1 VINERI 23 SEPTEMBRE 1883 —— Af!mtni«traţiaţ Calea "Victoriei ISr. 33. ABONAMENTELE ii trn to»t& (ara. pe an . . . , pe 6 lanţ. . . , pe 3 Innt. , . g trn streinltate pe an ... 40 Iul 22 lei 12 lei 60 lei enamentele ae priimeac la Administraţie. hn Capitală 10 bani nnmărn iln Districte 15 bani număra timpul ANUL AL VIII —No. 209 ANUNŢURI ŞI INSERŢII l.inie 30 litere petit pap. I?. 40 Reclame pag. III . . .1 50 > a II .... 2 50 ------' i Bucureşti, 22 Septembre 1883 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Direetor-respun^tor : MIHAIL PA LEOI.OGU rv jff*' Afianjarile 51 inserţiile ae primesc "ncnreştl, la Administraţia ziarnlnt ia Flena, la binronrile da annnţnri Hsinrif Schalsk. Wollzeils 12;—A. Oppslik, Stnbeb-stom 2;—Paris, C. Adam, ras Cldmeno 4 A. IiOrett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Mannseriseie ncimprimate se ard. H Daca vrem să ne cunoaştem va-mrea adevărată, să nu ne uităm la eam, măgulindu-ne că suntem de Masa cea mai nobilă, nici la aceea că 1 untem cei mai cultivaţi şi civilisaţi ) 1 Orientul Europei; dar să ne puţin bl faţă cu cei din giurul nostru. ne cercetăm valoarea morală, care uni ’nainte de toate stă in caracte-! cetăţenesc. Post-am acum căţi-va ani cerbicoşi i fata puterii guvernamentale, are-it-am aptitudine constituţională şi, a o legitimă mândrie, ne amintim pele date, in cari voinţa populară linse tendinţele puterii in căt pri-sce principiele, şi in cari controlul rlamentar se exercita cu rigoare in privesce aplicarea principielor de re guvern. 1 ’um stăm insă acum ? Spre ruşinea noastră cată să o lărturim, nu suntem nici ce sunt 'IerMi; ba nici măcar ce sunt Bul- I'iî! ! Gestiunile de viaţă, cari ating inai a dreptul existenţa Statului Romăn, i|tf' că nu sunt de căt de resortul guvernului, ca şi cum ne-am afla sub ţi regim autocratic, unde cel puţin jprernul, daca nu e supus controlu-F popular, este insa r&spunzetor in •od somar de faptele sale. j Sub razele provocatoare la lucru e regimului parlamentar, noi vege-m pe căt ne permite udătura pe onci a guvernului. Ţinem un ca-vru la lumina tutor libertăţilor şi fepturilor omului si trăim cu spiri in intunericul trecutului de ne-iinţă şi idioţie. Iată-ne aduşi astă-zi la un termen comparaţiune cu Serbii şi cu Bul-rii. Intre influenţele şi intrigele străine ste două naţiuni vecine au avut a ta, daca nu mai mult, dar tot ca noi, contra înclinărilor naturali ale î ministere slabe şi neconsciin-e, de a da ascultare, şi chiar [punere, puternicului vecin Austria, schimbul unor mici favoruri sau 1‘Cesiuni. cari satisfăceau amorul f'priu guvernamental, fiivernul Şerb avu. ca şi al nos-trebuinţă de a obţine recunoaşte-a regatului de la vecina sa şi a noa-Austria. El fuse străns la mănă resplata acestei recunoaşteri : Pro-îu Austriei să-i admită numai tra-de drum de fer ce-i convenea Guvernul nostru, mai galantoni, omise Dunărea, pe acelaşi blid de fe> antica şi binefăcătoarea Dunăre fs ne-a mântuit in atâtea rănduri moartea năprasnică cu care ne a-toinţau vecinii ca şi diferitele horde ţi bare ce trecură preste noi. nu se scape din vedere şi a-a că, ceea ce se indatoră guver-V Sărbesc a plăti cu puţin, era ad- ferea intre regi a unui principe de să origuie, in vreme ce aceea ce indatoră guvernul romăn a plăti îi Să i Şmp de tot era recunoascerea calităţii ,,pge a unui principe de cel mai nobil sânge din fainiliele cari domnesc astă-zi in Europa. In comparaţiune. ascultarea şi supunerea. Serbiei şi chiar a Bulgariei către Austria, fuse mai demnă, mai nepăgubitoare de căt ascultarea şi supunerea guvernului nostru, care fuse încărcată şi de oprobriul admo-nestaţiunilor şi umilinţelor ce ne veniră de la Viena şi Iţeam ; şi, cu toate acestea, in amăndouă aceste state curentul popular, indignat ca şi la noi de purtarea guvernului, dede probă de vioiciune şi energia, in căt opo-siţiunea dobăndi posiţiunea parlamentai ă necesară pentru a lua puterea din măna ministerelor austriacite şi a o păstra in mânele ei, spre satisfacţia intereselor naţionali. Abusul puterii, ori-cât de violentă şi ameninţătoare ar fi ea, nu poate dura sub tăria de caracter. Acesta e fulgerul lui Jupiter in regimul constituţional. Trebue să ne exprimăm şi mirarea şi nedomirirea noastră cum o asemenea virtute se vede la societăţi aproape primitive, cari nn s’au putut experimenta incă in regimul parlamentar atât timp căt o făcurăm noi, şi cum noă ne lipseşte astăzi. Nu este punct de vedere din care ar compora cineva situaţiunea regimului roşu, faţă .de naţiunea Română, cu situaţiunea regimului sărbesc faţă de naţiunea serbă, unde regimul nostru să nu fie mai insuportabil de de căt cel sărbesc. Daca in administraţiunea serbă se vor fi comis abusuri, intra d-lor Ro-setti-Brâtianu se comit crime şi infamii. fâră-de-legea fiind principiul care domneşte in ministerul dumnealor ; daca in reiaţi unile exterioare ale guvernului şerb s’au arătat semne de supunere a guvernului către Austria, in ale noastre rolaţiuni s’a imprimat pentru vecie umilinţa şi tăvălirea guvernului roşu către puternica şi implacabila noastră vecină. Noi mai ăntăiu urma să ne resimţim de această situaţiune dureroasă, să purificăm politica noastră internaţională de atmosfera inriuririi străine. Am rămas insă inapoi. Şerbi şi Bulgarii ne-au luat înainte. Ministerele lor compromise in mrejele politicei austro-germane au incetat de a mai fi. Până eănd oare va mai dura lipsa de consciintă ce semnalăm ? Ar fi trist lucru pentru noi Românii, ca. cu obrazul nostru supţire, să înfăţişăm epidcrinul cel mai in-groşat. al consiliului de Stat, binet. Viena, 2 Octomvrie. — „Politisehe Co-respondenz" alin. ca termenul schimbării ratificărilor deeiziunilor conferinţei de patru, ar fi amanat la 15 Octomvrie din cauza greutăţilor iuterioi.re actuale a Sorbiei Şi Bulgariei, greutăţi cari fac aceasta schimbare imposibila la termenul fixat Ia inceput. Belgrad, 3 Octomvrie. — Noul cabinet o compus cum urmează: D-ni : Nicolae Cristici, preşedintele consiliului şi ministru de interne : Milan Bogicevici, ministru afacerilor străine ; Colonel Petrovici, ministru de resbei; Pantelici, ministru justiţiei şi ad interim Ia instrucţiunea publica; Colonel Protici, ministru lucrărilor publice ; Alecu Spasici, ministru de finance şi ad-interim Ia agricultura. "0"' “• I “ TlTuT, * "",'T *-! Dcoan» actualmente * aratt o nona i severin, pe caie i-a găsit vinovaţi de ne- ' ' glijenţă. INFORMAT IUNI ^ Consiliele generale de judeţe din toată ţara sunt convocate in sesiunea ordinară pentru zioa de 15 Octom-bre 1883. CRONICA Nevestei d-lui N. Cioran din strada Manea Cavafu, se vede ca nu-i prea placea liniştea vieţii casnice ; căci s’a hotărât părăsi casa conjugala, şi ca femee prevăzătoare a luat cu sine toata mobila şi ce mai era de preţ prin casă. Bietul şoţ [intorcăn-du-se a casă, a găsit o goală puşca şi pe nevasta nicăieri. Densul a făcut jalbă in regulă secţiei 17, şi aşteaptă bietul om cu £ răbdare nevasta sau lucrurile din casă. * Ministerul instrucţiunei publice pregăteşte nn regulament care va obliga pe toate şcoa-lele secundare să publice in fie-ce an un anuar conţinând date statistice. De asemenea unii din profesorii dela aceste şcoale vor fi obligaţi a face un studiu original asupra vreunei materii de invăţămănt. * Inaugurarea palatului regal de Ia Sinaia se va face duminică 25 septembrie Ia orele 12 '/2 din zi. In seara de 20 septembrie, s’a aprins depozitul de păcuiă din Bacău. Au ars mai multe mii vedre. Pagubele sunt mari. De-positul, se zice, a nu fi fost asigurat. * Azi dimineaţă a dat o bură de ploas. Comisiunea de bacalaureat a casat concursul inscris de limba romană şi latină de oare-ee s’a constatat că mai mulţi candidaţi copiaseră temele dupe alţii. Li s’a dat alte teme. * S’a disolvat consiliul comunei rurale Ro-bâneşti din judeţul Romanaţi. * Domnu George Fulger s’a confirmat primar al comunei Galaţi. * iiunt numiţi membri in consiliul general de instrucţiune pentru periodul de trei ani, incepetori de la 1 Septembre curent, următoarele persoane : Domnu G. Michăilescu, din partea scoalei comerciale din Galaţi. Domnu Teodor Macinca, din partea scoalei comerciale din Craiova. Domnu N. Gane, din partea gimnasiuluireal din Brăila. Domnu 0. Meisner, din partea scoalei normale-primare Vasile Lupu din Iaşi. Domnu A Lupu Antonescu, din partea scoalei normale-pri-mare Carol I din Bucureşti. Monitorul de azi publică expunerea si tuaţiunei judeţului Dămboviţa, făcută de că tre comitetul permanent cu ocasiunea des chiderei sosiunei ordinare a consiliului ge neral, la 15 Octombre 1882. Procesul Radu-Lecca din Bacău Se ştie că acest proces a inceput laTri bunalul de acolo in ziua de 20 septem brie. Stăpânirea a intrebuintat toate mijloace le de care dispune spie a face pe martorii d-Iui Costache Radu să nu vie la infăţişare inaintea tribunalului. Ast-fel, mai mulţi dintre martori cari fiind funcţionari, au fot permutaţi cu slujba in alte judeţe, n’au putut veni. Din această cauză s a cerut amănarea procesu Iui. Procurorul insă s’a opus. Tribunalul i respins amânarea. Inculpaţii sunUin număr de patru şi anume: Caton, Ion, Dimitrie şi Victor Leca. In ânteia zi s'au ascultat martorii. A doua zi au depus medicii şi apoi au inceput pledoariile. Sentinţa trebue să se fi dat ieri. Şi ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 2 Octomvrie. — Se accentuează zgomotul că o criză ministerială se pregăteşte. Petersbrrg, 2 Octomvrie. — „Ziarul de Petersburg" desminte formal că Rusia se inarmează. Madrid, 2 Octeomvrie. — Regele Al-phons XII a intrat in capitala in mijlocul unei vii aclamări. Belgrad, 2 Octomvrie. -sârcinat pe d. Christici, - Regele a in-vice preşedinte Mişcarea populaţiunii capitalei de la II septembrie—17 soptembrie : Născuţi: (iO bâeţi şi 47 fele, total 107, din cari 11 israeliţi. Morţi : 109, din cari 10 israeliţi. Prin urmare numărul morţilor întrecut cu doui pe al născuţilor. Hobart-Paşa, amiralul turc, a sosit in Bucureşti, venind de Ia Viena. * Următoarea intrebare face lieaboiu Efo-rei spitalelor civile: — Ce s’a făcut cu ancheta de la pădurea Cobia ? Pentru ce nu s’a publicat incă raportul comisiunii, cănd ancheta s’a terminat incă d’acuma trei săp-tâmăni ? Prea multă gândire, prea multă sucire şi răsucire arata ca nu e lucru bun ! * Direcţiunea generala a drumurilor de fier, fâcfind o anchetă in privinţa accidentului din zilele trecute a trenului-fulger, a Romănia şi Austr'a Deşi in principiu nu ne unim cu vederile ziarului englez „Times", cu toate acestea e bine să cunoaştem şi părerile presei engleze, in căt ne priveşte. Iată ce scrie foaea cetăţii : „Romănia are tot cuvântul să se pună in raporturi amicale cu Austro Gngaria. Ou toate protestele sale. cu tot refuzul de a participa la con ferenţa din Londra, ea a trebuit să privească, cum fu regulată Gestiunea navigaţiunii dunărene şi nu poate spera să resisto mult timp Europei unite. Deacea este natural ca dorinţa regelui Carol şi a ministrului său să tindă lao înţelegere cu Austro-Ungaria, căci ori-ce ar concede corniţele Kal-n°ky, vor sancţiona şi celalalte puteri fără dificultate. Dar Romănia are un motiv mult mai puternic pentru acţiunea sa actuală. Insurecţiunca Er-ţegovinei a încurcat acum câţiva ani pe Rusia, ca protectoară a Slavilor, intr un resboiu cu Turcia. Romănia nu dorea să ea parte Ia conflict, insă nefiind nici o putere dispusă de a ’i veni in ajutor in înăn-ţinerea neutralităţii sale, astfel ca a tost silită să devie aliata Rusiei, in-tr’un resboi costisitor, din care ’a avut prea puţino avantaje (numai des-avantaje. N. R.j, agitaţie in peninsula balcanică, nu este mirare, că guvernul din Bucureşti se teme de reîntoarcerea agitaţiunii panslaviste şi a complica-ţiunilor internaţionale, ce le pot urma, şi la timp vrea să se asigure de sprijinul Austro-Ungariei, spre a refusa voluntarilor ruşi şi chiar oştirii ruseşti trecerea prin teritoriul său. Romănia, prin liniile sale ferate stă in legătură directă cu Ungaria şi cu Galiţia. Prin urmare Austro-Ungaria, la trebuinţă, ar putea ocupa destul de repede regatul, deşi aceasta nici n’ar fi de trebuinţă. O armată rusească n’ar indrăsni nici odată să treacă prin Romănia, cănd un corp de armată austro-ungară, i-ar ameninţa flancul. 0 bună înţelegere cu Austro-Ungaria ar feri deci pe Romănia de presiuni exterioare, dacă ar veni ocasiunea pentru aşa ceva. Negreşit că o asemenea inţelegere ar impune pace şi neliniştitelor naţionalităţi din peninsula balcanică. Gând acestea ar şti, că oştirea rusească nu poate trece pe uscat, se vor convinge că nu se pot încerca să inpingă pe Rusia intr’un nou resboiu cu Turcia. 0 bună inţelegere dintre Austria şi Romănia va contribui ast-fel in mod considerabil la mănţinerea liniştei in Europa sudostică. “ DE S CRE S CEREA POPULAŢIUNEI ROMÂNE Primăria din Sueeva a dat lista copilelor bune de carte, arătand 121 de fete din care numai 38 sunt românce, celei alte sunt streine. In scola de fete No. 1 s’au înscris 20 de fete din care numai 4 sunt creştine şi 3 din ele românce, eră restul de 17 sunt streine din care 16 israelite. La scola de fete No. 2 s’au primit 11 copile din care 4 creştine şi 7 israelite. In ce scoli învaţă restul copilelor arătate în listă decă nu frecuenteză şcolile publice. Cercetat-au consiliul comunal acesta spre a sili pe părinţi de a Irimite copii lor la scolâ, fiind că d6râ învăţământul primar e obligator ? Scola de fete No. 2 are: Di clasa I 6 rom. şi 14 israel. » in , 23 „ ■ ni 7 „ 18 „ . IV A „ 4 ; Lista băeţilor care an ajuns vârsta pentru a începe cursul primar cuprinde 115 copii din care 33 sunt numai Români. Dintre acest număr s au primit la clasa I-a numai 8 români şi 4 israeliţi. £r la scola No. 2 s an primit 7 creştini şi 8 israeliţi. Decă inforinaţiunile nosfre sunt juste re-peţim şi aci întrebarea făcută, decă s’a ceT-cetat în ce scoli frecuenteză restul elevilor penă Ia 115. La scola de bâeţi No. 1 frecuenteză : In clasa I 42 elevi din care 28 creştini şi 14 israeliţi. Iii clasa II 44 elevi din oare 24 creştini şi 20 israeliţi. In clasa III 39 elevi din care 22 creştini şi 17 israeliţi. In clasa IV 31 elevi din care 26 creştini şi 5 israeliţi. Scola No. 2 frecuenteză : In clasa I 24 elevi din care 14 creştini şi 10 israeliţi. In clasa II 22 elevi din care 11 creştini şi 1] israeliţi. In clasa III 15 elevi din care 11 creştini şi 4 israeliţi. In clasa IV 11 elevi din care 5 creştini şi 6 israeliţi. ŞTIRI OFICIALE Domnu N. Chiistescu, actualul ajutor al comandantului corpului sergenţilor de oraş din Capitala, este numit in postul de ca- * * TIMPUL sier-comptabil pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, in locul domnului Gr. Tănăsescu, demisionat. Gazeta Trbunalelor Camera obscură de care se servesc fotografii ne arată modelul cu capul in jos, Acelaşi fenomen se petrece şi cu ochiul: toate lucrurile se reflectează pe retină res-turnate Cum se face, atunci, că in realitate noi vedem oamenii cu capul in aer, casele şi arborii in sus ? învăţaţii au espli-cat fenomenul prin mijlocul unor linii geometrice ce se încrucişează şi restabilesc obiectivul in posiţiunea lui^ normală. Ceea ce insă ei au uitat să esp ■ este proprietatea beţivilor de a vedea dublu. Caşul s’a intemplat cu un oare-care Bor-gnot, dat in judecata pentru injurii adresate agenţilor şi pentru beţie manifesta pe stradă. Preşedintele : Recunoşti cu ai bătut un sergent ? Borgnot : Doui, Domnule preşedinte : 1 'reşedinţele : Nu, numai unul. Borgnot : Ba zeu doui. Ce aş câştiga să vă spuiu minciuni ? Nimic. Preşedintele : In sferşit, nefiind de cât unul de faciâ, n’ai putut să baţijdoui ? Borgnot : Nu me domiresc de loc; eu am văzut doui. Preşedintele: Erai in stare de beţie. Borgnot t Nu băusem de cât o jumătate... Preşedintele : Cârcimaiul care a chiă-mat pe sergent a spus că ai băut două jumătăţi. . Borgnot : Eu n’am văzut de cât o ju- maate. Preşedintele Se poate să fi văzut numai una, insă ai băut două. Borgnot : (pe gânduri): Să mă bată Dumnezeu daca pricep ceva ! Când am intrat in cârcimă, nu băusem nimic, ca să zic că mi se impâiâjânase ochii... "Preşedintele : Se vede că, ffiind treaz, vezi una unde sunt două şi când eşti beat, vezi tot două, două.., Borgnot: Aş vrea să vă spui... Preşedintele : In sferşit, pe lăngă loviturile aplicate sergentului... Borgnot : Erau doui. Preşedintele:... ’i-ai opus şi o crâncenă resistenţă. Borgnot : Ah ! să vedeţi: veniseră şi trei ţivili ca să’i ajute să mă ducă la co-mi.ie ; aşk dară erau patru la număr ţiin-du-mă fie-care de câte o mână... Preşedintele: Patru, fie-care ţinăndu-te de câte o mănă! Va să zică trebuia să ai patru mâini. Borgnot : (scărpinăndu-se in cap) : Ai?.., Vezi că eu n’am de cât două. Ştiu insă că erau patru cari mă ţineau. Preşedintele : Adică doui, sergentul şi un om care ’i sărise in ajutor. Borgnot : ţ)ău că erau patru ! Şi incâ m’au tărit cu toţii la comisie... Tribunalul ’l condamnă la cinci-spre-zece zile de inchisoare şi la 5 lei a-inendâ. Borgnot: Patru in contia unuia, ce mai voinici ! (Dreptul) FOILETON M6rtea Iul Hippocrae (1) „Doctore, zise Arcadianul, eatâ cazul meu. Alaltăieri secerând pe coastele muntelui Pholoe un paiajen sărind dintr’un spic pe obrazul meu s’a vârât in nara stângă, şi a început să se sue in ea ca pe un coş ; am incercat să’l apuc, dar cu cât puneam mâna pe dănsul cu atât se suia mai sus ; suflai, strănutai, el se suia mereu, si azi ’l simţ aci (şi el arăta partea stânf a craniului.) —Am nişte dureri inj. .toare şi ori cum trebue să nii’l scoţi. — Insă, amicul meu, trebue să ’ţi fac o operaţiune foarte gravă ! ,i — Sunt hotărăt la or ce ! o dată mort, u’o să mai sufer.« Hippocrate incepu la moment operaţiunea. Luând bisturiul in măua dreaptă, şi iutinzăud pelea capului, care fu rasă, făcu foarte uşor o largă iucisiune crucială. D>-s-lipind lambourile in toate părţile, desvălui cutia craniană. Şterse repede cu buretele Kcouri Personagiele cari au dejunat pe iacbtul D-lui Gladstone in faţa Copenhagei sunt : Imperatul si imperătoasa Rusiei, regele şi regina Danemarcei, regele şi regina Greciei». princesa de Wales, principele Albert-Victer, principele regal şi princesa regală a Danemarcei, princesa Maria de Ilanovra, princesa Valdemar a Danemarcei, principii Wilhelm şi Ioan şi toţi copiii pârechilor imperiale şi regale. Un ziar din Missuri spune că oraşul Bismark, de pe teritoriul Dakota, nu esfe singura localitate cu acest num9 in Statele-Unite, de vreme ce se află una şi in Missuri. Cel mai nou Almanach al biurouri-Ior poştale din Statele Unite numără 12 localităţi din Nord şi Sud cari se numesc Bismark. Cea mai cunoscută din aceste localităţi este negreşit oraşul Bismarck pe Missuri in Connty Burlugli din Dakota. Acest oraş a prosperat atăt de mult, in cât de curând i s’a făcut onoarea să fie numit capitala teritoriului Dakota. Numărul locuitorilor lui se urcă la 7,000 persoane, fiind mai toate de naţionalitate germană. La 26 Septemvrie seara s’a făcut in La-xenburg o experienţă înaintea principelui moştenitoi austriac cu o trăsură iluminată cu lumina electrică, care este imprăştiată printr’un acumulator, aşezat sub capră. Vi • zitiul conduse trăsura prin mai multe alee foarte întunecoase ale parcului. El efectua această preămblare cu cea mai mare exactitate, de şi nu fusese nici-o-dată prin parcul de la Laxenburg. Principelui imperial i se păru mai cu deosebire practică uşurinţa d’a stinge şi d’a aprinde lumina ceea ce procura inlesnirea d’a ascunde o trăsură sau d a o ţinea in intunerec. 0 crimă la Cotrocem Publicăm următorea scrisore, prin care se denunţă o crimă îngrozitore, şi asupra căreia atragem atenţiunea Parchetului spre a descoperi adevărul. D-lui Redactor al Ziarului „Binele Pnblic" In numele umanităţeî sunteţi rugaţi a cere cu stăruinţă prin stimab. D-v6stră diar ca se se resbune sângele nevinovat al unul Soldat omorât tâlhâresce în dea in ungureşte şi anunţul. Se vede, . t iuaiutea poliţiei din Turda nici altar a Domnului nu scuteşte pe om de conturbăi 1 ✓ Şi fiindcă altarul Domnului nu e potrivi' i pentru fabricarea de acte poliţiane ■ iespuns poliţaiului, se aştepte’ până dut I sărSrşirea leturgiei. S au Început apoi şedinţele reuniunei, care au asistat dela început până la atăi şit comisarul de poliţie, cerând a i se < l iu copie protocolul fie-cărei şedinţe. Vom nota aici o imprejurare foarte cara :■ tenstică : Toată lumea ştie, că in asemeni • jocuri bunacuviinţă pretinde purtare eur.i peauă. Se vede insă că prin Turda încă n i pătruns cultura europeană, ci numai & ungurească, jle oarece comisarul poliţiei a 1- -postat lăngă comisarul consistorial in tot decursul şedinţei a fumip din ţigară, ca şi cănd ar fi fost in biilî Spre a nu impedeca cursul afacerilor eomta sarul consistorial l’a ignorat cu desăvârşiri»* Aşa s'a întâmplat şi in Dej. Se vede c organele statului au fost luat măsuri aseme m nea draconice faţă cu reuniunile noastre in & văţătoreşti, de şi nu s’au esecutat in ti.j locul. Nu vom face din partea noastră nici i ii — comentariu. Una insă nu o putem trece cu vederet iB nu ca şi cănd am spune ceva nou, ci spn a constata faptul numai. Statutul nostru orga w f ■ nic, întărit de Maiestatea Sa impăratrjîi- -prescrie că in toate afacerile bisericei noaawl tre limba oficioasă este cea română. Cuilt) că organele statului calcă şi di disposiţii ■ acestea, e dovadă vie, despre liberalsmi dela noi. ŞTIRI TEATRALE L Teatrul naţional ’şi-a fixat repertorii .mi n pentru primele luni ale stagiunei de iamliir— Se vor juca următoarele piese : Angelo, dramă in 4 acte de Victor Htl go, trad. de d. C. Negruzzi. Neruşinaţii, comedie in 5 acte de E mile Augier, localizată do d. Dem. R. Ro setti. Lumea unde ţi-e urăt, comedie in acte de Pailleron, tradusă de d. Nestor l recbiă. (1) j)„pe Progresul Medical român. partea sângerândă, şi luănd trepauul cn cea mai mare coroană a sa, in căte*va in-torsături ca ale sfredelului scoase o placă osoasă de diametrul unei piese de 5 franci. Bolnavul nu făcuse cea mai mică mişcare, nici scosese vre un ţipăt. Continuând lucrarea sa, operatorul incisă învelişurile creerilor, şi spre marea sa bucurie zări pftiajenul fixat iu substanţa cerebrală, chiar in locul cel arătase bolnavul. Hippocrate luă cleştele şi ’l apropie incet de animal ’l apucă; acesta insă, simţind sau văzând pericolul, se vărâ şi mai adănc. Apoi revenind iarăşi la suprafaţă, Hippocrate încercă din nou a’l apuca, dar animalul iarăşi se vără. Mauopera asta dură mai mult de douăzeci de minute. Chirurgul se afla intr'o tristă încurcătură ; de două-zeci de ori încercase şi de douăzeci de ori incercâiile sale rămase infructuoase. Ce să facă? — Nici o dată iu practica sa nu se aflase intr’o ast-fel de uimire. Ctesiaa, de sus după casă ’i zise : „ Stăpăue, ia ferul roşu şi arde’l." Aceasta fu o deşteptare pentru Hippocrate. Îndată ce se dote această desluşire, o şi fâcu. ^kuănd un cauter din coptor, cauterisă păiajenul pe loc; pansă pe bolnav şi'i zis*.-că poate să se ducă, făcăndu’i recomandaţi uni la necesare. Acum să te ţii, Ctesiaa ! -Se vede treaba, că sclavul meu du este tocmai atât de idiot precum’l credeam, reflectă Hippocrate. —„ Ctesias ! Ctesias ! necinstit! unde eşti ?„ II caută peste tot, străbătu tonte colţurile, se sui pe casă şi nu’l putu găsi. Persanul o tulise. Hippocrate aleargă imediat la comisarul central al epocei, ’i spuse afacerea şi ’i zise, că dacă nu se va aresta culpabilul, medicina Greciei este perdută, pentru că i vino aci. sclav se furase toate secretele Şi se vor exploata iu ţară străină. Autoritatea înţelegând justele reclamaţi-uni ale prinţului medicinei, puse p0 pioior toţi agenţi săi poliţieneşti, #u ordin de a aduce pe Ctesias mort sau, viu. Toţi se întoarseră la biurou fără să ştie ceva despre fugar. Un matelot auzind despre această de spuse, că un jUU()> „ie fii|.nia mente seamănă cu acelea veni semual-date de politie se îmbarcase după amin/.i in Pi.en vapor Persan, şi ,-ă ,.| in mergea pe un repede cu Lysandrn trăia sub pânzele desfăşurate spre Asia minoră. Furia lui Hippoorate nu mai avu margini. Atbena, care fusese luată de căţi-va aui mai nainte, in 404 jugul celor trei-zeci de tirani. Doctorul din Cos se duse la acela care se află la putere şi ’l rugă cu di nadinsul, să ceară extradiţiuuea lui Ctesias. Potentatul nbia putu să ’1 facă să inţe-lengă, că nici o lege internaţională nu regisa această materie ; nu mai trebuia nici să se gândească a urmări pe culpabil, el câştigase, şease-spre-zeci ore şi un vănt favorabil. Hippocrate fu silit să 'şi astâmpere necazul . „Nu face nimic, zicea el, mai curând sau mai târziu ne vom revedea." Căţi-va ani mai târziu, relaţiunile intre Grecia şi Persia devenind mai dese, se auzi că Ctesias făcea minuni iu practicamediciuei, era primul do îtor a lui Artaxerxe Memnon.al tutulor satrapilor şi a tot ce era distins la curtea regală a Persiei. Reputaţiunea sa era atăt de mare, in căt se vorbea chiar de a’l aduce in Grecia (1) pentru că ori ’ giua sa era elenă. Hippocrate perduse cn desevărşire somnn ft El se găndi, că la relele cele mari f t cade remediuri şi mai mari. Rugă dar pe miniştri afacerilor străin» de a propune, prin cale diplomatică, u cartel ştiinţific doctorului persan. Acesta din urmă primi propunerea \ t înţelegerea fu, ca fie care din ei să pre* pare o otravă dupe placul său şi unautidoP' Hippocrate trebuia să bea otrava lo Ctesias şi să ia propriul seu antidot ; Ctef sias să inghiţa toxicnl lui Hippocrate t ■ (1) Sumarele şi tragmentele lui Ctesias, publicate de Henri Estiene, cu o traducţiune latină, se găseşte in urma mai multor edi-ţiuni ale lui Herodote. contra—otravă a sa. Vechiul sclav temsndu-se, cu drept cui vânt, de furia Athenianilor, pretinse unpa jV şaport. El mai ceru, ca intâlnirea să se facffcLv in public, şi să fie anunţaţi cu două luni nainte in toată Grecia şi in toată Persian 1 Condiţiunile acestea ast-fel regulate, fură pri-i mite şi executate şi dintr’o parte si dintr’alta.1 Ziua in care era să aibă loc această intilnire fa fixaţi pentru a doua zi de idus din Iunie (aceasti zi trecea ca nefastă). In ajunul acestei zile Ctesias debarcă in Pireu, şi se duse de’şi arătă paşaportul po liţiei din Athena. Mebus (Va urma). TIMPUL ’4 J ia Coz ia, drama originala in |L 5 acte de d. I. Roşea. S inspăinilntti, comedie in 1 act Jniile de Girardin, tradusă de d. liţâ. ':(}e Nurmberg, opera comică in [să de d. Dem. S. Raşianu. laşului, opera comică in 3 acte, J. Ed. Caudela. i«, operă comică in 3 acte de vandri, muzica de d. Porumbescu jj Chonfieuri, opereta in 1 act, le d. Bengescu, muzica de Of- • fa reflexiuni asupra femeilor din natură sa este mai perfecta . iv.ui ensă este mai puţin per- dte mai puţin forte de căt băr- este fricoasă, bărbatul curagios. consimte a se lăsa a fi iubita de jurii două cuvinte : pentru tre- iientru vanitate.—Bărbatul iubeşte de trebuinţa şi de milă. ilui ’i place a dă ; şi femeiei a lua. i i place a domina pe acela de totul ; şi bărbatul a se face scla-căreia dă totul. ţin mai mult la frumuseţea, de bitul lor. I este o fiinţă destul de ciudată : iuternică şi slabă, sublimă şi ab-îsionată şi feroce, compătimitoare i ea este in stare a suferi orce, şi ij^rea tot. Este tot ce e mai bun şi âta mai rău, mai urăt şi mai fu-rtmtaţei ; este, in fine, un ănger sau un. ______ ţuu, nutrita de bărbat femeia ’l ţeu amor. (Miehelet). jjia/ă, nutrită de bărbat, femeia ’l ţoii amărăciune. (D. Caron). că femeile sunt mai rele de căt tea au mai puţină animă, mai pm este, că sunt mai multe văduve deduvi. (Le P. Grison). ul şi femeia nu sunt egali, şi nu deveni nici odată. (D. Bonald) FELURI MI iţţtea de 5 Septembre s’a aprins J arendaşului moşiei Orbeşti din marinului Nicoleşti, comuna Miloşeşti. lomiţa, arzănd cu desăvârşire nouâ uie de orz şi grâu, trei şire plea-4 grajduri, unul invelit cu scăn-wl stuh. In noaptea de 8 Septem-I foc armanul arendaşului moşiei lumbuita, judeţul Ialomiţa, a ars ie secară, patru şire paie orz, o ■tru stoguri meiu netreerat, pre-JJ<'0i clăi de făn. Autorii ambelor fiind necunocuţi, administraţia a < ri serioase pentru descoperirea şi r in judecata. *l de 8 Septembre, isbucnind un rmanul locuitorilor din cătunul Pe-nuna Căiaharman, judeţul Constan-etăcut in cenuşă patru şire cu paie }l fân, causănd pagubă de peste (Jilei de 11 Septembre, aprin-armanul de pe moşia Grindaşi, Vomita, a ars 12 şire şi patru cade grău şi de orz. S’au luat mâ-itru descoperirea autorilor, tea caselor proprietarului moşiei > judeţul Teleorman, in noaptea de -efoubre, isbucnind un toc, a ars cu ire duoe magasii mari cu producte dependinţe, cu deosebire maşinării, o pagubă mare. jT * de 9 Septembre, s’au aprins şi şire pae de orz, de secară şi de ecum şi duoe căpiţe pae de mălai Edaşului moşiei Jugureanu, judeţul Rare le avea pe câmp afară din co- tiiunâ, fără sa se fi putut stinge focul cu . Jutorul dat de primarul comunei im-pieuna cu alţi săteni. Se crede că focul a provenit din negligenţa. Ia noaptea de 11 Septembre. căzendploae pe teritoriul comunei Siliştea-Gumeşti, ju-ţleţul Teleorman, a trăsmt casa locuitorului Neagu Ion Tudor, care a luat foc şi a ars cu 80 baniţe porumb, 50 baniţe grău 20 b!miţe ovăz, ce se găseau puse in podul zisei case. Soţia şi copii numitului locuitor, cari se aflau in casă, s’au scos fără să fie vătămaţi, seâpându-se, cu concursul dat de locuitori, obiectele casei şi cele-l’alte eearete şi fenul ce se găsea in apropiere. In zioa de 14, la orele 2 după amiazi, a luat foc un patul cu porumb al proprietăţii Şoimu şi, după mesurile luate s a localizat arzând ca 100 kile mari porumb; focul se presupune că a provenit de la oamenii ce descăreau porumb, sau de la puşca cu care se servise mai ’nainte cu 2 ore comptabilul moşiei. In zioa de 15 Septembre, s au aprins şi au ars 6 clăi de fân şi una de meiu din târlele Cucuta, comuna Mihaiu-Bravu. Individul Gherghe Ion Neagu, fiind cel bănuit că ar fi pus tocul, s’a inaintat parchetului cu actele ce s au dresat. In seara de 11 Septembre, au ars 7 clăi de fân ale locuitorului Dimitrie Nicolae din cătunul Cartai, comuna Siriu, judeţul Constanţa, care fân se afla ca la 2 chilometre departe de sat. Din cercetările urmate, se bănueşte că autorul acestui fapt ar fi locuitorul Nicolae Cortoman, tot din acel cătun. In zioa de 14 Septembre, s’a aprins şi a ars cu desăvârşire casa locuitorului Scarlat T. Balaban din comuna Bălăbăneşti, judeţul Tutova ; causa incendiului a provenit de Ia copii proprietarului, care, ducând foc unui sătean spre a’şi aprinde ţigara, au scăpat un cărbune in cânepa ce se afla lângă streaşină casei, care pe dată a şi luat foc. Paguba causatâ se urcă aproximativ la 400 lei. VARIETĂŢI Copii artificiali- — O casă industrială din America publică următorul anunciu : „In folosul publicului călător ‘ In urma unor serioase studii urmate ani intregi şi a multor cercări obositoare, directorul casei noastre de manufactură de articole de călătoria a isbutit a construi „prunci artificiali," cari ţipă şi se vaită in tocmai ca cei naturali. Garantăm ca intr’un cupeu al drumului de fer, din care s’aude vocea unui asemenea prunc ţipător, nici-un alt călător nu indrâsneşte să intre şi ca prin urmare cumpărătorul pruncului artificial are tot cupeul la exclusiva sea disposiţiune. Ori ce câlâtor poate apreţui acest mare folos, mai cu seamă in timpul nopţii. Un prunc artificial No. 1 : prim-sbierător, c’un timbru de voce desăvârşit răutăcios şi c’o incincitâ gradaţiune a intensităţii ţipetelor costă zece dolari; No. 2. c’o plângere foarte pătrunzătoare şi cu văietâri nesuferite, se vinde cu preţ de cinci dolari; un prunc de rând No. 3. care ţipă numai din cănd in când, dar atunci intr’un chip îngrozitor, şi care se poate pune lesne in posunar, costă numai doui dolari şi jumătate. Confecţionarea câtor trei numere este desăvârşit solida, elegantă şi practică, şi garantăm durata pruncilor noştri artificiali şi permanenta lor funcţionare, căt de mult s’ar in-trebuinţa de cineva, cel puţin pentru un an de zile." Y. Cov. Ultime Ştiri Ziarul Galaţii este informat că la comuna Măcişeni, plasa Şiret, se comite abusuri grave in mânuirea averei comunale pe de o parte, şi, pe de alta, se jefuesc d’a dreptul locuitorii comunei, fără teamă de pedeapsă. Ast-fel se incasează taxe, nu uniforme, pentru actele de căsătorie şi botez, fără ca aceasta să fie prevăzută in budget. Casa comunală din cotuna Urleşti s’a arendat evreului Uşer ca să ţie in ea producte fără a se fi trecut undeva vr’o incasare. Reparaţiunile la casa comunală din Măcişeni s’au făcut in regie şi lucrările nu costă nici a zecea parte din căt s’au cheltuit, actele justificativ» sunt făcute pe sub mană. Cerem să se cerceteze şi, fiind aşa adevărul, să se dea in judecată pe cei vinovaţi. Ieri noapte s-a prins de poliţia din Galaţi individul Nicolae O ghesuu sau Ion, ce era urmărit de poliţiele de la Bârlad şi Tecuci, pentru faptul de otrăvire a mai multor ţărani din judeţele Tutova şi Te-cuciu. Ziua de 1 Octombrie este trista ai iver Sare a răpirei Bucovinei de vecinii noştri. Vedea-vom dacă şi auul acesta ea şe va serba, cum s’a tăcut pănă acum, S a organisat de administraţiunea căilor ferate române trenuri de plăcere in toată ţara, Duminica şi sărbătorile. Această in-lesnire va putea procura fie căruia mijlocul d’a vizita fixposiţiunea Cooperatorilor din ţară. Arestatul Gherasim a evadai din penitenciarul dela Bucoveţ. Prea sunt dese evadările din acel penitenciar. I6ri s’a judecat la Curtea de apel secţia I. procesul d-Iui Tanăsoscu, primar al unei comune din Teleorman, acuzat d’a fi comis mai multe escrocherii.—Tribunalul de Teleorman ăl condamnase la un an închisoare şi Curtea i-a redus pedeapsa la 15 zile. înregistrăm cu părere de rău trista ştire că d. Lambrior, profesor la liceul din Iaşi, a incetat din viaţă. Am anunţat ieri că, din causa progresului neîncetat al pestei bovine in Basarabia şi a apariţiunei ei in satul Onuth din Bucovina, şi chiar la noi in comuna Cre-ţeştii din judeţul Fâlciu, spre a se putea preveni intinderea acestui flagel, s’a dispus închiderea intregei fruntarii despre Basarabia printr’un cordon sanitar. — Libere s’au lăsat numai trecătoarele Rădăuţi, Ştefâneşti, Ungheni, Fâlciu, Crânceni şi Oancea pentru persoanele cari vin din Ru sia cu cai şi bagaje, după ce vor fi fost supuşi mai intăi unei serioase desinfec-tări. Planurile pentru podurile peste Dunăre şi Borcea in dreptul Cernavodei, intocraite de diferitele fabrici din străinătate şi pre-sintate la concurenţa ţinuta la ministerul lucrărilor publice se află espuse in salonul exposiţiei artiştilor in viaţă din strada Sta vropoleos. Aceasta exposiţie va fi deschisă pentru public in toate zilele, de la orele 10 dimineaţa pănă la 3 după amiazi, pănă in zioa de 30 Septembre curent. Spectacole Salla Bossel. teatru român sub direcţi unea de scenă a d Iui 1. D. §Ionescu, di-rectorele trupoi P. S. Alexandrescu. Asta-zi Joui la 22 Septembre 1883 pentru prima oară Crai Non operetă naţionala in 1 act de d-nu V. Alecsandri O. Căsătorie secretă vodevil in 2 acte tradusă de C. Râ-dulescu. SOCIET. GEOGRAFICA ROMANA PROCES-VERBAL No. 3. Astăzi */17 Septembre 1883. noi susem-naţii formând juriul examinator, conform art. 6 din Regulamentul concursurilor, ne am întrunit in sala Societăţii, şi Având in vedere cele două procese verbale precedente sub No. 1 şi 2 din 3/16 şi Viu Septembre curent prin care să constată re-sultatul concursului ţinut in acele zile, Având in vedere art. 7 din Regulamentul menţionat mai sus ; Am decis. I. Să se acorde : Premiul I-iu. tânărului Vatiliu Eugenia, elev al liceului din Iaşi, (Profesor de geografie, D-nu Dimitrie Pastia). Premiul Il-a tânărului Conttantinescu Vasile elev al gimnasului „Lazăr" din Bucureşti, (P-ofesor de geografie D-nu Radu Novian). Premiul IlI-a tânărului Şapcaliu George elev al gimnasiului din Buzău (Profesor de geografie D-nu Zamfir Grigorescn), H-a Biuroul Societăţii Geografice Române sâ decearna elevilor premiaţi diplomele şi recompensele băneşti prevăzute prin Regulament şi sa facă a se publica numele lor. (semnaţi) G. Lahovari, Aug. Dimitrescu Dr. B. Constantinescu. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N. Droc-BarciailU, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vSnzarc la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etC-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Roman. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. Despre Responslbilitaten Tutorilor şi a Magistraţilor, studiu comparativ, in dreptul roman şi roman, de Ioan F. Sirnio nescu, doctor in drept. — Preţul 3 franc- Prescurtare din Istoria Romănilor, lucrată pentru elevii şcoalelor primare de ambe-sexe de B. B. Secăreanu, institutor public in capitală. Cartea este aprobată de ministerul instrucţiunii publice ; e ilustrata cu 17 figuri. —Preţul unui exemplar 80 b Curs elewentnr de aritmetică practcă pentru clasele primare de 31. Ţintă, institutor superior. — Carte 'aprobată. Preţul 40 bani. Memorandum compose et publie par le comite 6Iu par l’assemblee generale des re-presentants des electeurs roumains, tenue a Hermanstadt le 12, 13 et 14 Mai 1881. Se află de vânzare la librâriele Socec, Graeve şi Rănişteanu, cu preţul de lei 2 50 bani. Curs de geografie pentru usul Învăţământului secundar. Europa (ţâră România) E prelucrată după cei mai buni autori de. G. Th. Buzoiauu, profesor de geografiet — Preţul lei 2,50. Noţiuni (le Gramatică, aplicate la limba rumănescă, de Florian Crassan, profesor la şcoala de comerţ din Bucuieşti.—Preţul 2 ei 50 b. Cursnl de drept comercial. Un volum respectabil de 35 coaie cu preţu de 8 lei noi, de Filimon lila. licenţiat in drept şi advocat, Pasagiul Român.—De vânzare la librăria Socec et Comp. Tot acolo se mai găseste Cursul de drept civil, de F. Ilia it. I a 20 lei şi t. II a 10 lei noi. MEDIO ŞI CHIRURG Boalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bărâţiei.) Dr. A. WEINBERC OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. ti CĂILE FERATE ROMĂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu Începere de Ia 20 Maiu X88:i! La Ploeşti, Buzeu, R-Sarut, Focşani, Mărăşeşt. Docili, Romau, laşi, Galaţi şi Braila (tren accelerat) iO ore 46 minute seara. rI» Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzeu, R-Săraş, Focşani, Mărăşcşti, Brăila, Galaţi, (Iren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal (tren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul mixt la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 80 m. d. m. La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severiu, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 orc dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) Gţore 10 min. d. a. (tren mixt.) SOSIREA TRENURILOR l)o la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi, Bacău, Mărăşeşti R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li ore 15 miu noapte. De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Verciorova, T-Severin, Craiova, Slatina, Pi-teşii 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 ore 2O min i-naiuto de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu: 3 ore d a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 0 ore 15 miu seara (trenul mixt), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 23 septembre 1883. Gump. Văud 5olo Renta A morii si bilă.. . . , 94--- 945/» 5n|0 Renta Română Perpetuă , 92- 92'|., 6°|o Obligaţiuni de stat. . . . 993/* 100'], 6o[o Oblig. Căilor f. Rom. regale 102'|, 103,15 5o/o > Monicipale . ; . . 883I4 84‘u 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 232- 236- 5olo Scrisori funciare rurale. . . 913/* 92’/, 7oio Scrisuri Rurale.. . . 1021/î 103M, 5o[0 Scrisuri fonciare nrbane . . 88--- 883/, 6o[o » » > 981/, 99- 7o[0 » » , 102’/* 103- Impr. cn prime Buc. (20 1 b.) 33--- 34 Acţii Băncei Naţionsle Române 2501. 1370 1385 > , Soc. cred. mob. rom. 250 1. 208- 210- > > > Rom. de construcţii 5001. 500--- 504-- » » > de Asig. Dacia-Rom. 300 1. 420--- 424 > > > > > Naţionale 200 1. 242- 246 Diverse Aur contra argint. . ... 2 i/s 2 3/« > > Bilete de Banqne . 2 il8 2 3/a Fiorini valoare Austriacă. . 21O1/2 2.12 Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnote francase...... 99i|, 100’/, I. HERTER ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbey-Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după systjfnul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’a avut incâ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingâtoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele deposatsunt in toate zilele, atăt in timp frumos căt şi in timp înnorat de la 9 ore a. m. pănă la 4 p. m. In acest atelier fse găsesc şi tablouri in pictură originale de vânzare. Par esâjd lente j’ai l’honneur de re" commander l’honorable public mon ate-ier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prix sont răduifs et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre re mon travail n’a qu’â nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assureda facilement de la pefection de mon atelier. —On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comrae : reproduction, travaux â l’etat naturel etc. — On peu-paser tous les jours, quele temps soit beau ou ouvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures apres midi. SOCIETATEA ROMÂNA de . arme gimnastică si dare Ia semn (Str. Măgurenu No. 10) Se face cunoscut atât d-lor membri cât şi d-lor elevi ai acestei societăţi că leeţiit-nile de scrimă cât şi gimnastică sunt în (tijele urmatore; Marţea, Joia şi Sâmbăta de la ora 6 pena la ora 71 , săra lecţiuni de scrimă. Lunea, Miercurea .şi Vinerea de ta t! penă la 8 ore sera lecţiunt de gimnastică, precum şi în tole duminicile concurs de dare la semu eu pistolu de la 12 ore penă la 4 ore sera. Comitetul. dVEAAG^ASITNTTTILi DE Delicatese & Coloniale D. G. MOCIANU Vis-a-vis de Theatru Naţional au sosit Camcmbert, Port Salut. Bon-dou. Imperial. Grtiyer Mont d’or. Cremă şi Brânza de Olanda. Crema de Câmpulung, si felurite Mezelicuri de Carne, Proaspete. Aflăm cu plăcere că ziarul Le Moniteur de la Clianee Univer-SClle din Viena, s’a autorisat in mod oficial a circula din nou in ţară ca şi in trecut. **: TIMPUL BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI SITUATrOlJEA SUMARA 31 august 1883. AL o t i v 30 august 1883 37 august 188. 22173596 Casa (Mone(*ă metalică şi ling. 37129253 37519086 23416375 d (Bilete bypotecare 25348655 25353860 Efecte de incasat 64165 63409 8583606 Portofoliu ;5fCCtfe r"m.âne?ti 11703170 12020405 8427392 (Efecte streine 6838324 7324023 22341293 Impr. garant cu Ffec. de Stal. 29305614 29208059 640S954 Fonduri publice 11978725 11950725 Rentă Fond de reservă 514702 514702 812_ j Imobil 836301 836301 230591 Mobilier & maşini de imprim, 218718 219005 131852 Oheltueli de Administraţie. 88907 99887 Deposite Libere 11211040 11047040 Conturi curente 50137264 45775252 33249839 Conturi de valori 1589558 1946527 125775608 186964396 183878581 J:* a » i v 12000000 Capital. 12000000 12000000 288933 Fond de reservă. 514702 514702 84735980 Bilete de bancă în circulaţie, 102778280 102512880 813193 Profit & Pierdere I semestru. i1123145 1123145 279198 Dobân. şi Benefici div. II semes. | 308762 339034 Deposite de Retras 11211040 11047040 Conturi curente 58874660 „ 55934494 27658304 Conturi de valori 153807 407386 125775608 186964396 ! 183878581 3K? ---„ MALADII CONTAGldSE * Vindecare sicură, şi răpide CAPSULBLE-MOTHES Approbate de Academia de Medicină sunt remediul cel mai efficace contra acestor maladii. 40 anni de successe necurmate le au dat uă immensă repatatiune şi au dat nascere ia mulţime de contrafaceri de cari trebue a se păi/*. Adeveratelecapsule-mothes port pe etiquetta timbrul in albastru al Statului Francez ca garanţie a mareei nbstre de fabrică, şi sunt închise In cutii de uă formă specială al căror model redus'l dăm mai gios. ÂVIS IMPORTANT. — Nu trebuesepriimite dec&t eutieU revefctitt de Timbrul in albastru ce represintăm mai gios. — Şi in iote Pharmaciele._• M * r IPSOS DE CAMPINA '■CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA ' " MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINĂ ■ .. TENCUIALĂ PENTRU CASE Mare depoeit la D-nii F. Brnxzesi & C-ie î Calea Victoriei 55 "........ ^H^ppppppppppppppppppppic^p|c^pic9pic3ic)r magasin fondat in 1879 -yX^G-^SIIsrTTZ-, DE B-a-T18 de l'Otrnl Naţional Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIAN VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anvnţă înaltei nobilimii şi onor. public că pe lângă articolele ne- esari l menagiul casei, au importat de la cele mai bune case urmă o- ele BSuturi fine. Aniset dnbln de Olanda. Anlset de Bordeaux. Absent de Suls Ananas de Ia Martinique. Banane de la;Bayona. Benedictin-Bitter de China antlfebrie. Biter din via Providenzei antl Coleric. Chartreuz, alb, galbin, şi Verde de la grand Chartreuz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde si ornnge S8C, de la VimandFockin Plpermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognae vieux, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqnernrl tot felnl de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Ma8tic& de Hio, Maraschino Ţnică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum şi in Kirscli. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţn, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beştl, Drăgăşanl şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. Aceste HAPURILE convine contra: Afecţiunile scrofuldse, Cuţa, Rachitismu, Anaemie, Conatitutiunile lyraphatice, etc., etc. N. B. — Trebue observai Semnătura ndstră alaturata aci pusă in josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI. \ 106 J Administraţiunea: PARIS, 82, bnlev. Montniartre. GRANDE-GRILLE - Afecţiuni limfatice, boia căiloifl mistuitore umflarea flcatulul ş’a splinei, opstrucţiunl viscerale, calcule biliare. HOPITAJj.—Afecţiuni ale căilorfl mistuitore, greutate la stemaefl? mistuire grea, nepoftă dc mâncare gas-tralgie, uispensie. • CELESTINS.—Afecţiunile renichi-lord ale besicel, nisipfl, netră, gută, diabetă, albuminăciă. HAUTERlVK. — Afecţiunile rini-cbilorfl, ale beşicel năsipfl, pâtră, gută, diabetă; albuminăriă. A sd cere nnmele favorului pe capaulă. Deposilfl In BucurescI la DD. War-tonovitz şi Herţog.______________ '1 Boalele Sloinaoii lui DIGESTICNI GRELE PRAFURI şi PASTILE PATEHNON Ou Blemutli şl Mngueslâ Diplomă de merit la expoziţia din Vie»a Aceste Prafuri şi aceste Pastile antiacide ş digestive vindecă boalele stomacului, lipsa de apetit digestiunile grele, aerimile, vflrsfli urile dări afară, colice; ele regulariaeasă fnnciinnile stomacului şi a intestinelor. Adli.DETHAN, farmac'Fob St-Denis,90,Pur şi in prim. farmacii din Francia şi străinătate A secere pe etichete timbrul guvernului şi semnătura J. FAVARD — Prafuri 5 fr.—Paştii franco.fer 25C --’----------v-—-----r- -- Madalia Sociasitsi Meiisstslor Industria ia dUn Paris. DESTUI PERU ALBU Melanogen Tineiura eoa mai buna a lui DIQQDIMABE AtnA, Chimist ROUEN (Pruola) Pentru a vopsi pe dată In tote nnnnntlt, părul si barba . f&ră primejdie pentru pele ei fără neoi un mlroi- — Aoăată tinctura eite inperină tutor oilor întrebuinţate peni adl. Sa gdtetct fit t6(e cătai* cal* iun; da Parfumcria. UNIVERSITE DE GENEV SEMESTRE LTIIYER DE L ANNEE 1883—1884 Les cours souvriront dans toutes Ies facultes lundi 22 Octvbre L Pour le programme detaille et pour tous autres renseignei. A ............................... ii a H s’adresser au bureau du departement de l’Jnstruction publiqui_ au bateau de l’Universite. \iy Le Recteur de 1’Uni verşi tei (H 7404 X) G- IULIARD. El MARINELE DE CUSUT | TlORIGINALE A LUI SIN GE R SUNT CELE MAI BONE DIN LUME^ pr^'.al^'CU 150 ţnedalle prjme PARIS 18 7 8 Medailă de aur A se feri de Imitaţii VltNNA. rate lunare Garanţâ sigură dată inscris Ori ».v SINGER C poartă marca Maşină de cusut new-york. de sus a a lui Fabricei, G. NEIDLINGER, A£ent general li 3 < iii g 2 li ■=: cj a - a •• 3 j i a — - _ - / a 5 « Z Z t JOSEPH SANDROVITZ BUCUREST 16. — CALEA VICTORIEI — 16. •i I Sg vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabriş sistem american cu iutreaga placă de metal, se primeşte «i piane vechi in .schimb, comandele se primesc din toate pr«t vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie <* note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un brj acordeur şi facteur de piano. ANUNCIU După o lungă practică in justiţie, ca grefier al Trib. Comercial, jude de ocol şi membru de Tribunal, am îmbrăţişai cariera de advocat. MS însărcinez prin urmare cu ori ce afacere civilă, comercială şi penală la toate instanţele judecătoreşti din ţară. Domiciliul meu este in strada Călăraşi (Vergi.) No. 49. George Gr. DnncovicL Licenţiat in drept. înştiinţare Pentru a se evita ori-ce confu| de nume ce adesea mi se făc]l numele altor persoane,—subse tul, Dimitrie N. Bădescu, ad * ^ din Alexandria, declar că pe voi adăoga pe lăngă numele d milie^ Bildescu şi pe acela de Ţ şiorii, locul naşterei mele : prin maro semnătura mea va fi : II D. N. Bauescu-Rosioi 1883 Sept. 10. Tipografia Jsr. Mivle*eu salt» Theatrulm Bossel. :ui