lARŢI 20 SEPTEMBRE 1883 Administraţia, Caleîi Victoriei Nr. 32. ANUL AL VTTT —No. 206 abonamentele 1,0 t0«O ţara, pp an . . . . 1 y p» 6 luni. . . , pe 3 luni. . . itrein&tite pe an . • 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei antele se priimeBC la Administraţie. i Capitală 10 bani nuinărn ( Districte 15 ban» numărn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Direetor-respun^iător : MIIIAIL P ALEOLOGD j|J ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit paf. I?. 40 declame pag. [II . . . 1 VJ . . n .... a 60 iaanţnrile ţi inserţiile »« primesc Bucureşti , la Administraţia ziarului ia ['lena, la binrourile de anunţări Heinril Schalet, Wollzeile 12;—A. Oppelitc, Stubeb-itoio 2;—Paria, C. Adam, rne CldmeBe 4 A. Lorett, run S-tei Anni 51. Scrisorile nefraneate nn If primei Manuscrisele nclmprlmate se ard. (ucuresti, 19 Septembre 1883 şi libertatea de acţiune a imperiului| siv momeniului acţiunii, şi un secreţi Unul din membrii consiliului comu- 1 nai, d. Procopie-Dumitrescu. ' ‘ ‘ Neutralitatea, negreşit nn acea bine vintată abţinere strictă de a vouă cni-va sau de a-i veni intr a-,cr. ci neutralitatea gălceavă, neu-Jitatea vrăjmăşă, pe care primul liistru Ion Brătianu o plămădi la lua, unde intră in alianţa Austro-iimană. dă de lucru Romanului de cituta să ameţească du pe obiceiu [pitele, să le zăpăcească avănd ae-il că vrea a le lumina, şi el in-rcă in scopul acesta afaceunstu-, in numărul său de ieri dumi-■j de cum stă astăzi Europa. Studiul Românului nu e nici ma-o dare de seamă succintă a inselor varii ce pot lega astăzi pe nutere cu alta ; dar noi ăl numim -fel, pentru ca să nu stricăm ha-organului guvernului care, cu lîectaţie demnă de un discipul al lui ^oyola, pretinde că luptă cu sine in-îuşi şi studiază cu naţiunea căt mai > ipue situaţiunea aceasta gravă, vor-■ flfeiid fără patimă, fără ură sau iu-jlire. gl Ceea ce face Românul sub numi-y re de studiu, este a insinua că Fran-‘ Pcia n'ar prea fi pe deplin organisa-^ mfiifăreşte. Şi o ! minune!... mo-|/nil pe care se basează el a susţine a-■easta, este că Francia a fugit de in regim dictatorial, despre ale că-Vui miraculoase efecte pare a fi bine jpetruns organul pretins liberal. Tot astfel insinua că Englitera nu i X r putea pune in resboiu nici 100 iii oameni ; că Turcia este redusă foarte la neputinţă; că Grecia este ■| departe de a fi organisată şi nici [sar putea bate de căt pentru părţile din Elada ce sunt in posesiunea J imperiului otoman ; că in fine Rusia ^ nu ar putea compta de căt pe Mun-j tenegru, pe Serbia şi pe Bulgaria.— | slab de tot chiar pe acestea, — şi [Însăşi ea nu ar fi in stare să pună , »Vodată in acţiune mai mult de 300 Faiii de oştire, fiind că in Bulgaria [ atăt a iost pus. Nu poate fi vre-o îndoială despre tendinţa ce o urmăresce foaia Regimului : cănd nici una dintre puterile citate nu are ipoOpsis la d. C. A. Rosetti. tare şi mare nu mai este de căt Austro-Germania, basată, daca nu atăta pe Italia şi Romănia. cel puţin pe mintoasa Spaniă, care »e organisează şi se intăreştc in pa ce de un cărd de ani, in căt a devenit astă-zi o putere formidabila. austriac pe de,plin garantată. In ceea ce priveşte pe Rusia ii place a crede organului ministerial că sub densa ferbe mai ren vulcanul rescoalei, pe care l'ar face să verse foc principele Bismark. de iudată ce ar proclama că voeştc a combate pentru reconstituirea regatului Poloniei. In şirul acestor expuneri vedem impregiurări d’a ’ndoasele presentate, combinaţiuni utopiste, interese ce ’şi dau o luptă de moarte, precum este interesul Unguresc cu cel Slav şi cel românesc, imposibil de a fi impăcate in mod statornic, şi simte negreşit Românul, că nu le ar putea susţine intr'un mod categoric ; de aceea el Ie trece numai sub formă narativă. Dar nu e mai puţin adevărat că punctul de plecare al Regimului nostru in pretinsa Neutralitate hotărâtă la Vicna, este rcsonamentul stricat care-1 vedem mai sus. A voi cineva să facă o expunere serioasă a situaţiunii politice europe ne, n'ar putca-o face altfel, decă; dăndu-şi searua de prineipiele sau interesele ce stau scrise pe stindardele respective, sub cari atăt Germanismul căt şi Slavismul caută a atrage campioni. De aci cată să inceapă ori-ce studiu care ar urmări luminarea con ştiinţei, şi apoi cu sistem să se cei ceteze forţa adeverată in care parte este. Intre cele duoă tabere formate la Gastein-Berlin şi Copenhaga-Pembro-ke, domneşte d'o potrivă ideea mănţi-nerii păcii: dar de desubt se ştie că in prima tabără domină absolut interesul german, care singur este satisfăcut, şi care, daca atrage o putere ca Italia, pe lângă celc-lalte ce i pot veni numai tărăte de per, este numai iredentismul italian de vină, ce urmăreşte astăzi de proferenţă satisfacţiunc despre salvatoarea ei de acum căţi-va ani, in temerea incă de puterea germană: pe cănd din cea-latlă tabăra domneşte trebuinţa de a se scăpa Europa de dictatura prusiana, care sugruma mai pe toţi şi ii ţine in nelinişte de cănd Francia fu sdrobită. Ei bine: iată ce ar urma să facă organul oficios al regimului, daca ar voi intr'adcver a lumina naţiunea pre-iretinde : să ne facă o socoteală interesul de a sta sub al împrejurărilor, al fortunei, atunci cănd forţele militare au venit pe teren. Deci constatăm că aşa numitul Studiu al Romanului n a justificat nici poate scusa soiul de neutralitate care avem până acum in perspectivă. ŞTIRI TELEGRAFICE cum câţi pot avea stindardul arborat de Germanism şi căţi sub stindardul arborat de Slavism, sub perspectivele ce înfăţişează fie- Dar Românul este şi mai explicit j care. Sa lase in pace forţele militare res- ‘ ‘ mai văre nasul Paris. 29 Septemvrie. — Camorile s’au convocat in sesiune extraordinarii la 11 (23) Octomvrie. Regele Spânii a sosit astâ-seară ; mulţimea, ce se afla la gară, l’a primit rece. Londra, 29 Septemvrie.— O telegramă din Indiile engleze spune că revolta tribului Ghilas din Afganistan creşte din ce in cej; trupele Emirului se zice c’au fost bătute de către insurgenţi. Pesta, 29 Septemvrie.—Deputaţii Croaţi au hotarăt să trimeaţă la d. Tisza, prezidentul consiliului, o deputaţiune care să’i supuie următoarele dorinţe : 1. Ca paje-rile scrise in limba ungară şi croată să fie date jos şi inlocuite cu pajerele vechi numai in limba croată ; 2. Comisariatul regal, cu care e insărciuat generalul de Ram-berg să fie desfiinţat şi să se restabilească guvernul constituţional ; 3. Dieta Croaţii să fie convocată. Deputaţii Croaţi mai declară că nu pot să asiste in Reichstagul ungar la discuţia cestiunii pajerelor. Constantinopol, 29 Septemvrie.—Lordul Dutterin, ambasadorul Engliterii, a sosit. Neapole, 29 Septemvrie.—Tifosul a is-bucnit la Casamicciola ; s’a constatat cinci cazuri dintre care unul urmat de moarte , bolnavii s’au izolat. Baden-Baden, 29 Septemvrie.—împăratul Wilhelm a sosit astă-seara : mulţimea l’a aclamat cu căldură. Wiesbaden 29 Septembrie. — Prinţul Wilhelm de Prusia a plecat să ia parte la o vănâtoare mare in Styria împreună cu Arhiducele moştenitor al Austriei. Londra, 29 Septemvrie.—O depeşe din Viena către Daijli News asigură că numeroşi oficeri au fost arestaţi in Rusia şi <ă poliţia a descoperit deposite de arme şi de dinamită. Wiesbiulen, 29 Septembre.—La prănzul de o-ală ce eri seară s’a dat la imperatul regele Saxoniei a ridicat un toast impera-tului Wilhelm: zicând că nn numai sub scutul glorios al seu s’a fucut unirea Ger-maniei,°dar asemenea că lui să datoreşte mănţinerea păcei in Europa. împăratul a respuns ridicând un toast tutnlor principilor federaţiunei, cari au contribuit la unirea Germaniei. Seara oraşul a fost iluminat. şi-a dat demisiunea. Se zice ar fi fost primită de ministrul de interne. Amintim că marţi 20 septembrie se va judeca de tribunalul din Bacău procesul fiilor şi nepoţilor dini Lecea cari au atentat la viata dlui O. Radu, redactorul Gazetei de Bacău. O dată cu intoarcorea dlui I. Brătianu a inceput a se vorbi din non in cercurile politice despre o remaniare ministerială. Persoanele cari 'vor eşi din minister sunt dd. Aurelian, dela instrucţiunea publică, şi d. G. Lecca dela finanţe. Se zice că, fiindcă nici un procct şi nici un plan din cele înfăţişate asupra unui pod peste Dunăre si Borcea n’a implinit eondiţiunile cerute, se va ţine un non concurs anul viitor. Sâmbătă, spune Galaţii, au trecut pe la orele 7 dimineaţă, in şease trăsuri, mai mulţi ofiiţeri ruşi dela Reni, indreptându-se spre gara dela Bărboşi. Domnu I. C. Brătianu, preşedinte al consiliului şi ministru de resboiu, intorcendu-se din congediu, a încetat de ieri, 18 Septembrie, interimul preşedinţii consiliului, cu care a fost însărcinat domnu D. Sturza, ministru al afacerilor străine, precum şi interimul ministerului de resboiu. cu care fost însărcinat domnu G. Lecca. ministrul financelor. Consiliul advocaţilor din Ilfov a o,ales ieri tot vechiul consiliu de disciplină, averul ca decan pe d. G Verncscu, cu 44 voturi. Iar consilieri: D. Meitani cu 42 voturi ; d-1 Pro-opopescu-Paclie cu 48; d-1 Ioan uahovari cu 44 ; d-1 Gr G. Pfiucescu cu 57. d-1 Al. Trişcu cu 48. şi G. Stratilat cu 57 voturi. Cele alte voturi s’au impărţit intre d-nii Nacu, V. Brătiar.u, Corbescu, Cornea, D. Popescu şi alţii. Pronunţarea rezultatului s’a făcut in aplausele tutulor. cănd sfirşeşte incomplecta trecere in revistă de mai sus cu judecarea in mod subtil a situatiunii interioare a Austriei şi a Rusiei. El zice căt pentru Austria: Cu toate că sunt sub sceptrul austro-maghiar 16 milioane de slavi cari se pot rescula la prima ocasie, politica ministrului Taafe pentru partea cisleitană este de a împăca elementul 6lav, acordăudu-le antonomia, şi daca aceeaşi politică o va adopta şi ungurii pentru partea transleitană iată şi aci implicaţi Slavii şi Romănii, pective. sa nu şl mai v»i-e ,n arsenalurile şi in casarmele diferitelor puteri, căci aci nu poate avea competinţă, lipsindn-i datele acelea cu cari ar putea precisa superioritatea forţelor dintr’o tabără asupra cc-lei-l'alte din punct de vedere militar. Organisatiunea militară este astă-zi aceeaşi întinsa mai presto toată faţa Europei, cu mici vamţiuni. Se nd.că masele in raport cu forţa numeric; :1 fîe-căi ui Stat. Căt pentru valoarea , respectivă, aceea este reservată exelu- informatiuni L' Independance roumaine este informată că prinţul Bulgariei era hotărăţ să plece din Sofia şi că un yacht P.' aştepta la Doinpalanca, când o depeşă din partea tatălui s8n, prinţul Alexandru de Hessa, ce se află acum la Viena, l’a făcut să renunţe la hotărârea sa. Ex S. Soloiman-bey, ministru Turciei la Bucureşti, a primit din partea Sultanului decoraţia Osmanii? clasa 11- CRONICA Ni se spune ea vestitul Pietrarii, atentatorul (?) la via(a rt-lui I. C. Brătianu, ar fi eerut. guvernului permisiunea sa’nfătişeze linei (omisiuni de oameni speeiali proectnl s6u pentru Uireeţiunea babanelor.—De sigur ea guvernul i-o va aeorda. * D-na Ar. lîomaneseii. in urma mai multor nemulţumiri ee nu eunonştem, s’a ho-larat a se retrage dela Teatrul Naţional spre a merge să joace la Oraiova. încetul eu incetul, vedem eu intristare, ea teatrul naţional decado. * Din comitetul teatrelor ar fi voind sa se retragă d. Gr. Ventura. Ştirea aceasta o da V Independance. * Direcţia seoalelor romane din Sibiu a cerut o institutoare Asylului Elena Doamna, care i-a recomandat pe d-ra Tanăsescu, fosta eleva a acestui institut. Unul din confraţii noştri afla că candidaţii cari au reuşit la concurs pentru bur-sole instituite din fondul losif Niculescu sunt dd. Gftvanescu, G. Samurian şi A. Eraţila. Cel ăritâi va urma cursurile de pedagogie şi filoxofie la Berlin ; al doilea va sfii dia limbele slave la Petersbnrg. şi al treilea se va perfecţiona in limbele neo-latine la universitatea din Gratz. * Azi incepe examenul aspiranţilor d’a intra in şcoala preparatoare a direcţiei cailor ferate. Sunt foarte urniţi concurenţi înscrişi. * Cu începere dela 15 Octombre se va schimba sosirea trenului-fulger. Plecării* din Constantinopol vor fi Marţi şi Vineri, aşa ca trenurile (ducere şi intoarcere) vor trece prin Bucureşti Miercuri şi Sâmbăta. * Ieri s’a făcut deschiderea şi inaugurarea Ex -posiţiunei cooperatorilor din tari, întocmai dup6 programul deja publicat fi: D. Kockeis, membrul consiliului comunal din Viena, a propus in şedinţa dela 13. Septembre a. c. consiliului sâ adreseze rugăciunea d a permite, ca in toţi anii fruntaria României să fiâ deschisă in lunile August, Septembre şi Octobr6. Vitele mari din Românie -vor fi atunci transportate eu drumul de fer p5nâ la abatoriu. D. Kockeis a fâcut apoi următoarele propunori : publicarea unei opriri a exportului ; 2 deschiderea fruntariei din partea României, cel puţin penă când trimiterile nu vor lua mari dimensiuni, (această propunere a fost adoptată): 3. modificarea legii privitoare la pesta bovina, in sensul d’a nu se permite importarea de vite grase din Romănia ; 4. importarea de carne dela Brody, din Rusia şi din Romănia ; 5. resultatul tăierilor de piobâ se va aduce la cunoştinţa guvernatorului Austriei de jos (adoptat). * O infamie raportează Progresul din Bârlad : In timpul iarmarocului de la 30 August espirat din oraşul Berlad, se afla ataşat la o panorama un ovrei numit Buin Ciutu, cate sub mască de servitor, dar care in realitate nu era de cât un amăgitor al femeilor, avend stabiliment de prostituţie in Vasluiu, se dete la negustoria infamă de a amăgi copile prin daruri şi deosebite fagâdueli, in cât prin manoperile sale culpabile a reuşit sâ scoaţâ din minte p* copilele Gatinca fiica Ini Tudorachi Diuii-triu şi pe Dumitra, fiica lui Tânaso Bnl garu cetăţeni din Berlad, şi le-a espedbt li Vasluiu. In momentul dispariţiunii acestor copile minore, a dispărut iu acea zi şi o altă copila minoră, numita Agrâpina fiica lui Eui Săpător, care nu se ştie nici astăzi ce a devenit. Graţie activităţii şi acţiunii energice a Poliţiei, coeilele cele două d’intaiu au fost găsite in oraşul Vasluiu inainte de a fi plasate in stabilimente de prostituţie din acea localitate ; iar făptaşul ovreiu se găseşte as: tăzi trâmis inaiutea procurorului şi judelui de instrucţie şi se speră imediata descoperire şi a celei a treia copile. ţ O companie romăna-vieneză a cerul de la guvern concesiunea d'a instala in oraş şi afară din oraş pănă la o depărtare ele de 25 chilomet.re un serviciu telefonic. Pentru aceasta, compania pretinde un privilegiu pe timp de 35 ani şi cedarea gratis a canalurilor şi trotoarelor pentru instalarea firelor telefonice. Din parte-i compania se obligă a da comuni 5 la sută din venit. Capitalul sâu e de 2 milioane franci. * Comisiunea teatrală, însărcinată cu examinarea pieselor prezentate la concurs, a decis că nici una nu întruneşte toate condiţiile ceruto pentru a i se da premiu de 1200 lei. Dar a admis ca sâ se reprezinte două din ele şi anume Preatărziu ! de d. St. Velescu şi Duiliu Zarnfireseu şi Grandomania de d. Şoimoscu. Premiul se va acorda acelei care va obţine un succes mai rnre. S’a graţiat eondemnotiil Omei Tahir Pehlivan de restul inchisorei ce are a mai suferi până la espirarea termenului pedepsei la car* este osândit prin decisiunca tribunalului de apel din Tuleea. TIMPUL t, S'a deschis pe seama ministerului in-strucţiunei publice şi al cultelor un credit extraordinar de lei 14.060 bani 42 înlocui altor atâţia încasaţi pe seama Statului taxele solventelor din Asilul Rlcna-Doamna, pe timp de la 1 Septembre 1SS2 pană la 1 Aprilie 1883, care credit va servi pentru plata furnisorilor cari au predat cele necesare intreţinerei acelor solvente pe arătatul timp. Barbarul modern Şi pe cănd lucrează fără iutreruporo, pe această temelie se preumblă măreţ regii, împăraţii, reginele, ţarii cari ’şi fac politeţe şi se pregătesc a’şi trage lovituri de tun. Apoi, imprejurul acestor mari suverani se duc şi vin marii demnitari : miniştri cu portofoliul lor ; ambasadorii cu crucile lor ; generalii cu penele lor ; magistraţii cu haina lor, cari se numesc Alteţă, Eminenţă, Excelenţă, in timp ce oamenii de Stat din cei mai serioşi de pe lume, indreptează marele Dar cele betiăne, mai cu minte, le zic : Aşteptaţi! aşteptaţi ! Tocmai fiindcajir.erge bine, trebue să'i lăsăm să meargă nainte. Oameni dai guvernului sunt aceia cari gonesc pe prinţi şi prigonesc biserica. Ei ne fac treaba mai bine ca noi inşine, căci fac aceasta legalmcnte, liniştit. In ce priveşte specia cealaltă, specie numită a conservatorilor, ei se urăsc aşa de mult intre denşii, incăt nu se găndescane combate. Afacerea cea mare pentru unul este d’a avea un cocoş,jpentru altul o acui- revoluţia ce Belgiei in- lor oeliian la orizont spre a veghia la feri- [ la, şi p0ntru altul iar o fleare do crin. Cu Gol- cănd Tocmai sferşisem o broşură de M. den asupra socialismului european, întâmplarea mă făcu să'ntălaesc un călător care a cutreerat Europa şi care 'mi descria intr'un chip mişcător armările grozave ale tutulor popoarelor de pe continent. cirea imperiului. Căci, după părerea lor, fericirea Imperiului, nu o j usă in pericol prin această lucrare subterană. Nu, inimicul este vecinul de alături ! şi căruia trebue disputată o bucată de pământ, minată ea şi restul. Treaba mare este d’a lua o insulă, un fluviu, un munte... Şi atunci imprejurul acestor mari oameni Contrastul intre ceea ce citisem şi ceea de stat, se vede cei ce se preumblă, bine ce auzisem, spectacolul tutulor ţârilor aces- ] îmbrăcaţi, bine hrăniţi, baiul şampanie şi aceasta fişi petrec denşi,’ nu sunt toameni râi. Nu trebue să no temem de ei. Ş’apoi avem aliaţi in toate partidele ; unii pentru a păstra republica, alţii spre a se scăpa de ea, vor Ii totdauna gata să ue ajute. Sănu-i turburăm dar. bate pe catolici, pregăteşte va lua cu sine poate tronul tr’o zi. E întocmai ca un fel de nebunie universală. In ziua cănd revoluţia va triumfa de finiţiv, vor fi suveranii şi miniştri lor cari vor fi invâţat pe popoare cum se deposedea ză prinţii, cum se despoae seniorii, cum se închid episcopii... şi locţiunea va fi fost prea bine dată spre a nu fi întocmai urmată. tora ameninţate de demagogie, cari'şi aruncă baionetele unele asupra altora, ’mi-a părut aşa de nefiresc incăt sfârşii prin a’mi pune următoarea cestiune. M'am întrebat daca revoluţionarul european, adevărat barbar modern, nu jjeste noul flagel trămis de Provedinţâ spre a primeni lumea. Căci aci se găseşte orbirea ce a porflut Atena, Roma, Bjsanţul. Această orbire a permis lui Frideric-Cel-Mare şi lui Napoleon I d a îndeplini lucruri atăt de minunate, cănd ar fi fost de ajuns vecinilor lor o scăntee de minte spre a le opri ăncâ de la origină. Ei bine, de astă dată, asistăm la acelaş urmănd vesel viaţa. Toţi aceşti oameni sunt fericiţi, trăesc in pace şi încredere. Din timp in timp ei aud câte un sgomot surd şi se opresc, cu paharul in . mană, ca Napolitanii lângă Yesuv. Sunt anume zile cănd se produce şi o mică explosie. Atunci, timp de câteva minute domneşte o mare zăpăceală. Aleargă, se privesc, umblă de colo până colo şi re-incep ca mai 'nainte. In căc priveşte cauza care a produs fenomenul, nici că se sinchisesc. Iu loc d'a se întreba daca inimicul ce arată că trăeşte nu va urma surda lui lucrare, nu se vede decât afacerea momentu- bine. Fiecare fenomen ; se pare că totul conspiră inEu-j lui. Gaura s'a astupat, prea ropa pentru revoluţiune ; se pare a se fi J merge să se plimbe, hotărât d'a face triumful ei. Oamenii de stat âşi reiau marele ochian O lucrare surdă şi continuă se face in I miniştrii frumoasele lor discursuri şi gură- I vechiul edificiu. N’auzim loviturile tărnâ-! eas_ca buna lor sticluţă. copului, fiind-că revoluţionarii lucrează in umbră, dar totul este minat şi tot se va dărâma. Totul se lucrează in tăcere ; fiece ţară are bestia sa particulară ; in Rusia, este beştia nihilistă in Germania bestia socialistă in Franţa bestia anarhistă ;—in Anglia bestia fenianâ in Italia bestia mazzi-niană . in Spania, bestia radicală. Toate aceste bestii minează solul pe care ne ducem şi venim atât de liniştiţi. Când se întâlnesc in întuneric, conflict intre ele nu este. Cu toate acestea sunt toate de rasă deosebită şi de culoare deosebită. Asta aie roşu, cealaltă negru. Pe una se vede scris solidaritate, pe alta colectivitate, pe cealaltă anarhie. Dar un instinct tainic le instiinţează că lucrează la aceeaşi operă şi că trebue să’şi dea sprijin mutual. Ah ! nu ele s’ar gâlcevi, ca noi ceşti lalţi oameni, asupra culoarei unui steag sau asupra termenilor unei formule ! Nu ele ar părăsi vreo dată prada pentru umbră ! Nu ! ele lasă aceasta pe seama fiinţelor inteligente şi superioare cari guvernează universul. Rolul lor este mai simplu, ele sapă, gău-r esc, minează temelia pe care se odihneşte edificiul lumei vechi. Bestiele subpământene, prea fericite de 1 această dulce încredere, trimit din cănd in ! când emisari spre a privi — Ce s’o fi petrecând sus, nu e nimic i de temut ? — Nu ! nu / merge strună. Se tot ceartă, şi nu par a se gândi la noi ! Ceea ce-i ingrijaşte in acest moment e navigarea Dunării. E mare conferinţă, sunt toţi aşezaţi imprejurul unei mese şi se privesc fără a rîde.. . Aidem să lucrăm !. . Să muncim... — Dar iată că iar incope sgomot colo sus ! Se aude zăngănit do săbii. N’o fi cumva in potriva noastră?.. — Nu, nu vC temeţi. E vorba de un mic canal ce s’a săpat in Egipt. Franţa l’a făcut şi Anglia vrea să i’l ia ! Ş’apoi se mai ceartă şi pe nişte oameni ngri de tot din Martinica ; aida-de ! nici se gândesc la noi... Sunt toţi înfuriaţi unii contra altora ; să'i lăsăm să se omoare, să se măcelărească, să ’şi strice iarba de puşcă, să prăpădească tunurile şi apoi om sosi noi ceştr-lalţi, cum am tăcut cănd cu Comuna.“ Mai târziu cănd zăpăceala socială se va indeplinit se vor mira cu toţii cum aceasta s’a întâmplat. Căci, căud se zice că lăsăm ca revoluţie să se facă, nu se spune adevărul. Nu lăsăm să se facă, dar lucrăm chiar noi pentru ea. Aceasta nu spie a micşora meritul demagogilor, căci in adevâr sarcini lor este grea. Nu sunt ei cari fac partea cea mai bună de treabă, nici in Franţa, nici in Europa. Prin orleanişti revoluţia a făcut să se ofilească Burbonii, să se decoreze aţâţătorii din Iulie, să se ridice o coloană in onoarea baricadelor. Prin legitimişti revoluţia a făcut să se ceară sufrajul universal, să se aclame insurecţia din 48 şi să se ofilească prinţii de Orlean. Prin bonapartişti naţiunea a făcut să se proclame definitiv suveranitatea poporului, şi să se organiseze un adevârat socialism imperial, fără a vorbi de frumoasa teorie a naţionalităţilor revoluţionare de pe continent. Şi’nsfârşit, prin monarchişti revoluţia a făcut să se consfinţeasă trădarea de la 4 septembrie, şi să se organizeze guvernul de care ne bucurăm azi. Nici un moment, aceşti ciudaţi conservatori n’au avut aerul a se indoui că arma de care se serveau contra unui rival i-ar lovi pe dânşii şi le-ar pregăti ruina tutulor. Ei au uitat că nu pot isbi intr’un prinţ fără a atinge pe Rege, că nu se poate de-sonora un împărat fără a se atinge rnajes-tatea regală, că nu se arată unui popor calea revoluţiei, cu speranţa d’a opri pe acest popor a doua zi. Câte o dată bestii mai tinere, mai nerăbdătoare ca altele, voesc să bruscheze mişcarea şi să dea năvală in Franţa, căci ele nu pot admite ca Franţa să nu fie gata d’a le primi. Ei bine ! lucru curios, acelaşi fenomen se regăseşte in Europa: Casa de Savoia este care, pentru a deposeda pe Austria şi papalitatea, a deslân-ţuit pasiunile antireligioase şi antisociale, cari vor izbuti mai curând sau mai târziu... D. Bismarck este acela care, pentru a zdrobi feodalitatea din Frankfort şi a-şi râsbuna pe ultramontani, a încurajat mişcarea democratică ce’l ameninţă azi. D. Gladstone este care, pentru a combate pe Tori, a aţâţat poporul in Anglia şi a incurajat revolta in Irlanda. D. Frere-Orban este care, pentru acom- Insterşit, sunt acum doisprezece ani, ziceam conservatorilor : Vâ conduceţi ca nişte copii. Mersul ce luaţi ve duce la o catastrofă ueevitftbilâ. Toate rivalităţile voastre, toate dibăciile şi fineţelo voastre vor ajunge la aceasta, va face să vâ mistuiascâ pe toţi revoluţiunea. Cred că nimeni nu pune in indoialâ că lucrul incepe. Ei bine, asemenea voiu zice oamenilor de Stat de pe continent: Voi ancă vâ conduceţi ca nişte copii. Armaţi pe unii contra altora când, n'aveţi destule arme spre a vâ apăra in potriva inamicului comun. Italia voeşte să ia Tirolul, Austria voeşte să apuce Rumeha, Prusia doreşte Olanda, Rusia vrea Constantinopol, Anglia ţine să aibă Egiptul. Toate acestea sunt minunate ; dar înainte d’a căuta să vâ măriţi teritoriul, siliţi-vft a păstra ceea ce Dumnezeu vâ-a dat. In adevâr, lucraţi ca şi cum nu s'ar fi schimbat nimic in lume; ca şi cum aţi fi in vremea resboiului de treizeci am. a lui Carol XII şi a lui Frideric cel mare, atunci când puterea voastră era necontestată, şi cănd ve erau permise toate fanteziele. Toate astea s’au sfârşit, un actor nou s'a ivit in lume. personaj cu mult mai teribil pentru voi decât Atilla şi Ghengis-Khan — este demagogul european. Oeupaţi-vâ mai ântâiu de el. A se aduna contra inimicului comun este un vis, îmi veţi zice. Şi cu toate acestea aţi mai făcut aşa ceva la 1814! îngroziţi de invelmăşeala ce făcuse acela pe care’l numiaţi Robespierre călare, aţi organizat sânta Alianţă, care a mânţinut Europa in odihnă aproape un jumătate de veac. Ei bine, ceea ce aţi făcut atunci contra Revoluţiei franceze, nu veţi avea spiritul d’a o face contra revoluţiei universale pretutindeni ameninţătoare şi in curând triumfătoare ?_. Dar ce fel ? când pământul tremură sub paşii voştri, in loc d’a ve apăra contra inamicului din intru, turnaţi tunuri spre a putea lua o bucăţică de pământ ce este minat ca şi cel lalt ? Aceasta se numeşte demenţă. Nu uitaţi lucrul acesta : Că veţi fi voind sau nu, aparţineţi cu toţii aceleeaşi familii, împăraţi, regi, şah, suverani catolici şi protestanţi, voi toţi cu cortegiul vostru de seniori şi demnitari, — voi toţi formaţi ceea ce se numeşte lumea vechiă, — lume vechia ce iubesc atât, precât urăsc pe cea nouă, dar care este intr’un pericol foarte mare. Aţi guvernat impieunâ, sunteţi amenin- ţaţi impreună, şi, daca nu vedeţi per i, veţi pieri impreună. (Figaro) SaintGcmfe* O INTIPINARE i ;î l.f I Publicând următoarea intîmpî ne credem datori să explicărq noi in privinţa d-lui Băicoiiai] am dat de căt o simplă info|. une culeasă dupe cele l’alte Suntem mulţămiţi de a vedea cea informaţie era inesactă. Domnule Redactor, In foaea d-v. de publicitate „Tir.-, No. 204, cub rubrica de „Ultime ştir rătaţi că, din isvor sigur, in care aveţi tă încrederea, aţi aflat că mai mulţi i bri ai baroului Român, indignaţi de i duita mea necorectă, atăt faţă de Larnbru Yasileseu cât şi de Creditul | ciar Urban, al căruia sunt director, hotărâţi a cere consiliului de disciplii? să mâ şteargă din tabloul avoeaţilo judeţul Ilfov. Forma impersonală şi vagă ce daţi i supusei rumori alo căruia echo vâ ii cu o-aşa de precipitată eomplesenţă, să numiţi vre o persoană, şi care mâ ţează a crede că nu este rosultatul intei j*# nei d-v. mâ pune in imposibilitate de a minţi alt fel cele ce ziceţi că vi s’a ret de căt prin alăturatele două acte, pe n vâ rog a le publica, şi din care result'1 toţi acei avocaţi de care vorbiţi, se ri la eternul şi immaculatul meu socru, d Larnbru Yasileseu, care este de w ir tm i-.; 19 t ■ 1 , sigila îsvorul domn de toată inerederea t -care v'aţi adăpat cu nuvela privitoario mine. Sunt sigur d-Ie Redactor că, prin puţş carea alăturatelor duoâ acte şi presem scrisori, veţi căuta a demonstra că aţi surprins in buna d-v. credinţă când M publicat lucruri aşa de grave pentru rept Mţ ţiunea unui om, căci numai acela care ui ţine la onoarea lui atacă cu uşurinţă oi rea celor-lalţi. Primiţi vâ rog salutările mele. A Hiiieoiani if ,s/30 1883. Bucureşti 1883 Septembre 17. CERTIFICAT Spre satisfacerea cererei ce a făcut a tâzi d-nul A. Băicoianu advocat, înscris tabloul ordinului de avocaţi din Ilfov, pi petiţia ce a adresat acestui corp, sub-ser natul liberează acest certificat, prin ca constată că nu s’a vâzut adresată aces;f» consiliu de disciplină pănă astăzi nici ie plângere scrisă contra petiţionarului, e din partea vre unui confrate al numitul (âj nici din partea vre unei alte persoane ştir. o ină corpului. Eară plângere verbală d i partea d-lui Larnbru Vasilescu s’a făcut in 1 inf.An nnaefru. V intea noastră, p. Decan G Stratilat. Societatea Creditului funciar din Bucureşti. PROCES-VERBAL Urla « I Npr* FOILETON Mortea lui Hippocrate n) Legenda doctorului Chavernac d’Aix ne dă un gen al morţii lui Hippocrate. — Hippocrate este cel mai vecliiu doctor ale căruia opuri au ajuns pană la noi, şi pentru acest cuvânt el este privit ca părintele medicinei. Nimeni nu ştie cum, şi cănd a murit el. Vom încerca să povestim aceasta. Dupâ mărturisirea Iui Soranus, toţi autori au crezut şi au publicat, că Ilippocra-te a murit şi a fost iugropat la Larissa, un mic orăşel in Thessalia, la etatea de 90 de ani — zic unii, sau de 109 dupe alţii. Nu fu dar aşa mare mirarea când se află in luna lui Mai 1857 de la ziarele din Grecia, şi mai cu seamă din Abeille medicale d’Athenes, că se descoperise din in-tâmplare mormântul lui Hippocrat iu oraşul Larissa. O anchetă oficiala fu imediat ţ]j Dupe Progresul Medical roman. ordonată de guvernele francez şi elen. Din aceasta resultă, că o ciudată exagera-ţiune fusese amestecată la povestirea des-coperirei inscripţiunei sarcophagului in chestiune, aşa că dupe un examen imparţial era imposibil de a acorda crezământ faptului, că in Larissa ar exista mormântu, lui Hippocrate. Ast-fel mormântul divinului Hippocrate, tatăl ştiinţei medicale, a rămas ăncâ de descoperit. Mai nainte de a se cunoaşte, cum a murit fondatorul ştiinţei medicale, trebue să fim siguri dacă el a existat in realitate. In adevăr, mulţi doctori au negat această existenţă, şi au pretins că cărţile care formează colecţiunea, zisă „hippocratică", era opera mai multor generaţiuni, şi că ar fi fo-t imposibil ca un singur om să fi putut vre-o dată să producă atât de mult. Ei au susţinut dar, că Hippocrate a fost un personagiu imaginar, şi că el a aparţinut numai mythologiei, Fără a ne sui prea sus in istorie, Ia începutul acestui secol, in 1804, dr. Boulet susţinu 1;-. facultatea din Paris o theeâ intitulată: Dubiu asupra vieţoi lui Hippocrate. Uubitationes de Ilippocrat s vita, pa rin. genealogia, forsan mythologicis et de qui-busden ejus libris multo antiquioribus quam vulgo creditur. Paris, an XII. Această tesă produse un mare scandal in Facultate, şi dupe stăruinţele lui Chaussier, Legallois publică o desminţire. Această desminţire ar fi fost zadarnică, dacă decanul l.’haussir şi Legallois ar fi a-vnt cunoştinţă de un op a lui Platon. Acest filosof a fost in adevâr, aproape contimporan cu Hippocrate, şi probabil este că Ta şi cunoscut. Ori-cum intr’un dialog intitulat: Protagoras, Platon pune aceasta chestiune unuia din discipulii săi, numit Hippocrate : — „Spune-mi tu Hippocrate ! dacă ai voi să te duci să găseşti pe homonymul tău, Hippocrate de Cos, din familia Ascclepiazilor, şi să ’i dai o sumă oare-care de bani in contul teu, şi dacă te-ar întreba eine-va cui duci aceste parale, ducându-le lui Hippocrate, ce ai respundo tu oare ? — Că mâ duc să i-le du in calitatea sa de doctor. — Cu ce scop ? — Să deviu eu insuşi doctor”. Acest document ne preţuit stabileşte in- tr’un mod nediscutabil certitudinea existenţei aceluia al cărui trist sfârşit il narăm. Hippocrate se născu la Cnide, in insula Cos, in primul an din a 80-a Olimpiadă, adică aproape 460 de ani inaintea lui Christ. Autorii cei vechi pretind, că el era al şap-te-spre-zecelea sau al opt-spie-zecelea descen-dinte a lui Esculap, şi Soranus adaogă, că Hippocrate insuşi ’şi suia origina prin femei pănă la Hereule. El era din familia Asclepiazilor, familie dată cu totul din timpuri imemorabili in practica medicinei. şi care o exersa in insula Cos, la Cnide ; — mai târziu o continuă la Athena, precum şi in oraşele importante ale Greciei şi Asiei minore, in templuri numite Asclepione. Hippocrate luă primele noţiuni ale ştiinţei medicale de la moşul sâu Hippocrate I iu şi de la tatăl sâu Heraclide. Părăsind de timpuriu insula Cos, el se duse la Athena pentru a urma lecţiunilo lui Herodicus şi ale lui Selymbre, celebrităţi medicale pe timpurile acelea. El mai fu şi discipulul so-phistului Gorgias, şi se credo că Democrite a fost măiestrul sâu ; acesta era cel mai erudit in acel timp, inainte do Aristote. Hippocrate luă din practica preoţilor că-te-va din matoriile sale, dar de sigur, că nu Şedinţa din 17/29 Septembre 1883. In faţa atacurilor repeţite ce se fac pri $ mai multe organe de publicitate conte ls le-a împrumutat lor admirabila sa metodei* de a descrie maladiele. Adevăratele isvoa-re ale instrucţiuniei sale au fost scoalele din Cos, din Cyrena, dinRbodos, şi mai cu seă' mâ observâţiunea directă a naturei fecun- * dată printr’un geniu vast. El incepu a că- li lători pentru a căpăta cunoştinţe noi şi a l se perfecţiona in medicină, din care voi si* ’şi tacă profesiunea. In timp de doi-spre-zece t ani el străbătu mai multe provincii ;—Maj->1 cedonia, Thracia, Thesalia fură ţârile care » ’i atrase mai mult atenţiunea. EI visită i scoalele şi templmile din Thasos, din Ab- il der, din Larissa, din Melibea şi din Cizic ; se duse chiar in Asia minoră, şi la intoar- i cerea sa in Athena se dete cu totul prac ticei regulate artei sale. Hippocrate nu vegeta mult timp in neac- ţ ţiune. Ştiinţa şi talentul sâu fură repede cunoscute şi preţuite. Reputaţiunea sa deveni atât de mare, in căt el fu căutat nu numai de filosofii cu renume, dar chiar de personagele cele mai puternice, de popora-ţiuui şi do regi. Hippocrate era in corespondenţă cu Democrite cu miniştrii lui Artaxerxe, cu Philopcemen şi cu Denys din Syracusa. Căte-va tratamente ’l scoase şi mai la lumină ; intre altele, acela al lui Perdiccas, r- * B- î TiMPUL ucoianu in calitate de director al creditului funciar Urban şi in inserţiunilor din ziarele „Tim-foiul şi Binele Public din 16 şi ^re, prin care se laşi a se bâ-i uu ar avea o atitudine corecta ietatea Creditului funciar Urban irector este; naţii membri ai consiliului d'ad-[une al acestei societăţi, suntem iu ,le a afirma ci administraţiunea ţ'ljaicoianu este mai pre sus de Luiali de neeorectitudine, că consi-cea mai perfecta stima pen-fi ci toate atacurile aduse in con-s privitoare la posiţiunea sa de di-societaţei sunt pure calomnii cari , persoana d-lui Băicoianu, loveai timp şi in creditul unei in-naţionle. Preşedinte este rugat a face sa aceasta incheere ca intimpinare liblicate prin menţionatele ziare. Sute D. Cariagdi. Cernat, Colonel C. Poenaru eso, Al. Lupescu, 1. Culoglu. ai cauza te despre moartea cnuoscutului filo-romăn comandoi Enrico Amante, senator al Regatului Italiei, care in timpul a mulţi ani existenţei sale a apărat şi susţinut României, l'.l este care. prin numeroasele sale scrieri, s a ocupat de ţara noastră făcend-o cunoscută iu străinătate. D. Sindic de Fondi care n-ea anunţat printr o scrisoare aceasta tristă noutate, ne informează că s a deschis o subscripţiune in scop d’a se ridica un monument funebru in memoria răposatului Enr. Amante. . Suntem figuri că compatrioţii noştri vor bine voi să coutribue la ridicarea acestui monument, ei cari in toate ocasiunile au dat probe de dărnicia lor. Făcând aceasta, vor proba ăncă sentimentele de gratitudine faţă cu amicul consta ut şi devotat al ţârei noastre. Subscripţiunile se vor trimite d-luî Cavaler Bruto Amante, Via del CorsoNo. 397 la Roma. Numele tutulor subscriitorilor italieni şi români se va publica intr’o broşură. Uri din Streinătate Concursuri agricole Persoanele cari compuii juriul concursurilor agricole şi industriale anul acesta in judeţul Botoşani, din partea judeţului sunt domnii Casian Lecca, Gr. Rozan, Constantin Savinescu, Uie Ceolac şi Vasile Nico-leseu; iar din partea ministerului sunt domnii Tâutu, ti. Ceolacu, Ckriste Mane Luizanu şi G. Urzica. tr_ Domnii Elie Deciu şi C. Drăgănescu, membrii in juriul concursurilor agricole şi industriale din judeţul Covurluiu, se inlo-cuesc prin domnii C. Variau şi N. Petro-viei; aceasta se publică spre cunoştinţa generală . le de fier. — Austriecii au ince-lacă incercâri pentru spargerea junilor dintre Turnu-Severin şi Or-ai acest oraş se anunţă, că resulta-icârilor deja tăcute este mulţumitor. [Tauer conduce lucrările dupe insa, dimpreună cu inginerul Gru-frindu-se de cartuşe cu dinamită, o jumătate Kilogram. da, — In nefericita Irlanda tot se âirnplă căte un cas de omor agrar, jfcşă din Dublin spune, că proprieta-IJly a fost impuşcat in comitatul )eputatul O’Connor a fost atacat ţ lela Portadown, dar a reuşit să teafăr. ■ aţia. — In >Narodne Novine,, se ţie ştirea, că agenţi de ai lui Starce-f ntrierâ graniţa Dalmaţiei, indemnănd ,‘iîitori ia rescoalâ. Li se promite câte rini odată, apoi câte 3 fiorini pe zi. sună : „Contra Maghiarilor ! Acum ■^)ul să ne scăpăm de jugul lor 1“ Sol-juu sunt admişi, nefiind aceasta voin-Jfrdîiii imperat! (?) jjele Afonso. — „Republique Fran-publică o declaraţie a unor persoane fete din colonia Spaniolă din Paris, in fce arată, că voiajul regelui Alfonso nu kzu politica spaniolă. Spania n’are afi- Iou Germania şi manifesta vii sim-pentru Eranţa, Regele constituţional al ei nu va inchea alianţe impopulare, firtţiunile voluntare ale regelui ne Tza să afirmăm, că regele nu s'a an- |T> D H intru nimic. Necrologie Ifîgistrăm cu multă părere de ren ştirea Ecouri Comerţul de sclavi in Marocco infio-reşte şi acum, după cum spune un -cores pondent din Tanger. Din Mai anul acesta s’au vândut in piaţă 71 de sclavi şi alţi mulţi pe cale privată. Un corespondent din Casablanca provesteşte, că nu de mult a sosit acolo un negustor, mânând inaintea sa pe stradă o „turmă11 de sclavi ca pe vite. Intre ei se aflau felă şi băeţi de la opt ani in sus ; bărbaţi şi femei de la 18 pană la 50 ani. S’a constatat, că şapte copii fuseseră răpiţi dela părinţii lor de prin sate. Iată o infamie, pe care ar trebui să o nimicească potentaţii Europei, iar nu să se gândească la resboae! Alexandru II a căzut lovit de moarte lângă Canalul Katerinei, din Petersburg ; la 15 c. s’a pus aci peatra fundamentala pentru biserica ce se va construi. Ea va fi cu opt metri mai inaltă decât catedrala sfântului Isac şi va costa 4 — 5 milioane ruble. In locul unde a căzut Ţarul Ia 1 Martie 1881 se va construi o capelă şi ca la 20 de paşi de aci se va insemna in bisc-risă locul, unde in acea zi fatală a explodat prima bombă, aruncată sub trăsura impâ-ratului. Dintrd bogaţii particulari, cari au promis sume considerabile pentru construirea bisericii, mulţi au murit, intre cari milionarul Gromow, care declarase, că va intimpina eheltuolile lemnăriei in valoare ca de 50,000 ruble. Omnibus electric s’a introdus in Paris de undo se scrie do la 7 e: Ieri seara fost mare mişcare in faţa lui „Grand Ho-lel“ din bulevardul Capucinilor. Administraţia Companiei metropolitane electrice a’jdat un mare banchet in onoarea iluminării numitului otel cu lumină electrică. Ca la 300 persoane au fost faţă; doodatâ un oumibus colosal, pus in mişcare prin electricitate, intră in curtea otelului, unde fu primit cu strigăte de bucurie. Se zice, .că ministru poştelor şi telegrafelor işi va procura acest oînnibus pentru serviciul, intern al transportării impârţitorilor şi epistolelor. Ultime Ştiri Ni se spune că mai mulţi preoţi din capitală au fost siliţi să iscălească o hârtie prin care declară că nu vor lua parte la congresul preoţesc din Focşani. Un ordin dela Mitropolie a oprit pre preoţi d’a sa intruni in număr mai mare sub pedeapsă d a fi pedepsiţi. Tot privitor la tainele mitropolitane : O adresă s’a inaintat tutulor, prooţilor şi diaconilor, care i opreşte d'a sluji cu arhiereul Calistrat Orleanu. Orce obraz bisericesc va călca ordinul prea slăvitului şi cinstitului Mitropolit va fi ras şi tuns. Guvernul va lua in primire, peste puţine zile, linieleCâmpina-Doftana şi Buda-Slănic. Se zice că in lunile august şi septemvrie au fost câteva caşuri de hydrophobie cave s’a terminat prin moarte, in câteva spitale din capitală. Procesul de pressă intentat de d. I. C. Lerescu pentru calomnie contra d-lui AVat-son s'a judecat de Curtea cu juraţi din Brăila. A7erdictul juraţilor a declarat că d. AAratson nu este culpabil. Acest proces luase naştere dintr’o inserţiune publicată in Me-sajerul Brăilei. Un alt proces de presă tot in Brăila, care a luat naştere dintr’un articol publicat intr’o foiţă din capitală prin care un anonim descria exploatarea ce se face muncitorilor din portul Brăila. D. Corbu decla-era că articolul ar fi făcut de d. Tano, şi că acesta ar fi acela ce a fugit cu 12,000 lei, fiind impiegat la fabrica Burghete. De aci d. Tano, crezendu-se calomniat, a intentat proces d-lui Corbu. Juraţii au dat un verdict prin care respunde afirmativ la toate eestiuuile, neacordand nici chiar imprejurări uşurâtoare. Curtea ânsă, conform dreptului ce-i dă legea, a anulat a-jcest verdict şi a dispus ca afacerea sa se udece in sesiunea viitoare. peratorilor din ţară, cu plăcere am observat justa apreciaţiune a Onor. Juriu Examinator in Secţia lucrărilor grafice după recompensele ce s'a dat la următoarele Tipografii: D-lui Al. A. Grecescu s’a conferit diploma de onoare clasa I; d-lui S. Mânios pentru Tipografia Dacia din Galaţi diploma de onoare clasa II; d-lui Carol Gobel diploma de onoare clasa II; tipografiei Statului Medalia de aur, Tipografiei Academiei Română Medalia de Argint; Fon-deriei Statului diploma de onoare clasa I; Tipografiei cărţilor Bisericeşti Medalia de Bronz, Tipografiolor Românul, şi G. Bâlâ-şescu şi d-lui A. Antoniadis din Galaţi s'au conferit Menţiuni mulţumitoare. Felicităm pe onor. Juriu pentru dreapta sa hotărâre: nujmai puţin şi pe Domnii premiaţi pentru recompensele obţinute. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE înştiinţare Pentru a se evita ori-ce confusiune de nume ce adesea mi se facea cu numele altor persoane,—subsemnatul, Dimitrie N. Bădescu. advocat din Alexandria, declar că pe viitor voi adăoga pe lângă numele de familie Bădescu şi pe acela de Roşiorii, locul naşterei mele ; prin urmare semnătura mea va fi : D. N. Bădescu-Rosiori. 1883 Sept. 10. Exposiţiunea artiştilor in viaţă sg va deschide in Iaşi la 1 Octomvrie. La 25 ale acestcea, se va ţine la focşani congresul preoţilor. Visitănd ieri Exposiţiunea Societăţei Coo- A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Droc-Barciailll, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vCnzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. Despre Respousibilitatea Tutorilor şi a Magistraţilor, studiu comparativ, in dreptul roman şi romăn, de Ioan F. Simio-noscu, doctor iu drept. — Preţul 3 franc Prescurtare din Istoria Românilor, lucrată pentru elevii şcoalelor primare de ambe-sexe de B. B. Secăreanu, institutor public in capitală. Cartea este aprobată de ministerul instrucţiunii publice ; e ilustrată cu 17 figuri. —Preţul unui exemplar 80 b Curs elementar de .aritmetică practcă pentru clasele primare de iii. Ţintă, institutor superior. — Carte ^aprobată. Preţul 40 bani. Memorandum compose et publie par le comite elu par l’assemblee generale des re-presentants des electeurs roumains, tenue â Ilermanstadt le 32, 13 et 14 Mai 1881. Se află de vânzare la librâriele Socec, Graeve şi Rănişteanu, cu preţul de lei 2 50 bani. Curs de geografie pentru usul inve(â-mântului secundar. Europa (tără România) E p-elucratâ după cei mai buni autori de. G. TU. Buzoiauu, profesor de geografie — Preţul lei 2,50. Noţiuni de Gramatica, aplicate la limba rumânescă, de Florian Crassan, profesor la şcoala de comerţ din Bneuieşti.—Preţul 2 lei 50 b. Cursul de drept comercial. Un volum respectabil de 35 coaie cu preţu de 8 lei noi, de Filimon Ilia, licenţiat in drept şi advocat, Pasagiul Român.—De vânzare la librăria Secec et Comp. Tot acolo se mai găseste Cursul de drept civil, de F. Ilia t. I a 20 lei şi t. II a 10 lei noi. Dr. A. WEINBERC OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de Ia orele 8-9 [a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 MEDIO ŞI CHIRURG Boalele de gât, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru 1. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Sypkilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Gtrada Decebal N. 20 (indosul Bărâţiei.) oe închiriat r repere de la Sf. Dumitru viitor, uă casă nouă, forte comodă şi solidă, pe strada Romană N. 71. Amatorii sâ bine voiască a se adresa la d-na Ecaterina Negulescu, pe aceiaşi stradă No. 51. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACID No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 19 septembre 1883. Cump. Vend Solo Renta Amortisibilă. . . . 94--- 943/s 5»|0 Renta Română Perpetuă , 92--- 92Ţ C°l„ Obligaţiuni de stat. . . . 100--- 1003/4 Go[o Oblig. Căilor f- Rom. regale 102> l2 103]lj 5o/o > Monicipale .... 84- 84i|, 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 232- 236--- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 913/4 92V* 7oio ., Scrisuri Rurale.. . . i02i|9 1031)4 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 88 V* 883/4 Go[0 , > i 98i h 983/4 ?0[0 > » » 102- 10 211-4 Impr. cn prime Bnc. (20 1 b.) 32--- 34 icţii Bâncei Naţionale Române2501. 1370 1385 , , Soc. cred. mob. rom. 250 1. 208--- 212--- , , , Rom. de con-trucţii 5001. 504- 508- » » , de Asig. Dacia-Rom. 3001. 412--- 416- 244--- 248- Diverse Aur contra argint. . ... 2 --- 2 »/» > > Bilete de Banqne . . 2 --- 2 1/4 Fiorini valoare Austriacă. . . . 2101/2 2.12 Mărci germane....... 1 23 1.25-- Bancnote francese...... 99*|? 1007, Aflăm cu plăcere că ziarul Le Moniteur (le la Cliaiice Univer-selle din Viena, s’a autorisat in mod oficial a circula din nou in ţară ca şi in trecut. Macedoniei. «st monarch era afectat de mai mul-J şi consumat de o febră lentă şi «ui, pentru care nici un remediu nu iii sâ reuşască, necunoscându-i-se adela causâ. fppocrato fu chemat. Îortorul cnidian puse mai multe intre-augustului sâu bolnav ; ’l esamină din fană in picioare şi dupe câte-va râs->uri nedecise, «1 inţelese îndată că reul i»re suferea Perdiccas ’şi avea causa ’â violeDtă pasiune, secret întreţinută vuila, femeâ, sau amanta tatălui sâu. 1 LI se ştie. Tatăl se sacrifică cu ge->«itate pentru fiu, pe care frumoasa ţ Ştiu sâ ’l tâmădueaseâ radical-tste cât-va timp, Abderitanii avură oare • indoeli asupra raţiunei filosofului lor iiocrite ; ’l credeau nebun, pentru că fiariu lui Heraclite, care plângea ne-i«nit de prostia umană, el ridea mereu isceeaşi causă. 'Ţerpctuo risu pulmonem agitare so- ^«natul din Abder, impărtâşind temerile forului, rugă pe Hippocrate a se transla in pustietatea unde trăia Democrite jo i da luminatele sale ingrijiri. ippacrate găsi pe filosof disecând nişte animale, şi intrebăndu-1 pentru ce făcea aceasta, ’i râspunse că se silea sâ descopere causa nebuniei, pe care el o privea ca un efect al veninului. Doctorul inţelese indată. că nu avea a face cu un om care ’şi perduse minţile. Faptul următor I convinse şi mai mult. Filosoful salută cu titlu de fată pe o jună persoană, care insoţea pe Hippocrate ; el o salută a doua zi cu titlu de femee, Ipentru că recunoscuse dupe ochii sâi că ea fusese deflorată, in timpul nopţii. Dacă acest fapt este adevărat, filosofin n’ar deveni oare odioasă jumătăţei genului uman ? Hippocrate nu dete mare osteneală a convinge pe Abderitaui, că Democrite nu era nebun. . . Senatul oteri zece talenţi doctorului din Cos. Aceata ’i refuză, zicănd că se credea destul de plătit că vâzuse in locul unui nebun, pe omul cel mai inţelept al Greciei. Renumele lui Hipocrate se respăudi atât de mult, in căt cea mai mare parte a prinţilor şi a regilor încercară să’l smulgă din patria sa şi să’l stabilească la curţile Era in apogeul reputaţiunii sale, caiul regele Persiei Artaxerxe supra-numit mana lungă voi să’l atragă in statele sale, sub amăgitorul pretext, să dea ingrijiri pestifera-ţilor, dar in realitata numai a preda şi a practica medicina. Ei ’i oferi prin atrapul Hyspame daruri însemnate. Du-tede 3pune stăpânului teu, respunse llipocratc, că am ce manca, unde şadea, şi cu ce mă îmbrăca. Onoarea nu ’mij permite a primi darurile Perşilor şi a da ajutoare barbarilor cari sunt inamicii Greciei.“ Istoria adaogă, că marele rege se supără ingrozisor şi făcu o somaţiuue locuitorilor din Cos să predea pe culpabilul de inaltă trădare, ameuiţăndu-i in cas de refus, de a le reduce insula in flacără şi sănge. Aceşti bravi cetăţeui insă despreţuiră ameni-ţările despotului. Moartea lui Artaxerxe survenită in acelaş an, 424 de ani inaintea lui Christ, făcu ca incidentul să nu aibă' loc (Girodet desenuă in 1816, celebrul tablou pentru a’l oefri lacultăţer din Paris unde se vedea iucă acum căţi-va ani in marele amfiteatru, Hippocrate refusănd darurile lui Artaxerxe. Artaxerxe mană-lungă recomeudă prin testament succesorilor sâi aşi resbuna de neruşinarea grecilor, şi mai cu seamă de Hippocrate. Dariu II, fiul seu natural, ’i succede pe tron păuă la 404, insă uu găsi o dată ocaziunea, să indeplinească ultimele voinţe ale tatălui seu. Artaxerxe II zis Mnemon (cu bună memorie), succedă tatălui s6u Dariu II şi domni păuă la 362. Acesta ’şi reaminti in timpul domniei de măuia moşului sâu in contra lui Hipprocate. Acest monarh dete ordin unui din stra-pii sei să ’şi trimeaţă pe fiul seu Ctesias, col mai inteligent din familie la Athena, a inveţa medicina luănd lecţinni Ţlela celebrului doctor. El lormă şi un plan ca să ajungă la acest scop. Mama şi fiul se ’mbrăcnră pentru Atena şi se tluse să găsească pe Hippocrate. Mama T rugă să biue-voinscă să dea fiului sâu primile noţiuni ale ştiinţei ce făcea gloria sa. Cănd Hipocrate - află naţionalitatea visitatorilor, ’i refusă curat şi le zise să plece intr’un mod cavaleresc, fără chiar să fi esamiuat pe acel june. Muma nu seă lăsa a fi învins. Ea află, de la otelul muie locuia, că Hippocrate nu avea in serviciul sâu de căt băeţi pe cari i schimba des, de teamă să nu intălnească intr’o zi vre o inteligenţă, Şce ’i-ar descoperi secretele artei sale, şi apoi să le in-trebniuţeze iu propriul folos. Tersana se hotăra să aştepte o ocaziune favorabilă. Ea se duse să consulte ghicitori cari ii preziseră isbutire in proectele sale, şi drept recunoştinţă ea făcu bogate da-■ uri divinităţii din ac a epocă. Dupe cinci-spre-zecs zile băiatul otelului veni inti’o seară in fugă şi o găsi in templu lui Apollon, unde ’şi indeplinea cucer-niciile sale. El o vesti, că Hippocrate gonise pe servitorul sâu pentru că cestionase intr'une mod indiscret pe un bolnav la ora consultaţi uni.^Persana se intoarce repede la otel, ;coase vestmintele sale orientale şi se im-bracă cu costumul ţeraucelor din Epir • fiul seu pe de altă parte, se degbisâ foarte artistic iu păstor din aceiaşi provincie. Ast fel imbrăeaţi, plecară amendoi la Hippocrate ; se înţeleseră intre denşi ca Ctesias să facă pe imbecilul şi pe idiotul şi să nn respunză de căt prin monosilabe la toat eestiuuile ce i s’ar putea pune. In câte-va minute persana şi fiul sâu se afiarâ in faţa casei doctorului ; — sunară. Nişte paşi rari şi surzi se auziră. Hebus. (Va urma). TIMPUL DEPOSIT DE MAŞINE AGRICOLE Lwffliiiili cele mi perfecţionate a si fara apparat de ars pae de ori-ce mărime MAŞINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. etc. I! DIN FABRICA f^MAESHALL, SOZDsTS c O'8’» (Gaiusborongh, Englitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi la lueru. DIN FABRICA ^.driance, Platt & Co. (New-York) Mori, Manege şi Maşine de treerat (cu manegiu) Hatoaze de porumb, Tricuri, Grăpi, Maşine de vinturat, Pluguri, şi Maşine de Semănat, din fabrica HOFHER & 9CHKAIVTZ (Vieiia) Depou de părţ de maşine. Preţur moderate ((#)))»'O“«<(•»'” O '<•' O Adevărata EAUALLEMANDE I.ESUEUR Face sa dispară pistruele, impedecă sbărciturile, albesce 5i induleesce pelea. GASTELLIER, Parfumeur- ChimiBto 47, rue de la Chausa^e’d’Antin, PARIS Şl LA TOŢI PARFUMOHI ŞI COIFORI pentru a« p&tl de ori ce contrafaern, a tijge marfa Fabrice! de mai re» i * o <>((*)! e *«•))► o cfitv o ^•)i»i' Bolele GATULUI 70CI SI GURI PASTILELE DETHAU CD SAREA LDI BERTHOLET Recomandate contra Boaîelor gâtului, angint. extincţiunile vocii, ulceraţiunile gurei, irita-ţiunile cauzate de tutun, efectele periculoase a mercuriului, şi specialmente d-lor magistraţi predicatori, profesori, cântăreţi spre a acilita emisiunea vocii. Ad. DETHAN, farmacist, Faub St-Deuis 90 Paris şi principalele farmacii din Franţa şi străinătate. A cere semnătura Adli.DETHAN ______Preţ franco 2 fr 50 _ * s .* * * * X ÎPPPPPP(C:ApPPPP|C>P(C3jr^3|PP(C^pPPfC3pp(C V I - u !l ri i i t n i ii ~SUKT CELE MAI BUNE DIN LUME, 150 pi«da»lq priltle PARIS I—I—I—I—l—l—l—I—l—l—1—|—I MASINELE DE CUSUT ' ORIGINALE A LVI S IN GE R 18 7 8 Itedailă de aur A se feri de Imitaţii rate lunare Garanţâ sigură dală inscris. OH- S1NGER C9 poartă marca Maţinăde cusut new-york. de sus a * Iul Fabrice!. G. NEIDLINGER, A§ent general NOUA INVENTIUNE fir IXORA ED. PIN AUD Săpun............. de IXORA Essenta pentru batiste.... de IXORA Apa de toiletta... de IXORA Pommada .......... de IXORA Oliu ............. de IXORA Praf de orei...... de IXORA Cosmetic.......... de IXORA 37, Boule verd de Strasbourg, 37, Singurul Deposit allu Aapasinei Mignot I. HERTER ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după sysf.fnul cel mai nou şi prevCzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’a avut incă ocasiunea de a. se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingatoare de această arta precum: Reproducţie, lucrări in starea naturala etc.—Orele deposatsunt in toate zilele, atăt in timp frumos căt şi in timp innorat de la 9 ore a. m. păna la 4 p. m.t? In acest atelier [se găsesc şi tablourijin pictură originale de venzare. Par Asâ.id lente j’ai l’honneur de re-commander l'honorable public mon atelier artistique arrange d’aprâs le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neuis.—Les prix sont reduits et le travail tr£s fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’oceasion de se convaincre re mon travail n’a qu’â nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assureda facilement de la pefection de mon atelier. — On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduetion, travaux a l’etat uaturel etc. — On peu-paser tous les jours, quele temps soit beau ou ouvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’h, 4 heures apres midi. Boiilele Secrete •rLea CAPSULE8 RAQIJIN sunt singurele cap. suje cu Gluten aprobato de Academia do medicină din Fraecia, care le-a declarat superioare tutulor colorlalte preparaţiuni de Coppliu, NOTA. Trebue refuzat ca o imitrţie frauduloasă orice flacon care nu ra fi conform cu modelul de mai sns. Aceste capsule snnt intrebuinţate iu tdte spitalele militars din Francia. Un Flacon de 64 capsulo 5 f.—Un Flacon de 10 capsule, 6 f. 50. Depăşitul la Paris, 78 Jt 80 Faub. St-Dcnis }i in toate farmadele unde si găsesc asemenea HARTIA si VES1CAT0AREA Ialbespeyrcs AlT PRINTEM1 GRANDS MAG AS INS DE NOUVEAUTES Rue du liane, Ronlcrard llaiissmaiin, Rue de Proveuec & Rue (.'an marii] PARIS * A aparut acum ' atalogul ALBI M ILUS1 HAI ni Modelor si Noutăţii} nului de Idrnă care se va trftnute GRATIS şi FRANCO persanelor care ’l vor cere D “r J ULES JALUZOT la PARIS sau la BUCURESCI Sr tiSiiut* aiemenv franci), In urma unei ««,: fr. cile. »ilrr«Me la Paria, ut compun imensele nsnrumente «le mag.uubir Prlnlriupv. Sun, c» multe .Urne rom.ln. se f.rcc ,1e a ,dr.. I, r m.n.l.le |.„ ,«1,, cauu difiealMjlr de u fice rectificări U rce.ic articole, clm! di» iau». t|, veac tn tocmai pa uliS. 9M «»“ <1* te*.|iedi(iune din ISiicr.wl fj.» «„.„„t t K.' , 11-r x v» însărcina de a fac* pentru clientele nottre t te tc>uml« InibiăcîmlnUle nbstre ar pută avă lr*l>ni«tl. ™ «>*'• l-iitru <’ 11 <■ n I < ■ 11 • nouţ re din Bcimro.cî, dcca o haină nu . exnet, A preveni UM no.Ini le rMtptilţtaue 39, CALEA VICTORIEI, 39 pentru ca imediat să se facă cele necesare, * ' FOTOGR AFII prea interesante şi picante trimise in plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fl. 4, 3 şi 2 ; Rumpler, Konigsberg, in Prusia. Steind. Querstrase. 3. Oata-loge asupra unor lecture picante gratis. magasîn fondat in 1879 -vH.A.G-.A.SIIbTTJIj UE COLONIALE SI DELICATES D. G. ICIAi VIS-A-YIS DE/THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaltei ndbilmii, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Soia Ananas de la Martinique. Banane de la;Bayona. Benediciin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzel anti Coleric. Chartreuz, alb. galbin, si Yerde de la grand Chartrenz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la YimandFockin Piperniint, verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqueruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeanx. Renumita Musti că de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Boninri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac. Rhnm şi in Kirscli. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de Ia primele case din Franţa, Germania, Italia, Espague, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. JOSEPH SANDROVITZ BUCUREST 16. — CALEA VICTORIEI — 16 IN RATE 1UNARE IN RATE 1UNARE CO l Se vinde Piane si Pianine clin cele mai renumite fabricii sistem american cu intreaga placă de metal, se primeşte ş-piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-L vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bu|ţ' acordeur şi facteur de piano. A. Mhthtm :ala Thttm vhi Bos: el