Kpl 22 SEPTEMBRE 1883 Administratin, Calea "Victoi-iei I^Tv. Hi2. f, i ţ*r» M >n ■ • ll . p< 6 lan! I , p» 3 Inul. r^in4t»te pe as . abonamentele 40 lui 22 lei 12 lei 60 le! Ateii tf priimeic I» Adminintreţln. ipitală 10 bani număru .stricte 15 ban» nnmăru timpul REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. ANUL AL VIII —No. 208 ANUNŢURI Şl INSERŢII Uni» 60 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. 111 . . . 50 . , II .... 2 50 Ananţorile }i inserţiile ie primesc HncnroştI , la Administraţia ziaralnl U Viena, la bisroorile de annnţsri HeinriC Sctalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stdin 2;—Paria, C. Adam, rne Cldmene 4 A. Lorett, rue S-tei Ansi 51. ;——■ juresli, 21 Septembre 1883 ml mirean se agitîl de mult cu Ia pDtrunde şi el iu parlamentul Sintul-Sinotl al bisericei Roşi in scopul acesta i n congres |*cis a se ţine in cursul lunci la Focşani. nţi de mir ’şi au luat acest a-|diu trebuinţa ce constată săn-ţr cil osie. «le a li se imbunrt-ilnrt.i. c .ro astăzi ar fi ponibil.T. jiu ei cA [iresenţa lor in Sinod |nce un asemenea miraculos e- }v6rul este eă starea actuală a “oi in genere, şi a preoţilor de parte, lasă foarte mult de do-it din punctul de vedere al con-or dureroase in cari ni se pre-aceştia. căt şi din punctul de al mijloacelor lor de Întreţinere, i avem un cler ajuns pană la fxl luminelor ce putorn noi do-t astăzi in scoale ; nu avem un ijeare. in totalitatea lui, să inspi-yspectul şi stima publică, graţio aceasta desfrfiului in caro poa-idea preotul atunci cănd la mi-|liă domină mai mult sinţimin-flte a-1 jumuli in pofida disciplină-.jtîe cât de a-1 infrăna. Apoi mai sca-teă prestigiul preotului in sistemul Şsirii cu patrachirul, in care lup-’ntru existenţă poartă resbel vS-^emnitătii preoţeşti, fbunătăţirea dar a acestei stări cruri se impune şi va forma m obiectul celor mai serioase iri din partea totor bărbaţilor i politici. r, pe căt aceasta este o ceştiu-ire reclamă tot concursul nos-pre a se dobăndi soluţiunea cea ftropede, cu atăt o credem că nu tea să justifice avCntul preo-de a cere să fie admis i n Sinod, ■etenţiunea iniţiatorilor congre-de la Focşani n'ar putea găsi in majoritatea bărbaţilor mari judecă lucrurile dnpe rele ce pot aduce, pentru că mai 1 de toate ea tinde la stricarea ii de lucruri stabilită prin cale, şi ar provoca ast-fel_o infrac-' din care ar putea decurge rum-a bisericei noastre de cele ce, hi nil cu dt'nsa, eonstitue marea ieâ a Răsăritului, umanele zic: pedepsele discipline se pot da de căt de către iereu. Cum dar ar veni in Si-care este cliiâmat mai ’nainte oate a mănţine disciplina in cler ; ar veni preotul aci, fără să iuta această disposiţiune a canoa- |r ? i un singur cuvănt, dar des-ţle puternic, care se opune ames-jjlui in Sinod a altor feţe bisericeşti Sat archiereii. jceasta s’a şi avut in vedere la Şrea Sinodului actual de către icralul Teii ca ministru al Cul- se depărta cineva de la pres-(ţiele canoanelor, tocmai in ceea priveşte intocmirea disciplinei si Dircctor.rcspun^Uo!. . MIH AILPALEOLOGU Scrisorile uefrancate nu gf primei Wnnnscrlgele neîmprimat© ha ard. a icrarchiei, este a proba voinţa de a strica unitatea care leagă intre densele bi seri cele Răsăritului. Noi nu suntem de capul nostru in materie religioasă, de căt numai intru căt avem dreptul de. a ne administra de sine pe basa Ganoane-or, cari sunt Constituţiunea tutelor bisericelor Răsăritului, şi in aceleaşi condiţiuni cu noi se găsesc toate aceste biserice. Ca să stricăm dar o prescripţiune canonică, nu am putea-o face prin congrese preoţeşti, ci cu concursul tutulor bisericelor ortodoxe, intrunite in Sinod, cu care noi formăm sistemul răsăritean al bisericelor autocefale ce se susţin una printr’alta. Poate insă un om matur să-şi facă ilusiuni că ar fi dispusă intr’ade-văr comunitatea bisericelor ortodoxe să schimbe ceva din actualele canoane ? Negreşit că nu; atunci de prisos este şi osteneala de a se propaga in lumea noastră ideca admiterii in sinod a preoţilor de mir, care, reali-sată in mod violent, ar causa rum-perea bisericei noastre de cele de o fiinţă cu dănsa. Conduşi de acelaşi raţionămănt ca cel de mai sus al nostru, ambii Mitropoliţi ai ţfirei au şi dat circu-larea pentru impedicarea preoţilor, in numele disciplinei, de a participa la congresul din Focşani, şi ni se pare că au fost in tot dreptul de a o face. Preotul mai ’nainte de toate ar trebui să ţină la respectul canoanelor, in care este tăria religiunii ce este chiă-mat a o servi. Daca el este pătruns de interesul naţional, trebue să se ferească de ori-ce act care ar strica legătura dintre bisericele ortodoxe, cugetând că deslipirea noastră de aceste biserice ne-ar isola pe terămul religios şi prin aceasta şi pe cel 'politic, şi forţamente am fi induşi la necesitatea de a primi jugul papal, spre pedeapsă că n’am ştiut să păstrăm o legătură egalitară, precum este aceea pe baza căreia s'a putut constitui biserica cea mare a Resăritului. Multe sunt de zis aproposito de iscarea acestui curent reformist care pătrunse in spiritul clerului ; multe sunt de criticat şi de condamnat in purtarea şi atitudinea a însuşi clorului inalt, ca sorjinte sigură a agitaţiunii preoţeşti actuale. Dar aceasta va face obiectul unei cercetări viitoare din parte-ne. D’ocam-dată ţinem a desapro-ba ideea întrunirii congresului de care ne ocupăm şi a da tot sprijinul nostru disposiţiunii impiedică-toare luată de către ambele mitropolii, in convicţiunea profundă ce avem, că scopul la care se vizează nu poate să dea alt resultat practic, de căt întinderea spiritului tendinţios in cler şi un adaus la străbălarea şi decăderea in care se constată el actualmente. ŞTIRI TELEGRAFICE Madrid. 1 Octomvrie. — Poporaţiunea Madridului pregăteşte ovaţiuni pentru intrarea regelui Alphons XII. Paris, i Octomvrie. — Circula sgomotul ea generalul Tribaudin, ministru de resboiu, şi-a dat demisia. O d.poşft din Hong-Kong auunţa ea liniştea sa restabilit la Oantnn. Belgrad, J Octomvrie. — Regele Milan a sosit la 3 ore după arniazi. Pieşedintole consiliului, d. Piroceanaţ, s’a dus ind.ila la palat, şi a inmanat demisia cabinetului in măinele regelui. Berlin, 1 Octomvrie.—Baronul de Ples-son, consilier al ambasadei germane la Londra, s’a dus ieri la principele de Bismarck la Friedrichsruhe şi a plecat de acolo d’a dreptul la Petersburg. unde va inde-plini funcţiunile de insarciuat al Germaniei in timpul lipsei ambasadorului, generalul de Schweinitz T enn, 1 Octomvrie. — Principele Wil-helm al Prusiei a sosit spre a lua parte la venfttorile Curţii; a fost primit Ia gări de impăratul. Pesta, 1 Octomvrie. — Procesul conlra asasinilor preşedintelui Mailath a inceput astăzi. Camera deputaţilor a procedat la alegerea biroului seu. Deputaţii croaţi iar's’au sb ţinut a asista la şedinţa. Constantinopol, 2 Octombrie. — Escadra engleza din Mediterana a sosit la Salonic venind de la Volo. INFORMATIUNI Din R. Sărat ni se trimite următoarea telegramă pe care o recomandăm atenţiunii celor in drept : O crima s’a comis la Primărie. Primarul oraşului Râmnicu Sărat IosefOroveanu, voind a inlocui cu fratele seu pe casierul comunal Fasile Georgescu, a luat o decisiune la care făcea părtaş pe un consilier ce nu fusese present şi fâră care nu era numerul complect. Faptul denunţat Parchetului de in-suşi acel consilier, s’a constatat; acţiunea publică nepusa in mişcare, primarul ăncă in funcţiune. Rugam tăceţi cu falsificatoru să se pedepsească cu rigoarea legei. Consilbrul demisionat. Ion VIădoiann, N. Tularemii. Lua-se-va vre-o măsură contra vinovatului? Vom vedea. Oomisiunea examinatoare a căpita-lor aspiranţi la gradul de maior ’şi-a terminat lucrările in Galaţi şi membri au venit in capitală. Ni se spune, că arendaşul in contra căruia au reclamat cei 200 de ţerani veniţi in Bucureşti, din Oopăceni-Mo-goşeşti, s’a invoit a ierta ţăranilor dobenzile datorite lui pe trecut. Precum ne-am exprimat ieri părerea, procesul ţăranilor dela Bordeni, acusaţi de omorul d-lui Scorţeanu, sa amănat din causa neindepltnirei procedurei, pentru sesiunea viitoare. De altă parte s’a cerut la Casaţie strămutarea procesului. Pescarii din Dobrogea au trimes o delogaţiune la Bucureşti, ca să prezinte o petiţie guvernului. Ei arată că comerţu pescăritului e ameninţat, d’o complectă ruină, de oare-co Serbia, singura ţară unde se mai exporta peşte de la noi in cantităţi mari, a pus o taxă enormă, ast-fcl eă sunt invinşi de concurenţa rusă. Situaţiu-nea e foarte critică, căci mii de familii se hrănesc cu acest negoţ şi. dacă lucrurile nu se vor îndrepta repede, ele vor li silite să emigreze. Domnii Eugeniu Stătescu, ministru al justiţiei, intorcendu-se din congediu, a incetat de ieri, 20 Septem-bre, interimul ministerului justiţiei, cu care a fost însărcinat domnii D. Stnrdza, ministru al afacerilor străine. CRONICA In interesul publicului facem cunoscut, eă „Le Moniteur de la Chance Univcrselle tiin Viena s’a auto'izat oficial a circula din nou in ţară ca şi in trecut. * Sa conferit crucea de cavaler al ordinii* ui Steaua României părintelui archiman drit Ghermano, superiorul monastirei Sinaia. * S’a inaintat la gradul de oticer al ordinului „Coroana României" domnu Aristo-men Fotiuo, cap de secţie la eforia spitalelor civile din Bucureşti. * Domnu Temistocle Bastaclie, proprietarul moşiei Moara-Grecilor din comuna Muntenii-de-Sus, judeţul Vasluiu, bine-vo-ind a oferi premii, in valoare de 60 lei, spre a se distribui elevilor seoalei din a-eea comună, ministerul ii esprimă mulţumirile sale pentru darul făcut. * „Monitorul" de azi publică expunerea si tuaţiunei judeţului Covurluiu, tăcută de comitetul permanent cu ocasiunea deschide-rei sesiunei ordinare a consiliului general, la 15 Octombre 1882. * Persoanele cari compun juriul concursurilor agricole şi industriale anul acesta in judeţul Teleorman, din partea judeţului, sunt domnii G. Scarlatescu, G. Antonescu, Gr. Cabudeanu, Iacovache Noicaşi Ţacu Ni-coleanu: iar din partea ministerului sunt domnii Mihail Ajderolu, I. Niculescu, Alexandru Mânu, D. Levenţi, Ioan Christo-doresc-u şi Arghir Ioan. * Suntem informaţi, că luna viitoare va li judecat de Sinod arhiereu Calistrat Orleanu, care, la 15 Iunie trecut, cănd s’a inchis sesiunea de primă-vară ajSinodului, in prezenţa d-lui ministru cultelor Aurelian, a refuzat d’a sub-scrie. împreună cu coi-l'alţi membri, cartea pastorală, elaborată de eru-ditu episcop de Roman Melliisedec şi distribuită preoţilor din toata tara. 9pre a se citi prin biserici. Din aceasta cauză, arhiereu Calistral a fost suspendat din serviciile arhiereşti pre timp de patru luni. * Protopopul de Ilfov, cel care a înlocuit pe răposatul protopop Tudor, de şi incâ I6n6r, dar se pricepe de minune cănd este vorba de bănişori. Calcă pe urmele demnului său predecesor, spune Rcsboml. Iată ce i se comunica ; Zilele trecute a fost chemat la simţirea unei biserici in comuna Orneşti din acest district. Biserica fiind mult datoare, din cauză că săteni nu dispuneau de destule mijloace spre a o termina, evlaviosul protopop invita pe asistenţi ca să contribuiască fie-eare cu mână plina, pontru a scăpa sfanţul Rcaş de aceasta neplăcuta povară. Apelul avu resunet, căci tofi, şi cei săraci şi cei bogaţi, deterâ fie-eare după puterea lor, astfel ca se umplu un vas măricel, cu diferite monezi de argint şi de hărtie. Dai o surpriza ciudată lăsă ineremeniţi pe drept credincioşii creştini. Pe cănd lu- mea se bucura ca se va ajuta cu aceşti bani biserica, dcsinteresatul nostru protopop vc-rsa repede toţi bani in sfăntu seu chimir, şi p’aei ii fu drumul 9pre Bucureşti. Am dori sa ştim daca această evlavioasă operaţiune este cu bine euvfentarea prea sfintei Mitropolii. Daca nu este, atunci si ni s’arate ce s’a făcut, cu banii ? * Zilele acestea au venit in Bucureşti 4 ţerani din comuna Văeiraşti, cari in numele celor-l’alţi, au reclamat contra arendaşului acestei vii, care a pus nişte oameni de a căror origina se indoesc, sa ’i oprească d’a ’şi culege strugurii, sub pretext eă trebue sajplateaseâ nişte sume enorme arendaşului. Ţăranii, cu contractul de arendare in mană au vărsat la Cassa de depuneri banii la care are drept arendaşul după contract, şi cer acum a face să ii se respecte drepturile şi sa fie lăsaţi să ’şi culeagă in linişte fructele muncii lor. De altă parte Curierul capitalei afla că oamenii arendaşului au fost chemaţi in capitală in această afacere. ■* * Un furt insemnat s’a sâvărşit ieri-searâ in gara Tărgovişte: d-lui Gaitan i-s'a furat din buzunar na portofoliu cu 5000 lei. Poliţia cercetează. * De mai mult timp direcţiunea acciselor capitalei fusese inştiinţată că o contra banda serioasa se organizase pentru a introduce spirt in capitala. După multă truda, serviciul aceiseRr reuşi a pune mana pe acea contrabanda. Astfel se introducea spirt de contrabandă in capitala in lemne groase, scobite iuâuntru şi căptuşite cu tinichea, in nişte eâruţo iarăşi căptuşite cu tinichea şi destinate pentru alte serviciuri, păna şi bu-toaile care erau in us mai naint6 de a se instala in Bucureşti compania Barometriea. Toate aceste butoaie şi lemne sunt seeues-trate la Primărie, spune Curierul capitalei. POLITICA ROŞIILOR Aeusaţiunea cea mai gravă ce se aducea d-lui Lascar Catargiu de către cârmacii ce ţin azi frânele oblăduirii, se intemeia pe inclinarea guvernului conservator către politica austro-maghiară, „căreia ne dedese prada omul de la Varzin." De pe atunci, cârmacii de azi, prevedeau un resbel intre Rusia eu Austria şi cu Germania, şi de pe atunci, râdicându-şi privirile la culmea noastră socială, pe care re-şedea, ca şi azi, „un Hohenzollern," pre-simţeau o intrare inevitabilă a Românilor in acţiunea austro-germană contra Rusiei şi, poate, însăşi contra Franciei, in certitudinea că Rusia nu va ineerca marea cu degetul intru cât uu se va asigura de alianţa Eranciei. Ceia-ce făcea se-’i atragă d-lui Lascai Catargiu bănuiala do filo-germnuisin din partea protivnicilor săi, se iuteineia pe intrarea d-lui Vasile Boereseu in cabinetul Lascar Catargiu, şi pe sprijinul ce ’l afla guvernul conservator in unii ea dd. Ma-iorescu şi Carp, „agenţii direcţi ai lui Bismark şi Andratty, la picioarele cărora, România sta îngenuncheată şi sângerândă,.“ ,-Tot cetăţeanul ce impaitâşa opiniunile politice ale guvernului conservator, şi chiar aceia ce, de şi n’aveau nimio de comun eu conservatorii dară nu se inchinau icoanelor sfinţilor cu hramul din strada Doamnei, după preceptul iesuit „cine nu e cu noi este in co ntra noastră, erau trataţi de „Austro-magleiari, venduţi străinului cară influenţa austro-geriiianâ din ţara şi rosult iţele ce se puteau adăsta de la o asemenea funesta influenţă „moartea naţionalităţi romane /“ Participarea noastră apoi intr’o acţiune contra Rusiei, „aliata firească a Franciei TIMPUL in ori-ce resbel contra Germaniei,“ Ro mănul, şi cu toţi aderenţii lui, o calificau de „alianţă desnaturată“ şi de „trădare naţională, ‘ iar d-lui Lascar Catargiu, corn-parându’l cu nesocotitul Emile Olivier, ii prevesteau „un Sedan mai fatal ca al lui Napoleon al III, sub ale cărui ziduri se sapă mormântul patriei glorioşilor domni Romani, fie Austria şi Germania invingătoare, fie ele învinse.11 Intr’un cuvânt, închipuita înclinare a guvernului conservator către influenţa aus-tro germana, după opiniunile marelui partid naţional-liberal-bugetar aflat la carma Statului in anul 1883, constituea d-lui Lascar Catargiu, pe la anii 72, 73 şi 74, un „eşafod politic /“ Sunt şapte ani inse de cănd d. Lascar Catargiu nu mai e la cârmă, ci acusatorul seu d. I. C. Brâtianu; şi, lucru ciudat, tocmai inclinarea ce sub d. Lascar Catargiu către influenţa austro germană părea o închipuire, sub d. I. C. Brâtianu, o vedem tradusă in fapt! Cată schimbare ! Ce de intervertiri de roluri, şi ineă in preziua unei adevărate conflagraţiuni generale ce poate conduce nu la unul ci la mai mulţi Sedani de o-data ! - DD. Boerescu, Maiorescu, '■ p şi consorţii ee, ca „agenţi ai politicei austro-germane," gravitau in jurul soarelui Lascar Catargiu pe la anul 73, gravitează, in anul de graţiă 83, in jurul soarelui I. C. Bră-tiauu, şi d. I. C. Brâtianu ce pe la anul 73 se lepăda de Austro-Germania ca de Satana, in anul 1883 se aruncă in braţele Austro-Gerinaniei ca in poalele lui A-braham! Ineetat-au dd. Boerescu, Maiorescu, Carp de a mai fi „agenţi ai politicei austro-gcrmane" ori politica austro-germanâ de a mai fi funestă ţerei“, d’a mai aspira la „germanisarea gurelor Dunării ?“ Fie-ne permis a ne induoi şi de una şi de alta, pe câtă vreme privim atitudinea, ori citim discursurile in parlamente ale d-lor Boerescu, Maiorescu, Carp, şi pe câtă vreme surprindem tendinţele cutropitoare ale Austriei de asupra betrănului Istm. Alianţa dară cu inamicii seculari ai românismului, de la cari n’am văzut nici un bine de cănd e ţara, ci vecinie rău, şi tot-d’a-una despuieri şi incălcâri, dacă nu va fi o trădare precugetată, este insă faptul cel mai nesocotit ce egalează cu o trădare in faţa mai ales a contra alianţei ce se tiatează la Copenhaga, in faţa apoi a armărilor formidabile ale Franciei şi Rusiei şi in fine a puterii maritime desfăşurată de Anglia in proporţiuni nepomenite până azi, ce fac pe bărbaţii cei mai auto-risaţi din lumea politică, — înaintea cărora d. I. C. Brâtianu poate remănea cu gu-îa căscată, a prezice că steaua cancelarului de ter e ajunsă la declin > Nici o dinioarâ, poate de cănd e ţara, România n’a trecut prin crise mai disperat \ ca aceia prin care trece azi, şi nici o dinioarâ, nici chiar in epoca Fanarioţilor vitregia oblăduirii şi lâncezeala publică n’â aparut mai mortală. Cu sau fără pretextul neutralităţii, participarea României in liga de pace austro- ş emană, — fie învinşi, fie invingâtori pre-' mptivii noştrii aliaţi, — la râu capât ne duce... FOILETON Morlea ui Hippocrae (1) — Hippocrate apăru. „Am venit, domnule, zise ţăranca, să te iutreb, da â voeşti să iei in serviciu pe acest biet băiat ; el nu ştie să facă vre-o mană mare, de oare ce nu prea e inteligente, dar ştie să fie îngrijitor pentru dobitoace, ţi-ar îngriji foarte bine de cai ; oh 1 cât pentru aceasta nici nu "şi are seamăn : pentru alt-ceva insă nu e bun de loc.“ Hippocrate ţinti privirile sale asupra pastorului, puse căte-va chestiuni şi in fine 1 accepta reseivăndu-se asupra simbriei. Muma, jucăndu-şi rolul penă la izbândă, a-ratâ recunoştinţa sa cu accentul şi limbu-ţia acelora, cărora Jle împrumutase costumul. Locul era câştigat, râmăm " umai să ştie sâ’l păstreze. Junele Ctesias, care era de o inteligenţa rară, promise mamei să du se (1) Dupe Progresul Medical romăn. m Ce ne rămâne dar ? — Nimic de cât s ne mişcăm cu toţii de la mic până la marc, de la vlădică penă la opincă. Şi, fiind-că inima obladuitorilor nu mai bate prin sângele inimei, ci ca prin tăcâi-tul mecanic a pendulei, eară tronul, infâ-şurat in /ormele constituţionale, consideră parlamentele nu ca nişte simulacre do re-presintaţiuni naţionali, şi pe guvern nu ca falsificare, ci expresiune adevărată a ţărei, să nu ne intemeiăm de cât pe viele noastre forţe : pe averea, pe inteligenţa, pe braţele noastre proprii. Numai ast-fel, voinţa ţârei se va putea impune, şi trădătorii işi vor lua resplata Is-cariotului. In alt chip, am mai zis-o ş’o mai repetam : nimic pe calea legală nu se poate face. ,,B. Public.1' Interese identice La întrevederea d-lui I. Brâtianu cu oamenii de stat din Austro-Unga-ria, şi la declaraţiunile de iubire ee ne-au arătat, neincetănd da vorbi de interesele identice ale României ş ale Austro-Ungariei, la toată această punere in scenă pentru apropierea României de alianţa austro-germană, Gazeta Transilvaniei din Braşov res-punde următoarele: I se face omului părul măciucă in cap, cănd ceteşte ceea ce scriu foile maghiare de toate culorile despre noi romanii din Ardeal şi din ţara ungurească şi despre mişcările noastre in viaţa comunală şi municipală. Nu putem se întreprindem nici cea mai mică şi restrinsă acţiune politică legală, nu putem se ne adunăm odată câţiva inşi la un loc, spre a ne consulta asupra afacerilor publice şi a ne spune unul altuia necazurile ce ue apasă, fără ca să se găsească vr’un denunţant de profesiune, care se ne declare iu vr’o foaie ungurească de oameni primejdioşi, turburători, resvreti-tori, inimici de moarte ai statului şi Dumnezeu mai ştie ce. Dacă oetim cărţi şi foi româneşti, conspirăm ; dacă cântăm arii naţionale romaneşti, conspirăm; dacă ne folosim de limba noastră in cărţile ce le inaintăm la oficie-le publice'sau in vorbirile rostite in adunările municipale, conspirăm ; daca ingrijim de scoalele noastre poporale şi ne incer-căm a înfiinţa vre-o scoală nouă romanească. conspirăm ; dacă ne folosim şi noi ici colea de dreptul ce ni’l dă legea ungurească de a alege in comună vr’un primar sau notariu de încrederea noastră, conspirăm; dacă insă ne incuraetăm vreodată de a alege in vr’un comitat (district), unde formăm noi maioritatea, chiar pe şefu ad-ministraţiunii, pe vice-comitele dintre oamenii de increderea noastră, atunci suntem cu desevârşire proscrişi şi inferaţi ca unii cari am comis teribila crimă de les-majestate contra naţiei maghiare. Şi oare nu este aşa ? Nu este azi calomniat intreg comitatul Caraş-Severinu-lui, nu sunt inferaţi toţi Românii Seve- compromită ; şi a se observa pe el însuşi intr’und mod minuţios a nu face să se descopere această cursă pusă lui Hippocrate. Noul servitor ’şi petrecu primele zile a-şezăndu-se şi examinând casa in lipsa stăpânului seu. Când acesta se întorcea, da câte-va ordine pentru acea zi, sau pentru a doua zi. Aceste ordine erau tot-dauna destul de rău executate, şi câte-o dată mai de loc. Sclavul nu arăta nici o aptitudine a face vre un lucru bun ; şi pentru aceasta, Hi-pocrate se supăra penă devenea vânăt; dar se calma repede gândindu-se, că pentru profesiunea sa ’i convenea mai bine un idiot de cat un şiret. Cănd acest isteţ fu cu totul in curentul obiceiurilor stăpânului său, el studia cu doamâruntul tot ce se găsea in cabinetul s6u. Casa lui Hippocrate era ca toato acelea ce se vedea la Pompeia, construita intr’un singur „rez-de chaussee“. Intrând in ea, dădeai intr’un vestibul in sensul lărgimei casei, ce servea drept sală de adăstare publicului. In spaciul descoperit ce succeda după vestibul, şi pe care cei din vechime ’l numeau „impluviuin,11 se deschidea cabinetul şi sala de mancare ; in laturi şi in faţă »triclinium.“ Cabinetul ţ rineui de nişte agitatori in contra statului, de neşte instrumente ale pretinsei „Românie irridente", cari ar fi dirigiată de Români din Ardeal, de nişte trădători, cari zi şi noapte nu s’ar gândi decât la aceea, că in curSnd va veni Ţarul Rusiei şi Regele Carnl ca să-i măntuiească; nil sunt ei suspiţionaţi şi calumniaţi ast-fel chiar .do către presa guvernamentală maghiară — numai şi numai pentru că avură indrâs-neala a alege, iu Dece ibre anul trecut, in Lugoj un Român de vice-comite, care, deşi făcea parte dm partida liberală guvernamentală, totuşi nu era agreat de către creaturele d-lui Tis-za şi, ceea ce este mai grav, se bucură de increderea Românilor ? I Foile guvernului nu se sfiesc a-o spune pe ţaţă, că pe prefectul Patyanszky de aceea l’au constrâns a demisiona, pentru că n’a ştiut se paraliseze alegerea vice-coiui-telui Simonescu şi n a desvoltat nici mai târziu „destulă energie" iu contra partidei române severinene. Intr’un comitat, in care se află peste 200,000 de Români faţă de vreo 7000 Maghiari, este depărtat din post un prefect, pentru că n’a putut face ca Maghiarii se maioriseze pe Romăui. Faptul acesta singur este de ajuus spre a ca-racterisa situaţiunea, ce a creat’o la uoi despotismul naţional unguresc. Bunii şi generoşii noştri compatrioţi, in-grijaţi cum sunt pentru binele nostru, ne fac de multe ori grave reproşuri, că nu voim să ne folosim de bunătăţile constituţionale, ce ni s’ar oferi precum şi că nu voim se ne bucurăm de „egalitatea înaintea legiice ni s’ar fi garantat. Ei bine. in Caraş-Severinu se formează pe tărâmul legal constituţional o partidă din sinul poporaţiunei române precumpenitoare a comitatului, aceasta partidă nu pretinde decăt ca se fiă recunoscută egalitatea ei inaintea legii. Cu toate astea marini-moşii noştri guvernanţi dau drumul prefectului, fiind că n a suprimat această partidă ! „Cele şapte mii de Maghiari trebue să bată pe cele două suto de mii de Români cu ori şi ce preţ11 — acesta este cuvântul de ordine c.e s’a dat din Pesta.iNu mai e de lipsă se asigurăm, că pe cale legală constituţională nu se poate niciodată ajunge la un asemenea resultat, ci sprea’l dobândi căuta se se întrebuinţeze forţa brutală, despotismul cel mai crud şi mijloacele cele mai detestabile. gă cestiunca croata şi ocestiune română!" Eata-ue dar in toate imprejurările declaraţi de conspiratori şi inimici ai statului, pe cât timp ne dăm de Români şi voim se fin şi se remănem Români. Nu na temem insă de nimic. Tari in conştiinţa dreptăţii causei noastre vom luptă cu bar ţie in contra tuturor uneltirilor despotice şi, martur ne e Domnul, vom lupta şi vom invioge in Severin şi ori unde dreptatea va fl cu noi ! Mituirile imputate Mitropoliei Mai multe ziare din capitală au publicat după Deşteptarea din Iaşi numele a 18 preoţi şi diaconi din Bucureşti, care ar fi dat bani cănd an căpătat gradul de preot san diacon. Simţimăutul religios al creştinului ortodox este foarte tare atins, auzi udase asemenea scandaluri. Ca şi Biserica Romană noi suntem de părere că nu este destul a chema pe preoţii in cestiune şi a-’i pune să mărtnnssască că toate cele publicate sunt falşe şi prin urmare nu au dat nici o mită; ci, spre a se înlătura ori ce bănuiala, să se dea afacerea pe mâna procurorului Curţii de Casa-ţiune şi să se roage Sf. Sinod ca să in-stitue o comisiuue din sînul său spre a cerceta, dacă mituirile şi abuzurile de tot felu, de care este acuzată pe fie-care zi administraţiunea eparhiei mitropoliei din Bucureşti, sunt adevărate sau nu. (Resboiul) î ? ? ? ? Pentru infracţii la serviciu şi acte de i indisciplina, sergenţii de oraş se araendea-zâ (!) cu câte 2 fr., — şi mai mulţi, — I dupâ gravitatea apreciată... de comandantul lor. Sâ nu mai vorbim de proasta lor organizare şi că nu’şi cunosc absolut nimic din îndatoririle lor, şi conduita ce trebue se aibă in acest delicat, foarte delicat serviciu. Se intrebâm numai: Ce se fac cu aceşti bani (amenzile) ca-\ re pe an se sue la 3500—4000 fr ? ! ' Ce ??? Ce se face cu banii pc cari comisiile şi Prefectura Poliţiei, ii găsesc asupra pungaşilor si hoţilor ??? Ce ??? !!! Bine, dar sub ce cuveat se fiă loviţi, te-rorisaţi şi persecutaţi Românii severineni ? In asemeni împrejurări toţi despoţii se folosesc de una şi aceea’şi armă — calomnia. Romanii severineni agitează in contra statului, Românii severineni conspiră cu „România iredentă" contra integrităţii Ungariei; Românii severineni sunt nişte trădători, daţi dar năvală peste dânşii şi salvaţi «interesul Statului ungar* — asemeni învinuiri răsună deodată in toată presa maghiară. Prefectului ingăduitor i se dă drumul şi in locul lai se numeşte d. Carol Tabaj-dy, care vine „cu mătura cea mare." Foile maghiare se grăbesc a felicita pe ministru pentru că a salvat patria, căci Românii severineni folosindu-se de dreptul lor constituţional, erau p’aci să provoace lăn- Câte odată sute de galbeni şi napoleoni; — mii de franci !!! (Binele Public) DE PESTE CARPAŢI Maghiarizarea pe căi noi. — Telegr. roman spune că Racolvaţ Gavriil, dupâ ce Romăui ’l-au ales de notar cercual al Teol-turiului in anu 1882, acum ’şi-au magia-rizat numele in Râkoczy Gâbor şi devenind membru al societăţei de maghiarizare, prin oii-ce mijloace voeşte a amăgi pe romani din eercu notarial al domnii sale ca si’şi maghiarizeze numele. Iată şi mijloacele: merge in cârciumă şi acolo strigă in gura mare că poporu să asculte de domnia sa, era o piesă rectangulară cu o uşă şi fără fereastră. Tavanul era găurit cu o ferestrue de mărime a da o lumină indestulâtoare in apartament. O masă in mijloc cn borcane, cu cazane şi câte-va llacoane J) duoă scaune de lemn sculptate compuneau tot mobilierul. Cărţi şi manuscripte erau aşezate metodic iutr’un raft. Cuţite, bisturiuri, un trepan si tot arsenalul chirurgiei al acelei epoee erau atârnate de o panoplie pusă m perete. Intr’un colţ, un cuptor necontenit aprins inferbinta sau roşia fearele de cau-terisarea cu care doctorul se servea foarte mult. La ora consultaţiunei, bolnavii veneau in masă ; cea mai mare parte alerga din depărtare a lua consiliuri do la marele 1 doctor. Aste momente erau, cănd Hippocrate da ordin lui Ctesias să se ducă sa’şi vadă de treabă ; dar acesta nu era atât de docil. Se suia cu agilitate prin mijlocul unei mici scări pe casă ; acolo se culca pe brânci pe olane şi’şi lipea urechia de ferestrue ce nu uita niei-odatâ să o lase inebisâ. 1) Sticla exista la cea epocă, de oare-ee s’a găsit in ruinele Pompei tuburi şi fla- coane. Când consultaţiile erau sfârşite şi Hippocrate pleca de acasă, el cobora, se ducea n camera sa şi scria tot co auzise. Dimineaţă, pe când doctorul ’şi făcea visitele in oraş, el devora cărţile şi mc» nuscriptole din biblioteca ; unele chiar in-tiegi fură copiate de densul. In toate zilele el reîncepea această operaţiune. Serviciul sfeu nu’l făcea pe calea lui şi Hippocrate uimit nu ştia ce să croazâ. De mai multe ori, sclavul fu espus a fi prins in flagrant delict, dar ’şi juca rolul de şiret aşa de bine, cu acel zimbet de om ternpit in serviciul seu, in cât Hippocrate nu avu nici o-datâ vre-o bănuealâ. In timp de trei ani Ctesias făcu aceeaşi practică; dimineaţa studia, dupâ amiazi a: sista la consultaţiuni din observatorul său, şi noaptea seria lecţiunile orale eşite din gura magistrului. Aceste ocupaţiuni ne-introrupte şi cu hotărâre ’l făcu să inainteze remarcabil in această ştiinţă. Mărturisea el insuşi, că afară de practică ştia teoria tot aşa de bine ca şi Hippocrate; nu ’iar ti părut greu să se măsoare inir’un mod ştinţific cu dânsul. El numai ţinea acum la po.-iţiunea sa, şi dacă deccoperea viclenia voia s o facă cu onoare. Ocaziuuea s.s pr*»intâ de sineşi. / că Prea Sânţia Sa Episcopu Szab< >i credinţat conducerea bisericei şi o că toţi trebue să fie maghiari: aei va merge in biserică şi va tine pr pre maghiarizare. Pe lăngă toat< i nu ’i-a succes a maghiariza pa î romăn. Văzând d. Râkoczy Gâbor ţ nu’şi ajunge scopu, că degeaba pr.v români ungureşte in ori-ce afacw i (pe Câpean Dionisie şi Rus Vasiii* Denes şi Orosz Lâszlo, şi pe al R respuna nimic, ci zic „pe noi ti mă aşa, nu ne vei boteza d-ta, !T botezat popa", incepe a folosi alt1! zice că, fie-care să ’şi strămut * ungureşte eă tot român rămâne; :â ’l-arn schimbat pe ungurime şi |> silit, dar poporu romăn nu’i erei * ■ de când ’şi-a maghiarizat numele ii venit renegat. iji' Afacerea Neum p»'T Iu unul diu numerile trecute i in puţine cuvinte scandalul intă# eşirea din ST agenţia vapoarelor ft Neum anu, Vice consul Anstro-U: j* Siăncescu revisore vamal, scanda se amestecase un d. Vitoreli, supuiw impiegat la serviciul călei ferate I onat in gara Severin. Se vedtm acum ce s'a mai fac Dupe întoarcerea D-lui inspecta la Bucureşti, J d-sea raportează ce tate şi d. ministru de Finanţe, • gramă, cere primului procurore a faptul şi a urmări pe cei culpabi' ştim, d. prim-procarore, in loc i cele cerute de d. ministru de t adresează la ministerul justiţiei « legare. Se vede că deslvgarea n de d.Sturza, adiuterim la justiţie, până astăzi constatarea faptului legal nu s’a făcut. Ceva mai frumos. Direcţia căile romane, inştiinţată că un impiega aii viciului sSu ’şi-a'permis a lovi pe | ţionar in eserciţiul fuucţiunei sal .a 1 dini Denis, inpiegat la gara Sever de naţionalitate, să cerceteze f t ui cănd avea la disposiţiune inspectorbaat care de sigur ar fi făcut datoria hai» . .. . Oft & ' Dar ce se facem, fiind un străi'ifi pat, trebuia ca un străin să facă aşa e la serviciul calei ferate Ro> Ce a tăcut acest d. Denis ? s’t vamă şi a dresat un proces-verba fi; tarea celor de la vamă şi un al di* mod ascuns, de cele arătate Vitoreli. Seim chiar că şeful a refuzat d’a semna de oare ce ha cheta du este făcută iu mod casiav de toţi care’i e resultatul. de u van ia Profitând de toate aceste esitatiffl fuucţionarilor noştri, d. Nemuan ia* scrisoare la ziarul „Independance rom; prin care spune că in acea seară itf. sultat de o persoană care se j inspectore vamal,„’l am tratat c termiuă î cuvenea"şi termiuă plăngănduise ■ este victima insultelor unui necono Temănduse a nu se da adevărul aleargă la Bucureşti spre a fi âj purtarea sa Un ţăran din Arcadia, călare pe îl din ţară, se opri intr’o zi la amia:5® casei lui Hippocrate. El deseălica, • rănd contra câldurei tropicale, şi’şi* bitocul sân de un fer bătut in zid ii la poarta. Ctesias veni sâ'i deschiză. „Aş voi să vorbesc lui Hippoeratr poate de urgent, căci sufer ingrozi 8 un pâiajen aci" şi arăta cu degetul* superioară din tâmpla stângă. Ctesias ’l puse să şadă in vestib i „Stăpânul meu se va intoarce ini va pune la masă şi după o jumătate te va primi. Aşa dar ai puţină rî." Dupâ căte-va minute veni in „au» Hipppcrate; prânzia. „Domnule ’i zise sclavul, un ţâr^,, de dorinţă să vâ vorbească. — Du lin cabinet, ’i zise apostoli cinei. Hippocrate, se spălă pe mâini, mulţi lor de hrana ce luase, şi cu paşi regf * indreptâ spre sanctuarul seu. Învii după dânsul. In căte-va sărituri Cte pe casă puindu-se să asculte. Cuvin ranului T intrigase. El ascultă, a_ văzu. (Va uri Eebus. \ ii ,>e principiu du suntem streinofobi, dar iitem amici ni adevărului şi nu vom putea .ţ.j o viată spuue că o parte are dreptate ^,1 iu adevăr n’o are. jşe recapitulăm puţin şi să ue dăm şi ji părerea iu cele iutămplate. p. Neumau este obicinuit după cum ni asigură, ă fi brutal ; d-sa n fost degra-■j din postul de consul Ia Vidin la cel \vice consulat in Severin pentru rea 1 tare pe acolo, cea ce i a ocasionat şi o rece iu Dunăre şi mutarea aici. fjVşa spune svouul public, prin urmare ciue a păcătuit o dată, nu i poate opri d’a păcătui şi al duoilea ; Jjtâ dar un punct negru pentru d. Neumau. Sub toate punctele de vedere d. Neurann e [novat şi in zadar aleargă pe la Bucureşti ca amăgească pe superiori sei şi să ’i facă cere de la guvernul nostru o reparaţinue, cănd tocmai guvernului nostru i se da-Jrează acea reparaţinne. Nu credem că d. ministru de finanţe, iros’a convins că impiegaţii săi nu fost dreptul lor să nu stăruiască a li se i dreptate ; căci, in caşul contrariu, n un impiegat roman nu va mai cuteza s face datoria cum şi-a făcut’o d. Stăn-cji, revisorele vamal. Trebne să recunoaştem că s’a comis erori această tristă afacere. Prima este că chetul n’a constatat faptul la momentul d a fost inştiinţat, făr ă se ocupa d’a t cine este vinovatul ; d. prim-procorore at dovadă de puţin _curagiu ; un altul li constatat cum s’au petrecut lucrurile ■ar fi cerut apoi deslegare de la minister, n’ar fi lăsat a se împrăştia probele cari jinci erau adunate pe loc, dăud ast-fel aiNeumann timp de ase transforma in lima pa cănd erea adevăratul autor al ictului. (Topolnifa.) IIIBf Noutati din tara ŞTIRI OFICIALE eria judeţului Dolj. in funcţiunea de copist m locul domnului D. A. Gheorghiu demisionat. Domnii Pândele Teodoiescu sa numit, la casieiia .judeţului Prahova, in funcţiunea de copist, in locul domnului N. I. Geor-gescu, trecut in altă funcţiune. Domnu Al. Georgescu s’a numit, la casieria judeţului Damboviţa, in funcţiune de copist, in locul domnului G. Georgescu demisionat. Ştiri din Streinătate \rs&. — In zioa de 9 Septembre, mai iu ţi copii ai locuitorilorldin comuna Pie-§iV judeţul Dolj, fiind in cămp cu vitele păşune, au făcut foc a se incălzi. Intre fii afllndu-se şi o fata Rada fica locuitori Ilie Radu Păun, in etate de 12 ani, vuit a face şi ea deosebit foc, şi luând jn tăciune aprins şi plecând pe câmp prin put, s’a aprins câmaşa pe densa, arzând jt desăvârşire şi fâcindui mai multe rane lân care causa a incetat din viaţa tot in 'Cea zi. Tot in acea zi, locuitorul Tache hmion, cărănd nişte paie şi făcăndu-le şiră I perdut in paie o cutie cu chibrituri, şi, ţprinzăndu-se. au ars paiele cu desăvăr-|re. Mort in făntăuă.—In zioa de 12 Sep-Dibre, individul Gh. Varnav din cătunul Cubrăveni, comuna Pungeşti, judeţul Vaslui, |u voinţă s’a aruncat intr’o fantăna. Sărind in ajutor mai mulţi oameni din acei cari p.u faţă, l’au scos, mort insă. Monstru.—Femeia Mărgărită Marinache pmitru Monea din comuna Domneşti-căl-ia. Judeţul Ilfov, in zioa de 13 Septem-a născut un copil de sex bărbătesc F-orm, in spate cu o tumolăin forma unei ;eie vinete, picioare fără incheeturi, lip-udu-Ie tălpile. Copilul trăeşte, insă din asa cangrenei ivită la tumolu, viaţa lui ^16 in pericol. Mişcarea popnlaţiei oraşului Galaţi de 1—10 Septemdrie este: Naşterii 75, n care 28 bieţi legitimi ;i 1 nelegitim, " fete legitime şi 2 nelegitime : Căsătorii: ; Morţi*: 59. Morţi au fost pănă la un au 5 băeţi şi P--J fete ; de la 1—5 aDi, 0 baeţi şi 4 fete: la 10—20 ani, 2 băeţi ; de la 20—40 fcti, 7 bărbaţi şi 2 femei; de la 40—60 ani, bărbaţi şi 3 femei ; de la 60 ani iu sus, bărbaţi şi 4 femei. Au fost şi 2 născuţi mţi. N i mărul morţilor intrece cu duoi pe al păscuţilor. Din Irlanda.—Intre Oranjişti şi d. Par-nell a isbuenit conflictul pe faţa. Oranjiştii loiali din comitatul Tyrone s’au hotărât să nu Inse, ca liga naţionala sâ’şi intinda agitaţia inima in părţii protestante a Irlandei. In-tr una din zilele trecute erau să se iutru-neasca deputaţii O’Connor şi Şmall eu partizanii lor la Anghnahy Măritei. Insă 0-ranjiştii s’au dus dimineaţa cu steaguri şi muzicâ in acel orăşel, au ocupat piaţa ]şi toate stradele, ne lăsând să intre nimeni care Ie era suspoet. Astfel meetingul nu s’a putut ţine. Nici unul dintre membri li-gei n’a cutezat sa se arate pe stradă, unde se auzeau strigăte : „Trăiască regina !“ „Jos cu trădătorii !“ etc. Dungannon, unde d. Parnell a vrut iu persoană să deschidă campania, a fost ocupat de 3000 Oranjişti. Ei au ridicat o tribună in piaţă şi vor să aranjeze o demonstraţiune loială. Ştirea că Parnell ar fi fost împuşcat, nu se adevereşte. Turcia.—O loae vienezâ spune, că Poarta are de gând să adreseze o circulară marilor puteri, in care va declara, că dacă in Bulgaria ar interveni o stare anarhică de lucruri, Turcia işi va exercita dreptul său de suzeranitate asupra principatului. Revoluţionarii. — Partida de dinamită a ţinut o întrunire la New-York, sfâtuindu-se ce ajutor ar putea da Iui Patrik O’Donnell acuzat pentru asasinarea martorului Carey. Patrik Crowe spune, că se va alcătui un plan pentru scăparea prizonierului O’Donnel. Spania. — O telegramă din Madrid ne spune următoarele in privinţa impresiunii produsă in Spania de modul iu care a fost primit regele Alfonso in Paris: „Consiliul de miniştrii discuta cele intămpiate in Paris.—Toate foile işi exprimi profunda lor emoţiune şi acuză pe autorităţile franceze că n’au luat măsuri poliţieneşti suficiente. „Correspondencia" crede, că Spania va adresa Franţei un protest, cerănd pedepsirea culpabililor. Ambasada franceză e păzită de jandarmi, spre a se preveni unei contra demons-traţiunii.“ Domnu N. Valenescu, fost impiegat de Mncelarie la biuroul vamal Tulcea, este îuinit in asemenea calitate in serviciul exterior al vămilor, in locul domnului Ştefan iDnescu, care nu s’a presiutat la post. Domnu N. Lazarescu s’a numit, la casi- Oomunicat Ziarul Românul reproducând, după Lup tătarul din Focşani, mai multe acusaţiuni aduse casierului general al judeţului Putna, ministerul publică raportul domnului inspector financiar N. Bobescu, care a fost insărcinat să facă o anchetă in această privinţă. Din el resuită că ; ]. Asupra denunţărei „că perceptorii cari vin cu versămintele nu pot scăpa după patru, cinci zile pănă să primească recepiseie," s’a constatat că ea este exagerată, căci toţi perceptorii işi primesc recepiseie chiar in zioa facerei vârsâmintelor, afară de caşurile când regularea lor intârzie peste orele când funcţionarii de la prefectură au plecat de la cancelarie, ast-fel că n’are cine să Ie vizeze recepiseie, şi aceştia rămân pe a doua zi. 2. Asupra denuuţâreij„câ arhiva casie i-iei se găseşte in completă desordine, s’a constatat că cu ocasiunea mutârei casieriei, făcută in luna Maiu, arhiva a fost oare-eum deranjată ; dar in urmă ea sa regulat astfel precum trebue să lie şi n’a răina6 de cat registrele cele vechi ale foştilor sub-ca-sieri de plaşi şi dosarele lor, cari in lipsă de dulapuri, sunt in aşezate in două odăi ; aceste dosare, cari se urcă aproape la 1,200, nu se mai servă nimenea cu ele. 3. Asupra denunţărei „că s’a impus perceptorului de oraş un funcţionar care să serve in casierie,u este foaite adeiărat , TIMPUL insa acea măsură este aprobată prin ordinul ministerului No. 20.280. Din arătările de mai sus nu 9e constată alt ceva de căt că denunţările făcute nn an nici o importanţă, de unde resuită că ele nu au putut fi făcute de cât dintr’un spirit de reshunare personală, snu do vre-un aspirant la postul casierului. (Monitorul) Ecouri Noul călău englez s’a găsit şi numit. Diu 1200 aspiranţi s’au ales 20 şi s’au trimis la Londra. Alegerea a căzut pe un cisruar, Berry, care iniocuise odată pe Marwood. Noul călău şi-a procurat deja o funie de mătase şi susţine, că cn această funie şi cu laţul inventat de el va face tot posibilul pentru strangularea umană.—Intre numeroşii concurenţi pentru postul de călău englez n ’a fost nici unul din Bordeni. Ovrei in Rusia.—In foaea rusească „Ki-jewljanin" dela 13 c. găsim următoarea descriere a turburărilor antisemilice, intemplate Ia 4 Sept. in Nowomoskowsk din guverna-mentul Iekaterinosiaw : „La tergui din acea zi, o fată de ţeran adusese să venzâ o bucata de postav, lucrată in aur. Un cismar o intrebâ de unde avea postavul. Fata res-punse că dela ovreiul la care serveşte. Cis-marul bănuitor indemnă pe mai mulţi cetăţeni să meargă cu ei la acel ovreu argintar şi să caute, dacă acel postav nu făcea parte din objectele furate nu de mult din-tr’o biserică. Cetăţenii găsiră la argintar numai un patrafir ovreesc ; dar ei crezură că era creştinesc. Afară se grămădise lume multă. Unii ziseră că au văzut acel patrafir in biserică şi deci ovreii l’au furat. Toate cuvintele argintarului fură in deşert. Mulţimea se năpusti asupra casei şi in puţine minute o dărîmară. Apoi turburătorii năvăliră asupra altor case ovreeşti. Butoae cu rachiu sau bere fură scoase in uliţă şi golite intr’o clipă. Veniră 20—25 de soldaţi, dar ei fură goniţi de mulţimea ceaa-meţită, care acum incepu să se infurieze tot mai mult. După dărîmarea şi jefuirea mai multor case şi barace, mulţimea de-dese foc şi la o magazie cu chibrituri, pe care insă pompierii reuşiră s’o stingă. In-tr’acestea cete de oameni beţi jefuiau in toate părţile, incărcau mărfuri pe căruţe şi plecau. Piaţa era plină de bărbaţi, femei şi copii, toţi beţi. La mijloc incepură să joace flăcăi irabrâcaţi in rodiii jidoveşti şi cu şepci evreeşti in cap. Publicul din prejur privea şi aplauda. Dabea a doua zi au sosit 50 cazaci, cari au avut să se lupte cu turburătorii, omorând cinci din ei şi arestănd pe mai mulţi, pănă au restabilit ordinea. Conclusuri agricole Persoanele cari compun juriul concursu rilor agricole şi industriale anul acesta in judeţul Dolj, din partea judeţului, sunt domnii Nae Greceanu, C. Vasilescu, Iorgu Goblescu, veterinar, Marin Chiţu şi Dimi-trie Căpreanu; iar din partea ministerului sunt domnii G. Văivoreanu, doctorul I. Ve-reseu, Florea Rusii, C. St. Uezeauu, Ilariu Marin şi I. Pâsâreanu. Persoanele cari compun juriul concursurilor agricole şi industriale anul acesta in judeţul Iaşi sunt, aleşi din partea judeţului domnii N. IoaD, C. Bantaş, Mateiu Gane, C. Naiman Parasohivoscu şi Ioan Verdeanu; :ar din partea ministerului sunt domnii G. Cozadiui, Principele Gr. M. Sturz», doctorul Conya, Lcon Negruţi, V. Adamaki şi N. Stelănescu, inginer-mecamc. Persoanele cari compun juriul concursurilor agricole şi industriale anul acesta in judeţul Ramnicul-Sârat, din partea judeţului, sunt domnii Constantin Paioşan, Mateiu Teodorescu, I. Tertescu, Al. I. Popes-cu şi I. Protopopescu; iar din partea ministerului sunt domnii doctor Dimitrie Christescu, Toina Chircu, Ion Fridinan, Constantin Lupescu, Alecu Orăşeanu şi M. Recbeşanu medic-veterinar al judeţului. STAREA SANITARA A TERII Din rapoartele d-Ior preşedinţi ai consi-lielor de higiena şi salubritate publici, se constata că in cursu espirntei luni August 1883. starea sânătâţei populaţiunei din ţar a fost satisfăcătoare, afară de următoarele maladii epidemice : Variolă in mai multe comune din judeţele Roman, Suceava şi Argeş, şi in 2 comune diu judeţu Bacău. Scarlatină in câte o singură comună din judeţele Buzău, Romanaţi şi Suceava, in 2 comune din judeţu Râmnicu-Sârat, precum şi 7 cazuri in oraşu Bucureşti. MorbiUi in 2 comune din judeţu Constanţa, intr’o singură comună din judeţu Suceava, precum şi 4 cazuri in oraşu Bucureşti şi un singur caz in oraşu Iaşi. Angină difterică intr’o singură comună din judeţu Rămnicu-Sărat, in 2 comune din judeţu Prohova, precum şi 24 cazuri in oraşul Bucureşti, 7 cazuri in oraşu Ploeşti şi un caz in oraşu Iaşi. Croup 3 cazuri in oraşul Bucureşti] şi un caz in oraşu Iaşi; Tuse convulsivă in 2 comune din judeţul Putna şi 2 cazuri in oraşul Bucureşti. Febra tifoidă 36 cazuri ia oraşul Bucureşti şi 3 cazuri in oraşu Iaşi. Dysenterie in câte o singură comună din judeţele Dorohoi şi Prahova. Maladiile epidemice sus arătate au incetat deja in unele comune chiar iu cursul iunei August. mitotul de redacţio al ziarului „Binele Pn-bli c.“ Ultime Ştiri Exposiţia cooperatorilor este in deajuns visitată. Alaltăeri 585 persoane au visitato şi ieri peste 700. Ministrul do resboiu a adresat comandanţilor de corpuri o circulară prin care le face cunoscut ci reserviştii din armată, in-trebuinţaţi la lucrările drumului de fier,a Ie canalizării şi alte diferite lucrări, nu trebue să fia concentraţi. Autorul furului do 50000 fr., a cărui victimă a fost d-na Vidraşcu, este un anume Oreste Fautaria, grec de origină. Se crede a fi fugit in patrie. D, căpitan Isvoranu, inginerul dirigent al arsenalului flotilei si singurul căpitan din flotilă care s-a aţinut la concursul pen tru maiori, a reuşit cu mare succes. Ase menea au reuşit şi ambii căpitani de geniu din Galaţi cari au concurat, dar a căror nume nu le dă Fosta. Din causâ că pesta bovină băntue cumplit in Basarabia, s’a dat ordin ca regimentul al 6-lea de infanterie cu garnisoa-na in Galaţi să facă cordon sanitar spre frontiera de sud a Prutului. Regimentul trebue să plece azi Ia Oancea. Frontiera nordică va fi păzită de reg. al 7-lea de infanterie din Iaşi. Administraţia comunală a oraşului Roman merge din rău mai in rău toate cestiunile mari sunt la adăpost, dorm somnul veciniciei, spu ne Armonia. Dar oare celelalte stau mai bine ? Se zice că nu d. Olunescu va fi numit in locul d-lui Gr. Ventura, ca membru in comitetul teatrelor, ci d. St. Velescu, actualul director de scenă a Teatrului naţional. Repetiţiile au începui. Teatrul cel mare |0 Renta Română Perpetuă , 6°jo Obligaţiuui de stat. . . [ 6o[0 Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o » Monicipale .... 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisori funciare rnrale. . . 7ojo ., Scrisuri Rurale.. . '. 5o|0 Scrisuri fonciare urbane ' ' <>o|0 , , , 7»|0 , , , Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionsle Române2501. > Soc. cred. mob. rom. 250 1. > > Rom. de construcţii 5001. , , de Asig. Dacia-Rom 300 1. » » » > Naţionale 200 1. Diverse Aur coutra argint. . . > > Bilete de Banqtie Fiorini valoare Anstriacâ. Mârci germane.............. Banonote francele. . . . Uump. Vduu 94--- 941/. 92- 92’ L 998/, ÎOO'I . 102', 2 103, t 833I, 84i„ 232- 236- 913/, 92'/, 1021/, 103'14 88--- 883', 98'/? 99--- 102'/, 103- 33--- 34 1370 1385 208- 210- 500- 504- 412--- 416- 242--- 246- 2 '/« 2 8/s 2 i|„ 2 210i/, 2.12 1 23 1.25- J99'|; 1001/, / TIMPUL / ,\W X*Jck*****MckJCKick ************^. A de închiriat ayin IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA M \l SOLIDĂ Şl MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposit la D-uii F. Uruzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 începere de la Sf. Dumitru viitor, ufl casă noua, I6rte comoda şi solida, pe strada Romană N. 71. Amatorii sp bine voiasca a se adresa la d-na Ecaterina Neguloscu, pe aceiaşi strada No. 61. APĂ TONICĂ I ii DICftUEMARE . CHIM IIT ROUBM (Francia) Grlbaata rreecerea pirului, laptdtol d«-eoloratluaM ii i redă vltlL. Pommada Epidermală ANTlPKLLICUUAnX Oprssoe cldara pirulnU — DU-truţ« mitret*. — AatAmpfrA mincă-rixn*U. • s* Sn titt Căţele cele bune ^ d* Parfumerie. * Persanele OARI 9 U NOIO PILULELE DOCTORULUI X x y*******jps JPSJPf jpp:****** ******* DEHAUT •sfi&rtrir-- . . „ DIN PARI8 , Inu esita a se purga, atunci cana ele simtacestăl I trebuinţă. Nu se tem neci de desgust neoi del „U CAVALERUL DE M C>S PRIMA CASA de COHFIENTA.inTERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Colfu Slradei Şelari şi Covaci N°- 2. Pentru sesonul de Vară am primit din^propria noastră fabrica-1 ţiune din Europa un imens asortiment de Costume de voiage e | Garn. Travers. etc. , , Costnme de Caşmir, Orleans şi Docs englesesc, Veste broşe de Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs. ^8" cu deoseb re recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-vert. Costum* cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro-vert. , PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate CAT AL EU L DE MODE ps wr w ■ wiirjiir • H I I—I—l—l~l-l-lry MASINELE DE CUSUT * WV * • BV A m «« ORIGINALE - ■ ' ■ . . • . :-k . . w v 1 A LUI Hr SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME pre^nial^ rţj 150 PP|aio !1 □ 150 PARIS 1818 Medailâ de aur rate lunare A se feri de Imitaţii Garan ţâ sigură dală inscris. B n «1 oh., SÎNGER C9 poarlă mlrcn Mapă de cusut new york. de sus a • Iul iabrioel. C cri a j - G. NEIDLINGIîR, A$ent general x C£ lobosdlă, pentru oi, contrariu celor alte p , Itive, acesta nu opar&că bine decât cuud este |sopt de ui bună mâncare şi de băuturi întări-1 purga-I Bstein-I pdie, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie carej . alege, pentru a se purga, cea sul şi mâncarea/ \cari ti convin mai bine, dupeoccupatiuniie/ \s«te. Obosâla purgatiunei fiind annulatăi-" . prin effectul bunei alimentatiuni, lea-i ne se hotiraşce cineva a repeta. * ^purgativul ori de câte oriea.j^ A trebuinţă. " *rşi2r&o INJECTIUNEA RAQUIN * din Copahlvate de Sonde vindecare sigură şi repede INJECJIDNE1 RAQUIN e absolut neofensivă, ct permite a se întrebuinţa atăt timp căt e necesar, fără frică de vreun rbi, ce’l produee alte produ,..e similc •«. Această injecţiuns e de' f i singură spre a obţine o vindecare con i Jă a IMal&dielor Secrete PARIS 78, Faua St-Denis, 78-PAR18 unde te află şi hârtie şi vizitatoare dt Al-bespeyres întrebuinţate in spitalele Franţei. Se mal găseşte şl Iu Bucureşti la d-ull F. Brus farmaolst ■( J. Ovessa dro-gulgt. I' * INSTITUTU MEDICAL , BUOURESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, Orthopedie, 4. Gimnastica Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. SECŢIA HIGIENICi 1 Bae abur..............• [S.— 1 bae de puuna cu şi tara duşi lei 2,50 1 „ * „ „ - n ciment pentru medicamente . . . . „ 2. — 1 duşa rece sistematica . . „ 1,5( IBAI DE ABUR SI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise Jin toate zilele de ia 7 ore dimineaţa ?pana la 7 seara. 3j 2. Pentru Dame, iusa băile de abur o Fdata pe săptămâna Vinerea, la 6 oro di-Pmineaţa pana la 1 post-meridiane, g Preţurile la secţia medicala eonfornij rprospectului. Direcţia. I.HERTER ATELTFR DE PHOTOGRAPHIE Str Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta air. onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după sysf mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’aavut inc.a ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea nare de cât a ne onora cu presonţa d-lor şi speram ca se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingătoare de aceasta artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturala etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atât in timp frumos cat şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pîina la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictura originale de vănzare. A N U !f C I U După o lungă practică in justiţie, ca grefier al Trib. Comercial, jude de ocol şi membru de Tribunal, am îmbrăţişa) cariera de advocat. MB însărcinez prin urmare cu ori ce afacere civilă, comercială si penală la toate instanţele judecătoreşti din ţară. Domiciliul meu este in strada Călăraşi (Vergu) No. 40. George Gr. Dancovid. Licenţiat in drept. înştiinţare i Pentru a se evita ori-ce confus ii de nume ce adesea mi se tuce; numele altor persoane,—subset tul, Dimitrie N. Bădescu. adţ din Alexandria, declar că pe n voi adăoga pe lăngă numele d rnilie Băflescu şi pe acela de şiorii, locul maşterei melc : pr? marc semnătura mea va fi : D. N BădesfU-Rosioi 1883 Sept. 10. ✓ ROB BOYVEAU LAFFECTEUK Acest Sirop Depuratif şi Reconatituanl de un gust plăcut, de uă compoiitiun» ca totul vegetala, a fost approbatîn 1778 de vechia Societate regali de medicină şi pria ua decret din annul XIII. Vindece t6te bulele pricinuite de viciurile sângelui Scrofule Pecingine, Eczema, Psoriasis Herpiis, Lithen, Impatigo, Podagră, Rhumatisa! Pria proprietăţile sele aperitive, digeetive, di'uretice şi sudoriflee, favorisă^ă deavelia* re* funcţiunilor de nutriliuno, întăresc* «conomia şi provocă espuliiunea «lemenUlor morbid*, flă *1* virulente seu parasitare. ROB BOYVEAU IAFFECTEUR CU IODUR DE POTA88IUM At«sl» sat* medicamentul cal mai bun pentru a vindaca accidentala syphilitiea vechi ■eu rebele : Dleera, Tumori, Gemme, Exostose, precum ji Limphatismil, Serofu-Iom ji Tuberculon. La Paris, li J. FERRF plirmatm, 101 rut Riebeliea,ii Saututr iluiBOYVEAD T.ATFEGTEOR A. s* feri de imitaţluni, ori ce produsă similară este uS imitaţiune a for rai exteriore fără calitatea ad&v&ratului TAMAR INDIEN GRILLON FRUClti LAXATIVU SI RĂCR1T0RU Contra CONSTIPATIUNEl, HEMORROIDELURÎ, CONGESTIUNEÎ, VENrNULUl, LIPSI DE APETIT, INDEGESTIUNEÎ, INDISPOSIŢIUNEI GASTRICE Fdrte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiuni.— Indespensabilu pentr copil, dame insarcinate, bătrânii şi persdnele şeijănde. A CEFE SEMNĂTURA PE FIE-GARE CUTIE 1 E. GRILLON. E. GRILLON, farmacistă, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in tdte farmaciele. -o ’xt ,1 t4. EAU ET POUVRES DENTIFRICES de Dr. P I E R R E \ de la facaltatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLACE L OPERA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi coaferl Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERRE şi recompensa cea mare obţinută de dentifrices. higienică, infailibila servativa. Singura fit c&toare fara ai ada nimic. Sc gasesce in farmaciile din l nîvefs şi la Paris la JULE FERRE farmacist, No. : str. Richelicu. succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farn a( JOSEPH SANDROVITZ BUCCH EST 16. — CALEA VICTORIEI — 16 IN RATE LUNARE IN RATE LUNARE Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici sistem american ou întreaga piară de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-1 vinetele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie dt note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur .şi tacteur de piano. ’.fd A, V nlrt Duoiii, Ursei,