i //v/i rtr 41 ÎNECA 18 SEPTEMBRE 1883 W -A <1 minierCaloft Victoriei INr. 2412. ANUL AL VIII —No. 205 bonamentele liţi Jar», pe t» pe 6 lnol. ţi 3 Inol. ioltate p« »n • 40 M 22 lei 12 lei 60 lei ie priimeec 1» Administreţle. TIMPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Lini» 30 litere petit pag. 17. 40 Reclame pag. III . . . . 1 HO » » II .... 2 W jitalfc 10 bani nuinăru iricte 15 bani număra REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. I>ii-eetoi--respu.icJ&tor : AIII1AU, PALEOLOGC l\ ir Aesnţnrile ji ineerţiile te primeec Bucureşti, la Administraţia liarnlol ie Flena, la binronrile de anunţuri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-etein 2;—Paria, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Mcrlaorlle nefrancate nn se primei Manuscrisele ndniprlmate se ard. ftiresti, 17 Septerabre 1883 Iţile de anarchiă vin unul du]. ca iţii fulgerele in atmosfe-fereaţi, să arate că 'şi-a tăcut propagandele guver nului roşu proprietarilor, lapucat să se împrăştie de tot sângelui versat la Bordoni, şi faptul de anarchiă so repro-la Buzfiu in daoe localităţi, li proaspăt de tot, in chiar feţa guvernului Central, la Bu- Hirtă Poporul in nnmCrul său 14 şi 15 Septembre : dintre proprietarii de la Pâ-|, d. Cristache Nicolau, obţine şi |şl execute o sentinţă definitivă in :lştii locuitorilor de pe moşia sa. eg se opun* şi, usănd de ciome-ne, pun pe goană pe portărel, pe Mehtupciu, pe eub-pretectul şi pe tisului proprietar, d. Bestelei, pri-dinte al tribunalului Covurlui, a-faţa locului. | rasul are earaeterul pur al rsscoalei. I ucide proprietarul, dar se fugăreşte tltea. fugăriţi au trebuit să vină la reşe-’^judeţului, să iea intr’ajutor forţa ari de 15 călăraşi şi s'au intors de au mut sentinţa punând petri şi alte sem-de hotar. r oare en "aceasta proprietarul deve-liposesoruJ pământului ce i s’a dat ? ţ*e-cum. Ţeranii au lăsat să facă pe stăpâ-Aâzând-o retimată pe călăraşi; pe d altă a declarat că nu vor permite pro-ărului sa se atingă de locurile lor; şi A, pus in posesiune, nu cutează să se Jie de ceea ce a devenit bun drept al ixecutarea a remas ast-fel numai cu ; este o executare pe chărtie. cinci zile dupe aceasta, in satul Cân-depărtare de Buzău o oră, 50 din-ani au rădicat tot fânul de pe locu-Aelor-lalţi. Primarul intervine spre a ; b se întoarcă prada , dar este bătut 'blit de către jăfuitori. • comunică subprefectului caşul, se Şto 25 călăraşi ca să restabilească or tonţii a administraţiunii de a mîlnţi- ştia ii inhaţă pe căte 50 de ceafă şi la Buzău, unde-i arestează precum legea. pnein le-a fost dat să indure rigoa-fegii, căci afiă prefectul d. Ion Uriaşi spre a da o probă că este ade-spresiune, cum zice „Românul1*, a fnului naţional, nici mai mult nici mai ordona să sft pună in libertate vino-proclamăud barbaria şi tirania ceea ;e& a regulat. vSul care se produse in capitala ast-fel : ieri 200 de ţărani de la işoaia se presentară ameninţăto-parchetul tribunalului de Ilfov, ?clarara că ei nu se supun exe-unii la care a procedat arenda-de şi acesta are la mănă o car-judecată in contra lor, rema-jileflnitivă şi cu titlu executor. 0 observaţie generală asupra tutor fctor caşuri este mai ăntCi de ;'ie că ele denotă, in acelaşi timp insanitatea spiritului public prin ipagandele agenţilor şi foilor roşii, încurajarea ţăranilor la acte de a-[îrchiă din partea autorităţilor con-î puite. l'Jonsiderate apoi separat fie-care J !* produs mai sus, caşul de la Pâ-T»ge demonstra descvgrşita iropo- ne legea şi a asigura respectul pro prietăţii : caşul de la Căndeşti ne arată concursul autorităţii la intinde-rea anarchioi şi a spiritului de jat in poporaţiunile inculte : şi caşul de la Bucureşti, dovedeşte căt a crescut temeritatea in ţPran, in căt să vină a siida legea pană şi in faţa altarului ei principal, in capitala ţ&rei, unde se presupune că e mai mare pri-veghierea de a se da justiţia cu me-sura cea mai dreaptă. Fost-au cum-va, — să punem in-trebarea aceasta, — ţ&ranii delaMo-goşoaia fost-au asupriţi prin cartea de judecată ? AdmitSnd această, resultă că justiţia nu există, că aceia prin criteriul cărora se distribue justiţia sub guvernul roşu, sunt indivizi perverşi, lipsiţi de caracterul magis-ral. Bar apoi, chiar nedreaptă fiind cartea de judecată, daca administra-iunea guvernului actual ar fi ştiut cel puţin să se inconjoare de respectul trebuincios pentru mănţinerea mnei ordine, ameninţarea ţăranilor nu s ar fi putut ivi. Nu trebue sa-şi mai facă cineva ilusiuni despre ceva sub acest guvern : totul este o resturnare cu su-sul in jos a lucrurilor ! Va fi provenind poate aceasta din spiritul ce munceşte pe guvernanţii actuali, de a opune o teoriă a lor propriă la teoria piramidei gradată pe inteligenţă, şi care, incepSnd cu mulţimea incultă la basă, termină la v6rf cu numfirul celor luminaţi, mai puţini la numfir; va fi provenind aceasta din dorinţa lor de a aşeza piramida cu vBrfulinjos, ca şi cum ea ar fi o ciupercă, spre a da satisfaţie ideiloi democratice rBu înţelese; sau va fi provenind din ori-ce altă împrejurare," nu ştim. AdevSrul insă este că nu e nimic la locul sBu in admi-nistraţiunea actuală a Statului, precum nu e la locul s8u nici raţiunea şi bunul simţ in spiritul condu-cBtorilor partidului roşu. Noţiunea dreptului şi a moralei lipsind acestor oameni, toate adjuug fatalmente pe dos. îngrozitor este că, in asemenea situaţiune, siguranţa publică nu mai poate exista şi trebue sa urmeze o viaţă de nelinişte şi turburare a spiritului, care să muncească pc toţi cetăţenii. Cănd administraţiunea ad-junge in aşa stare de neputinţă nu mai poate cineva să facă un pas fără să se aştepte de a fi atacat, jă-fuit şi ucis. E caşul a intreba aci pe dropt-cugetătorii lectori, cari poate au criticat cu asprime, acuin căţi-va ani, administraţiunea guvernului Conservator : . ., , , „Plăcut poate fi cui-va resultatul aducerii la putero a străbălaţilor, cai i nici pricepere au de a guverna, nici dorinţă de a se experimenta in această artă n'au aretat?!’ Noi suntem astăzi in drept, dupe cruda incercare la care fuse supusă de şapte ani, dupe | xomplel ce dede e de neomenii şi fără de legi dede guvernul actual, să deplăn- gem acea amăgire nenorocită ; căci speranţă de mântuire a tutora de un râu cumplit nu a mai remas alta astăzi, de căt aceea de a avisa la cele mai obositoare opinteli spre a desră-dăcina pirul liheral-naţional, infipt in pămSntul liniştii şi siguranţei generale. SURI TELEGRAFICE Yiena, 27 Septemvrie. — D. I. Brâtia-nu, primu-ministru al României, a avut azi dimineaţă o ultimă întrevedere cu corniţele Kalnoky ; a plecat la 3 ore şi jumătate la Bucureşti. Belgrad, 27 Septemvrie, — Scupcina a fost deschisă astăzi. Primarul de la Poja-revaţ, d. Nicolaevici, a fo9t numit preşedinte provizoriu ; a căpătat voturile tutu-lor deputaţilor-radicali care sint in număr de 84. Apoi »’a ales şase radicali şi trei liberali, |ca membri ai comisiuuei însărcinate cu verificarea titlurilor deputaţilor aleşi. Belgrad, 27 Septemvrie. — Prima şedinţă a Scupcinei a fost foarte furtunoasa. Cei 84 radicali voind a proclama fără alegere pe d. Nicolaevici prezident provizoriu, progresiştii au protestat cu vioiciune D-ni Garaşanin, ministru al lucrărilor publice şi Mijatovici, ministru al financelor. au reuşit in cele din urmă a linişti spiritele ; numai după aceasta Scupcina pro-cede la alegerea preşedintelui seu provi zoriu, al cărui rezultat, telegrafiat deja, tu primit de radicali prin sgomotoase aplauze. Peter9burg, 27 Septemvrie. — Să citeşte in „Ziarul de Petersburg„Rusia consideră ca periculoasă situaţia ce s a creat in Bulgaria ; ea doreşte Bulgariei o des voltare pacifică şi crede că Principele A-lexandrn inţelege deja greutăţile situaţiei Rusia doreşte ca Principele şi guvernul seu să fie destul de tari, moderaţi şi uniţi pentru a înlătura aceste greutăţi, şi ea se va bucura dacă Bulgaria evită noi crize.„ Pesta, 27 Septemvrie.—Sesiunea Reichstagului unguresc a fost deschisă azi ; „deputaţii croaţi n'au asistat la şedinţă.* Berlin, 27 Septemvrie. — Gliazi Muk-tarpaşa e aşteptat in curând Ia Berlin. Fraucfort, 27 Septemvrie. — împăratul Wilhelm a sosit ; Majestatea Sa a fost primită cu entusiasm. - Banca En-sâu la 3 la Administraţia şi justiţia să fie cu uare aminte. Memorial diplomatic spune că d. White, ministru britanic la Bucureşti, a trimes la Foreiyn office un raport interesant asupra situatei României. Diplomaţii englez atribue marea desvoltare a veniturilor noului regat la trei cauze deosebite : 1. Lucrările de curăţire a gurilor Dunării, prin îngrijirea comisiunii europene; 2. punerea iu esecutare a legii rurale din 1864, care a infiinţat o clasă de ţerani proprietari; 3. Construirea liniilor ferate ce merg la Dunăre. Raportul conţine informaţiuni detaliate asupra proprietăţiiagricole din România. Comisiunea pentru examinarea căpitanilor aspiranţi la gradul de maior a început lucrările sale in Galaţi la corpul 3 de armată. Corpurile legiuitoare au să fiă convocate — se zice— peste puţin timp. CRONJCA Londra, gliterei a Slltă. 27 Septemvrie, redus scomptul Londra, 28 Septemvrie. — Times crede că negocierile s'au reînceput intre cabinetul Englez şi compania canalului de Suez. O depeşa din Cair semnalează sgomotul ca Suleiman-paşa, guvernatorul Sudanului, ar li fost asasinat de către Arabi. INFORMAŢIUNI ţara in curs e- Suntem amenităţi de o nouăediţie a nenorocirii de la Bordem, zice Bom. Liberă. Vr'o 200 ţerani de la Mogo-şoaia s au infaţisat ameninţători la parchet, spre a se plănge in contra excuţiunii arendaşului, care posedă o carte do judecată definitivă împotriva lor. De mai mult timp inimicii industriei naţionale au făcut, fel de fel de intrigi şi re-clamaţiuni spre a se desfiinţa fabrica din strada Soarelui No. 18 a d-lui Vasile Geor-gescu. Unii din vecini cereau aceasta pentru cuvântul că apa produsă de maşina ce pune in mişcare fabrica se scurge pe strade, le inundă, oprind chiar circulaţia. Alţii că nu pot trăi da sgomotul unui ferâstrâu care taie lemnele, o dată pe lună, pentru focul ma-şinei. * Deşi amândouă aceste plângeri sunt absurde, totuşi consiliul comunal şi acum in urmă, consiliul de igienă, s’a ocupat de afacere. In consiliul de igienă, unul dintre doctori, pe care nu voim să'l numim, s’a năpustit cu furie asupra industriaşului român şi a cerut desfiinţarea fabricai. Din fericire ensă, au fost şi alţii cari au judecat lucrurile cum trebuia, căci aflăm cu plăcere că acest consiliu, in şedinţa dela 9 august, a considerat de absurde reclamaţiunile vecinilor, şi a lasat ca fabrica să funcţioneze ca şi mai ’nainte. * S’a disolvat consiliul comunei urbane Calafat din judeţul Dolj. * Doranu Ioan Şişmsn, tost sub-prefect, este numit in postul vacant de sub-prefect la plasa Podgoria-Cricovu, din judeţul Prahova. * Cu începere de la 1 Septembre 1883 s’a numit in postul de dragoman-ajutor la căpitănia portului Constanţa, domnii Spiridon Casagioglu, iu locul domuului Petreanu, demisionat. * Un proces insemnut s’a deschis ta Tribunalul de Ilfov secţ. II. D na Ana Damari. in calitatate de tutoa-ro a soţului sâu Grig. Damari (interzis), a reclamat pe d. Tânase Eliad, proprietarul marelui „Hotel de France," pretinzând că d - ei este proprietară pe jumătate din locul pe care s’a construit acel hotel. La prima înfăţişare ce a fost la 13 curent, s’a hotărât comunicarea actelor pe care reclamanta ’şi baseazâ pretenţia. * Mai multe circumscripţiuni rurale de percepţie fiind vacante in judeţul Prahova, se publică spre cunoştinţa celor ce intru-nesc condiţiuni de admisibitate şi voesc a ocupa asemenea posturi, să se presinto la casierie, insoţiţi de certificate, doveditoare pentru a lor moralitate, şi de cuvenita ga- ranţie prevăzută la art. 45 din legea de percepţie, pentru a putea fi numiţi in funcţiune. * In direcţia casei de depuneri, eonsem-naţiuni şi economie, se va ţine concurs in zioa de 24 Septembro 1883, pentru ocuparea unui post de copist, retribuit cu 120 lei pe lună. Condiţiunile ce se cer pentru a fi admis in serviciul acestei oase, sunt: 1) Că amatorul este romăn sau naturalisat; 2) Că are etate de 21 ani eel mult şi că a indeplinit îndatoririle legei de recrutarej: 3) Că este balcalaureat : 4) Că are o scriere frumoasă. * Monitorul de azi publică legea pentru învăţământul agricol. In fie care judeţ se va înfiinţa căte o şcoală practică de agricultură pe o moşie a statului din cele mai bine situate pentru acest sfârşit. * Ciuma vitelor a secerat in luna lui August 1968 capete de vite in judeţele Orheu şi Chişinâu din Basarabia. Administraţia locală a acordat 10,000 ruble pentru combaterea epidemiei şi îngropare \ cadavrelor ce plutesc pe riul Dinastru. * In zioa de 27 August trecut, pe Ia orele 8 dimineaţa, in timpul unei ploi torenţiale cu furtună violentă şi tunete dese, s'a trăsnit biserica schitului Sârâcineşti, din comuna Sârâcineşti, judeţul Vâlcea. Lo vitura trăsnetului a isbit asupra turlei din centru spărgând o parte din acoperişul de tinichea apoi luând direcţiunea pe sub streaşină şi distrugând tencueli şi geamuri, a pătruns in intrul bisericei, distrugând parte din parchet, din uşi, un stâlp de peatră, ean-dele, sfeşnice, icoane şi a ars câte-va perdele dinpreuna şi cu alte ornamente, care s’au preţuit de către ingrijitorul schitului şi de consiliul comunal la 200 lei, deosebit de pagubele esterioare. * In zioa de 6 Septembre, fata Stana, in etate de 5 ani, fica locuitorului Stan Marin din comuna Cămineasca, judeţul Vlaşca, pe cănd se juca cu alţi copii aprinzând nişte chibrituri, a luat foc hainele de pe dânsa şi cu tot ajutorul ce i s’a dat a incetatdin viaţă. * O ştire tristă ne aduse Foşta de azi di-mineăţâ ; d. dr. Al. Hepites din Galaţi s’a sinucis prin luarea unei cantităţi de cianură de potassium. Din o scrisoare ce a lasat răposatul, a luat această hotârîre din causa miseriilor ce i se pregătesc in viitor. * D. N. Ciuca, judecător de instrucţie Ia Bârlad, ’şi-a dat demisiunea. * Este vorba ca, de Ia 15 Octobre viitor, şcoala divizionara dela Monăstirea Dealului să se mute la Bistriţa in judeţul Argeş. * Miercuri s'a intâmplat un duel intre d. îs..., secretar la o legaţiune din Bucureşti, şi d. loc. L... * Curierul capitalii ar dori să ştie dacă de mult s’a făcut inspecţie casieriei Urbei Giurgiu. Se zice că se petrec lucruri mai boacăne ca la alte primării.—Unii zic că a dispărut dosare intregi, alţii pretin.1 că acestea s’ar fi ars deja ele mult. Nu ar fi dar de prisos o iuspecţie serioasă şi o dare de seamă publicului giur-giuvean care se îngrijeşte de averea oraşului. POFTELE AUSTRIEI „Nene Freie Presso“, vorbind despre intrevorbirile D-lui I. Brătiaiiu cu corniţele Kalnoky la Viena şi eu prinţul Bismark la Gastein, arată pol- TIMPUL / trie Austro-Uugarici prin următoarele cuvinte : „Cat mai curând se vor vedea roadele apropierii României de Austria in cestiunoa regularii graniţelor transilvane 'şi cu oca-siunea reinoirii apropiate a convenţiei comerciale." Aşa dar, de-o parte, Dunărea stăpânită de Austria, de alta frontiera rectificată iu avantajul Austriei şi pe d’asupra convenţia comercială renoi-tă şi poate modificată in interesul Austriei! Ce ne mai remăne ? Ţuica d-lui Brătianu ! SITUAŢIA IN BULGARIA ; Restabilirea constituţinnii dela Ternovo —zic Besbaterile, — dimisiunea generalilor ruşi şi formarea unui nou minister, in care so găsesc bărbaţi din toate partidele, şi e prezidat de Drăgan Zankow, acestea sunt resultatele eclatautei victorie, 'repurtată de partida naţională bulgară la Sofia. Rare ori s’a văzut un partid politic obţinend un triumf aşa de complect. Adevărul zicând lupta nu era angajată numai intre prinţul şi o fracţiune a naţiunii; toţi Bulgari se uniseră intr’un singur sentiment spre a ’şi revendica libertăţile lor. Din capul locului prinţul ’şi dedese cont de gravitatea situa-ţiunii; ast-fel s’a grăbit a face oare cari concesiuni supuşilor săi in manifestul ce le-a adresat cu data de 11 Septembrie stil nou. Insă, după cum se intâmplâ totdauna in aşa circumstanţe, acele concesiunii erau nesuficiente şijatitudinea resolută a adunări din Sofia a forţat pe prinţul să accepte programa ei şi se formuleze insuşi dorinţele sale in privinţa revizuirii articolilor 13 şi 14 din constituţie. Aci rolurile s’au găsit in-tervertite şi e indoios de atunci să nu fi scăzut prestigiul prinţului. Cu toată lămurirea aceasta situaţia >din Bulgaria remăne dificilă şi cam obscură, Acordul dintre liberali şi conservatori nu va fi durabil şi, de altă parte, nu trebue oare să se pue preţ şi pe influinţele esteri-oare şi pe pasiunele locale, ce nu se potolesc ? deja toţi bărbaţii politici, cari fuseseră exilaţi, se intorc la vetrele lor şi presenţa . lor la Sofia nu-e de natură a calma agitaţiunea politică ce domneşte in ţară, pe când in afară fiecare reclamă partea sa de triumf. Ziarele austriaco se felicită de soluţiune a cestiunii bulgare, pe care o atribuesc ma noperelor totdauna abile ale poiticei austro-germane. Se inţelege, că pe viitor nimic nu se va intemplâ in Balcani, nici in 0-rient, fără ca mâna Austriei şi a Germaniei să fie amestecată. Toate succesele şi toate triumfurile sunt pentru politica dualistă a celor doue imperie germane şi dacă e vre un eşec, numai Rusia il sufere ! Aceasta e părerea ziarelor vieneze. Ei bine! să ne fie permis a nu împărtăşi această opiniune. Noi credem, din contra, că, dacă s’a obţinut acea soluţiune, este pentru că Rusia a voit’o la incepnt şi apoi a ajutat’o mult, fie că şi-a dat concursul pentru a aduce un compromis intre partide, fie dăndu’şi consim-ţimeutul la retragerea unuia din cei doi generali ruşi cari erau in serviciul prinţului, căci se presupune că generalul Kaul-bars va fi înlocuit prin un alt general rus, fiind reservat postul de ministru de resboi. Aci nu e un eşec serios pentru politica rusa, cum ar voi unii să se crează, Eroarea Ruşilor a fost de a crede, că deoarece au dat Bulgarilor autonomia şi independenţa le pot impune ori-ce, chiar sacrificiul obligatoriu şi forţat al acestei autonomii şi al acestei independenţe. Ei n’au întârziat de a observa că mergeau pe o cale greşită şi au judecat că politica cea mai bună era de a lăsa pe protejaţii lor să se bucure liberi de avantagele ce le-au asigurat. E regretabil negreşit, cl diplomaţia rusă n’a consimţit mai curând la dorinţele exprimate de atâtea ori de naţiunea bulgară, rostitului constituţia ce şi-a fost dat’o şi pe care i-au luat’o fără veste sub pretextul că ar fi vătămătoare intereselor bulgare o libertate prea mare, care de altminteri nici n’a fost pusă la incercare. De aci a urmat o ferbere şi nemulţumire vie in opiniunea publică din Bulgaria şi vrăjmaşii Rusiei au căutat fireşte sa profite de aceste disposi-ţiuni spre a crea la Sofia situaţia turbure, ce se deleagă spre mulţumirea Bulgarilor. Cu toate astea sunt temeri ca adunarea din Sofia să nu se ameţească de succesele frale şi, după ce a obţinut concesiunile dorite, să nu’şi facă ilusiune asupra mijloace- ■ lor d- acţiune de cari dispune. Aci e adevăratul pericol. Dacă representanţii naţiunii ar fi bine inspiraţi in această circomstanţă, ar lăsa pe noul minister, ce are încrederea lor, să lucieze căt mai bine in interesul lor şi ei să se ocupe de Gestiunile, pe cari prinţul le-a recomandat cu deosebire in discursul său de deschidere. E vorba, cum se'ştie, de convenţia semnată de guvern pentru construirea unei linie ferate, spre a uni liniile otomane cu liniile serbe şi austriaca, precum şi de regularea cheltuelilor de ocu-paţiune a Rusiei, pentru care a intervenit o aranjare intre guvernul bulgar şi repre-tantul Rusiei. Din nenorocire putem presupune, că Adunarea bulgară, cu totul absorbită in acest moment cu revizuirea Constituţiei, nu va avea timp să se ocupe cu Gestiunile mai sus menţionate. Noutati din tara Un tren bombardat.—Citim in V. Pra hovei: Duminecă seara 11 spre 12 curent, plecând trenul de persoane din gara Câmpina spre Ploeşti, intre distanţa dintre Cămpina şi Bobolia, nişte necunoscuţi au asvârlit cu bolovani intr’un vagon de clasa I, spărgând geamul şi sfărâmând cercebeaua ferestrei vagonului. In vagon se aflau d. ministru Aurelian, d. ministru Cămpineanu şi d. Cariagdi primarul capitalei şi alte persoane distinse tot din Bucureşti ; bolovani asvârliţi ne având forţă n'au cauzat nici un râu călătorilor. Sosind vagonul in gara Ploeşti şi de-nunţăndu-se faptul comisarului gărei d. Sachera, a şi telegrafiat îndată sub-pre-fectului plaiului Prahova spre a lua măsuri pentru dovedirea si prinderea făptuitorilor. Convertiţi.—In ziua de 7 August tre-trecut, a fost botezul ovreiului Iancu Aron, dăndu-i-se după botez numele Pavel Nicu-lescu. Duminecă 4 Septemvrie curent, o fa-malie catolică compusă din muma, fiică şi fiu, a trecut la religia ortodoxă, schimbăm-du-li-se şi numele. Toate aceste botezuri au fost la biserica S-ta Vineri, din Ploeşti. Ienicerlicnl agenţilor de urmărire— De mai multe ori am cerut prin coloanele acestui ziar de la cei in drept ca să pună capăt la neomenoasele precedari a agenţilor de urmărire fără ca să fim auziţi. Iată incă un rapt ce s’a petrecut de curând in Galaţi cum spune ziarul Galaţii: Agentul Tmtureşeu' insoţit de gardistul Dumbravă s’a dus zilele acest9 pentru in-plinirea afurisitului de bir la locuitorii Ştefan Vasiliu, Raret Bucur şi alţi din desp. V. şi negăsind pe nime a casă s’a purtat căt se poate de brut cu soţiile lor, ameninţindu-le chiar cu bătaie. Mai mult ceva, la locuitorul Raret Bucur a rescolit prin lăzi ca in* timpurile ienicerilor. Supunem acest barbar şi neomenos fapt celor indrept si cerem ca acest agent să fie aspru pedepsit pentru a se face pildă şi la cei-l-alţi. înjunghiat. — In Galaţi, in zioa de 13 curent, servitorii de la cârciuma d-lui Uie Hanuţ din disp. I. strada Corciovei numiţi Costachi Stoian şi Mihalache Stoian, tată celui intâi, au injunghiat sub mâna dreaptă intre coaste pa locuitorul Enachi Gbeor-ghiu, bărbierii, din disp. III str. Morilor, in urma unei certe ce au avut, la ace» cârciumă cu ocazia aducerei unor vase. Culpabilii sunt înaintaţi la parchet, iar pacientul s’a trimis la spitalul Elisabeta Doamna. Ecouri Arsenalul din Woohvieli, in Anglia, a fost teatrul unor exploziuni teribile, ce au pus in groază oraşul intreg. Pe la 10 ore a sburat in aer o bombă iu laboratoriu cu un sgomot grozav, apoi au urmat mai multe detunări şi in fine isbucniră flăcările. Cauza exploziilor a fost un incendiu iu ma gazia unde se păstrau bombele umplute. In timp de trei carturi de oră au explodat bombe, aruncând proectile in toate părţile la o distanţă ca de 5 mile. Locuitori au fugit in pimniţe ca la o bombardare. Multe case au suferit stricăciuni. Cea mai mare spaimă domnea in arsenal, unde sunt ocupaţi 8000 lucrători. Cu toate astea uni bărbaţi indrăsneţi s’au apropiat cu pompe dar au trebuit să se retragă. Eocul tot ardea intr’un laborator şi bombele esplodau. Din fericire laboratonele sunt separate şi au fost găsite numai douâ cadavre arse şi mai mulţi au fost răniţi prin bombe. Un fenomen ciudat s’a vâzut in zilele trecute in mai multe comune din Madras şi Bombay, causând maie spaimă intre locuitorii superstiţioşi. In câte-va zile soarele a fost de coloare verde. Astronomul guvernului atribue fenomenul norilor de vapori de sulf, ce trec pe d’asupra Indiei sudice venind din Vulcanii javaneji. Foile germane spun, că nu de mult pescarii din insulele Sehetland au avut o zi bună. Dimineaţa vâzură o ciurdă de chiţi nu departe pe Mare. Pescarii se aruncară in luntrii, împresurară ciurda şi mânară pe Chiţi spre ţerm. Puţin in urmă venind redusul, Chiţii remaserâ in apă mică, fără a se mai putea întoarce in Mare. Pescarii începură un măcel îngrozitor. Stând in apă pană la brâu, ei împungeau şi de-deau cu suliţi şi topoare in bietele animale, dintre cari au remas pe loc 28, prinzând foarte bine acestor pescari săraci Regele Spaniei este aşteptat la Paris. Figaro afirmă că d-na contesă de Cham-bord se va retrage pentru totdauna in mo-nâstirea carmelitelor din Grabtz. Gheşeftari patriotice Ziarul Românul, prin numârul ds la 1 Septemvrie curent a publicat acuzaţiunea adusă d-lui Constantin Fleva, deputat şi director al Bâneei Naţionale sucursale din oraşul nostru, pentru cei 110,000 fr. ce datorează statului din arenzi de moşii. Monitorul oficial No. 105 de la 14 August expirat a inserat publicaţiunea casieriei generale a judeţului Rîmnicu-Sărat relativă la vânzarea unor producte secuestrate de la d. Constantin Fleva pentru datorii din arenzi. Iar noi prin numerile noastre precedente am arătat mijloacele necinstite şi penibile cu care numitul domn s’a sustras de la plata acestor datorii. Astăzi aflăm incă următoarele : căd. Mitică Apostol, cumnatul d-lui C. Fleva, şi-ar fi plătind arenda moşii ce ţine de la Eforia spitaluriler civile din Bucureşti, tot din fondările Băncii. Că d. Carapanu, iarăşi rudă de aproape cu d. C. Fleva şi casier al bănci fără nici o garanţie, cunoscut de toţi fără nici o avere, ’şi ar fi plătind asemenea din bani bănci arenda unei moşii ce ţine in judeţul Brăila. Că d. Hristachi Economu, cunoscut de cămătar, in conivenţă cu cei de la Bancă ar fi luând sume insemnate de bani cu 4 la sâtâ şi ’i speculează cu 18 la sută. Că in portofoliu Bâneei s’ar găsi poliţe scontate nu de ale Românilor ci de ale ovreilor, şi Că pentru justificarea sumelor ce intre-buinţează la plata arenzilor ziselor moşii şi alte speculaţiuni, ar fi alcătuit poliţe cu nume improvizate fără ca in realitate să esiste persoanele numite in ele. Toate acestea cu intenţiune d’a nu se putea descoperi cu facilitatate machiavelicele operaţiuni cu care exploatează banca. In faţa acestei deplorabile stări de lucruri care a agitat in gradul cel mai culminat spiritul societăţi, rugăm cu insistenţă pe cei in drept să bine-voiaseâ a face o ancheta pe căt s'ar putea de scrupuloasa, şi in timpul cel mai scurt posibil, pentru constatarea adevărului intreg şi pedepsirea culpabililor după cum merită. Rugăm asemenea toate ziarele din ţară ca să bine-voiaseâ a ridica vocea lor puternică pentru susţinerea acestei cereri ‘legitime, care ţine a salva o instituţiune e-conomicâ esploatatâ astăzi in modul cel mai meschin. (Lanterna) Spioni la cale ferate B. Public primeşte o scrisoare, prin care se denunţă următorul fapt : Sâmbătă la 10 Sseptemvrie consiliu de administraţiune a ţinut consiliu : dacă trebue sau să nu se cumpere in mod repede o mare cant'tate de cărbuni pentru provi-ziunile de iarnă. Interesul direcţiunei pentru cumpărarea acelor cărbuni in condiţiuni avantagioase era: de a păstra secretul votului, şi a nu se divulga strâmtorarea pe care consilul işi intemeia votu sâu. Dar jidanu Litman era la pândă : El in loc să plece la 5 ore ca şi cei-l’alţi funcţionari, se inchide in privată unde aşteaptă pana după 7 oro când consiliul de administraţiune 'şi a ridicat şedinţa. Şi in momentul in care uşierul Pop punea pe biurou şefului Ti acţiunii votul consiliului, se pomeneşte cu jidovu câ’l roagă a’l lăsa să citească votul Consiliului. Uşierul suprins de prezenţa jidovului in biuroul şefului seu la o oră aşa de inaintatâ, l’a poftit afară şi incuind biurou, a dat cheia in păstrarea portarului de noapte, d-lui Horuş, care a pus’o pe masa sa împreună cu cheile celor-l’alte biurouri. In acest timp jidovul Litman prefăcându-se că pleacă, se ascunsese in biuroul casierului, unde a aşteptat momentul pană când portarul Horuş s’a dus să aprinză o lampă dintr'un condor. Şi in lipsa acestuia ese pe furiş din ascunzătoarea sa, intră in camera portarului, fură cheia, intră in biuroul şefului sâu, aprovizionat din vreme cu o lumânare, o aprinde şi citeşte votul consilului de administraţiune. In acest timp portarul de noapte, reintors, observă dispărerea cheiei, aleargă la biurou d-lui Zahariade, vede lumina stingându-se şi paşi furtivi prin întuneric, in fine pune măna pe jidovul Litman care plânge şi care ’i dă doi franci spre a nu spune nimic. Portarul insă l'a denunţat. DE PESTE OARPAŢI Desconsiderarea sărbătorilor noastre.—Dela Guşteriţâ se impărtâşeşte Telegrafului roman că dregâtoria comunală, cu toate că i s’a atras atenţiunea că in 14 Sept. Românii serbează „înălţarea crucei,“ totuşi au mânat pe romani, pe aceea zi, la facerea drumului, ameniţănd cu pedeapsă pe acei cari nu se vor supune ordinului. Ni se mai impărtâşeşte că o astfel de proeedere a mai avut loc şi de alte ori. Ne-ar veni sâ nu credem că in nemijlocita apropiere de Sibiiu se emit astfel de ordini, dacă nu ni s’ar fi asigurat in mod demn de credinţa, că aşa se intâmplâ. STATISTICA Cercetând actele de naştere şi de moarte din comuna Folticeni, dăm peste un fapt care trebue să ne ingrijească, zice cu drept cuvânt „Suceava". Pe când din Români mai mulţi mor de cât se nasc, şi prin urmare populaţiunea scade; la Evrei mai mulţi nasc de cât mor şi prin urmare numârul lor se inmul-ţeşte. începând de la anul 1873 vedem că in acel an s’au născut 123 de creştini, şi au murit 165; pe cănd din evrei s’au născut 251 şi au murit 171. Deci au murit 42 de suflete de români mai mult de căt s’au născut şi s’au născut 80 de evrei mai mult de cât au murit. Prin urmare a intrecut populaţiunea e-vreească cu 122 de suflete pe cea românească. In anul 1874 s'au născut 108 creştini şi au murit 137, pe cănd s’au născut 261 de evrei şi au imn it 195; deci au scăzut populaţiunea română cu 29 de suflete şi a crescut populaţiunea evreească cu 66 de suflete. In anul 1875 s’au născut. 142 de creştini şi 243 de evrei, şi au murit 18*? de creştini şi 188 de evrei sau in alte cuvinte numârul creştinilor a scăzut cu 45 pe cănd numârul evreilor s’au înmulţit cu 55 ; deci evreii au iar un spor de 100. In anul 1876 s’au născut 100 de creştini şi au murit 156 in cât creştini s’au împuţinat cu 56; iară din evrei s’au născut 223 pe cănd au murit numai 15S in cât numârul lor au sporit in acel an cu 65. Prin urmare numârul evreilor s’au înmulţit cu 121. In anul 1877 s’au născut 126 de creştini şi au murit 177, in cât numârul lor a scăzut cu 41; iar din evrei s’au născut 221 şi au murit 105, incât ei au spor de 21. In totul s’au inmulţit evreii cu 62. In anul 1878 s’au născut numai 99 de creştini, pe cănd au murit 161; deci numârul lor au scăzut in acel an cu 62; iar din ovrei s’au născut 231 şi au murit 200, deci numărul lor au crescut cu 31, incât populaţiunea evreească au intrecut pe cea romanească cu 93. 5-M In anul 1879 22 sau născut 113 c ) o de evrei, iară au murit 140 tini şi 151 de evrei. Aşa dară f s’au împuţinat cu 27 şi evrei s’a', ţit cu 74, incât şi anul acela au i spor de 101. In anul 1880 s’au născut 96 dţ şi au murit 131 sau in alte cuviţ zut populaţiunea creştină cu 38i din evrei s’au născut 210 şi au ] 134 in cât ei s’au inmulţit cu H total cu 114, In anul 1881 s’au născut 131. tin şi au murit 144, in cât a scăz rul lor cu 31; iară din evrei s’au 4 283 şi au murit 129 in căt au 4 104. In total s’au inmulţit cu 117 In anul trecut 1882 s’au născut :â tini şi au murit 189; deci pjp * creşinâ a scăzut cu 55. Cât despreţ au avut 222 de naşteri şi 177 de J V1 dică numârul lor a crescut cu 45.4 ei au sporit eu 100. In cursul acestor 10 ani trecuri f-1"', dară că populaţiunea romană a s i 408 pe cănd cea ovreeascâ a spoit in cât in ac6i 10 ani populaţiune' . ească s'a imulţit in proporţiune c-de suflete, afară de acei care tot v aşazâ in oraşul nostru. In oraşul nostru vor fi vr’o 9001 j cuitori din care aproape 3000 cr’J.jt! rostul evrei. Dacă mortalitatea creştinilor va t acea proporţiune inainte, atunci trece 50 de ani şi nu vom avea1 Folticenii un singur suflet de creşhf| Avis consiliului de higienă şi p I1 de acolo. ŞTIRI OFICIALE Consiliul judeţului Mehedinţi esiij risat ca, in sesiunea sa estraordinan 28 Septembre 1883, sâ se pronunţedEi supra mijloacelor necesarii pentru ir nerea scoalei de meserii a judeţului lt| Domnu medie veterinar Constanţi/. 1« hănescu, actul veterinar al oraşului C.icm se numeşte medic veterinar al desp I din zona preventivă. Domnu Emanoil Gheorghiu s’a nu zioa de 13 Septemvrie 1883, in fum» grefier al comisarului regesc de pe ff consiliul permanent de resbel din cff duoilea de armată. Nicolae Albinescu se numeşte in ■[ de director al arestului preventiv d deţ Putna, in locul domnului P. Barili vocat. Mişcări in justiţie Sunt numiţi şi permutaţi : ^1 Domnu Ştefan Albu, actual jude in/utl :: tor la tribunalul Dorohoiu, in aceaşi (Bw.'i te la tribunalul Suceava. Domnu Eug. Lupaşcu, doctor indruS 'V la facultatea din Gând, fost jude instr iii jude instructor la tribunalul Dorohoi./'u Domnu Ernest Yărnav, licenţiat ini de la facultatea din Paris; actual pn 1 la tribunalul Iaşi, in aceiaşi calitate 1.1 buualul Vaslui, in locul domnului I. chi, care trece in postul ocupat de d Yărnav. Domnu Al. Borănescu, licenţiat in j| de la facultatea din Paris, actual suji| la tribunalul Covurlui membru la tribixl Buzău. Domnu M. Deşliu, licenţiant in drej i la facultatea din Paris, supleant la tril Iul Covurlui. Domnu C. Dobrotescu, licenţiat in .(I de la facultatea din Bucureşti, actual [k curor la tribunalul Vâlcea, membru la tiŞ naiul Dolj. Domnu I. Părăianu, licenţiat in ol de la facultatea din Bucureşti, actual pleant la tribunalul Vâlcea procuror li celaşi tribunal. Domnu N. I. Epure, licenţiat in d de la facultatea din Bucureşti, actual l stitutla Gorj, supleant la tribunalul Văl Domnu N. Stinghie, licenţiat in drep la facultatea din Bucureşti substitut la I bunalul Gor], Domnu Al. Nic. Viforeanu, licenţiat , drept de la facultatea din Bucureşti, act i timpul L Ia tribunalul Ialomiţa, iu aceiaşi ( la tribunalul Teleorman, au N. I. Leonida, licenţiat in drept jfacilitatea din Bucureştii actual sula tribunalul Tecuci, membru la a-ribunal. nu P. Gafton, licenţiat in drept de Itatea din Iaşi, fost grefier, supleant analul Tecuci. fc,nu Atanasie Stoicescu, actual grefier ■analul Dămboviţa. substitut la acelaşi Z r ,f Jl nu G, Urian, actual substitut la tri-Mg| Argeş, jude la ocolul Piteşti. „.nu Eug, Chiriţescu, tost ajutor de i ocol, substitut la tribunalul Argeş, unu Sara Clucereseu, lieenţiat in drept facultatea din Iaşi, actual jude la II din acel oraş, jude la ocolul Paş-sadeţul Suceava. imnu N Givit, actual ajutor de grefa analul Iaşi, adjutor la ocolul al II lJ gO. b' , ^Lmu I. Plastara, actual ajutor la oco-* jgov, judeţul Ilfov, iu aceeaşi calitate bl domnului V. A. Dumitrescu, care ,n postul ocupat de domnu I, Plas-eonform cererei ambilor domni a- azeta Trbunalelor * i * * * * * * * 9 ion e foarte „zuliar“ din fire. Feriei- i casnică ar fi desăvârşită dacă nu munci ascuns gelosia, care ’l face ’sâ un rival in fie-care trecător. Ast-fel, pe lume n’ar putea să’l scoată din te ’şi-a format că unul din chiriaşii ii a cărei pază 'i este încredinţată lui rtar, face curte nevestei sale. Din causa, eată l adus inaintea Tribului, sub prevenţiunea de lovituri apli-cu voinţă, ia audienţă, reclamantul, un tenJr de i-zeci şi cinci de ani, se esprimă in ul următor, cu privire la inculpat: reşlioul ăsta s’a făcut de rîsul mamaiei, căci işi inciţi pueş te că toată lumea h*< altă treabă de căt să tragă cu ochiul J fcoani d-sale, —care, de! Dumnezeu să tf er:e, o fi fost cum o fi fost pe vremea c, ■at/tuţiei, dară acnm, vorba aia : f Şi-a trăit traiul, Si-a măncat mălaiul 1 0 voce de femelă (in auditor): Auzi •Asnicie, soro 1 '. 'reşedinţele : Cine întrerupe acolo ? kieclamantul: E vocea cucoanei ; o re- )SC. -.venitul: E consoarta mea. 1reşedinţele : Ori-cine ar fi, de va mai vrnpe, o s’o poftesc afară. revenitul: Da, bine, domnule judecător, i zică că „’şi a măucat mălaiul," ne |lts mea ! Dumnealui mai cu seamă care că târcoale toată ziua şi’i spune verzi iscate ori de cate ori o găseşte singură ! diamantul : Iac aşa ! ii vorbesc de cate ara trebuinţă de dumneaei ca portărea-Nu e scris pe nşe : Adresaţi-vă la ir?“ Portar or portăreasă, tot una e... ’damantul : Cn ce ocasiune te-a lovit enitul ? helamantul: M’am pomenit că dă in '. Ori-cine ar fi fost in locul meu, ar Iţit tot ast-fel, căci dumnealui, indată vede pe Tre o personă vorbind cu ne-|ta sa, incepe jsă trăsnească şi să bufa că, strigând că nu’l mai laasă lumea pace, că toată ziua ’i snăă clopoţelul urechiă, şi o grămadă de nesdrăvănii i felul acesta... I reşedinţele: Toate bune; dar scena bătăi D: s’a intemplat.? Reclamantul: S’a iutămplat aşa: Dum-alui nu era acasă; eu, fiind că aşteptam «crisoare, întreb pe nevasta-sa dacă are 'a pentru mine, şi densa imi respunde nu. «Ciudat lucru ! ii zisei eu ; nu • iuţeleg nimic.» Pe cănd ’i spuneam aştept o scrisoare de mare importanţă p '• roe pomenesc cu un pumn in ceafă, bă să me intorc să văd cine a dat, trosc! imesc o nouă lovitură in Septentrion '.ete in auditoriu,) < Preşedintele : (către prevodi): Ai cuvenit ca să te aperi. Prevenitul: (emoţionat): Domnule.. mă 11 JSesem cu o pereche de cisme (resuflund 9 greutate) ca să... ah !... necazul... au-Ld pe acest individ... abia pot să resuflu Preşedintele : In sfârşit, tăgădueşti că ai 1 't pe reclamant ? Prevenitul: Individul ăsta, ca să arate ,ă nu făcsa curte nevestei... Preşedintele : Nu e vorba de aceasta. Prevenitul : Insă 6u am adus'o aci. (Chiemănd’o) losefino, vino iu (aţa domnilor judecători. Pieşedintele : N are ce cău'a dumneaei aci. Prevenitul: Am adus'o ci să o vadă tribuni! .1. Preşedintele: Nu era tr bainţă. Tăgădueşti că ai lovit pe reclamant ? Prevenitul : Nu, dară... Preşudintele : Destul ! Tribunalul il condamnă la 25 franci a-meudă. Prevenitul: Când am luat’o (cu mândrie) nevasta mea era amanta nuni general. Prin urmare, vedeţi că era de condiţie... Preşedintele : Destul, iţi zic. S'a isprăvit procesul acum, (Dreptul) FELURIMI In seara de 24 .August trecut, s'a aprins 0 şiră formată din 180 clăi de grău din armanul locuitorului Costaclie Stan, cătunul Eăduleşti, comuna Armăşeti, judeţul Ialomiţa, arzând cu desăvârşire; de aci focul, ajutat de vânt, s’a intins şi a ars şi orzul ce avea treerat şi lăsat pe arie. Cu ajutorul locuitorilor au scăpat de foc duoâ şire de orz mai mici. Focul se bănue a fi provenit de la o ţigară, ce insuşi proprietarul armanului ar 11 lăsat’o din nebăgare de seamă in arman. Iu zioa de 28 August trecut, a ploat cu grindină in comuna Drăguşani, judeţul Put-na, acusând stricăciuni in viile unor locuitori din acea comună pe o întindere de 25 pogoane. Locuitorul Ioan Grigore Silion din comuna Cozmeşti, judeţul Făiciu, in zioa de 12 Septembre, căzând din un nuc, a murit. In zioa de 80 August trecut, locuitorul N. Lungociu din comuna Bălca, judeţul Putna, împreună cu băiatul Niculae, in etate de 14 ani, ce ’l avea in serviciu, voind a trece rîui Trotuşu cu căruţele cu câte duoi boi şi apa fiind mare, căruţele s’au resturnat şi băiatul s'a inecat, fără a 1 se putea găsi cadavrul. In seara de 7 Septembre s’a aprins şi ars 4 stoguri de făn şi 1 samalăc plin cu pae ale locuitorului Afteni Cioclu Dorobanţu din comuna Blâgeşti, judeţul Tutova: causa incendiului a provenit de la insuşi proprietarul, care s’a dus cu ţigarea aprinsă să dea făn la boi, şi au lut foc stogurile şi nu s’a putut scăpa nimic cu tot ajutorul dat de locuitori. Paguba acusati se urcă aproximativ la suma de 500 lei. Momente de distraet e Intr’un salon se vorbia de modul cum ar trebui să se crească copiii. Se discuta dacă e mai bine să fiă luaţi cu blândeţe, sau cu bătae. Micul Costică asculta şi el. Mumă-sa era pentru blândeţe. A doua zi, copilul face nebunii. Muma vrea săi coreagâ cu o vergeluţă. Dar copilitul zise : — Te rog mamiţicule, nu me bate, ia-me cu blândeţe. La judecătorul de pac6, unul aiuratpon-tru 100 franci ce zicea că nu datoreşte. La eşire ii zise reclamantul: — Ţi-ai perdut sufletul nenorocitule ! — Da, dar şi tu ţi-ai perdut o suta franci. Gnra lumii. Ultime Ştiri Măiue 18 septembiie se va face alegerea consiliului de disciplină al advocaţilor din Bucureşti. Se vorbeşte că guvernul nostru este in tratări cu cel din Pesta, care ar voi să construiască o liuie ferată venind plin Hhyrga, Setmi-Kus, Borszek, Tulghesz şi prin valea Bistriţei părui la Piatra ca să se uniască cu linia ce se construeşte către Bacău. Dacă tratările vor isbuti, atunci guvernul nostru va trebui să schimbo"pro-ectul primitiv, şi anume diu cale ăngusta in cale largă. In curând se va infiinţa tn nou Tren-Fulgcr direct intre Paris şi Petresburg. Comisiunea trimisă de guvern să constate torturile dela Bordeui s’a întors de mult, după ce a constatat faptele, şi cu toate acestea nu vedem publicăodu-so pană acum iu Monitor raportul ei. Se zice "că cauza acestei întârzieri ar fi unele diver* ginţe ivi te intre membri: vid ii doresc a spune adevărul, alţii a’l ascude. Aşa să liă ? Cu incepere dela 10 (28) Septembre 1883, staţiunile Galaţi, Brăila, Focşani, Buzău, Ploeşti, Bucureşti, Piteşti. Slatina, Craiova şi Turnu-Severin, vor emite pentru Viena bilete de tren de persoane clasa II şi III, ducere şi întoarcere, cu preţul redus de 40 °/0. Aceste bilete vor fi valabile pentru li zile de la data emiterei ; se vor emite o dată pe săptămână şi numai in timpul căt va 11 Exposiţiunea Electrică in Viena, şi anume se vor emite de staţia Turnu-Sevo-rin in fie-care Sâmbăta, iar de cele-alte staţiuni sus inseranate in fie care Vineri. S’a presentat la redacţiunea noastră, in numele seu şi al altora, un obraz bisericesc, cu o destninţire a mituirilor ce le reproduserăm dupe Deşteptarea, foaie ecle* siastică din Iaşi. Nu numai convicţiunea ce o avem, că această desminţire nu poate porni din propria iniţiativă a celor subscrişi, dar şi nesiguranţa in care ne aflăm despre autenticitatea semnâturelor ce figurează in josul desminţirii şi cari nu sunt adeverite ; şi osebit de acestea, raţionamentul că desmin-ţirea urmează ar fi adresată direct foiei din care Timpul a reprodus, ne-au dictat să refusăm de a publica actul in cestiune. Ar trebui să se adreseze subşcriptorii acestei desminţiri, daca semnăturele vor fi adevărate, la foaia care a produs lista de miluire a prea Sântei Mitropolii. EXPOSITIUNEA COOPERATORILOR DIN ŢARA Duminecă 18 Septembre 1883 inaugurarea şi deschiderea Exposiţiei. PROGRAM I Toţi domnii membii ai Societăţilor Cooperative din ţară se vor întruni la localul Societăţii din Bucureşti din calea Rahovei No, 44, la ora 8 dimineaţa, de unde vor porni la 9 jum, ore, cu musica militară in frunte, şi 100 lăutari in urmă, la localul Exposiţiei, in modul următor : In frunte steegul Societâţei incongiurat de Preşedinţii secţiunilor şi urmat de societari, rânduiţi pe secţiuni, — fiecare secţiune având baniera sa purtată de un membru din Comitet. II La sosirea in Fxposiţiune societarii se vor rândui in aleea mare. III La 10 jum. ore va fi serviciul divin. IV Inaugurarea se va face la ora 11 a. m. de către d-1 Mintstru agriculturei, industriei, comerciului şi domenielor. La intrarea in Exposiţie a d-lui Ministru toate consiliele si corpurile ponderatoare ale Societăţilor din tară, impreună cu preşedinţii de secţiuni, il vor intămpina la Poarta de onoare şi urma iu centrul Exposi-ţiunei, unde Preşedintele ei va pronunţa un discurs. V Munca militară şi 100 lăutari, sub con-ducorea d-lui Angheluş, vor esecuta marşul Cooperatorilor şi diferite arii naţionale. Biletele do intrare sunt depuse la cancelaria exposiţiunei din cale Victoriei, 61.' Preţul intrărei pentru o persoană, 5 Lei. Preşedinte, D. C. Butculescu. Director, 1. M. Bujorcanu. Expositiunea va fi deschisă in toate zilele de la ora 8 dimineaţa până la 6 ore seara. Preţul intrărei, in zilele de lucru va fi de 1 leu, iar Duminecele şi serbătorile de 50 bani. In localul Societăţei va fi teatru, birturi, cofetării, berării, ele., cu preţuri reduse. Domnii exposanţi sunt rugaţi ca, Duminică, 18 Septembre, ora 9, să se afle la locurile unde se gSsesc producţiunile şi obiectele expuse de d lor in localul Exposiţiunei. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A «apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle doN. Droc-BarciftUll, director al gimnaziului clin Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vfinzare la librăriile : fraţii loa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etC-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Bomăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. Despre Responsibilitatea Tutorilor şi a Magistraţilor, studiu comparativ, in dreptul roman şi român, de Ioan F. Simio-nescu, doctor in drept. — Preţul 3 franci. Prescurtare din Istoria Românilor, lucrată pentru elevii şcoalelor primare de ambe-sexe de B. B. Secăreanu, institutor public in capitală. Cartea este «aprobată de ministerul instrucţiunii publice ; e ilustrată cu 17 figuri. —Preţul unui exemplar 80 b Curs elementar de «aritmetică practcă pentru clasele primare de M. Ţintă, institutor superior. — Carte ’aprobatâ. Preţul 40 bani. Memorandum compose et publie par le comite elu par l’assemblee generale des re-presentants des electeurs roumains, tenue â Hermanstadt le 12, 13 et 14 Mai 1881. Se află de vânzare la librăriele Socec, Graeve şi Rănişteanu, cu preţul de lei 2 50 bani. Curs de geografie pentru usul invâţâ-mântului secundar. Europa (ţâră Romănia) E prelucrată după cei mai buni autori de. G. Th. Bnzoiann, profesor de geografie — Preţul lei 2,50. Noţiuni de Gramatică, aplicate la limba rumânescă, de Florian Crassan, profesor la şcoala de comerţ din Bucuieşti.—Preţul 2 lei 50 b. Cursul de drept comercial. Un volum respectabil de 35 coaie cu preţu de 8 lei noi, de Filimon Dia, licenţiat in drept şi advocat, Pasagiul Român.—De vânzare la librăria Secec et Comp. Tot acolo se mai găseste Cursul de drept civil, de F. Hia, t. I a 20 lei şi t. II a 10 lei noi. înştiinţare Pentru a se evita ori-ce confusiune de nume ce adesea mi se făcea cu i numele altor persoane,—subsemnatul, Dimitrie N. Bădescu, advocat din Alexandria, declar că pe viitor voi adăoga pe lângă numele de familie Bădescu şi pe acela de Roşiorii, locul naşterei mele ; prin urmare semnătura mea va fi : D. N. Bădescu-Boşiori 1883 Sept. 10. Dr. A. WE1NBERC OCULIST fost şef de Clintea in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 («a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 MEDIC ŞI CHIRURG Boalele de găt, gară, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secoudar in VieDa in clinicele lui Braun (bo.ale de femei şi faceri) şi a lui Ilebra (Syphilis şi bo.ale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosui Bârăţiei.) DA PIRPIl/ chirurg-dentist. Tă-• A- iXIDnllXi mădueşte dinţii bolnavi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşează inţi, fără durere, dupâ cele mai buue sisteme ; fabricează şi pune dinţi minerali Întocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiâmat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Vodă No. 9 alături cu grădina Union-Suisse. de închiriat afi.- r. cepere de la Sf. Dumitru viitor, uâ casa nouă, forte comodă şi solidă, pe strada Romană N. 71. Amatorii sâ tine voiască a se adresa la d-na Kcatorina Neguleseu, pe aceiaşi stradă No. 51. CĂILE FERATE ROMANE PLECAREA TRENCRIL0R DIN BUCUREŞTI Cu incepere ile la 20 Mftiu 188S. I,a ploeşti, BnzSu, R-Sitrat, Focşani, MSrăşeşt. Bacăn, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore «16 minute seara. «ţa Ploeşti (Sinaia, Predeal (Bnzen, R-Siira;, Focşani, Mârăşcşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimiDe«aţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal |, 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 232- 236- 5olo Scrisuri fnneiare rnrale. . . 913/« 92V, 7oio Scrisuri Rurale.. . . 102i/2 103i]« 5o[0 Scrisuri fonciare nrbane . . «8’/i 883/, 6o[0 > > > 98i/, 983/, 7o[0 > » > 102- 10zi „ Impr. ca prime Bac. (20 1 b.) 32--- 34 icţii Bancei Naţionsle Române2501 1370 1385 > , Soc. cred. mob, rom. 250 1. 208- 212- , , , Rom. de construcţii 5001. 504--- 508- , » , de Asig. Dacia-Rom 300 1. 412--- 416- > > > > > Naţionale 200 1. 244--- 248- Diverse iar contra argint. . ... 2 - 2>/< > 1 Bilete de Banqne 2 --- 2>/e Fiorini valoare iaBtriacâ. . . . 2101/2 2.12 Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnote francese...... 99'I? 100’/, L-Au DE Delicatese & Coloniale D. G. MOCIANU Vis-a-vis de Theatru Naţional au sosit Camembert, Port Salut. Bon-dou Imperial. Gruyer Mont d’or Crema şi Brănzâ de Olanda. Crema de Câmpulung, şi felurite Mezelicuri de Carne, Proaspete INSTITUTU MEDICAL BUCURESCI 6 : strada vestei 6, (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3. ,'Orlhopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 'Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-’cale. SECŢIA HIGIENICi 1 Bae abur...............[3. — 1 bae de putină cu şi fără duşi lei 2,50j 1 .. „ „ » n o ciment pentru) medicamente . . . . „ 2. — 1 duşâ rece sistematică . . „ 1,50| BAI DE ABUR SI DE PUTINA N0T«\. 1. Băile de aW sunt deschise in toate zilele de la 7 ore dimineaţa pană la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o dată pe sâptâmânâ Vinerea, la 6 ore dimineaţa până la 1 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţia. TIMPUL :x*: Qonrad Zimmer, Frankfur pe M. x X HO CBSTP.ASSE 32 BIUROU TEHNIC PENTRU INDUSTRIE-ECONOMIE SPECIALITĂŢI : AŞEZĂMINTE DE CASE RECORITOARE ŞI FABRICI DE BERE D. R. P. No. 23412 Chiar in clime tropicale să se poata fabrica bere cu siguranţă bună şi durabila cu un capitalarelativ mic. Maşina pneumatică pentru ori ce clima. Fabrica de bere de sistem propriu (Patenta se aşteaptă) mare economie. AŞEZARE DE VAPOARE Facerea planurilor, adausuri de cheltueli, furnisaren aranjamentului iutreg, etc. Informaţii la ori ce intrebâri pentru fabrică şi alte industrii. X X X X UNIYERSITfi DE GENEVE SEMESTRE L’fflVER DE L’ANNEE 1883—1884 Les cours s’ouvriront dans toutes Ies facultds lunăi 22 ^Octobre 1883. Pour le programme detailie et pour tous autres renseignoments s'adresser au bureau du dăpartement de l'Instruction publique, ou au bateau de l’Universite. Le Recteur de l’Universite: (H 7464 X) G. IULIARD. SaRACIA sângelui FRIGURI. BOALE NERVOASE VIN DE BELLINI CU QU1NQU1NA ŞI COLOMBO diplomă de merit de la expos. din Viena Acest rin întăritor, febrifugin, antinerros vindeci ofecţinnile flcrofu'onae, friguri nerroBe, diare. creniCe, colori palide, neregularitiţi a Băngelni; ee convine ipecialmonte copiilor, femeilor delicatei’ persoanelor in viSrsti şi acelor slăbite de boală san do eicese. Adh, DETHAN, farmacist, Fob. St-Denis. 90 Paris şi principalele farmacii din românia şi străinătate A sc cere pe etichete Timbrul guvernului fran-eez şi Bemnătura J. Fayard. Prcjul 4 fr. P Im Admli listraţianea: PARIS, 22, bouleşv. Montmatre. PAS m.T.F. DIGESTIV fabricat* tn Vid y cu Săruri estrase din sor-gifitl. EU ad unS gustfi plăcută şi producă nfl efecta eicura eomra acri-melora .Va rrtleiorQ mistuiri. SARUR/ d* VICHV pentru BAI Una aula pentru uă bai*, pentru îd cari nn pota merge la Vichy. Sprt a aaita coatrafoctriU ti st dră pe tiit prodmtU marea ( J Controlului gtataWl fraacese Deposita fn Bn curead Ia DD. War-tanovftz şi Herţo | IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNĂ, MAI FRUMOASĂ MAI SOLIDĂ ŞI MAI EFTINĂ • TENCUIALĂ PENTRU CASE Mare depoiit la D-nii F. Bruzzesi & C-ie - •; Calea Victoriei 55 • • ' * X ******* \ S ** £ e e’° îi (I 11 U □ 11 II 8 II U II li î □ 8 n D ii a a ii u II II n u ii ii ii n li ii I MASINELE DE CUSUT ORIGINALE f A LUI SIN GER ^SUNTCELE MAI BONE DIN LUME? ^ c-u 15q *t>e^ţilepnme PARIS 18 7 8 Medailâ de aur «IIDN4 A se feri de Imitaţii rate lunare Garanţâ sigură dată inscris. o SINCER C t poartă marca Maşină de cusut new-york. de sus a ® Iui' Fabncei. G. NEIDLlNGER,A£enl general (Mărul parisian G1L-BLAS va publica la 20 Septembre viitor un mare roman_ inedit: CEA CE NU MOARE de BARBEY d’ĂUREVILLY Abonamente in toate barourile poştale, de tiei luni franci 17 De vtneore la librăria Baymann. FOTOGRAFI f prea interesante şi picante trimise in plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fb 4, 3 şi 2 ; Rumpler, Konigsberg, in Prusia. Steind. Querstrase. 3. Cata-loge asupra unor lecture picante gratis. I. HERTKR ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare & recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevâzut cu aparate noi.—Preturile reduse şi lucrarea oarte fini. Onor. public care n’a avut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm eâ se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingâtoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atât in timp frumos cât şi in timp înnorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m. In acest atelier jjse găsesc şi tablouri in pictura originale de vânzare. Par la presante j’ai l'honneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artist jque arrange d’apres le systeme le plus nouveau i-t pourvu d’apparei'S tout neufs.—Les priî sont reduits et le travail trbs fiu. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion do se convaincre re mon travail n’a qu’ă nous honorer de sa prâsence et nous esperons qu’il s assureda facilement de la pefection de mon atelier. — On se charge de toute espbce de travail concernant cet art, comme: reproduction, travaui ă l’etat naturel etc. — On peu-paser tous leş jours. quele temps soit beau ou ouvert, depuis 9 heures du matin jus-qu'â 4 heures apres midi. ANUNCIU După o lungă practică in justiţie, ca grefier al Trib. Comercial, jude de ocol şi membru de Tribunal, am imbrăţişal cariera de advocat. M6 insărcinez prin urmare cu ori ce afacere civilă, comercială şi penală la toate instanţele judecătoreşti din ţară. Domiciliul meu este in strada Călăraşi (Vergii) No. 49. George Gr. Dancovlci. Licenţiat in drept. MAOASIN fondat il 1879 jdijL-GrjL simr DE e-a-vig ; de Tetml Haţions Bucureşti : COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIAMD VIS-A-VIS DE TIIEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de la‘Bayona Benedictln-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartrenz, alb. galbin, şi Yerde de la grand Chartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde si orange sec. de la YimandFockln Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqueruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Mastică de Hio, Marascliino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac. Rhniu şi in Klrsch. Şliboviţă de Banat. YINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Bealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. CONSTANŢA Staţiunea I3alneai*a Jj MARELE HOTEL CAROLI MARE (iRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MAREI 90 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE Mare sală de mâncare, saloane de conversafiune de jocwi şi de dans\mk Preţuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungată i?ot Stagiunea baior va incepe Ia 19/i iunie 1883 i<î Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şede-p rea la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor onora cu presenţa lor. Vor avea loc baluri in saloanul Hotelului, şi Concerte pe teraţallp cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu fo-; cari de artificii. Tarif special pentru cei cari caută cură pănă Ia 1 Iulie şi dupg B 15 Septemvrie st. v. Pentru mai ample informaţi uni, a se adresa la d-nu F. Pleus di-» rectorele Hotelului la Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiunele. nl Atragem atenţia on. public asupra curei de struguri din viile Censtanţei. JOSEPH SANDROVITZ BUCUMESTF 16. — CALEA VICTORIEI — 16 IN RATE LUNARE IN RATE LUNARE Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici sistem american cu intreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele ■ se primesc din toate pro-vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano. Tipografa N. Mifoseu salti îheatrulm Bmel.