LaMBATA 17 SEPTEMBRE 1883 Adniiniatraţia, Calea Victoriei Nr. TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Direotor-respuu^&tor : P ALEOIX>GO Bucureşti, 16 Septembre 1883 Jurnalul Românul de mercuri 14 lombre eurent se incearcl a ne ie pe noi Oposiţiunea de toate lele sâ-i tragem calea politicei j mai conforme cu interesele Slujiţii ce atu credo-o actualmente filatoare. |]mea amavea certitudinea sau lie şi jnnai bănuiala că el consultă cu bună lintă opiniunea naţională, i am esa complimentele noastre cele i sinecrc pentru asemenea probă ileferinţă către naţiune şi am sta ioutos la consultaţiune. Dar avem esemplu trecutul şi ştim acest organ viclean al partitului la putere nu cearcă părerile harţilor politici de toate nuanţele, de numai cu scopul de a putea prin-păreri varie in gestiune fără a ascultare cui-va. pentru ca să scuiască apoi ca intr'o'apă turbure socoteala opositiunii, cătănd scusa ceea ce ar fl făcut rCu guvernul it°’u din propria sa inspiraţie. Vezurătu, cu ocasia rosboiului ruso-rc, pe acestaşi organ oficial al Roţilor, punfcnd intrebării presei şidife-riţilor bărbaţi de stat, despre atitudinea ce ar fi trebuit să avem noi ’omflniiin conflictul oriental, in vreme e guvrenul acesta era deja hotărât angajat la Livadia de ceea ce ur-^na să facă; şi probe de atunci ni so Jdă continuu despre modul neleal cum se interpriztă acele păreri, luăndu-lo păretorii guvernului subteifugiu de i scăpa de acusaţiunile drepte ce i Ifce fac pentru incheiarea cu pagubă i a întreprinderii noastre din Bulgaria. Aci cată să o constatăm că, dacă pe omul de buni credinţă Ol poate înşela odată fio-ce prost cu niţel şiretlic, o a duoa oară devine prost cel ce 8'ar lăsa să-l înşele lie şi cel mai l'eşiker om de rea credinţă. Nu nn vom amestica noi să dăm drectiuno guvernului, până mai in-fn nu am ti lămuriţi despre porunca lui fată cu puterile străine ari ue incongiurâ. Ei bine. poate Monitorul Ofi ial să declare că la Berlin şi la Yiena nu i» luat nici-un angajament, nici de ■;itre Regele Carol, nici de către primul său ministru ? In asemenea ■ •te am putea negreşit să desfăşurăm toate vederile noastre pe largul câmp al intereselor generali şi să ne emitem părerile. Insă suntem încredinţaţi că, acum. ca şi ]a Livadia, guvernul actual este deja înjugat la carul politicei germane; că pentru eventualitatea unor eomplicaţiuni ’şi-a primit deja instrucţiunea generală, şi că Românul face numai fasoane cănd cere să se discute cestiunea atitudinii noastre viitoare. Spre ce folos, intr’adevgr, ar intra cineva in asemenea desbatere cu guvernul deja angajat, sau cu organele sale legate de angajamentele guvernului ? Ceea ce putem face noi, ceea ce ne credem datori a o face, este să protestăm din toate puterile noastre contra necugetatei avfintări a guvernului in mrejele politicei germane, contra demonstraţiunilor ostile ce făcu Rusiei prin visitele la Berlin şi la Yiena alo suveranului şi ale d-lui Ion Brătianu. Pe uşa pe care au e-şit personajele ce conduc astăzi a-faeerile Statului român, s a strecurat şi faima inţelegerii luate, şi astăzi se ştie ce rol de îndeplinit a primit România iu viitoarele corapli-caţiuni. Ce ne mai vorbeşte atunci organul acestui regim despre cercetări do făcut, despre păreri de emis din parte-no ? Guvernul lucrează dupe propria-i inspiraţiune, fără să ti voit a şti despre curentul care domneşte in ţară, fără să fi cercat prealabil pulsul naţiunii in ceea ce a avut a dispune pe socoteala ei. El are respunderea iutreagă a faptei sale. Vom vedea numai, din atitudinea liniştită sau agitată ce va urma, intru cât se credo de asigurată conştiinţa publică despre cugetul cu care s’a băgat România iu alianţa A-ustro-Germană şi despre consecinţele la cari alianţa va da naştere. Spuserăra mai al-altâ-ieri eă nu ne iartă regimul nimic, că nu ne slăbeşte câtuşi de puţin şi întocmai precum zice proverbul că nu ne a nins ca să nu ne degere, ceea ce a croit el să fie ii dă curs până la sferşit, pe căt timp nimeni nu se rădică a-i pune vre-o pedică. Deci revisuirea Gonstituţiunii este pe cale de a se executa. Comisiunea Camerei guvernului care a avut sarcina de a pregăti proiectul modificator Constituţiunii şi legii electorale in vigoare, şi-a terminat «şa numita operă, şi acum n'are cineva de cât să le cetească in Monitorul Oficial de ieri, daca este curios să guste cu un moment mai nainte acest tefariki al d-lor Rosetti şi Brătianu. Noi pe cât timp ui s’a smuls in sila, la alegerile pentru Constituantă, dreptul de a ne rosti, in toată puterea numerică a noastră, ca element opus vederilor radicale; noi cari, cu partea noastră de mandateri ce se putu strecura in Camere pe sub întinsa corupţiune şi violenţă guverna mentală, am eşit din făgaşul acesta al usurpaţiunii; noi ne reservăm orice părere in fond asupra noilor principii cari so introduc in oonsti tuţiune, şi facem acum numai iu treacăt observaţiunea că presa este isbită in inimă prin procctul de Constituţiune al pretinşilor liberali Ţiganul şi a mâncat biserica. D o ce liberalii să n’aibă poftă de măn Paris. 16 Septemrrir.—O oaru-care im-Imnatâţiro in situaţia politiei a Serbiei o semnalata printr'o dopezi din Belgrad, cart* * conţino. intre altele, ci cu toati majoritatea radicali a ultimelor alegeri, ministerul cugeti a piitra puterea, mai cu seama daca partidul guvernamental va obţine cinci «au şase totoliuri in alegerile complimentare. Snlzburg, 26 Septemvrie. — Principele de Bisiuark, însoţit de familia sa, a plecat azi din Salzburg, ducCndu-se drept la Berlin. Berlin, 26 Septemvrie. — „Corespondenta Proviuciali“ vede, in prezenţa la Hom-burg a Regilor Ispauiei şi Serbiei, o noui probi de aderarea marilor cercuri europene la dorinţa Germaniei d'a minţine pacea. Homburg, 26 Septemvrie.—Trimisul extraordinar al Sultanului, Ghazi Muktar psşi, a primit ordinul Vulturului Roşu de I-a clasi şi^Roşid-bey, secretar al Sultanului, acelaş ordin dd-a doua clasi. Roma, 26 Septemvrie.—Papa Lcou *1 XlII-lea, primind in audiontă ast&zi pe preoţii italieni veniţi in nuinâr de 4000, le-a zis; .Preoţii italieni se arata adevfirati amici ai ţCrii lor reclamând menţinerea puteri tem-poralo, care e graniţa nemiucinoasă a libertăţii lor.“ Constastinopol, 26 Septemvrie. — Toata partea de jos de la Kadi-Keui, a iost distrusa de un violent incendiu; perderile sent evaluate la şase milioane franci ; n a fost, din fericire, nici o victima Constnntiuopol. Septemvrie. — Incendiul ce a distrus partea de jos de la Kadi-K'eui, a început azi noapte şi a foat activat de un foarte tare vflnt; el a început la de barcader. Aproape trei sute do case au fost arse, precum şi biserica armeneasrft. Mahalaua Kadi-Keui, situata pe Bosior, e locuita mai mult de Europeni, din care mulţi englezi. Yiena, 27 Septernviie.—„Fremdeublatl* scrie : Regele Carol al Bem Antei şi d. I. UiA-tîauu, primul s«u ministru, au avut ocaziu-nea, iu timpul şederii lor iu Viena, d’a se convinge de bunele iutentiuui ale Austiiei către Romani». Studiind, împreuna cu persoanele diriginte ale monarhiei, relaţiunile esistente intre Austro-Ungaria şi România au recunoscut câ nu esista niei un contrast in aspiraţiunile ambilor ţâri, d.ir ca esiaia intre densele mai mult o potrivire la toate intere.-ele lor vitale. Acest resmtat al călătoriilor Regelui Caiol şi il-lui I. Biitia nu e primit cu bucurie in Austria şi face a se spera intoarcere» regiunilor amicale intre cele doua state, relaţiuni cari, fă-rft nici o îndoiala, vor grăbi iu realitate regu'area tutor oeatiunilor iucA pendinte, iudatA ce timpul va veut d'a le resolva definitiv. riale cu ineepore diu (jitia de 12 f24) Septembre curent. Ou toate oii s'a vorbit, iu urma torturelor de laBordeni. despre strămutarea dini colonel Greceanu din Ploeşti in altă parte; totuşi, până acum, nu sar ti luai ulei o disposi-ţiune. Procesul ţăranilor dela Bordeni se va judeca, sc zice, la 20 curent de curtea cu juraţi din Prahova. Se crede totuşi că procesul se va aduce la curtea cu juraţi din Ilfov. A şaptea tregere la sorţi a obligaţiunilor 6 la sută emise pentru conversiunea obligaţiilor rurale, la care este a se amortiza suma de lei 90,700 din care: 86000 in 172 bucăţi a 500 lei, şi 4700 in 47 bucăţi a 100 lei, va avea loc la 1(13) Octombrie viitor, orele două după amiazi in cabinetul secretarului general al ministerului de finanţe. CRONICA INFORMATIUNI care ŞTIRI TELEGRAFICE Yiena, 26 Septemvrie. — D. I. C. Brâ-tianu a fost primit in audient* privata de împăratul. A avut apoi intrevederi cu contele Kalnoky. ministru al afacerilor străine, şi cu principele de Reuss, ambasadorul Germaniei. Prinţul Bulgariei a plecat fără veste din Soţia, apucând drumul spre Yiena prin Orşova. Agitaţia e foarte mare in Bulgaria. Se crede că prinţul nu se va mai intoarcc. D. Colonel Dumitrescu Maican, comandantul flotilei noastre, s’a intors de la Londra unde fusese trimes in misiune. Exc. Sa Suleiman bey, trimisul estraordinar şi ministru plenipotenţiar al Turciei, intorcCndu-se din congediu, a reluat direcţiunea Legaţiuuei impe- S a acordat de către Ministrul de resboiu un concediu de 5 ani in Italia spre a urma cursul scoalei navale tinerilor .- G. Po-pescu, Tk. Dumitrescu şi Al. Racleş. * Ni se comunică câ in judeţul Dorolioiu s’a sevârşit o crimă. Un anume Tudor, din comuna Suhara, ’şi-a oinorat soţia şi’n ur mă a dispărut. * D. Vasile Tkanno din Giurgiu a fost numit vice-consul al Spaniei in acel oraş. * Societatea de arme, scrimă şi gimnast! că s'a înfiinţat la Giurgiu. Statutele au fost votate. Domnii Constantiniu şi Moceanu au fost chiămaţi de comitet spre a’şi da părerea asupra instalării. * In noaptea de 12 spre 13 septembrie, orele 2, mai mulţi soldaţi din cazarma Mal-maison au intrat in viia farmacistului Vi-teng spre a fura struguri. Intendentul sâu, Heinrich Rimmer, prinzând de veste, a pus măna numai pe soldatul Bicoiu Petru din regimentul 6 artilerie, bateria 2, găsind şi doui saci ampluţi cu struguri. Soldatul, ca sa scape, a izbit pe intendent cu un ciomag in cap. Cu toate acestea, a fost predat ofiţerului de gardă şi a comisarului secţiei 24. — Ciudat ânsâ că nici pănă azi nu s’a constatat (aptul. Pentru ce ? nu ştim. De asemenea nici Divizia, eâreea s’a făcut plângere in regula, n’a luat nici o rnesura. • Jocul de cărţi s’a Întins cumplit iu Bucureşti, cu toate că agenţii poliţieneşti au datoria d'a' 1 opri. Aşa, iu cârciuma lui La-zar proprietatea Brânza, in cârciuma Gbiţa Comânoaia şi a lui Mitică Zidarii, din Vlădică se joacă cărţi pe bani in faţa chiar a agenţilor d-lui Radu Mihaiu de către nişte indivizi suspecţi şi anume Mihalache Găzarii, Petricâ Moft, Nae Pungaşu şi alţii purtând nume cari de cari mai ciudate. Unul din agenţii poliţieneşti, voind, in naivitatea lui, săi oprească d’a juca. a fost bine bătut. La Cişmeaua Cantacuzino, de pe şoseaua Filaret, de asemenea e joc de cărţi, Capul jucătorilor e uu anume Grigore Olaru, fost subcomisar. Chiar agenţi poliţieneşti, pe cari datoria lor i-ar chiâina in altă parte, 6şi perd timpul prin cafenele intorcend foiţele. Astfel in cafeneaua lui David Rusu din Gabroveni ar putea vedea d. Prefect pe comisarul An tonica Ioanid cât de dibaciu e in jocul de cărţi. Nu ştim daca şi atribuţiuaile şi le va fi indeplinind cu atâta religiozitate. f ANUL AL VIII —No. 2O4 ANUNŢURI şi INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III ... . ' SO a * II • * • # a ao a iuBnţnrile ţi inserţiile se primesc Bucureşti, Ia Administraţia ziarnlnl ii Viena, la binronrile de annnţnri Btinrie Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stoin 2;—Paris, C. Adam, rae Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Ami 51. Scrisorile nefrancate nu se primei Manuscrisele neimprlmate se ard. Vom urma cu pomelnicul, in speranţă că se vor lua mâsuri de indreptare. Al cui este Orientul? Ministrul actual de finanţe al Au-stro-Ungariei, d. Kallay, a zis că Orientul european este al Ungariei. Iată acum ce’i respunde „Journal des Debats „In momentul chiar, cănd o sângeroasa insurecţiune isbucnea in Croaţia, o foae ungară ce se publică in limba franceză la Pesta, „Gazette de Hongrie", işi termina traducerea unui adevârat studiu istoric intitulat : Ungaria la frontierele Orientului şi Occidentului. Autorul acestui studiu, cetit deja acum câle-va luni in institutul din Pesta, dar căruia criza actuală ii dă un interes mai mare, d. de Callay, ministru de finanţe al Austro-Ungariei, este Ungur, şi poate fi privit ca unul dintre cei mai distinşi bărbaţi de stat şi mai plin de viitor al terii sale. Ast-fel opiniunea sa asupra rolului ce aparţine Ungariei e de o mare importanţă. După d. Kallay, naţiunea ungară se ţine iu acelaş timp de Orient şi de Occident; de Orient prin originile sale, de Occident prin civilisaţiunea sa. Acest indoit caracter trebue sa decidă despre misiunea sa istorică. El face dintr’insa intermediara naturală, obligată, intre Europa occidentala şi Europa orientala, unde barbaria turcă nu mai poate domni mult timp; mijlocitoarea şi avangarda necesară a progresului. Insă noi am face râu sâ slăbim conclusiunile d-lui Kallay, la cari, de altminteri, am fâcut aluzie mai adese ori, şi deacea, avend acum o traducere autorisata este mai bine să le reproducem din cuvânt in cuvânt: „Nouâ ne aparţine de a servi ca intermediari intre cele douâ mari direcţiuni ale desvoltârii umane, căci noi suntem incontestabil cei mai proprii de a indeplini această importantă sarcina. Orientul nu va putea sta in veci in exclusivismul sâu cel absolut. Mai curând sau mai tărziu suma forţelor materiale şi morale, ce constituese spiritul formidabil occidental va rosturna ultimele bariere. A merge in primul rând in aceasta luptă mare, incercănd a face sa peară contrastele existente de mii de ani intre Occident şi Orient, aceasta e o sarcină dificilă, dar de sigur frumoasă de împlinit. Şi daca o voim, putem juca rolul principal in soluţiunea acestei probleme. Ş’apoi totul ne invită, chiar sfintele reli-chii, in care naţiunea ungară vede simbolul unităţii sale naţionale şi politice. Coroana ungară e compusă din douâ parii : una venită din Roma, alta din Bizanţ Spiritul oriental şi spiritul occidental se unesc oare-cum in această coroană venerata. Simbolul unui trecut plin de lupte este totodată emblema unui viitor radios. Astfel o inea pentru noi semnificarea acestei iudoite coroane. In boc signo vin-ces!* Ironia întâmplării sau a aclei tort! providenţiale, ce avertizează căte-o-dată pe naţiuni de pericol, cănd e ăncâ timpul do f.T evita! Pe cănd acele linii se tipăreau la Pesta, Croaţii sdrobeau pajorele ungare, insultau sfintele relichie, mânjeau coroana venerata, nevrâud să vadă in ea strălucind cel mai mic reflex din gloria Romei şi a Byzanţului! Ei reaminteau greu şi crud Ungariei ca intre Orient şi densa se iuţind regiuni profunde locuite de o rasă, pentru care Ungurii sunt şi vor remâne duşmani. Cum oare poate crede d. Kallay că ţara sa care, după şase sute de ani de viaţă comună n’a parvenit nu sâ asimileze, dar ?a pacifice pe Slavii regatului tri-unitar, este cea mai apiă, decât ori-care, spre a res-pandi civilisaţiunea orientala asupra Slavilor din Balcani, ce sunt eu totul separaţi de Ungaria ? El recunoaşte iusuşi, el declară foarte sincer câ naţiunea ungara nu s’a fu- TIMPUL zionat niciodată cu casele cu cari a fost u-uita prin legaturi politice şi morale şi a- ceasta este, climă d. sa, unul din caracte- rele ce denota originea sa orientala. Insa, ' deoare-co a căutat lecţiuni in trecut spre a găsi prognosticele viitorului, ar li trebuii ni se pare, să tragă din această incapacitate a Ungariei de a absdSbe popoarele asupra cărora se exercită acţiunea sa, o con • clusiune diametral opusă celei pe care o face. Ce va face ea intre Şerbi şi Bulgari V Să caute a şterge contrastele existente do nni do ani intre Occident şi Orient? O întreprindere cu deosebire temerară din partoa uuei naţiuni care n’a ajuns nici in şase secole să distrugă pe acelea, ce exist intre ea şi Croa(i 1 In adever, e greu să nu ne intrebăm, dacă bărbaţii de stat UDguri n’au conservat din originea lor orientală o imaginaţi-une destul de exuberantă pentru a stinge in ei ori ce prevedere. Fără a ne intoarce departe in trecutul istoriei, ar recunoaşte lesne, ea Slavii de sud sunt antagoniştii natural ai Ungariei. Nu vom suleva problema delieală de a şti dacă faimosul regat 1 ri-unitar sa contopit mai mult sau mai puţin de bună voo c-u regatul slăntului Ştefan sau dacă din contra a fost cucerit de acesta. Această enigmă istorică, cărea se dă atâta importantă, are putină, după la bunul renume al libertăţii, care in ":1 ’ revocat din funcţiunile salo do cairo noastre se pare că cedează pretutinde penlru purtarea sa bruscă fată cu Nu spre Orient, ci spre Nord, ar trebui să se | Au Iria. Partidul ce a venit la putere in prin- zile să-şi ia indrepfeze Ungaria vecii ile sale cerle cu Germanii n'au raţiune de a mai (i, după ce aceştia sunt expuşi in monarhia Habsburgi-lor la aeelaş pericol caşi densa. Apoi i-ar li lesne (Ungariei) de a se in(,elege şi cu acei Slavi, cari sunt inpregnati nu mai pu-niiţin de civilisnţiuiiea occidentală şi cari detesta ca şi ea panslavismul. Acolo ar li scăparea comună. Insă, dacă ilusiunoa orientală ar ti ri o spre peninsula balcanică, aceasta ar fi dislocarea AintroSUngariei in profitul unui imperiu slav.ee nu va avea nimic de ia Roma şi caro nu va avea din Byzanţ decât alternative perpetue de despotism şi anarhie. “ cipat este acela care voeşte crearea unei mari Bulgarie, acel partid, a cărui ăntăiu şi ultim cuveni este o protestare contra tratatului din Berlin, şi care are drept programă unirea Rumeliei orientale cu Bulgaria iu vedere de a forma un singur stat na-ţionil bulgar. Afacerea (lela Bordcni Democratul află ea actele de acu-saţie a celor deţinuţi, cari vor apare inaintea Curţii cu juraţi, cliiar iu sesiunea din luna acesta, au sosit de Spania.—Ziarele liberalo şi republicane di îi Madrid se pronunţă viu contra alianţei Spaniei cu Germania. Ele declară că alianţa in cestiune ar li nepolitică şi neresonabilă. Alte organe spun că călătoria regelui n’a fost făcută in vederea unei alianţe. Serbia. — Resultatul alegerilor, spune Daily Telcgraph, cari sunt favorabile oposi-ţiunei, se datoreşte infuenţei Rusiei. Preşedintele congresului radical din Belgrad a declarat in o iutriiuire : Majoritatea radicală a Seupştinei cată să lucreze pentru revizuirea constituţiei. Libertatea presei, libertatea comunală, o Scupştinâ liber aleasă siguranţa personală treime să se acorde poporului. Sa so contioeie socotelile st tului la Bucureşti ; şi, pentru îndeplinirea sa sa hesvâlue deficitul ascuns al buge- uoi. Ori care ar fi coluţiunea, nu e m puţin sigur că conştiinţa slavă o oare cum opusă conştiinţei ungare şi că, indată aceasta se deşteaptă, se ridică şi cea-l'altă spre a o combate. E trebuinţă oare să re amintim suvenirele despre Ielacici ? Mai trebuinţă să reamintim că ambiţiunile Slavilor de sud nu sunt mai puţin vaste de decăt ale Ungurilor ? „Europa, zicea odată in limbajul seu poetic unul din precursorii Slavismului, Louis Gaj, Europa se reazămă pe o liră triangulară. Această liră e Iliria. Ea se intinde dela Villach la Vama şi până la Scutari; coardele acestei lire sunt Carintia, Gorilza, Istria, Carniolia, ŞPiria Croaţia, Slavonia Dalmaţia, Ragusa, Bosnia, Muntenegrul, Herţegovina, Serbia, Bulgaria Ungaria meridională. Ele nu se înţeleg intre ele; noi voim să le facem să gândească in armonie." Cine s’ar fi gândit la 1835, când Louis Gaj scria aceste linii, că va veni o zi, in care Ungurii vor avea de gând să creeze cu mâinele lor lira ilirianâ, fără sâ bage de seamă, că primele ei acorduri nu pot fi decât un marş de re-boiu contra Ungariei ? Autigonismul dintre Slavi de sucişi Uu-guri nu se ţine numai de suvenirile istorice, ne cari timpul le-ar şterge ci de caracterul neschimbat al celor două rasse şi doufi civilisaţiuni. Se ştie cu cată abilitate casa de Habsburg a ştiut să’l exploateze pentru a combate şi căte-odată pentru a Îmblânzi independenţa ungară. Ea a găsit intre Croaţi supuşi cu totul alt fol de credincioşi, de un devotament eu totul alt-fel de orb decăt Ungurii. De aci se explică, că şi astăzi ancă ea Ie conservă dragoste destulă şi că nu permite Ungariei de a’i tiata cu prea multă severitate. In zioa eănd numâiul lor ar creşto. când noi provincie slave s'ar grupa imprejurul Croaţiei, regatul triuiiitar ar putea să se rec-onstitue şi, orice ar zice istoria, sa se reconslitue in a-fără de Coroana Sfântului Ştefan. Iu Gi-slaitania Slavii au ajuns deja să distrugă pute»ea Germanilor, sâ le ia cârma, făcând să succeudă politicei lor liberale, inaugurată de ei, o politică, ce e numai conservatoare dar iu curând poate deveni r-acţionară şi feodalâ. Fireşte că această evoluţie a plăcut aijstroeraţiei, inaUului cler şi Curţii. Oare o mişcare atialoagă ar fi imposibilă in Iran slaitania, dacă Slavii ar ajunge să aibă o majoritate prea sdrobitoare ? Am ii pn»a imprudenţi de a afirma acea-ta. Libertatea ungara a trecut prin multe Încercări ; peate va avea să mai sufere multe viitor. Astfel formelor ce se mai cereau, areştaţii au fost aduşi Sămbăta trecută, de la casa de închisoare Ia Tribunal, in timpul nopţii, in cloug convoiuri Isucce-sive, contra reglementelor, cari. ni se spune, n'ar permite asemenea transporturi noaptea. Această, bine inţeles, pentru ca publicul se nu poată vedea starea in care se vor Ii afiănd 'arestaţii ce se ţin la secret tului. Deficitul sâ se acopbre prin economii şi prin desfiinţarea unor institutului superflue. Linia ferată Niş-Pirot guvernul a dat o unei companii fără ştirea Seupştinei ; asemenea convenţiuni secrete nu pot fi aprobate.—In privinţa politicei externe oratorul zice că Serbia să se înarmeze şi să tindă la o federaţiune balcanică. Kescoala din Croaţia Keseoala din Croaţia le-a adus aminte Ungurilor de evenimentele din 16’48, cănd după Croaţi s'an ridicat contra lor [toate naţionalităţile de-a rBndul, şi presimţirea, că intr’o lormă sau alta şi acum mişcarea din Croaţia se va transplanta m Ungaria şi Transilvania, unde naţionalităţile or pretinde in fine categoric restituirea drepturilor lor călcate in picioare, nu-i lasă sS doarmă liniştit. Pănă acuma politicii din Pesta păreau in-iferenţi faţă de cele ce se petrec in interiorul Austriei. Sistemul Taa-fte nu e insufla îngrijiri. De cănd Snsă s’a iscat conflictul cu Croaţii, ziarele maghiare se pronuţă cu totul almin-■relea asupra situaţiuuei Ungariei in aport cu politica de împăcare din Austria. Foile ungureşti vorbesc deja de posibilitatea desfăşurăm stindardului federalist pe pămeatul ungar, de inaugurarea- unui sistem Taaffe in ediţi-une ungurească , şi de constituirea unei partide mari a naţionalităţilor printr'o alianţă a tuturor naţionalităţilor asuprite, cari ar putea avea vreo opt-zeci de deputaţi iu parlament. Toate vedeniile aceste isvorăsc din conştiinţa nedreptăţii ce se face naţionalităţilor nemaghiare. Temerile celor de la guvern sunt foarte fundate. Ii’Iantlejil. — Din Newyork se telegrafează, că un Irlandez, eu numele Feeny, năvălind in consulatul britanic, a descărcat mai mult focuri de revolver. Nimeni n’a fost atins, Feeny, care s’a arestat, pare a suferi de alienaţiune mintală. Ecouri Doue puternice cutremure de pământ s’au simţit la CasainicioP. O casă situată iu oraşul de sus s’a dărămat. Accident de persoană nu se .semnalează. Prinţul George Karageorgevici se află la ttinge unde se va cununa cu prinţeasa Olga, fata răposatului prinţ Danilo al ăjun-tenegrului. Corespondinţa politică află din Petres ţburg căsgoniotul ue-p-ere cliiămarea priu-ului Lobanoff, ambasadorul Rusiei la Viei este neîntemeiat. Ca ministru de resboiu al B dgarîei numit generalul rus Lessobni. Denunţare pentru „Romanul" m pe noi nu putem împărtăşi părerea d-lui Kallay şi a crede, cu d sa şi a putea ii ame- . . că Unga- îia e chemată să ducă iu Orient binefacerile civiiisaţiunii. Dacă viitorul corespunde trecutului, rolul ei va ti mai mult săcoutinuo a li baiieia netrcculă contra invasiunilor oiientale, panslaviste sau islamice acoperi pe Europa, care ar niuţală. Deşi aie un mic număr de locuitori, curajul seu, eroismul seu neîmblânzit ’i vor permite să indeplineascâ această misiune, pe cănd pentru cuceriri se cere azi inasse tot mai considerabile. Am fi desolaţi să o vedem cedând unei ilusiuui, când de sigur ar peri. Mănţiuerea independenţei sale, prezervată cu atăla energie, importă oarecum ioate merg numai pmuă la un loc, şi naţionalităţile din Transilvania şi Ungaria sunt atât de amărâte din causa relei tractări ce-o intimpină de un lung şir de ani. iucăt o coaliţiune a lor contra asupritorilor nu numai că nu ar fi imposibilă, ci ar li chiar naturală şi justă. Ştiri din Streinătate Bulgaria.—Deutsche Zeitang din Yiona este convinsă că crisa bulgară menajează Europei suprinderi. „Ar ii o maro greşal^, zice ea, d’a vedea in eşecul Ruşilor o in-trengere a panslavismului şi uu triumf al influentei austio-gerraane. In adever, nu treime sa se uite că noul [ministru presi-dent in Bulgaria se numeşte Zancoff, şi eâ tocmai ol este acela care, intr’o vreme, fu- Beproducem dupe Curierul capitalei următoarea denunţare, pe care o recomandăm şi noi atenţiunei jur-nali lui Romanul şi-l aşteptăm a o inficra dupe angajamentul ce ’şi-a luat daca intr’adever nu va li fost numai un vicleşug al seu angajamentul cestiune : O domnişoară are o casă cu opt incă-peri, foarto comode, pe strada Romană No. 71, pe care deja o inchiriaso unui străin pe j reţul Ue 1700 lei pe an, luând şi ar vună. Calităţile casei atrag atenţiunea profesorilor cari raportează Primăriei că ar li bună de şcoală... Primarii roagă pe proprietară cu înscrisă iuvitaţiune a se presinla a doua zi la os-pelul său să i se comunice ceva... Proprietara se presiută, şi aci, o comi-siune insăreinată pentru închirierea caselor necesarie scoalelor publice, compusă din dd. doctor Felii, arhitect Sâvidescu şi municipal Radoviceanu, acesta fiind absinte,— pour cause cum ar zice francesul, —roagă cu stăruinţă pe proprietară, iu presenţapă neţilor edili Culoglu, Mavrus şi Iones-cu-Muscă, a’şi inchiria proprietatoa pentru o şcoala de băeţi aflată acum pe strada Ţăranii. Proprietara refuză, dară după repetate stăruinţe din partea tuturor oferindu'i suma de 2000 lei pe au şi o durată de trei ani, se înduplecă a’şi fiice oferta ; comisiunea şi face raportul po contra-pagina ofertei, şi declară închirierea efectuată, ru- găndu-o a trece peste 2—3 contractul. De aci proprietara se transportă la noul chiriaş şi nu se scapă de el de căt inapoindu'i, după us, arvuna indoi-(ă. Noroc numai că arvuna nu prea era mare. Cel puţin, de astă da'ă, proprietara caselor de pe strada Romană 71 era asigurată eu o închiriere de trei ani. In (ara romanească insă unde oamenii propun si glieşefturile dispun, s’a prea grăbit doamna proprietară a se crede cu casa închiriată, şi părinţii capitalei ? c. declara ast-fel, căci. D-l P. S. Aurelian, ministru al cultelor şi instrucţii publice, avănd o casă pe strada Luminei No. 14 ce sta neinehiriată de un an, părăsită de d-l G. DaniolopoLu, căci işi periclita viaţa copiilor şi in neputinţă d'a o inchiria la alţii din causa umidităţii, ’şi a zis ; „adică de ce n’aşi inchiria-o şcoale-lor, pe cătă vreme nu copii mei vor muri de umezeală, ci ai altora pentru cari n’arn tors eu !“ D-l Radoviceanu apoi, noul municipal având un neam, anume căpitanul Vasilescu şi căpitanul Va-ilescu având pe strada Brutarii o şandrama fostă cârciumă numită c& să, ’şi-a zis : adică de ce, eu Radoviei, dacă Dumnezeu m’a învrednicit să ’mi părăsesc ehereslegia şi să inliaţ primăria, nu ’mi-aş pricopsi neamurile inchiriindu-le şandramaua pentru şcoală ?:< Şi ast-fel ministru şi municipal, cari după sistemul liberal-naţioual-bugetar nu mai fac ca parveniţii din vechime ce ’şi spănzurau gouitorii cănd ajungeau impâraţi, însufleţiţi de preceptul frances „charite bien ordonâe counnence par soi-meine,“ declarară edililor : Cel ăntâiu că ’i trebueşte o chiria de 3600 lei pe an, pentru şandramaua de pe strada Luminei No. 14. Cel d’al douilea că’i trebueşte o chiria de 3200 lei pentru cocina de pe strada Brutarii. Zis şi făcut, căci nu de geaba li s’au dat lor puterea de la patriarhia canonică din strada Doamnei, a face şi desface după cum le vor place sau displace. Precauţiuni patriotice s’au luat insă pen tru salvarea aparinţelor : comisiuni arhitecturale şi medicale au descins la fa(a locului cari să constate starea de soliditate şi de igienă a baracelor şi a coeineior ocrotite ne miserabilii zilei, şi o dislocare de şcoli, de la un loc la altul, sub pretexte cari de cari mai estravagante, cum să in eurcc ori ce minte spre justificarea infamiei, n'au lipsit a fi înscenate pentru ochii contribuabililor. De s’ar face ânsă un calcul cat a păgubit comuna mateiialiceşte din acest gkeşeft patriotic, ar resulta la sută in sută, plus străgânirea elevilor cari precum aflăm, vor perde anul acesta una din clasele a 4 ce urma să se infiiuţeze. Ce le pasă părinţilor edili de bani şi de copii : nici unii nici alţii, nu sunt ai lor, ci ai contribuabililor ! Cât despre proprietara casei de pe strada Romană 71, indignată de purtarea miserabilâ a edililor, aflăm că ar fi intentai acţiune Primăriei cerând daune interese. Vom ţine in corent pe lectori, şi cu deosebire pe Romanul care cere denunţări pentru a le pune sub obroc. pentru că si respunse nemuii „odihna trupească şi sufleteaseăŢ’a t „cari nu au mijloace de trai sau să „deşertăciunea lumei acesteia, dăruind fi „tului şi acele 7 fălci de pădure pentriăi „ve judecaţi ! Auzind oamenii propunerea, strigiiă' toţii: „Să trăoşti boeruie, căci fru ţj „dreptate ne-ai făcut ; dar noi nu dâi „mai cele faci pentru care ne judecă „dăm 30 laici ca să aibă monastireaţ „tul ei ; ve rugăm insă boeruie cum 1 „de azi înainte locul acesta? „Buluc oameni buni. buluc adunaţi , le Negri. Construindu.se Biserica, de atunci s ministreazâ de către enoriaşi, cari al . i mp regi urări câte un epitrop de incr * al lor, şi acesta este dator ca dupe un,» get foi mat de Primăria de Odobeşti ş nu so sue la o sumă mai mare de eâ i 600 lei venit anual, şi pe care suma-tropul este obligat să o distribue p necesităţile prevăzute prin budget. Luptătorul din Focşani primeşte un ti Darea po faţă a falimentului l Domnilor magistraţi, Prin hotârirea prin care se dă pe Schitul Buluc falimentul Tribunalul este obligat a fiu; ziua de încetarea plăţilor (art. 189CodJ mercial). Această mâsură are mare ifi enţă asupra actelor contractate de faliţii inte sau in urmă de zece zile dupe fiul acestei epoce, de oare-ce legea, prin II 194 şi 195 Cod. comercial, declară nuleji anulabile asemenea acte faţă cu creditori dauna cărora s’au făcut. Dară, daca Tribunalul prin hotârirea el araţi vă nu fixează epoca incetârei plaţii j atunci această epocă se consideră că incest de la data kotărirei prin care se declară .#3 limentul. Cu toate acestea, fixarea zilei pentru cetarea plăţilor, fia stabilită sau nestabill.uk prin hotărirea declarativă, poate fi sebii bată de Tribunal sau in urma rapoitulot ludecătorului comisar, sau dupe cererea ciias ctitorilor. Acest drept curge până in momentul eăvi ■ espirâ toate termenele pentru verificarea afirnarea creanţelor, dupe cum resultă <î*Ih?. disposiţiunila art. 330 Cod. comercial. Pentru a se putea fixa ziua incetârei pW ţilor pe cât se poate mai aproape do m mentnl cănd a avut loc in adever aceas.iol încetare de plăti, credem că magistrala - trebue sâ ia de basă mai multor acte, pr] bt cum data protestelor, data actelor de u; ‘ măiire făcute in contra falitului, a sentiiuâ ;-elor cari ’i acordă termen de gratie, et( dară mai cu seamă registrele şi coresfac pondenţa falitului pot sâ dea multe ini t dieie foarte preţioase asupra acestui mo k ment. Terminând, Domnilor magistraţi, v6 de* clar că singura satisfacţiune ce aşi dori s-d am ar fi aceea să fi isbutit a ve atrag atenţiunea asupra importanţei aceştei ui* a terii. li Aşa se numoşte schitul do călugări din judelui l’utna situat pe coastele mugurei din plasa Gârlele, şi care se zice că s’ar fi fondat cam pe la anul 1801 de rezeşii comunelor Odobeşti şi Vărsătura, in urmă unei corto ce aveau intre dânşii pentru teren. Cronica populară relatează ast-fel că, ne inţelegerea iiindu-le mare, au recurs la Domnul ţârei, de unde li s’au decis o cercetare locală, trămiţănd pe un Boer al ţerei anume Constantin Negri, de a le cerceta caşul şi a da dreptatea părţilor in drept. Nemuritorul Negri in lipsă de acte, neputând constata că cine sunt adevăraţii pro prietari ai pământului, s’a adresat ambelor părţi ast-fel: „Oameni buni! dupe cum vez, toţi aveţi dreptate, dar pe care nu v’o pot da nici la unii nici la alţii; insă ca să lipsească cearta şi neînţelegerea dintre voi, şi să „’mi fie şi mie conştiinţa impăcatâ că nu „am făcut nedreptate, propun ca pe pajiştea undo stăm să zidiţi un schit pentru Domnilor magistraţi, Să ini permiteţi acum câte-va cuvinte a supra modului de aplicaţiune a art. 64 dii I! lon-„n _____:____ • . . fi gea de organisare judiciară, ce am obser- fti vat că se practică la această Curte iu pri vinţa nealternârei preşedinţilor. Art. 64 menţionat zice că la Curţile un- i de sunt mai mult de douâ secţiuni, proşe- i dinţii vor alterna intre dânşii, earâ in aii- fc niatul din urmă, unde este vorba de Curţile compuse numai din douâ secţiuni, sa ii mărginesc a zice că membrii unei secţiuni t trec de drept la cea-altâ secţiune. Daca legea nu vorbeşte de alternarea pre- J şedinţiler şi in acest din urmă cas, credem î că a lâcut aceasta fiind că stabileşte prin- § cipiul in caşul d’ântâiu, căci altfel este greu de esplicat peutru ce legiuitorul a găsit ra- < ţiuni penrru alternatura preşedinţilor intr’un cas, earâ in altul nu. Am atins această cestiune numai spre i nu se da motive pentru casarea tdecisiuni-lor acestei Curţi, de aceea supun cestiu- (1) Discurs pronunţat de d. Panait Stoica cu ocasia redeschiderii sesiuuei judeciare « Curţ*i de apal din Iaşi. s a TIMPUL ■ţoiul la apreţiare.» Domniilor voa- S.ii-preşedinte G. Liciu, a res-modul urmâtof. Domnule procuror general, ■ilit, cu drept cuvânt, in prima «ursului relativa la calitatea co-or, ca nu pot fi declaraţi faliţi de Lianţii, adică acele persoane acă-Aţiune principala, constatata şi obi-iU comercial, şi câ aceste persoa-ot consideia falite de cat atunci itsaza plăţile lor. Desvoltarea, pro-V [chiar esistenţa comerciului fiind credit, era evident ca legiuitorul şi al tuturor Statelor civilisate, , măsuri speciale pentru asigurarea intre eftri măsuri este prin escelen-jUiunea falimentului; de unde urmează instituţiune a trebuit a se apli-comerciauţilor, căci numai ope-comerciale ating mai direct inte-nomice generale ale tutulor ceta-I ptr'un Stal, ba chiar şi ale tutulor ai căror cetăţeni se află in le-^■erciale intre dânşii; pe când alt-raţiuni şi raporturi juridice din-mi ating mai mult interesele lor le de căt pe acele generale ale rl 1111 .fjh ■ea calitiţei de comerciant este la-igiuitor cu totul la suverana apre-fibunalelor competente pentru de-alimentelor. ic şi eu cu Domnia voastră, d-le eneral, că aceste Tribunale n'ar msidere de comercianţi pe aren-roprietarii de imobile, cari in ade-de multe ori la usul efectelor peDtru conducerea esploatârei dar cari n’au de seop şi ocupa-inuită specularea unor asemenea Bira, trebue a se considera co-farmaciştii, căci aceşti oameni de ptngă prepararea medicamentelor, ipecule cu materii medicale pe cari ri. numai peutru a le revinde in nuit, ceea ce însemnează că fac iiomerciu. * asemenea dreptate de a susţine că p se declara falit şi acel comerciant ■pe ce a/ccetatplăţile, părăseşte rae-Tierciului şi se ocupă cu afaceri sau j* altă natură. Aceasta aplicaţiune eese intr’adevâr din spiritul art. 185 fee prevede că se pot declara de fa-ijmercianţii cari mor dupe Încetarea îlceea ce insemneazâ că legiuitorul J1 vedere numai starea eomercian- 1 momentul incetărei plăţilor, jearâ abările posterioare căci astfel s’ar vi | rna uşor disposrţiunea legei pentru a falimentelor. Listă ocasiune voiu adâoga, D-le g general, pe lâugă celei espusa de ' voastră in privirea calităţei comorii ca se mai discută iu doctrină şi âenţă cestiunea daca se pot declara cănd inceteazâ plăţile lor, nu nunţile in nume coprinzâtor, singu-ne cari vorbeşto espres art. 186, ide in comandită, precum şi cele 4*»pre cari legea nu se ocupă |p sceista privire. Eu cred câ este < sistemul care susţine câ şi a-arina două specie de societăţi se 1 falite, căci nu este nici o raţiu-1 justifice dispensarea acestor sole a li se aplica măsurile relative 'ct, măsuri pe cari legea le-a in-u interesul debitorilor, al creditori-erdinei publice. Aceste societăţi Şi ele persoane morale cu carae-11 rial şjj pr]n m-mar6) trebue să fia * toate regulele privitoare pe toţi lll(ii. Bine trobue a se inţelege câ •dile anonime nu se vor putea a-U'Osiţiunile relative Ia persoana finitului, disposiţiuni cari de almin-mt secundare in raport cu cele in-■a scop de a se asigura egalitatea *r tuturor creditorilor prin o dreap-i re a activului. discuta earâşi daca prin decla-falite a firmelor societăţilor in aprinzător sau in comandită, se con-r faliţi şi asociaţii cari compun a-■ e de către Tribunal in mod ini atunci cănd vor inceta plăţile dato-'letâţei din care tac parte, şi pen-1 cărora sunt obligaţi solidar. A se sistemul contrariu ar fi să fia j aţi de faliţi nişte comercianţi pen-justiţia n'ar fi stabilit daca au sniHtul -^l'0 l0r’ C6ea co ar fl contra apiiitului art. 186 citat m«i sus. lreceud acum la a doua parte a discului Domnim voastre relativa la încetarea ! B oi, me unesc şi eu cu opiniunea ce susţineţi ca declararea falimentului trebue a se pronunţa, nu numai când comerciantul încetează toate plăţile sale, ci şi atunci când nu face faciă numai unora din inga-giamentele sale ; căci [in art, 185 nu se coprinde esprosiunea incetărei „tuturor1* plăţilor, ci numai încetarea plaţilor. De altmintrelea, daca s’ar admite jiuterpretarea contrarie, s’ar permite multor comercianţi de a prelungi cu uşurinţa starea perieoloa-si a incetărei plaţilor, până la completa lor nună şi paguba totala a creditorilor, căci ar găsi mijloace de a plaţi măcar unele din datoriile neinsernnate şi să lase in suferinţă pe cele importante, fără a li se putea astfel imputa că au ineetat plata tutu-roi datoriilor lor, şi fără a se putea, prin urmare, a se declara de faliţi Eu cred apoi câ de şi art. 185 întrebuinţează espresiunea de „plaţi1* earâ nu de plata, totuşi un comerciant poate să fia declarat falit atunci când nu poate să plătească chiar numai una din datoriile sale ; căci scopul legei este de a se aplica măsurile riguroase ale falimentului ori de câte oii se stabileşte de justiţie câ un comerciant nu plăteşte o sumă mai importantă pe care nu o poate aquita, sau când este cunoscută o singură neplata, in lipsa altor creditori cari nu se presentâ pentru câ nu cunosc incâ starea periculoasă a debitorului lor. Pe basa principiului că falimentul se declară ori do câte ori se stabileşte că un comerciant nu mai poate conduce afacerile sale din causa lipsei de credit, ttebue să susţinem că falimentul se poate declara chiar cănd activul comerciantului "care inceteazâ plăţile intrece pasivul lui ; căci legea nu cere nesolvabilitatea ca condiţiune pentru declararea falimentului, ci a crezut util de a se aplica asemene măsure ori de căteori ingagiamentele comerciale nu se aquită la termen, ceea ce se poate întâmpla chiar cănd cine-va are mai multă avere de căt datorii. Această rigoare a legei se aplică in seop de a face să nu sufere creditul public prin lovitura ce poate primi, chiar şi in caşul când lipsa de plată are loc din partea unui comerciant al cărui activ intrece pasivul, dară care a combinat rău cursul operaţiunilor sale aşa ca nu in-caseazâ atât cât trebue să plătească la termenele ce are fixate. Acelaşi principiu mă autorisâ a susţine ca, in caşul contrariu, când un comerciant este nesolvabil, dară caie combinoazâ bine cursul operaţiunilor sale aşa câ face taciâ ingagiamentelor cari nu mai primesc nici'uâ intârziare, nu poate să fia declarat falit, şi n’are nimeni dreptul de a face să se constate câ activul său este mai mic de căt pasivul, pe câtă vreme creditul lui nu este mai mic de cât pasivul, pe cătă vremă creditul lui nu este sdruncinat. In asemenea stare esistă presumpţiune că dânsul posede mai mult activ de cât pasiv dupe cum esistă presumpţiunea contrarie in caşul când un comerciant încetează plăţile, de şi in realitate posedă mai multă avere de căt este dator. In art. 1S5 se vorbeşte de’pre încetarea plăţilor fără a se face deosebire între datoriile comerciale şi cele civile. Prin urmare, declararea falimentului poate a rea loc chiar şi peutru neplata datoriilor civile, căci crelitul public este interesat de a se da pe faţă posiţiunea sdruucinată a unui comerciant la ori ce ocasiune£care ar face. să se descopere starea periculoasă iu care se află. Vin a ve mai arăta iu fine, Dle procuror generac, că sunt de ncord cu Domnia-roas-tră şi in- privirea cestiunei că nu numai Tribunalele comerciale sunt competente de a stabili starea de faliment a unui comerciant, ci şi cele coreeţionale sau criminalo cănd sunt se-isatee da judeca faptele de hancrută simplă sau lrauduloasă. Cu deo-sibire in România, cred că ar fi bine ca Ministrul public să aviz ze la măsuri spe cia|e spre a se putea descoperi ex-officio diferitele caşuri de bancrută simplă sau frauduloasă, prevăzut) de art. 324 până la 329 din C"dul comercial şi pedepsite de art. 343 până Ia 348 din Codul penal fărăr a mai aştepta să fie provocat prin declarări de falimente de către Tribunalele comerciale ; căci, mai cu seamă la noi in ţară, s’a semnalat un mare număr de comercianţi străini, cari nu întreprind această meserie şi uu o eserciteaza de căt in scop de a profi ta prin fraude din averea credi- torilor. A;i putea cita căte-va nume de persoane cari actualmente posed averi însemnate, pe cari le-au adunat numai din operaţiuni frauduloase, dară n’am necesitate de a face asemenea citaţiuni, căci opiniunea publică ’i cunoaşte. Do sigur că persoane de asemenea natura reuşesc de a deghisa cu uşurinţa posiţiunea lor, aşa ca pot să amăno timp îndelungat declararea lor de falite, şi de aceea este in interesul ordinei şi creditului public ca Ministerul public să facă „ex officio** urmăriri contra lor pontru fraudele ce comit, ba chiar şi pontru negligenţole şi imprudenţele lor, cari de multe ori nu sunt de căt pregătiri pentru acoperirea unor scopuri frauduloase. Mai mult de cât atât, ministerul public are dreptul şi trebue să facă urmăriri pentru descoperirea şi pedepsirea fraudelor, chiar când Tribunalele comerciale nu admit declararea falimentului, căci hotărârile instanţelor comerciale sau civile nu se pot impune ca autoritatea lucrului judecat pentru acţiunea penală, fiind că judecata nu urmează intre aceleaşi persoane şi pentru acelaşi obiect in ambele instanţe. Ar fi apoi foarte bine ca, in cursul pro-cedurei falimentelor, DD. sindici, DD. jude-catori-comisari şi Tribunalele să fia căt se poate mai riguroşi pentru a se da pe faţă şi a se urmări energic nu numai fraudele, dar şi ori-ce negligenţă şi imprudenţă a comercianţilor cari inceteazâ plăţile, ear nu să proceadâ cu indulgenţă, care a putut să incuragieze pe mulţi comercianţi de a nu fi corecţi in operaţiunile lor, şi astfel s’a dat ocasiunea de a se da circulare din partea guvernului german, câ cetăţenii germani sâ nu mai iacă credit comrcianţilor români, ceea ce este o lovitură nedreaptă pentru adevăraţii comercianţi români, cari sufer şi cad tocmai din causa fraudelor in-trebuinţate de comercianţii străini. 4oiu termina, D-le procuror general, es-primându’mi speranţa câ, ori căt de grea este posiţiunea actuala a ţârei noastre in privirea comerciala ş- industrială, totuşi ea va şti să combată toate dificultăţile pană ce va deveni indepedentă şi in ceastâ privire; dar pentru aceasta trebue cafie-caie romăn sa’şi facă bine datoria la locul ce ’i este destinat şi, in special, pentru magistratură, nu mă indoesc de loc că ea nu va corespunde pă deplin misiunei ce ’i este incre-dinţata, pentru a concura la marele scop al progresului sigur şi constant al ţârei. In cea ce priveşte aplicarea art. 64 din legea Organisârei judecătoreşti, nu pot sâ găsesc in lotul justa opiniunea Domniei voastre, că şi la Curţile ce se compun numai din două secţiuni trebue să alterneze şi preşedinţii o dată cu cei-alţi judecători ai secţiunilor. In adevăr, bine aţi spusDom-nia-voastrâ, D-le procuror general, câ daca legiuitorul a pus principiul alternărei preşedinţilor la Curţile ce au mai mult de cât două secţiuni, n'ar fi nici o raţiune ca acelaşi principiu sâ nu se aplice şi Ia Curţile numai cu două secţiuni, de şi pentru aceste Curţi citatul articol, la fine, vorbeşte numai de alternarea membrilor Curţei. Eu cred că prin cuvintele membrii Curţei, in-trebuiniţale la finele menţionatului articol, legiuitorul a inţeles şi pe preşedinţii secţiunilor, căci aceasta interpretare reese pă-nâ la evidenţă din art. 55 din aceeaşi lege in care articol se zice că secţiunile Curţilor se compun din 5 membri, intre cari şi preşedintele. Astfel, pentru diferite motive ce va fi avut in vedere legiuitorul şi pe cari nu este necesitate de a le înşira aici, conchid ca este legal de a se face şi la a-ceastâ Curte altenarea intre preşedinţi, dupe cura am ştiinţe positive câ se tace şi la Curţile din Craiova şi Focşani, cari se compun numai din câte două secţiuni şi astlel nu vom risca de a se casa decisiunile ce s’ar da de către secţiunile ei, constituite prin o greşita aplicaţiune a art. 64 mai sus citat. Declar acum doschis, la această Curte, anul judecătoresc 1883—1884, alternarea secţiunilor urmează că se efectueze imediat in modul mai sus arătat. EXPOSITIUNEA COOPERATORILOR DIN ŢARA Duminecă 18 Septunbre 1883 inaugurarea şi deschiderea Exposiţiei. PROGRAM I Toţi domnii merabii ai Societăţilor Cooperative din ţară se vor intruni la localul Societâţei din Bucureşti din calea Rahovei No, 44, la ora 8 dimineaţa, de unde vor porni la 9 jum, ore, cu musiea militară in frunte, şi 100 lăutari in urmă, la localul Exposiţiei, in modul următor : In frunte steegul Societâţei incongiurat do Preşedinţii secţiunilor şi urmat do societari, rânduiţi pe secţiuni, — fiecare secţiune având baniera sa purtată de un membru din Comitet. II La sosirea in Exposiţiune societarii se vor răndui in aleea mare. III La 10 jum. ore va fi serviciul divin. IV Inaugurarea se va face la ora 11 a. m. de către d-1 Mintstru agriculturei, industriei. comerciului şi domenielor. La intrarea in Eiposiţie a d-lui Ministru toate consiliele şi corpurile ponderatoare ale Societăţilor din tară, împreună cu preşedinţii de secţiuni, il vor întâmpina Ia Poarta de onoare şi urma in centrul Exposi-ţiunei, unde Preşedintele ei va pronunţa un discurs. V Mujica militară şi 100 lăutari, sub conducerea d-Iui Angheluş, vor esecuta marşul Cooperatorilor şi diferite arii naţionale. Biletele de intrare sunt depuse la cancelaria exposiţiunei din cale Victoriei, 61.5 Preţul intrârei pentru o persoană, 5 Lei. Preşedinte, D. C. Bntculescu. Director, 1. M. Bujoreanu. Exposiţiunea va fi deschisă in toate zilele de la ora 8 dimineaţa până la 6 ore seara. Preţul intrărei, in zilele de lucru va fi de 1 leu, iar Duminecele şi serbâtorile de 50 bani. In localul Societâţei va fi teatru, birturi, cofetării, berării, ele., cu preţuri reduse. Domnii exposanţi sunt rugaţi ca, Duminică, 18 Sept9mbrc, ora 9, sâ se afle la locurile unde se găsesc producţiunile şi obiectele expuse de d-lor in localul Exposiţiunei. Ultime Ştiri In Gorgani, s’a găsit un schelet omenesc de către lucrătorii canalizării Dambo-viţei. La femeea Mariţa Constantinescu din trada sf. Spiridon No. 16 s’a găsit ingro-pate in grădină mai multe giuvaeruri, fărâmături de aur, de argint, şi altele. Aceste obiecte au fost îngropate de George Mihaiu şi Mihaiu Petre, cari se cred a fi jefuitorii bisericelor Pantelimon şi Hagiu. Aflăm din isvor demn de toată încrederea că mai mulţi membrii ai baroului roman, indignaţi de conduita necorectâ a d-lui A. Băicoianu, directorul Creditului Funciar urban, atăt cu serviciul ce administrează cât şi cu socrul d sale d. Lambru Vasilescu, — ar fi hotărât a cere consiliului de disciplină, a ’1 şterge din tabloul avocaţilor din jud. Ilfov. Exposiţia cooperatorilor din ţară se va deschide irevocabil duminică 18 septembrie. Exposiţia agricolă din Iaşi se va deschide la 25 ale acestei luni. O circulară s’a adresat de către ministerul de resboiu către comandanţii de corpuri, d-lor prefecţi şi comisiunilor de recensământ relativ la formarea contingentului pe anul 1884. Miniştri ruşi Soboleff şi Kaulbars s’ar fi pregătind sâ fugă pe neaşteptate din Sofia. O revoluţie pare iminentă in capitala Bulgariei. Despre Responsibilitatea Tutorilor şi a Magistraţilor, studiu comparativ, in dreptul roman şi român, de Ioan F. Simio-nescu, doctor in drept. — Preţul 3 franci. Prescurtare din Istoria Românilor, lucrată pentru elevii şcoalelor primare de ambe-sexe de B. B. Secâreatiu, institutor public in capitală. Cartea este aprobată de ministerul instrucţiunii publice ; e ilustrată cu 17 figuri. —Preţul unui exemplar 80 b Curs elementar de aritmetică practcă pentru clasele primare de M. Ţintă, institutor superior. — Carte ^aprobată. Preţul 40 bani. t întristaţi soeifi, copil şi frate au durerea de a ve face cunoscut încetarea din viaţă a prea iubitei lor sociă, mamă şi suroră Efrosina Dissescu încetată din viaţă la 15 Septembrie 1883 ora 1 şi ve rogă să bine-voiţi a asista Ia ceremonia funebră ce va avea loc la 16 Septembre ora 1 din Monicipale .... 84--- 841|, 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 232- 236- 5o!o Scrisuri funciare rurale. . . 91 “/a 92'/, 7ojo .> Scrisuri Rurale.. IO21/9 103'L 5o[o Scrisuri fondare urbane . 88 */2 89- 6o|0 » , , 98b, 99--- 7q[0 » > > 102pi 103- Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) S2'r 34 icţii Băncei Naţionale Române 2501. 1375 1390 > » Soc. cred. mob. rom. 250 1. 108--- 212- > > > Rom. de construcţii 6001. 504- 508- > » > de Asig. Dacia-Rom. 300 1. 412--- 416- > > > > > Naţionale 200 1. 244--- 248- Diverse Aor contra argint. . . . Q2 --- 2 'li > » Rilote de Banqae . 2 --- 2 'U Fiorini valoare Austriacă. . 210t/2 2.12 Mărci germane...... jjl 23 1.25--- Bancnote francese. ... , i»9'lz iOO'/e DE ÎNCHIRIAT Z“l“" cepere de la Sf. Dumitru viitor, uâ casa nouă, , forte comodă şi solidă, pe strada Romană N. 71. Amatorii sâ bine voiascâ a se adresa la d-na Ecaterina Neguleecn, pe aceiaşi stradă No. 51. 1 TIMPUL BUCURESCI 2, Strada Smărdau 2. BUCURESCI 2, Strada Smărdan 2, DEPOSIT DE M A SI NE AGRICOLE Locoiliile cele mai perfecţionate cn si fara apparat de ars pae de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT. MORI DE MACINAT etc. etc DIN FABRICA IWTwr A TPisrgr AŢ,Ţb SCOnTS «Sc O (Gaiusborougli, Englitera) MASN D SSaCERAT SI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foaite tari şt repezi izi la lucru DIN FABRICA Adriance, Platt A Oo. (New-York) Mori, Manege şi Maşine de treerat (cu mancgiu) Eatoaze de porumb, Tricuri, Grăpi, iMaşine de vintural, Pluguri, şi Maşine de Semănat, din fabrica HOFHER & CIIATZ ff 3 1 Depou de părţi de maşine. Preţuri moderate tf *jc***ck*1cX***x**iciafcicicictcickicicXiOc \ Ti îl * * i * * # X X I îi R 51 11 ^SUNT CELE MAI BONE DIN U'ME.^ premiale Eu ^50 medalie prime PARIS I 8 î 8 Medailă de aur • "litOlkMi* ___ rate lunare A se feri de Imitaţii Garanţâ sigură dală înscris. II Ori v. SINGER C § poartă marco Maşina de cusut new-york. de sus a o Iul Fabrice). G. N ÎSIDLING ER, A£ent general 11 ii 11 I Piarul parisian G1L-BLAS va publica la 20 Septembre viitor un mare roman inedit: CEA CE NU MOARE de BARBKY d’AUREVILLY Abonamente in toate burourile poştale, de tioi luni franci 17 Dc vZnzare la librăria Eaymann. chirurg-dentist. Ta- D.A KIBRIK , madueşte dinţii bolnavi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşează iuţi, fărâ durere, dupfi cele mai bune sisteme ; labriceazâ şi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atinge dt profesiunea sa, or unde este chiămat. Bucureşti. — Strada ŞUirbey-Voda No. 9 alături cu gradina Union-Suisse. I. HERTER ATELIFR DE PHOTOGRAPHIE Str Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst.-imil cel mai nou şi prevfizut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’a avut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingâtoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atât in timp frumos cât şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m. In acest atelier [se găsesc şi tablouri in pictură originale de vânzare. Par la presente j'ai l’honneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prii sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu i’occasion de se convaincre re mon travail n’a qu’â nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assureda facilement de la pefection de mon atelier. — On se charge de toute espece de travail concernant cet art, eomme: reproduction, travaui â l’etat uaturel etc. — On peu-paser tous les jours. quele temps soit îu-au ou ouvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’ă 4 heures apres midi. INSTITUTU MEDICAL BUCURESCI 6 : strada vestei 6, (LANCtA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3. Orlhopedie, 4. Gimnastică Medicale, Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi cale. SECŢIA HIGIENICĂ 1 Bae abur . . . • . • - 3.— 1 bae de putină eu şi fără duşi lei 2,50 1 _ _ . , „ „ ciment pentru medicamente . . . . „ 2. — 1 duşă rece sistematică . . „ 1,50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA NOTĂ.. 1. Băile de abur sunt deschis .n toate zilele de la 7 ore dimineaţi |păuâ la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o |rlatâ pe sfiptemănă Vinerea, la 6 oro di lineaţa pană la 1 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform lorospectului. __________Direcţia. ANUNCIU După o lungă practică in justiţie, ca grefier al Trib. Comercial, jude de ocol şi membru de Tribunal, am îmbrăţişai cariera de advocat. Mă însărcinez prin urmare cu ori ce afacere civilă, comercială şi penală la toate instanţele judecătoreşti din ţară. Domiciliul meu este in strada Călăraşi (Vergu) No. 49. George Gr. DancoyicL Licenţiat in drept. A. Mhflescu sala Theatrului Bossel. •i JOSEPH SANDR0V1T2 BUCUHEST 16. — CALEA VICTORIEI — 16. IN RATE LUNARE T7D IN RATE LUNARE 31» _ m -, • A. Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite f sistem american cu intreaga placă de metal, se primau piane vechi in schimb, comandele se primesc din toatei*- ' vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecta note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una unu acordeur şi facteur de piano. AVALEROL DE II .00^— — -^cCXV f I FAVROT Aceste Capsula posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăogate pe lângă» liunea antiblonoragică do Copalin. Iile nu obosescu stomahul şi nu provocă n:-diaree nici greţă ; constituescu medicamentul prin escelcnjă in tratarea bulei c.ontagioso a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, ca taro a beşicei şi curz rea fără voie aurinului. Pe la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul INJECŢIUNU IIICOIÎD tonice şi astringente, este midi locul infailibil do a consolida vindecarea şi de evita întorcerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV H C, G> FA7ROT Acest sirop este ncâpart pentru a vin doua eu deseverşire nmîadiole pelei şi pei tru a sfirşi deacurăti sângele după un tratamentu anti-sifilitic. El feresce de tot accidenteîe co pot rosul ta din sifilis constituţională. Publicul, trobuo a lepăda, ca contra facere periculosă tote modicamoiitel RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FA.Vn.OT. DEPOSITO GENERAL.— F* Favrot, 102, strada Richelieu, in Paris , L lassy, Racovits, Fonia ; Bucurcsci, Rissdorfer. Zurner, The.il; Galatz, Tatu seschi, Marino Kurtnmcli; Brăila, Relsalis, Kaufmes; Crajova, F. Polii, Plojeslt, Schuller; Barlad. Brettner, şt in Uite farmaciile.