te dar care, după forma ce i-a pentru dat exe- mai multe subjecte, cari, pe langa că alegerea ireg ta ,„n.,punde aceleaşi oategorn. nu sunt m-'este < trebuinţate intr’un mod mai norocos. Subiectul este fidela expresiuDe a suvenirn trecutului, şi ca atare se reproduce numai in anumite caşuri, de alt-tel şi chiar in caşuri exprese, câte odată, se reproduce prin imitaţiuni progresive, car. presinta o mare variaţiune musicei. Subiectele repetate sunt o nenorocita melodie din piesa „Doamna Ruxandra" ş. începutul unui cor din Opera Aida. Pe acesta ’l Întrebuinţează d-l B.mbon cu multa artă!... . , . . Mai intrebuinţeaza d. Bimboni m al Il-lea un pasagiu Împrumutat dm sica romaneasca asupra iubesc este ridiculâ şi desgustâ'oare ,ulant Alegerea mai ineraentâ a făcut o Doiuei. «» 1-. * <* «*— obof. tlsut ai clarinet. Aceasta uulodjc este d>- un M »r li Ş‘ mai "n,lt Una din Societăţile înfiinţate in ţară, ca-a(jnrA jervicii insemnate membrilor ei nu va fi in putinţă oamenilor serioşi a se devota unei cariere ce nu mai esista. Negreşit câ interesul ne aonduce totdauna in studiele şi întreprinderile noastre; daca darâ ştiinţa va înceta de a mai oferi carieră onorabilă şi sigură pentru acela I ce ’işi face datoria, cine se va mai devota ] pentru nişte studie ce nu. mai produc nici ud folos ? Să" nu s$-nit#j afară de. acestea, Că instinctiv masele nu acordă voturile lor oamenilor superiori; din contra, cu cât cineva este mai incapabi), maj linguşitor, mai lipsii' de caracter, cu atîîfr va fi mai sigur de alegere» sa. Lucrul estei şi natural; omul e făcut a.şft ca sa prefere pe acela carp .--e apropie mai mult de gusturile şi nivelul seu mteleclual şi moral; şr regula aceasta genaralisaifilu-se, sufragiul popular va fi câştigat'. totdauDa de aceia cari- refiecteaza'Tnai mult şi mai bine ignoranţa» şi pasiunile sale. Ojnd masele, după -cum este la noi, lasă mult de dorit şi sfib pifnctul de vedere ai educaţiunei şi al iftstrucţiunei, frumoasă icoană vom avea in magistratura aleasă a ţârei noastre! „Dificultatea, zicea un demn magistrat (1) se poate inlâtura cu un cuvânt: când tot omul major va fi un inţelept, voiu consimţi sa 'şi aleagă judecătorul. Nu vrem sâ zicem câ; acest mo'ment nu va sosi nici odata: a vem insă destul timp sâ aşteptăm.* Fără îndoială, când toţi, cetăţenii vor li inţelept’ * 1__ii! __II nAnnol avi 1111 m m an 1 n 11 Comp. V Sud. 5olo Beata Amortiaibilu. . . . 92b/8 929[, 5®|0 Renta RomSni Perpetuă . 90*)4 91V, 1“ Obligaţiuni de stat. .... 971/, 98- 6010 Oblig, r.il'r (• H001,--egale 102M9 103 Vi 80/0 > Uonicipaie 99*19 100- 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 .. 220- 225- 5olo Scrisuri funciare rurale. • . 89Si, 90)[, 7oio ", Scrisori Rurale . . . 101'f, 102--- 5o[o Scrifiurî fonciar« or bane . . mu 87>/| 6o[0 » • » 94S(> 95’/s 7o[o > * > îoon, lOfiu Impr cu primp Bo<\ (20 1 b.) 31--- deţii Băncei Naţionale Române 2501 1260 1270 . , Soc. cred. mob. rom. 5C0L 203--- 208- » » Rum. de construcţii 5001. 515- 520--- . , , de Asig Dacia-aom 3001. 395--- 400- , , , , , Naţionale 200 . 230--- 235- ~"rn t* w HjrţW Diverse Anr contra argint. 2 i|4 2 40 .’ . tflât* 4. JJiuupc . 2 t|* 2 40 Fiorini \aloare Aastriacă. . , . 211)|, 2.12 ’ / g Hârci germane....... 1 2£ 1.25- Bancnote francase . . • W'h 100’/, dacă mare efed. acompenia- rle sigur aceia a funcţionarilor publici. Două scopuri urmăreşte aceasta societate filantropia şi economia." Cu modul acesta de aci inaintrfuncţionarii asociaţi pe de o parte se vor agita intre dânşii ş. pe văduvele şi copii celor sărmani: iar ) e de alia se vor deprinde la economia, pentru a putea subveni timpilor de grea cumpănă. Dar mai este şi un alt avantagm ce are sft resultf din înfiinţarea aceste. Societăţi, este ca funcţionarii se vor apropia unui de altul vor desbate asupra modulul (Ic a conduce’ cat mai biue ^ tate va face să dispară ven-ce ura sau resentimente ar asista intra dânşii ş. vor ajunge a se lormaja şcoala act. .taţii, esac-titatii si onestităţii- Balul ce aceasta Societate va da m seara de 31 lanuattea. c, in sala Teatrului National are de scop ca produsul sa mărească fondul ei, pentru ca sâ vie cu timpul in au prul funcţionarilor sârman in neactivita-te a socielor şi copiilor celor repauzaţu. instruiţi, morali şi nepasionaţi, niinem nu se va gândi sâ le refuze dreptul de a ’ş 1 alege dregătorii; ne intrebam insa: la o asemenea epocă, daca va ajunge vre 0-dată omenirea, va mai fi nevoe de magistrat1 Prin urmare, idea ce prezentăm este dreapta : fructele seci aie societâţei ridieându-se pe umeri maseior vor ocupa funcţiunile publice. Aceasta s a intămplat de când e lumea. Nu numai m republicele moderne, America şi Elveţia, dar chiar in vechime lucrurile so petreceau tot astfel. Să cercetăm Ateua, cea mai democratica republicii 11 anticităţei, aceea care a văzut Jinflorind cele mai mari genie, al cărui popor a fost cel mai cult, care. dup» cum zice d. Rlunt-schli (2), pricepea pe Sofocle şi Eschyle şi (1) Discursul.procurorului general al curţei din Paris, D. Yilletard de Lagnârie. in Qazette des Tribimaux" jde la 7 Noem-rJc 1882. . - (2) „Theorie generale de l’Etat", pagi PRIMA CASĂ LaBursa Romania66 Fondată la anul 1872 SA MU EL A. M ARCUŞ No. 18 Strada Smărdan No. 18. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mole clientele că» deosebit %l>- obicinuitele inele operaţiuni, precum; Cumpărări şi văn-zari de efe'etă publice, ilo diverse acţiuni ale Societăţilor de credit, comerţ şi industrie, acum cu oeaziuuea descliiderei „Bursei oficiale" din capitala, am aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: pentru cumpărări şi vânzări in numerariu şi cu termeni de toata valorile ce se cotează la „Bursă" după ordini-le c« voiu primi şi in condiţium avanta- g>oase- De asemenea pot îndeplini ori-ce ordine date pentru bursa din străinătate. Inforinaţiuni şi ori-ce detalii speciale se pot da atât personal in biroul meu, cât şi prin corespondenţă. Esperienta ce am iu aceste operaţiuni si confi«nta ee mi s a acordat ;n decurs de mai mnlti ani de esistenţâ a binroului meu mă face a crede şi in reuşita acestei noui ramuri ue afaceri. Adresa pentru telegramo : Marcus, Bucureşti. Ul'l- . na*: MGjtl. M*-- ■ — bucureşti AYIS1' GIRGTJIjjAK1 Onorate domnule . grăbim a Ne vS înştiinţa, că la „ CAVALERUL DE MODA" cel mai distins şi renumit Magasin do haine confecţionate pentru Bărbat şi Băeţi, a soi sit pentru Seso-nul corent, un bogatu Asortiment de Costu- ro —■a.G'C&'QS *RIMA CASA de COHFIENTAjn TERA' me cu şi fără Talie, din stofele eele mai moderne, confecţionate aupă noulu Jurnal.■ Pardessiuri haute novcnutd pCnă la calităţi superioare. Mare Coleţiune de Pantaloni fan-taisie , nuanţe bine alese. Cos- tume negre de Salon. Fracuri şi Gheroace de Previen veritabil de Briln şi Drap de Sedan. Un enorm Asortiment de Paltoane fine şi elegante, de stofe Ratin frisd, Şepekin floconat, Montagnao laine-douce, Aiderdon şi Kllaistic veritabil. Blâni de lues şi Vo-vage, de Scong, Astragan, Biber la gulere şi mănici, Blănnţe scurte de;Vănătotue, etc. Paltoane cu diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere de mătase. Preţui ile sunt destul de convenabile spre a puwa învinge verconeurenţa leală. LA CAVALERUL DE MODA — 2 Strada Şelari 2 şi colţul Stradei Covaci ŞI IARNA i—t—i—i—t—4—r—i—t—i—t—t—i—i—i—i—i—i MASINFLE DE CUSUT ’ ORIGINALE A LUI SINGER ' SUNT CEI.E MAI BUNE DUS tr.ME^ premiale Cu -J5Q «negaţie pi-11^ PARIS 18 7» Medailă deaur A sa feri de iBiUţil rate lunare Garanţi sigure dată ia scris. a . «*!•• SINGER Ce ituţiiiidieosai jtsw-YORK. de sus a • k*1 G. NEIDL1NGEJJ,A£eptgeneral Aceste HAPUHILIi convine contra: Afecţiunile ■erofnl4ne, Câuţn, Hmcbitisuiu, Anaeniio, Cenatitufinnile lympbutice, etc., etc. .V. ti. — Trebut observat Semnătura mistrâ alalurafa au pusă in josul etichetei. A SE PERI DE CONTRAFACERI. V*» A se citi in tâte dilele in DIARULU PARÎSIANU BLA8 vn nou romantu needitatu. LA FERICIREA DAIELORV IA VmBO.\HEVR DSS DAMSS) de Emile ZOLA monument pentru trei luni ■ i j frmci De Tingire le Doauall ZOlIOasy. PETRACHE IOAN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul regal. A sosit pentru sesonul de iarna tot felul de conserve, din eele mai escelente-brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort, Brie, Camembert Port dn 8alut, Mont d’or, Gervais imperial, Llmbnrg, Liptauer, Cheeter Crdme de Hoiande, Stilton, Crema Regală. ete. Un bogat^asortiment de cărnuri afumate, piepţl de găseft. Diferite nu. h eu gelatină. rinate, de Barbuni, HIel, Aal-Fiseh, Aal-Fise __ __________ 8osesc mereu stridii proaspete de Ostanda şl Constautinopol Iere proaspete, moi şi tescuite «e morun; Iere de ehefal, păstrăvi afumaţi si tot felul de pesci. r ? Vinuri şi liqueruri din eele mal alese. Ceaiuri ehinesescl, rusesei de earavană şi de Popar. pesmetl din cela mai renumite fabrici străine In curănd sosesce peşte proaspăt de ConstantinopoL Tot la acest magasin se află de vlusare eu oeaua vin roşu si alb de enalitate snperioară. 7 7 e I Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce etmeuxmţă. Onor. Public, car» va bine-voi sa visiteze acest magasinJ va rămâne pe deplin satisfăcut, nu numai da bunătatea şi cuaiitatea marfei dar' şi de un serviciu prompt şi onest. NEPUTINŢA, BOALE DE NERVI rîeate secret* ale tinerelei ji dboşeriile. PRAFUL PERUIN al D-rului W run (preparate din erburi peruviane). mc Prftful Peruin e singurul care inlStuiŞ ori-cc slăbiciune a pă. ţilor genitale, impotenţa la bir baţi şi la femeile cari nu con cep. Praful Peruin e infailibil slăbiciunile produse prin perd de suţjiri ?i sîtnge şi mai ale la urmările deboşiiriilor, onanic 1 ale populaliunilor (căuşele neputinţei); apoi con tra tuturor boalelos de nervi, ca : slăbiciunea si ţurilor, ameţeală, debilitate, dureri de mijlor pinare , de cap şi piept, migrenă, oboseală lancohe, constipaţie tremuri tu r& nervoasă de m&ni î picioare, anemie, etc. Toate boalelo sub menţionate nu ac vindecă sigur şi bine prin nici un mijloc cunoscut panfl acum, ca prin praful Reruin a D-rului Wrun; . garantează că e neofensiv). Preţul unei cutii dimpreună cu instruc-iunoa esacto 4 franci. Se afiA in Bucureşti la : I. A. Ciura, farmacia naţionala, strada Lipscani. In Iaşi : R. Pete-enti,^ farmacia la Ştefan cel Mare şi Ia * ratii Konya. In Brăila: G. Kaufmes farmacia naţionala. AQLKT GENERAL Ales. G iacii ne r farmacist, Viena II, Kaiser Iosefstrase, 14. A. KIBRICK CUIUCRGIEN DENTISTE Denţs artificielles, plombag63, oritlcatnm perfectionn6e. Kitraction et gudrison des jdenta, sans aucune douleur, d'apr&s Ies plus nouveaux systĂmes. Bucsrest, rue Stirbey Vodă No. 9 cdtH du passage roumain. MAGASIN fondat in 1879 v « a-«I . ţ T«rnlNai»!i . ! Rocnreţ işi . -^-A-Q’-A.SXiTxrij DE COLONIALE SI DELIOATESIII D. 6. MOCIÂKU VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL colele necesari la menagml casei, au importat Ir la bune case următoarele JOinhiri 1 Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă arti- case următoarele Băuturi /7„r cele mai w"i.i 7J;».’S'dVu «ÎTtSîSd îi.<0b T IJ'|U-'n,rl .^rftânaia ai sar* - & s rate Khom VINURI STREINE Si INDIGENE sgs-:s esteţ&s Breţnri moderate, servi- Cu stima, I). G. MOOIANU. OCAZIXJ3STE RARA DEsFACERE CU ORI-CE PREŢ ^ IN CAIAA VICTORIEI No. 2-2 * DIN CACJZA Df:sfiinTAREI DEFINITIVE A CUNOSCT’TErfirme DE 25 ANIJS ţţ a. ginsberu cu mobile VA AVEA LOC î MARE DESFACERE GENERALA ^ ‘ 1 UN SOApAMINT NE MAI POMENIT 5 de săll.ăta.te ^,a altor interese familiare, m’am decis a 5 M S*Jf? t magazmele. meIc di“ oapitală, bine asortate cu ori ce # nele oZ 'mo pie:CUI11 Şlaltfle de asemcnea natură, toate de fasoa- 5 * Z mai n01 sohd l««rate. Rog pe onor. P. T. public din 2 SfîSft ;'.l,r"v,nA,a a “C onora cu vizii,.Îl d-ior şi se vor eonvin- M Şi favorabilinutulor' ** ™ m ^ w ^pomenit *• • S Cu^stimâ, A. GINSBEHG 5 Calea Victnriel No. 23. M *li‘! a V. ■' II I intob t - ASTHME Ciurrnalfi, nldafaia, i urjJ *uaU Tinducti prin Tlbirtt. Lev fflîîsassut BIMîMtol».-- ff., | d-rulai Cfilw. Preţul 3 fr.t cutia, i re •ru ■ _ aDliMTralfftoe, 4^- * , _ ..... . I «-rmui LTlMgr. r roiul a ir., CUTII, in r F fru*4- — UVMNV ftnMditft-eluMiBlft dt clui l-ii, MB ne 4e U Hoaul paul in Franci*. P»oK li Bturm!: h d. , ffi i* tdu f*maci*l» ^TPOP sr VIN DE OUIMQUINA ferruginos DE GRIMAULT & C,E Medicamenţi tonici, febrifugl Pane ne, rnA .«76 ^iTecmtM^ ‘ViM.t* 1873 xPUl chlI'Tll?lfl ?l imv.lţnţu s au ingeniatfl d’agtesi uâ combinare ce meu i cu do re seu cu arddre şi care aru putea permiue intretmintare* concuramente > ferului, ce esle elemeniulu principală nlă sangeluî nostru si Ouinquina care esie aginiele ionic şi febrifugiă prin pxccllenţă. o. 0. Gnmault et C1*, aă compnsă subtu formă rle Sirop şi de Pfn, nnă me-care resolvl1 problem» pănă la complecta saiisfacţiune a’ corpului Siropul ti esle specialmenle recommard.itu pentru copil tineri şi damele delicate Voiulu, preparaiu cu vină vechia şi generosă de Slalaga, esie luaiă de prefe-renţi de către pcrsdnele mari. Amăndouă conline Phosphnţiilii de terti care esle celu mai estimată dintre medicamemel ■ ferrugiudsşe şi (Jitinquina galbenii regală care este celă mai actifu dintre quinqmnile şi conţine cca mai mare cuaiituaie da euiiatu de chinină şi principuri tonice Sirepulfi şi Vinulu de quinquina ferniginos de. Gnmault et C'1, sumă presi rira in iota dăuna cu succcsă, in tote maladiile dalor..te anemiei, insurăcirel t&nqem ti snnlu tonici, febrifugl reparatori, si reconstiluanfV, el combatte aton ia stmra-aiului şi a intestineioru, provenită de d’uă ren alimrnlafiune d'uă ş»dere prelungită m ieri căldurdsse şi humede, saă fie resulutulă friquri'lorit inter mit lente sau acute; a diarrhel rcheile saă a convalescentei de lungi maladii. In tote caturile unde Irebne eicilală pofta de muncan prevenirea accessilorti febrile combatirrca suitonlom nocturne, redarea corpului bolnavă principurile alierate saă 'perdule, susţinerea butrăniloru, a femeiilorti delicate şi a copiilorii debili, aceste două preparaţiuni suntă in tolă dă-una minunaie. La Paris, cassa GRIMAULT A C‘, 8, rue Vivienne. ' ■ Şt »« e»inoiPaL*LE PH*a«*ctî din Fiu.vcu ii din SiaimiraTa DE ÎNCHIRIAT Tipografia 2V. Miuksctt, sala Theatrultd Boasei. cinat- de acum ca^a din curto a d-iui colonel Schina, compusa din 12 camere, pimniţâ, curte, etc., situata str. Academiei No. 13, intre ministerul de Interno şi casa Letzu. Doritorii pot lua informaţii la magasinu Mocianu vis-a-vis de Theatru Naţional. c iiichii iat de la Sfăntu Gheorghe viitor 1883, casele din calea Plev-na No. 12, in caro locueşte actualmente d-nu advocat Triandafil. Doritorii să se adreseze la d-nu OTON ŞUŢU Otel Union. D .. ne.