MIERCURI 21 SEPTEMBRE 1883 Oalea Victoriei 33. ANUL AL VTIT —No. 207 ABONAMENTELE ţar», pe an • . . , pe 6 luni. . . , pe S Inul. , . I streiuitaU pe an . . . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei l-entele te priimesc la Adminiitraţle. Capitală 10 bani număra j'jlistricte 15 bani număra fucuresti, 20 Septembre 1883 ^ —arta ţăranului n a preocupat pe o altă clasă atăt de serios, ca aceea a proprietarilor mari, cari \ şi privilegiaţii dupe timp. .aţi in relaţiuni de muncă pro-Iarii cu cultivatorii de pământ, |;it era in măna lor de a asi-celor din urmă bunul traiu, au t’o, plecănd de la convicţiunea u cât mai îndestulat ar li nmn-u ul de pământ, cu atăt mai mari toace de a produce ar avea, şi atăt mai mult ar folosi impre-proprietar şi cultivator, intr'o preocupare de asemenea na-a eşit acea disposiţiune regu-ftară, care prescria formarea mgasii de reservă de către ob-locuitoriior, din recolta anilor tori, spre a putea găsi fle-care entul trebuincios in anul de se-’-l -Magasiile de reservă instituiau la ţa-,1*1 fel de regim de economie casnică, e deprindea pe ţeran a cugeta la ziua de mâine, şi din care nu iuda numai scăparea lui din ne-i>iâ, dar asigura mai cu seamă li-Ttatea ţeranului, ferindu-1 de a se oda in datorii, pe cari alt-fel le fe el cu drept cuvent, cănd lip— |îl sileşte să se adreseze la ma-exploatator sau la guvern. ^Demagogii declamatori, prin gura ►rora se strecoară toate fericirile, ye a-şi lua insă sbor in sferele | unde vaguează rătăcitul lor spi-| şi a nu remăne nimic din ele t pământ; aceştiaşi oameni ai gu-ţiiului actual, d-nii Rosetti şi Bră-nu, cănd au putut, au stricat ai? mântui Conservatorilor intr’a-»sta« din setea de a nu cruţa nici timpul REDACŢIA, STRADA STIRBEI-V0DA Nr. 2. E>ivector-i*espuud necredincioşi, cum ar fi un Schitul de la Gorj, cumpără cu pre-4Jri mari ca să vănză tot ast-fel, şi tLnd tot-d’a-um cantităţi insuficiente. Ţăranul dar uşurat nn e de căt in-P o prea slabă proporţie ; insă, in t pentru plată, aceasta o plăteşte sărmanul in rate sforţate cari ii sporeşte suma impositelor ce are a plăti. Cănd auzim că se ia măsuri, de către guvern, de a veni in ajutorul ţăranilor aflaţi in lipsă, noi nu-i fericim câtuşi de puţin, ci mai vârtos ii plângem pe aceşti bieţi datornici, căci- ştim in adevăr ce-i aşteaptă la ziua scadenţei : executarea se face in mod implacabil. Regimul care puse astă primăvară in vănzarc cu toba braţele ţăranilor la Odobeasca şi aiurea, nu poate afla in inima sa nici-un grăunte de compătimire pentru nevoiaş. Deosebirea intre sistemul Conservator şi sistemul hibei al, in Gestiunea ajutorării satelor in caşuri de lipsă, este aceasta, că, pe cănd primul realisează economia, cel d’al doilea incuragează risipa. Ţăranul se in-carcă şi se impovoară de datorii. Nu este greu de pătruns scopul cu care guvernul roşu aplică sistemul seu nenorocit: la ţară, ca şi la oraş, lui îi trebuesc unelte de întrebuinţat in exploatarea acestei naţiuni, pe care nu le poate găsi in oameni cumpătaţi şi liberi. El cliiamă in ajutor nechibzuinta omului şi cu aceasta operează subjugarea lui. Atunci, stăpân Regimul pe densul, il impinge in ori ce sens ii convine. Ast-fel nu ar fi de mirare, ca acest Regim, care trăeşte numai din agitaţiune, să aibe şi el vre-o parte la diferite acte de selbăticiă din partea ţăranilor, cari au băgat teroarea in lumea cultă din linele părţi ale ţărei. Sistemul său ii permite de a acapara spiritul public şi lipsa lui de scrupul il inspiră na-turalmente să impingă la rău. Starea incultă este un vast cămp de asemenea exploataţiuni. Pentru anul curent ţăranii incură nuoa şi adănca nenorocire a calamităţii care a isbit crâncen munca. Se cere adjutor celor in lipsă; iar Provedinţa pământească, guvernul pretins liberal, este aci, gata să im-plinească cererea in modul cum ii dictează moralitatea lui; peste costul real al porumbului a să se mai adauge şi taxa pentru osteneala patriotică, depusă la cumpărarea productelor, şi aceasta va constitui un spor in datoria ţăranului. Tată soarta care este făcută ţăranului de guvernul Roşiilor. Nu ne rămâne de căt de a feliei-licita pe d-nii .,arendatori ai Statului'1, recomandaţi de către Romă-nul a furnisa productele destinate celor in lipsă. Petersbnrg, 30 Septemvrte. — Rusia a făcut Puterilor o comunicaţie privitoare la afacerile din Bulgaria, oare se rezumi in asigurarea daţi puterilor ei d. Jonin, reprezentantul Rusiei la Sofia, va urma d’a îndeplini misiunea sa intr’un mod foarte împăciuitor. Pesta. 30 Septemvrie.— Oficialul publica o scrisoare autografă a Imperatului către ministrul croat Bodelroviei de Kotnor, in-formindu l eă'i primeşte demisia şi ’i exprimă recunoştinţa sa pentru serviciole ce a adus ţării. Agrani, 30 Septemvrie.—Procesul persoanelor comj romi.se in demonstraţiunile cărora le-au dat loc mărcile scrise in limba ungară, s’a sfârşit prin condamnarea a 29 acuzaţi ; nouă au fost achitaţi. Apărătorii celor 29 condamnaţi au făcut apel. Paris. 1 Oetomvrie.—D. Jules Grevy. preşedintele Republice! franceze, a făcut o vizită regelui Spaniei spre a’i esprima sim-patiele Franciei şi in acelaşi timp regretele sale pentru incidentul de Sămbitâ, care a fost, a zis d. preşedinte, opera unei iniei minorităţi a locuitorilor capitalei. Alphons XII a asistat ieri Ia prânzul de gala dat la Elysee. Paris, 1 Oetomvrie.— Regele Spaniei a plecat azi dimineaţa la 8 ore 45 m. N’a fost nici un incident. INF0RMATIUNI ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 30 Septemvrie.—Regele Alphons XII a respins consiliul persoanelor caro voiau a’l face să grăbească plecarea sa din Paris. Majestatea sa va prânzi astâsearâ la Elysee. Ziarul Le Tcmps anunţă că noi turburâri au isbucnit la Canton. Paris, 30 Septemvrie.—Toate principalele ziare blamează cu energie manifestările vrăjmaşe ce s au produs ieri la sosirea regelui Spaniei. Din Bruxelles se scrie Rom. Libere, că riguroasa măsură de punere in disponibilitate, luată acum două luni de guvernu belgian contra d-lui general Brialmont, va inceta şi in curănd talentatu general va fi reehiemat la postii său de inspector general al geniului belgian. Ţăranii au inceput să devie cam indrăsneţi. V. Prahovei află că d. Vasile Neicu şi un alt proprietar din Prahova au fost luaţi la goană şi insultaţi de către ţărani, strigăndu-le că, dacă nu se va face pe voia sătenilor, se va repeta faptele regretabile de la Bordeni. Luaţi seama, voi, cari împingeţi cu nesocotinţă pe ţărani la anarhie ! Se scrie-din viena ziarului Standard: Presa ofiicioasă diu Vieua zice că ‘toate negocierile ce privesc relaţiuuile RoLăuiei cu aliauţa austru germană vor fi terminate. Greutatea de căpeteuie constă in a Igăsi o formă care. să nu facă noua politică prea neplăcută poporului roman. Sferele guvernamentale din Roinăuia sunt tot reservate. Conservatorii se indoesc de sinceritatea dlui Biătianu, deşi ei nn an vezut cu ochi răi o inţeleg-re cu puterile centrale ale Europei. Se caută dar o formă care să placă Românilor. Cum remăne ănsă cu fondul ? Cred oare ziarele oficioase vieneze că Românii nu protestează si contra fondului ? CRONICA Ni se comunica din partea d-lor Dumitru N. Popescu, Hristu Abram, Niţa Ste-fânescu, Ioan Stamatescu şi Alecu Dumi trescu, lumânârari, ca d. Nae Dumitrescu, zis fabricant de lumânări de ceaiâ, a depus la exposiţia cooperatorilor mai multe ornamente de ceară cari nu sunt făcute de acel domn, ei sunt aduse diu“strainâlate. Numiţii industriaşi protesta deci câ s’a a-cordaf. d-lui N. Dumitrescu medalia de onoa- re clasa I şi pretind a fi supus la concurs. Credem ea juriu Exposiţiunei va ţine seama de acest protest. * D. Anton loanide, comisar poliţienesc, s a infatişat la redacţia noastră1 rugandn-ne sa desminţim ceea ee am zis despre d-9a. eum că ar fi jucând earţi pe bani in cafeneaua din strada Gabroveni. — Luăm act. * Alaltăeri s'a făcut perebisiţie la un d. Constantinescu din strada Romană No. 141, unde s a găsit 5 saci cu cartuşe, cari au fost sustrase din arsenalul armatei. * D. I. Popescu din Craiov.i a fost victima unui furt însemnat. Se crede ca hoţul este in Bucureşti. * Monitorul de azi publica expunerea bi-tuaţiunii judeţului Buzeu, făcută de către comitetul permanent cu prilejul deschiderii sesiunii ordinare a consiliului general la 15 Octombra 1882. * Din pricina pestei bovine co bântue vecinătăţile României, se va infiinţa, se zice, un cordon militar la punctul Mamorniţa. * Se vorbeşte că parchetul tribunalului Ilfov ar fi voind sâ intenteze proces de presa ziarului Ciulinul pentru gravura cu prea sântul Mitropolit. * In locul d-lui Gr. Ventnra se va numi d. Olaueseu ca membru in comitetul teatrelor. * Domnii Gliiţfi Ciueu s’a confirmat ajutor primarului comunei urbane Sinaia, judeţul Prahova, in locul domnului Gheorghe Maxim, demisionat. * S a disolvat consiliul comunei urbane Roşiorii-de-Vede din judeţul Teleorman. * Domnii Ioan Prejbeanu sa numit in postul de grelier-eomptabil Ia penitenciarul Bisericani, in locul domnului Ştefan Ale-xandreseu. revocat. * Domnişoara Maria Miloş este recunoscută ca institutoare provisorie pentru clasa I de la şcoala No. 3 primară comunale de fete din urbea Bârlad, pe baza concursului ce a depus la liceul din Bârlad in Iunie anul curent, la care a obţinut nota medie generale 7 6/ls. * Dornnu N Protopopescu; proprietarul moşiei Filiu din judeţul Brăila, a oferit gratis un loe de pe zisa moşie pentru construcţia casarmri companiei de dorobanţi din comuna Filiu. acel judeţ, preeum si 400 lei iu ajutorul construcţiei cusarmei zisei companii. * In comuna Beehetu se constr.neşte un local de farmacie care esie aproape terminat, numai cu spesele domnului Nicola Sterie, arendaşul moşiei. * La 15 Ianuarie 1884 se va ţine concurs pentru ocuparea pe un stagiu de 3 ani a trei posturi de farmacişti clasa II din serviciu farmaciilor Floriei spitalelor civile. La acest concurs se admit candidaţi care au dobândit diploma de licenţiat (magistru) in farmacie, iar in eaz de lipsa de licenţiat se vor primi şi asistenţi care au un stagiu de doi ani şi au depus cu succes examenul de asistent. * Fiind că la concurenta ţinută la I Septemvrie curent, pentru furnitura cărămizilor necesare lucrărilor de fortificare proiectata in juru Capitalii, preţul rezultat n’a fost satisfăcător pentru stat, ministeru de resboiu publica o noua licitaţie care va avea loc iu zioa de 15 Noemvrie viitor, orele 3 după araiazi, in localu ministerului de resboiu. direcţiunea armelor speciale. * Aflam, că ieii s’a terminat concursul pentru catedra de Istorie Ia giniiiasiul real din Brăila. In arma eseelentului său examen oral, d. I. C. Tacid este recomandat de eatre eomisiunea examinatoare, care speram că va da fiecăruia ce i se cuvine. * In urma concursului ce s’a ţinut la Universitatea din Bucureşti pentru catedrele vacante la şcoala Fiilor de militari din Gra-iova, juriul examinator a recomandat pe următoarele persoane : D. Brezoianu pentru catedra de geografie; d. Rădnleseu pentru catedra de desen, şi caligrafie, şi d. Bomba - cilâ pentru caledra de istorie. * Noul regulament pentru reorganisarea facultăţii de medicina şi scoalei de farmacie se va discuta m cuvend de consiliul miniştrilor. * Mai multe ziare din Capitală au publicat dupi „Renaşterea* o epistolă sub-scrisă de Ştefan Petrescu, sub-comisar poliţienesc clasa II la secţia 47, adresata unei domnişoare Olga. Domnu prefect al poliţiei Capitalei a invitat pe comandantul garnisoanei ca sa supună cereetârei ps acel Siefan Petrescu. aflat acum in concentrare ea soldat dorobanţ in reuimentul 6, asupra faptului despre care mai sus se face menţiune, dupâ care a primit procesul-verbal incheiat de adjutantul pieţei, domnu căpitan Staicovici Mihail, prin care se constata câ faptul este adev&rat. Acel agent poliţienesc a fost depărtat indatâ din funcţiunea ce ocupa. Robia Săten lor de la Ungureni Citim in Gazeta de Bacău : Cu recipisa No. 325 s’a trimis dlui ministru de interne, următoarea plângere din partea unor locuitori asupriţi de pe moşia dlui ministru de finance : Domnule Ministru ! „Sdrobiţi de chinurile ce ni se dau, cu lacrămile in ochi ve jintrebăm : Mai est* dreptate in judeţul Bacău ? „Am jăluit in toate părţile, pănă şi al Prea înălţatul Domn şi Rege, asupra obij-duirilor şi strămbătăţilor ce suferim de la boeri de pe moşia Ungurenii. Am arătat că muncim de ani, de zeci ani, fără să ne cunoaştem datori. Am spus că, sub harapnice şi sub ciomege, ne duc a munci, fără a avea zapise, fără a datori c’un ban. „Jăluind celor mari, am jeluit şi celor mici; am spus prin hărtie şi primarului eă : nu mai mergem la muncă, find că nu avem zapise, nu ne cunoaştem dntori cu muncă. Dar primarul nu este al nostru, nici al legei, ci al boeriior ; n a voit să facă cercetare, n’a voit sâ se uite nici in condicile din primărie, că noi nici am iscălit, nici am pus degetul pe zapise, n’a voit să deschidă legea de tocmeli, ci a venit şi ne-a pas seefestru pe hrana din ogoarele noastre, pe pă Dăutnrile noastre chiar, spuindu-ne că are să le dea cu chirie la alţi pentru plata datoriilor către proprietar. „Oare aşa scrie legea ? Să ne ea hrana şi pământurile pentru datorii iuchipuite şi nedrepte ? Oare pentru nenorocita noastră comună să fie o altă lege ? Dacă este aşa sa ştim că : .Cănd proprietarul este mare şt puternic, ţăranii de pe moşia lui nu mai cu dreptate : dreptatea lor t ascultarea şi robia. Ne vom lua dar şi noi lumea in cap, eum a făcut şi alţi săteni, ne vom lăsa casele şT pământurile, ca in ele să şeadă vechilii şi feciori boereşti, iar din pământurile noastre sa se hrăuească curtea şi orăndarii, „Ear dacă este lege şi la satul nostru vă rugăm cu genunchele plecate, faceţi să nu ni se ia hrana din gura copiilor ; faceţi sa nu ni se ia pământul pe care l am plătit şi răsplătit cu sudoarea noastră. 18S3. Septembrie 0. Eu C, Nictt, Gavril Năsturaş, Ioan Sa va Costache Cor han. Săteni diu Ungureni, judeţ. Bacău. * * TIMPUL Cu adeverinţa No.740 s’a eapediat dlui ministru de interne, următoarea telegramă: Domnului ministru de Interne. „Primarul de Bibireşti, nu mă lasă să iau popuşoiu din ogorul meu, măcar pentru mămăligă, sub curent că sunt datoare stăpănulni de la Ungureni. Nu suntjdatoare, muncesc de 9 ani pentru o chilă de popuşoiu luat. Sunt văduvă, bolnavă, am două fete şi n’am cu ce le hrăni. Rog, faceţi mi dreptate. Mar ia Bogachdui. î»; •+ t't; Pe lăngă multele familii de săteni, ca>e a fugit din Ungureni, ne mai putănd şuieri nelegiuirele, lăsăndu’şi casele Si pământurile in măna proprietarului ; a mai dispărut acum şi Cosma Rojniţa, după cum insuşi primarele afirmă pe citaţia No. 5716, unul din sătenii cari 's’a plăns Regelui asupra boerului de la Ungureni. * * * Săteni cari s’a plăns dlui ministru de interne sunt din acei ce n’au zapise, dar care de mulţi ani muncesc peuttu datorii de a părinţilor, de-a soţilor, şi carii după socotelile curţei, publicate de noi, munca li e dată pe vieaţa, din tată iu fiu. Aşa dar, pentru care datorie le-a sechestrat hrana şi le arendează ‘pământurile, şi după care lege face această urmărire ? Art. 24 din actuala lege, nu permite o urmărire, decăt pentru tocmelile făcute In regulă, şi atunci să arată anume averea muncitorului care poate fi urmărită. Cănd nu ecsistă tocmeli, cănd datoria e pretinsă din vechiu şi ne licuidatâ_ lega-lmente, in puterea cărei hotărâri judecătoreşti sunt urmăriţi aceşti săteni? Ş’apoi, după care lege li se i-a din stăpânire pămăuturile, sub formă de arendare ? _ Eată cu ce mijloace se servesc boeri de la Ungureni. Ei s’a indulcit cu aceste mijloace, căci tot pământul celor fugiţi de bine din Ungureni, şi a celor ce nu ş-a mai căutat dreptul, se stăpâneşte de proprietate. ŞTIRI OFICIALE Consi iul general al judeţului Vaslui este autorisat, conform votului seu din sesiunea extraordinară de la 10 Iunie 188B, să cedeze primăriei oraşului Vaslui, locul viran de la spatele localului tribunalului, care este proprietatea judeţului, pentru a construi pe densul easarma pompierilor, împreună cu observatorul de foc ; iar iu schimb primăria să cedeze asemenea din proprietatea sa judeţului un loc in întindere de 4 fălci, pe care să clădească casarmele regimentului 25 dorobanţi. D. D. Dianu, iost sub-prbidct, numit in postul de sub-prefect la plasa Balta din judeţul Dolj, in locul domnului Dimitrie Iones-cu, pus in disponibilitate. Dornnu doctor in medicină Teodor Suşu actual medic la plasa Medgidie din judeţul Constanţa, se permută in asemenea post la plasa Constanţa, din acel judeţ, ce se află vacant. Domnu G. Ciugulea Dimitriu, actual ajutor la serviciul veterinar din cancelaria di-recţiunei sanitare, se permută in asemenea post de ajutor la serviciul medical tot din acea cancelarie, in locul domnului Vasile Asador, trecut in alt post. tul acelei constatări ş’a lua mesuri in contra celor dovediţi culpabili. O întrebare d-lui Ministru de resboiu Toată armata se intreabă, ee va face d-nu I. Brătianu cu elevii de administraţie şi sergenţii de corpuri, cari au reuşit la esa-menul de avansare la gradul de administrator CI. III. ? __ De ce a avansat numai 32 din 50, admişi de juriul esaminator ? Ce măsuri aţi luat D-le Brăţiene ? Resu-flaţi odată, nu ţiueţi pe bieţii tineri in fierbere, căci mulţi din ei au mirosit praful de puşcă pe la Plevna şi Griviţa. A menaja şi in armată nepotismul şi favoarea este crima cea mai mare. Aţi descurajat cu totul atât pe cei ce au reuşit la examenut trecut, căt şi pe cei ce voesc a se presenta la cele viitoare,, mai cu seamă cănd se mai zice că veţi publica un alt examen, la care veţi chema ;şi pe cei ce au reuşit deja. Ce însemnează repetirea unui acelaş e-samen de două-ori ? ABUSUJRI Pomămd'ii s’anunţă din Vaslui următoarele : 1) Registrele casei de credit agricol ar ti in cea mai mare neregulă : de la Aprilie in coace nu s’a inscris in registre nici una singuiă din operaţiunile tăcute d’acea casă. 2) . Administratorele numitei case n’ar fi depus nici pene acum garanţia cerută de art. 12 din legea creditului agricol. 3) Casierul general al judeţului Vaslui primit bani, liberând chitanţe manuscrise fapt prevezut şi oprit de lege. 4) Acel casier ţine in funcţiune percep tori cari s’au constatat a fi in deficit, fără a-i da in judecată. Se mai face cunoscut că ministerul de fi nanţe a şi trărnis un inspector, spre atace cercetări la faţa locului. Cercetările s’au făcut, şi fiind că d’atunci a trecut mult timp, inspectorul trebue să fi şi depue raportul. Bugâm pe d, ministru a publica resulta- Se fim insă drepţi; şi oamenii trecutului, aceşti conservatori pe care i trataţi cu atâta dispreţ, n’au fost infailibili, au avut păcatele lor pe care astăzi amar le rfesplâ-tesc. Ei au rădicat pe oamenii din present acolo unde se găsesc, ei cei intăi au fost trădaţi şi insultaţi de oamenii zilei: proba promisiunele sub-scrise de D. I. Brătianu şi C. A. Rosetti la 1876 la Masar-paşa, şi pe care ei cei antei le-au trădat. Ziceţi că sunteţi astăzi tari şi mar i, ş că poporul este cu voi. Aţi uitat se vede eâ la anul 1876 D. I. Brătianu şi C. A. Rosetti uuinai cu concursul conservatorului Epureanu şi liberalului Vernescu, s au putut urca acoio undo se află astăzi, iar „pyg-meii“ de la „Progresul'1 au profitat de buna credinţă a unui om onest, uu membru a unei familii conservatoare pentru ca subt firma sa să poată fi aleşi deputaţi. Nu este oare aceasta o probă evidentă, deneinsemnâtateapolitică acelor de la „Progresul", şi toate familiele conservatorilor din trecut, acelor care an luptat pentru fericirea ţerii, mai inspiră oare şi care incre-?• iar nu oamenii invechiţi Răspuns Domnilor traficanţi politici de la „Progresul^ (l) Hidra'guvernamentală de la Progresid iar a ridicat glasul in numărul din 11 Septembrie anul curent, spre a vocifera intr’un mod foarte necuviincios in contra conservatorilor, in contra „Legali-tăţei“. Doriţi se amăgiţi lumea, credeţi că injuriile aruncate asupra altora, vâ vor face basma curată, va servi de tărnâe, spre a inâduşi miazmele ce le respândiţi asupra bietei ţâri ? Doriţi se adormiţi conştiinţa publică pentru vecinicie ? Vâ credeţi deja exploatatorii privilegiaţi unui sat fără de căni? îmbătaţi de isbănzi mişeleşti, nu vedeţi noroiul in in care v’aţi imbuibat, uitaţi trecutul şi presentul, credeţi că istoria nu va transmite generaţiilor viitoare, infamiile cu care r’aţi distins ? Număraţi rândurile conservatorilor şi le căutaţi vecinica pomenire ? Dar, aţi corupt şi aţi demoralisat ţara pănâ intr’atăta, că astăzi abnegaţiunea, patriotismul, onorabilitatea, virtutea, nu se mai găsesc decât rătăcite, printre nămolul de gheşeftari şi trădători. Astăzi vâ bateţi joc de ţară şi de oameni, râsbunarea publică insă vâ aşteaptă, şi duşmanii ţârii vor dispărea in întuneric, de şi poate prea târziu pentru fericirea firii. Doriţi se înmormântaţi memoria oamenilor, care s’au luptat aproape jumătate secol pentru libertăţile ţârii, care ca martiri şi apostoli astăzi zac morţi şi sdrobiţi ; dar ori ce’ţi face, ţara nu va uita nici o dată, ceea ce datoreşte unor oameni, ca Mitropolitul Veniamin, Kostaki C. Negri, Epureanu, Gr. Ghica, Vasile Sturza, Hurmuzachi, Iorgu Radu ; iar in Valahia Brâncovineşti, Bâlceşti, Bălăceni, Filipeşti, Teii şi mulţi alţii, cari neobosiţi din cruda lor tinereţe au ridicat stindardul şi au luptat pentru libertăţile, pe care voi astăzi le ucideţi. Cine oare la 1848 rătăciau prin exil, bătând la uşile simpaticei Franciei, sacrificând şi averile lor, ca să scape ţara din ghearele dospotismului şi a impilării străinilor ? Cine au emancipat pe robii ? Cine la Divanul adhoc au ridicat nntfii glasul pentru emanciparea locuitorilor, unirea ţarilor, şi intscrie-rea principiilor liberale in instituţiile noastre? Cine au proclamat pe Cuza Domn, ş’au unit amândouă ţările? Cine au lucrat la secu-cularisarea monastirilor închinate ? Cine au fost preşedintele constituantei, adică expre-siunea majorităţii camerilor ? Cine au or-ganisat armata? Cine au instituit scoli? Credeţi că lumea, patria noastră, dacă se mai resimte de binefacerile respăndite prin oamenii mai sus citaţi, vor uita vre o dineoară pe bine făcătorii lor ? Amar vâ înşelaţi. Va veni tirapnl când Românii vor blestema pe şarlatanii politici, vor urgisi pe acei care le au ruinat credinţa, averea, frăţia, iubirea de patrie şi a instituţiilor sale; dându-le in schimb, sărăcia, ura, zavistia, făţărnicie şi discordie, considerând ţara şi oamenii ca uu paşalâc de exploatat. dere in popor 7; iar in rele, şi care odată ajunşi la putere, ştiu se esploateze funcţiunile şi totul in profitul lor propriu, trădând chiar pe acei care le au dat mână de ajutor. Puteţi sg vă pronumiţi cum vă place, şi liberali-naţio-nali şi progresişti, şi roşi, şi galbeni şi albaştri, insă distincţiunea intre oameni o-noşti şi neoneşti nu veţi putea-o şterge nici odinioară; iar ingratitudinea şi trădarea vâ va caracterisa totdeauna. Voi aveţi nevoe de „firmă," ca doar să puteţi inspira oareşcare crezământ. Numele insă de conservutori pentru noi va fi totdeauna o tradiţune sacră, un cult, care 1 vom păstra cu respect şi veneraţiune, ori căt de înaintate vor fi ideile noastre pe ca-calea progresului. Condemnaţi pe conservatori crezând că aceasta vâ va putea ajuta. Dar oare nu înţelegeţi, că păcatele ce imutaţi acestora nu poate intru nimic să vâ scuze pe voi ? V’am probat ce au făcut conservatorii in trecut, vă mai spunem că dacă D. L. Ca-targiu la 1875 ar ti vroit să devie creatu ra Domnului Bismarck, şi sâ facă alianţă cu Rusia in detrimentul ţârii, şi astăzi ar fi putut să se perpetue la guvern; iar oa menii de la „Progresul" ’i-ar cânta osana şi s’ar incliina lui, precum o fac astăzi cu D. I. Brătianu Toţi vă cunosc,, ştiu de câte ori aţi schimbat pelea şi coloarea. Administraţia ţârei in present precum şi subt guvernul trecut, dacă au fost şi este rea tot graţie vouă, care sub toate guvernele aţi surprins buna credinţă şi v’aţi insinuat intr’un mod târâtor in afacerile ţârei; astăzi aţi devenit atât de mlădiosi, incăt şi guvernanţii de astăzi sunt desgustaţi de servilismul vostru Ne-aţi provocat, suntem siliţi să mai re capitulăm aici, cu imparţialitate, faptele şe filor voştri, spre a stabili paralela cu con servatorii cari ’i-aţi condemnat. Domniile lor au ştiut totdeauna sâ trafl Iată pentru trecut. In present urmărind Domnia D-lui Ioan Brătianu dela 1876 ineoace. ne inspaimăn-tam de cele ce vedem. Oameni parveniţi la guvern graţie intervenirei Domnilor Epu-reanu-Vernescu, mai intui trădau eoudiţiu-nile convenţiunei avută cu ei ; graţie acţiu nei lor aduc in camere gloata cea mai flamandă şi care n’avea nimic de perdut. Cu ajutorul camerilor desfac alianţa cu acei cari ’i au ridicat, devin stăpâni pe situaţie. De atunci ineoace cunoaştem cu toţii câte s’au petrecut, dar spre complectarea tabloului vom arunca o repede ochire retrospectivă. Sâ încheie alianţa cu Rusia, luăm parte la resbel, graţie armatei orgauisate de conservatorul General Florescu; sâ salvează onoarea ţârei, dar cu ce sacrificii ? Dece mii de eroi sâ ingroapă pe câmpurile Plev-nei, puterile nu pot sâ ne ierte că n am nut in seamă tractatul de Paris, condiţie cu care ni se cedase Basarabia; decid la Congresul de Berlin, despre noi fără de noi; ne despoaie de o parte din teritorul nostru; decid a se împământeni ovreii, poate spre a inmulţi numerul Românilor. Miniştrii noştri la Berlin nu sunt băgaţi in samă şi drept măngăere preschimba ideile lor cu reporterii ziarelor străine; sâ încearcă a discuta o alianţă cu Austria, de şi chestiunea Dunărei era pusa pe tapet. Revenind in ţară umilili, spre a face faţă la justele recriminări a ţerei intregi, irnpro-visează in cameră un protest platonic contra luărei Basarabiei, spre a’şi afirma po-siţia lor sdruncinată, să aliază cu câţi-va conservatori renegaţi, cărora le pune la dis-posiţie, un cumul de posturi câte cu şeap-te-zeci, opt zeci până la una sută mii franci venituri anuale; împământenesc ovreii pe categorii; lasă armata desorganisatâ cum ajunsese după resbel, până in present cu cadre insuficiente, fără tren, şi o ficţiune de Stat major. încasează despăgubirile de resboi şi milioane de ruble de la Ruşi tară să dea nici o socoteală. Compromit ches tiunea Dunării, admiţând in princip discutarea comisiunei mixte neprevâzută de tractatul de Berlin. Finanţele ţârei sau mai bine zis secretul financiar, il reduc la fabricare de bancnote creare in infinit a titlurilor de rentă ceea ce o numesc politică reformatrice. instituţiunile de credit, banca de scont şi circulaţie sunt reduse la inacţiune, să mărginesc la expoduirea afacerilor curente, veniturile lor seacă diu zi iu zi, dividendele fiind cu mult mai inferioare decât repartiţia. Iar efectele se cotează numai nomi- situaţie, astă victoria o considerăm ca . , sa in care au căzut oamenii zilei. Vroiţi majorităţi obţinute cu ori ee ol' vâ veţi convinge insă cu ce preţ se ret . ve acest problem. Căutând sprijinul in n .' bilitatea pasiunelor, nu parveniţi de eâ ve atrage dispreţul tuturor, ve creaţi o tuaţie dubioasa, cu care aţi produs peiî ţară atâtea momente precare şi fatale. . Procedând in politică cu spiritul de ' I clusiune şi emtasă, satisfăcând poftele jl (1) Progresul este foaia gascei liberale din Bârlad. cheze cu credinţele lor politice. Aşa D. O A. Rosetti la 1848 au fost in Bucureşti capul mişcării revoluţionare inspirata de Ruşi. Domnul Ioan Brătianu lua parte la complotul Orsini la Paris contra vieţii in pârâtului Napoleon, căruia ii datorim in parte existenţa noastră ca naţiune, graţie căruia ni se cedase parte din Basa rabia. Domnilor Rosetti-Brătianu li se atribue acţiunea principală la detronarea lui Vodă Cuza, demoralisănd şi introducând in ar mată principiile cele mai tuneste. In urmă la instalarea Prinţului străin pe tronul Ro mâniei, Domnii Rosetti-Brâtiano şi consorţi n’au cruţat nici tron nici ţară, aruncând prin publicitate cele mai grave invective contra capului Statului şi familiei sale, au mai proclamat republica la Ploeşti. Ast-fel conspiratori in contra ţerei, contra tronului, agenţi povocatori a străini lor la 1867 parvin la guvern, devin cele bri prin faimoasa concesiune Strussburg, in care implica şi familii auguste, şi la car concesiune conservatorii se opuseseră din toate puterile, dispun de banii depuşi drept despăgubire pentru monastirile secularisate, introduc cei autăi faimoasele bate şi terorismul in alegeri, lasâ un deficit de câte-va milioane in casele statului, înscenează cei dăntâi persecutările in contra ovreilor, cu scop ca străinii sâ intervie in favoarea lor: ;n fine devin un flagel teribil, incat chiar Capul Statului desgustat in urmă voia sâ abdice, şi D. Câmpineanu de pe tribuna Camerei declară, că intre Domn şi ţară există un abis. nicioase a aventurierilor politici, impun ff cetăţenilor absolutismul şi omnipo* unei majorităţi perversă, aţi demorai» cu totul poporul, aţi ucis instituţiile sal* Oare minorităţile care sunt o porţiunii ţerei sunteţi in drept a le trata căinări biruiţi ? Just şi politic este, a nu ţine r î de ele nici de credinţi, nici de tradiţr I nici de interesele care represintă acele I noritâţi ? Aceasta se numeşte tiranie f este o probă evidentă de slăbiciune gu nanţilor. Politica voastră este o agitaţie l petuâ, factice, şi există o dispropo'.l imense intre programele fantastice şi a i vârâtele sentimente ale ţerii. , Aţi redus ţara la apatie şi iudeferenti.1 pentru tot ce produceţi ca expresiune (di Dar poporul n'au gândit nici odată nici'* revisuirea legei electorale, nici la albii cu acei, care au redus independiuţa m.» trâ la o ficţiune, făcând (precum so ex J mă şi ziarele streine) din suveranul no1» jandarmul Domnului Bismarck şi a i triei, implicindu-ne responsabilitate şi tâ du-ne in aventuri, care nici ne acăror resultat ori care ar cât se fie in detrimentul nostru Iată adevărul, iată ce ţara trebue săli noască, şi ne reservăm plăcere, la resp şurile viitoare, a trata mai in detail ci sebite chestiuni, spre a satisface o.-rin Domnilor liberali naţionali, de la Progresul". (LegalitateJ I privesc« fi nu poate O fiară sălbatică H nai. Această situaţie represintă comerciUj ţârei. Cheltuelile bugetare s’au urcat dela nouăzeci milioauo precum erau la anul 1875, la una sută trei-zeci şi şase milioane; progrese spăimântătoare, căci calculându-se capitalul de amortisat numai cu 5 la sută pe suma de patru-zeci şi şase milioane cheltueli sporite plus cele 200 milioane destinate puntru rescumpărarea căilor ferate, represintă formidabila sumă de un miliard una sută şase-zeci milioane datorii cu care s’au incărcat ţara in timp de şapte ani, pe care suntem meniţi a le plăti cu progressiunile spâimăntătoaie care ne aşteaptă. Ce să mai vorbim de rescumpărarea căilor ferate Cerna-Voda-Constanţa, care de atatea-ori s’au detailat prin publicitate ! Ce să mai spunem despre rescumpâ-rarea celor-lalte cai forate, unde miniştrii şi deputaţi s’au îmbogăţit cu milioanele in timp de câteva septămăni prin jocul de bursă! (Probă Domnul Slolojanu şi mulţi alţii.) Prin revisuirea legei electorale, guvernanţii’! au pus constituţia iu dubiu ; căutând o popularitate factice şi vulgară, au agitat chestiunile cele mai delicate, tri lul rosul-tat au fost a obţine trei colegii electorale in loc de palm, lot cu aceiaşi alegători, fără ca sâ se modifice nici sistemul cole-o-ielor, nici sâ se inmnlţească număiul alegătorilor, fără ca măcar, ca adevăraţi radicali (cum se pronnmosc) să parvie la votul universal fără rostricţiuni. Cum se poate numi această manoperă inutilă, decăt numai un pom de discordie, spre a distrage atenţiunea publică, dela iu-cidentele grave care se prepară pentru nefericirea noastră ? Deşi scrutinul din trecut au confirmat eşecul oposiţiei, dând preponderenţă guvernanţilor ; totuşi putut da învingătorilor zilei, politic, respectul minorităţilor, prepondera-rea ideilor, sentimentul condiţiunelor esenţiale unui guvern serios; şi tocmai această D. Leon Sinescn a adresat onor!'» Domn Procuror General al curţii .'tbi Apel din Iaşi. următoarea demniijt* contra d-lui Gheorghe lamandi, S ,.<] prcfecul plăşii Şiretul judeţul B descu n’a putut avea incit loc, fiindcă R causei se află la curtea de casaţie eseu a adresat acestei supreme ins 1 cerere ca procesul seu să fie stră înaintea unui alt juriu, din causă de tune legitimă a juriului (! ?) Noutati din tara Acte de rSsbuuare. — Doi căpitani, si amândoi de h escadroanele de călăraşi din judeţul Bacău, au fost pedepsiţi cu strămutarea pe la alte regimente. S,D1 Căpitan G Florescu, — caro a dat in judecată militară po nepotul Dimit. Lucea, ce a scos sabia inaintea serjentului de călăraşi cănd a cesta voia se’l aresteze din ordinul căpitanului, atunci chiar cănd eomiseso atentatul de asasinat asupra d-lui C. Radu — a fost permutat imediat. „Dl Căpitan Bolizii,* care a încheiat proeesul-verbal de constata-taro pentru călăraşii ce stau ia permanentă la moşia d-lui prefect — a fost ear per mutat imediat, înregistram aceste fapte, ca să se ştie. înjunghiere. — In zioa de 7 Soptom bre. individul Costaelie Brânzei, care locuia de mai mult timp in comuna Drago mi reşti, judeţul Neamţu, s’a înjunghiat cu un cuţit,' Pe d’o parte, s’a constatat faptul şi s’a anunţat parchetul; iar pe de alta s’a transportat numitul in cura spitalului. D’ale armatei Căpitanul Gafeucu Vasile din batalionul 3 vânători s’a trecut in posiţie de dispom- fi bilitate pentru infirmităţi imporale, pe zioa de 7 August 1883 data expirărei de 6 luni de absentă de la serviciu pentru cas de boală. S’a aprobat, cu incepere de la 16 Şep-teinbre 1883, un coDgediu de 7Huni m ţară ?i străinătate, căpitanului Husnaş George din regimentul 8 infanterie, pentru interese grave de familie, trecăndu-se in acelaşi timp in posiţie de disponibilitate pentru concediu mai mare de G luni, conform aliniatului 5, de sub art. 8 clin legea posiţiei ofi-cerilor. S’a acordat sergentului major Nedelcovici Kadu din regimentul 1 roşiori dreptul de a purta medalia Virtutea militară de argint, pentru 12 ani de serviciu electiv in gradul de sub-ofieer, calculat induoit .timpul de campanie, cu o pensiune viageră de 500 lei pe tie-care an. Numele de familie Un preot anume Geo'ge ionescu nxarc, are trei copii, duoi băeţi şi o fată pe care i-a dat ia şcoală. |Pe primul diu copil el întreabă profesorul: — Ce e tatăl D-tale ? — Popă, respnnse băiatul. — Popescu deci să te cheme, zise profesorul. In anul viitor, dă pe al douilea băeat la şcoală. Profesorul el întreabă şi pe acesta : — Cum el chiamă pe tatăl D-tale? —George. Georgescu deci te chiamă. Peste doui ani dă şi pe fată la şcoală. — Pe aceasta olntreabâ dăscăliţa : — Ce e tatăl D-tale ? ” j— Popă, răspunse fata, dar ii zice lumea exarc. — Aşa clar d-ta esci Exarcu. Iată dar 0 familie empusă din tată şi trei copii fie-care cu nume diferit. Tata George Ionescu, are fii pe George Popescu, Ioau Georgescu şi Iliana Exarcu. Aşa se perde numele ele famlie, prin uelibăcia dascălilor şi a părinţilor. (B.Public.) VARIETĂŢI Un corb bătrân. Din Mulhauren se scrie: Un ţ^ran a văzut intr’o zi uu corb, care avea la găt atârnat ceva, clar fără ca ţăranul să poată distinge, ce era. Dorind să ştie ce lucru putea fi, ţeranul luă puşca şi ucise corbul. La gâtul acestuia găsi o tâblitâ de tinichea infâşiiiratâ, in care se afla un ban cu efigia lui Napoleon I şi un bilet, pe care erau scrise următoarele cuvinte : „Viu am căpătat pe acest corb, viu ’i da! drumul. Doresc să trăească căt de mult Frankfurt in anul 1813. Schertle, sculptor, Hochstrasse. Nc. 60. Ultime Ştiri Azi se infaţişează la Curtea cu juraţi din Prahova procesul ţăranilor acuzaţi pentru omorul d-lui Scorţeanu. Acuzaţia o va susţine d. procuror goneral Ciru Ueeonomii. Se crede ensâ că, in urma cererii advocaţilor apărării, se va amâna procesul, trebuind a se proceda la o nonă instrucţie. In zioa de 14 Septmbre, domnii Anton Gaitanovici, arhitect al primăriei din oraşul Neamţu. suindu-se in podul casei, a luat nişte pere in pozumrul, paltonului, şi, la coborârea scărei alunecând a căzut jos pe spate lovindu-se la cap si la şale. Cu toate ajutoarele întrebuinţate de soţia sa după câ-tc-va minuta a ineetat din viaţă. In zioa de 16 Sepfembre, individul Avram Iţic Beider, caro avea profesie de chelner, s’a găsit spânzurat iu latrina uuei case de prostituţie din Brăila. Faptul s’a constat de comisarul de poliţie ; iar cadavrul a fost trimis la cimitirul istraelit. I); Caraufil, oficiant la biuroul telografic din Galaţi, a reuşit să instaloze in oraşul Braila aparatele salo electrice pentru Înştiinţarea imediată in caşuri de incendiu. Astă-zi 50 Septembre se judecă inaintea consiliului de resboiu din Craiova, procesm d-lui căpitan Al. Panaitescu, inculpat pen- tru delapidare de baui şi pentru falş in acte publice. Acest proces a mai fost judecat de consiliul de resboiu Bucureşti, care’l condamnase numai la cinci luni inehisoare; in urmă insă, făcând recurs d-1 comisar regal pentru că pedeapsa e mică, sentinţa s’a casat şi s’u trămis înaintea consiliului din Craiova. Elevii şcoalei copiilor de marină, cu vasul Mircea, de sub comanda d-lui loeot.-eolonel Ursoanu, in urma unei eacursiuni maritime pe malurile mârei Moditerane, se află actualmente la Constantinopol. Peste câte-va zile vasul Mircea va sosi la Constanţa şi in decursul sâptămănei viitoare va sosi in Galaţi unde, cum anunţă Poşta, elevii vor reincepe la 1 Octombrie cursurile anului şcolar 1883—84. O eomisiune, aleasă de proprietarii şi comercianţii din Constanţa, sa inlăţişat la Sinaia M. S. Regelui, inaintăndu-i o petiţie iscălită de peste 100 orăşeni de acolo, prin care arată nevoile acelui oraş, cerând indreptare. Li s’a promis că se va satisface cererea lor. După decisiunea delegaţilor intruniţi in Bucureşti şi in Iaşi, congresul preoţilor, care era să se ţie la Focşani la 25 ale corenţpi, se amână. In Târgu-Jiu, preoţii intruniţi au ales in unanimitate pe d. Dr. Barbu Constantines-cu ca delegat al lor la congresul preoţilor. SOCIETATEA „CORPUL DIDACTIC11 Din causa numărului neîndestulător de membri, adunarea generală de la 18 curent s’a amănat pentru Duminecă 25 Sept., orele 2 p. m. in localul societăţii, casa Iordaclie Fili-pescu de lăngă palat, strada Calvină. 1. Darea de seamă de mersul societăţii. 2. Expunerea situaţiunii financiare. 3. Alegerea de noui membri in consiliul de administraţiune, conform modificării statutelor. 4. Fixarea Gestiunilor ce se vor propune a fi desbătute intr’un congres al corpului didactic din România in anul 1 Suc. cred. U)»h. rom. 208 2l(i , , * Roui. de Cyn* traci ii .'•UOJ. 50(1--- TdM • > * de Asig. Piioii-Koiu 30u 1. 412--- 410 » , , , , Naţionale ZOO 1 242--- 240 Diverse Aur contra argint. . . . 2 >/8 2 4p » » Bilete de lîanque 2 l|s 2 * 3s F: or iii valoare Austriaca. . . 2i0(/.2 2.12 Mărci germano. ...... 1 23 1.25- Bancnote francei . . . , J.'9'l 1007, Aflăm cu plăcere cfi ziarul Le Moniteur de Ia CJitmee 1 niver-sellc diu Vicna, sa autorisat in mod oficial a circula din nou iu ţară ca şi in trecut. ANUNCIU Diarul parisian G1L-BLAS publică acum un mare roman inedit: CEA CE NU MOARE de BARBKY d’AUREVILLY Abonamente in toate burourile poştale, de trei luni franci 17 De vtneare la librăria Haymann. ir După o lungă practică in justiţie, ca grefier al Trib. Comercial, jude de ocol şi membru de Tribunal, am iinbrăţişal cariera de advocat. MS insărcinez prin urmare cu ori ce afacere civilă, comercială şi penală la toate instanţele judecătoreşti din ţară. Domiciliul meu este in strada Călăraşi (Vergu) No. 49. Gcorge Gr. DancovicL Licenţiat in drept. Pentru a se evita ori-ce con * de nume ce adesea mi se fii numele altor persoane,—subj tul, Dimitrie N. Bădescu, din Alexandria, declar că pţ voi adăoga pe lângă numele milie Bădeseil şi pe acela ( şiorii, locul naşterei mele ; mare semnătura mea va fi IPSOS DE CAMPINA CĂILE FERATE ROMÂNE CEA MAI BUNĂ, MAI FRUMOASA D. N. Biidescu-Ros 1883 Sept. 10. MAI SOLIDA Şl MAI EFTINA PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu incepCre tle la 20 Muiu 1883. La ploeşti, JBuzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşt. Bacău, Roman, Iaşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 46 minute seara. rja Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzeu, R-Săraţ, Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal (tren accelerat) şi de la Ploeşti cn trenul mixt la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 80 m. d. m. La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim; (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) G ore 10 min. d. a. TENCUIALĂ PENTRU CASE Mare deposit la D-nii F. Bruzzesi & C-ie .....K....'.Calea Victoriei 55 UNIYERSITE DE GENEYi SEMESTRE L'HIVER DE L'ANNEE 1883—1884 Les cours souvriront dans tontes Ies facultds lundi 22 Octobre lf! Pour Ie programme detaille et pour tous autres renseignem r s’adresser au bureau du dĂpartement. de l’Jnstruction publique.-< an bateau de l’Universite. De Recteur de l’Universite: (H 7464 X) G. IU LI ARD. SOSIREA TRENURILOR De lft Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi, Bacău, Mărăşeşti R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). MAGASIN fondat in 1879 s-a-v de TetrulNa i Bncurep DE COLONIALE SI DELICATES PRIMA CASA de CONFIENTAjnTERA 0.0. ICI INSTITUTU MEDICAL BUOURESCI 6 : strada vestei 6, (LANGA POSTĂ ŞI TELEGRAF) CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN 2, Colfu Stradei Şelari şi Covaci N<>- 2 YIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine. r Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Auanas de laMartinique. Banane de LvBayona. Benedictin-Bltter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, şi Yerde de la grand Chartrenz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la VimandFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqueruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rlium şi in Kirsch. Şliboviţă de Ranat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de Ia Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. No SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherap: Orthopedie, 4. Gimnastică Inhalaţii, 6. Masaj" ' 3 2 Electrizare. Medicale, 5 iu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. SECŢIA HIGIENICi 1 Bae abur.....................[3.— 1 bae de putină cu şi fără duşi lei 2,50 1 „ „ „ „ „ „ ciment pentru medicamente 1 duşă rece sistematică . . „ 1,50 Pentru sesonul de Vară am primit din^propria^noastră fabrica-ţiune din Europa un imens asortiment de ) Costume de voiage d( Garn, Travers, etc. .. Costume ck Caşuri*, Orleans şi Docs englesesc, veste broşe d( Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs. CD deoseb re recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-vert Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro vert. , PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate CAYALEUL de mode Preţurile la secţia medicală conform - Direcţia. irospectului, JOSEPH ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Slr Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n a avut incâ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu preseDţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingâtoare de această artă precum : Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunţ in toate zilele, atât in timp frumos cât şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m." In acest atelier [se găsesc şi tablouri*in pictură originale de vânzare. BUCUREST 16. — CALEA VICTORIEI — 16 IN RATE LUNARE SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME enuale cu 150 tnedaile pp laPide 3i,r"'4p— pr rate lunare Par esâjd lente j’ai l’honneur de re-commander l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prix sont rdduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre re mon travail n’a qu’ă nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assureda facilement de la pefection de mon atelier. —On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction, travaux â l’etat uaturel etc. — On pou-paser tous les jours. quele temps soit beau ou ouvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures aprâs midi. IN RATE LUNARE Garanţâ sigura dată inscris. 1 Pianine din cele mai renumite ta intreaga placă de metal, se primeş vb, comandele se primesc din toate •ea unui piano se dă şi una eolecţi .îcăţi, se găseşte in tot-d a-una un SINGER C Ori __________ __ poarlâ mârca Maşină de cusut new-yoril de sus a a lui Fabrice!. G. NEIDL1NGER, A£ent general ’J iţioy, uf a N. Minte: eu i«/« Theatndm Sosrti MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER