VINERI 16 SEPTEMBRE 1883 Administraţia, Oalea "Victoriei JXr. 32. ANUL AL VIII —No. 20* ANUNŢURI ŞI INSERŢII Lioia SO litera petit pag. IT. 40 Reclame pag. III .... 1 SO » , II .... 2 50 , Capitală 10 bani nmuărn Districte 15 bani nnmărn Bucureşti, 15 Septembre 1883 prea Sfântul Mitropolit Pri-Calinie Mielescu, nu numai o-iunea exprimată sau neexprimată, iie-eâruia, dar strigătul general al ului, ca să nu zicem gemetul ştiu strivitoare exigenţe mitropolitani deseamnă venal şl tiran abă-dela preceptele religinnii creştine, şi de la indatoririle de cap Or-• i oi ce le are. inclinănd la Catolici şi constituindu-i-se pe faţă va-religios. Dar nu poate fi vorba astă-zi nude preferinţele prea Sântului ru un secretar catolic, adică signorul Giovanni Valeri, ata-la persoana Primatului, de că-cine nu s'ar putea spune ăncă ; ează să ne dăm bine seama iverse fapte scandaloase semna-de la Mitropolia şi de efec-I lor nenorocite, şi mai cu sea-de gravele denunţări cari se fă-prin foaia iaşană eclesiastică kceptarea. IDF. amar lucru aceea ce se spune 1 gura mare şi se afirmă din toate >it.le : Nu ar fi hirotonire fără a se plăti prealabil o taxă pentru ţrea Sântul de către aspirant ; vred-Şeia preoţească se dă aşa dar pe -Vu s ar afla preot, de sat sau l J oraş, din eparchia mitropoliei, care nu fi fost supus la contribuţiuni jîte şi foarte greu de indeplinit, in unele şi pentru trebuinţele Prea nitului Mitropolit ; sau care, ne-qpfaş fiind, să -nu fi indurat pedeap-torturei metanielor şi să nu fi fost endat şi lipsit de biserica la care ijea. a consecuenţă a acestor miserii irituale se vâzu apărând al-altă-ieri, numita foaie de la Iaşi, sub titlul ea Sânta Puşculiţă, - un po-lnic lung de preoţi şi diaconi cari plătit darul sau numirea lor la o ăerică, cu arătarea cifrelor respun-^ care se zice că nu e de căt început. f'ar nu e numai atăt : ci se con-chiar acte de desperare la care -nseră unii din preoţi, mergând curând vre-o trei la mitropolia g.'impul serviciului religios, şi, dupe 7'frşirea lui, intimpinănd pe Prea cu plângeri de starea lor ne-|r°citâ şi lepădând in faţa Prima-jlni costumul de preot, ca lin lucru | nu are nici-o raţiune să-l poarte, J \ '';*1 tiwp nu-i mai poate asi-fla ei>stenţa de căt numai cu pre-r *mpositului mitropolitan, punt toate acestea adevârate sau nu? placa n’ar fi, pentru ce atunci nu I dă in judecată aceia cari au pro-lista publicată in Deşteptarea, şi lasă nedestninţit prin Monitor iap-concret de scandal la Mitropolia care I au afirmat mai multe or-jme de publicitate ? Daca insă vor fi acestea adevâra-trebue să ne exprimăm profunda •astrâ mirare despre temeritatea cu se sevârşese. Prea Sântul Mi-fltpolit ar trebui să simtă, daca nu REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Director-respuu^ător : MIHAIL PALEOLOGU Ananţnrile ţi inserţiile se primase Bucureşti, la Administraţia ziarnlni ii Vlena, la biaronrila da annnţnri HeinriC Sehalek, Wollzeile 12;—A. Oppelilf, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Clemenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele neimprlmate se ard. i'uşinea ce i o face 'constatarea u nor asemenea fapte, cel puţin res-punderea care poate să’i atragă ele. Ştim că. in contra obligaţiunilor ce-i impune caracterul de Părinte spiritual. înalt Prea Sântul Primat a părăsit calea dreaptă a iubirii tu-tulor de o potrivă, şi in loc de Păstor s a constituit (fendarmul Regimului in alegeri, procurăndu-i contingentul clerical de care dispune înaltul dupe voinţă; că ast-fel, pe basa reciprocităţii trebue să fie sigur Primatul că nu-1 va supâra nici-un procuror astăzi cu intrebare indiscretă: de unde va fi provenind desperarea acelor nenorociţi preoţi, cari au ad-juns pănă la cutezanţa a ’şi lepăda costumul in ţaţa Mitropolitului ? ceea ce ar putea da mistere la deschiderea acţiunii publice şi năvălirea a sute de victime cu atestarea că nu mai pot resufla de birurile şi angaralele mitropolitane. — Dar ar trebui să-şi pună Prea Sântul in vedere şi putinţă căderii de la putere a Regimului corupt şi coruptor de astăzi, şi putinţa venirii unui guvern drept, sau in califîeativul'ce-i ar da mitropolia, a unui guvern al vrăjmaşilor şi pismaşilor, care să-şi propună a uşura clerul de toate aceste mizerii cari le indură, şi atunci mult ar avea de regretat înalt Prea Sântul Primat! Capul religiunii, ca şi Capul Statului, este chiămat să ţină justă balanţă intre toţi şi să dea El primul exemplu de virtute şi leală conduită. Capul religiunii mai ales are in datoriri mari, precum un păstor le are pentru turma ce o păstoreşte. El este ţinut, de calitatea şi demnitatea sa, să fie sprijin şi apărător fie-căruia şi tutulor, iar nu să impileze pe cei aflaţi sub autori ta tea sa, şi să nesocotească sfinţenia misiunii sale. In istoria noastră am avut mulţime de exemple de abnegaţiune şi sacrificiu din partea Mitropoliilor şi Episcopilor din ambele principate; şi daca nu se remarcă in şirul intreg de foşti prelaţi, o egală strălucire, sau un egal zel, ceea ce se poate atribui inegalităţii naturale dintre oameni; asemenea nici s'au transmis pe paginele ei, căt pentru noi, caşuri de trădare a religiunii din partea vre-unui Mitropolit, sau fapte de cupiditate atât de scandaloase ca cele ce se constată astăzi. Naţionalitatea n’a găsit in trecut numai campioni, in mitropoliţi, dar atleţi şi martiri, pentru că prin reli-giune Ia noi sa exprimat naţionalitatea şi prin naţionalitate religiunea noastră. Faţă dar cu trecutul, işi poate cineva inchipui căt de adenc suntem răniţi in simţimântul nostru religios, având a constata starea actuală de lucruri in cele bisericeşti. Clerul este decăzut ; in mare parte dă exemplul necuviinţei sau al scandalului. Prestigiul religiunii prin urmare este scăzut şi scade mereu. Consecuenţă atunci este lesne de prevezut: omul adj unge a da ascultare oricărei propagande eterodoxe, şi cănd Catolicismul se implăntă aci cu temeritatea care o poate vedea oricine ; cănd el se bucură de toate favorile oficiali sub guvernul actual al celor fâră-de-lege; cănd el este şi cel mai elocuent prin inveţătura clerului, prin purtarea exterioară a clerului, prin scoale organisate astfel cum să atragă copii noştri Şi să ademenească spiritul public; el este sigur de reeşită in scopul ce şi-a propus de a derima credinţa Ortodoxă a noastră şi a străbunilor noştri. Se zice, spre scusa faptelor întâmplate in curtea mitropoliei: „S’au aplicat pedepse disciplinare in contra preoţilor cari sunt viţioşi şi degradaţi prin faptele lor.u Dar poate oare amăgi pe omul cu judecată scuza aceasta ? Oleru este ceea ce âl face capul clerului Şi apoi aproape imposibil este să ajungă cineva la fapte de demonstra ţiune, cănd pedeapsa este dreaptă şi pănă cănd persecuţiunea nu-1 face a-şi perde cumpetul. Disciplina! dar cine i s’ar pune ? Unde este ea imaculată dreaptă precum a regulat-o raţiunea religioasă ?—Noi o invocăm, cunos-cându-i excelentele efecte ce le-a da ; ea, cănd fuse aplicată de către Prea Săntul şi do glorioasă amintire Mitropolitul Şaguna in clerul ortodox al Transilvaniei, tot ast-fel de decăzut şi degradat precum se vede in mare parte la noi. 0 1 nu, îndreptarea clerului nu se poate cere de la el insuşi, ci de la indreptarea Capului sân 1 Yienn, 25 Septemvie. — Impfiratul Frantz Iosif va primi mâine in audienţa particulara pe d. T. Brătianu, primul-ministru al României. Paris, 25 Septemvrie. — Se cunoaşte azi răspunsul Chinei la propunerile franceze relative la afacerile Tonchinului; China propune franţei sâ anexeze Ia posesiunile sale din Cochinchina imperiul Anamului pânâ la riu Roşiu care va servi de hotar şi vu li deschis navigaţiunii libere pentru toate pavilioanele. franţa reclamâ delta riului şi o zonă din terenul ce se intinde d’alungul ţerinu-lui stâng. INFORMATIU N I SURI TELEGRAFICE Gastein, 24 Septemvrie . — Principele de Bismark a plecat cu familia sa azi di mineaţă la 11 ore şi trei sferturi. Triest, 24 Septemvrie. — Redactoru ziarului indepsndinte Jurreting, dupe o per chiziţie, a fost ^arestat 'pentru publicarea de articole turburătoare. Berlin, 24 Septemvrie. — Atacurile ridicate prin publicarea corespondenţei luate de la d. Antonie, deputat din Me*z, nein-cotâud a se reproduce, Gazeta Germaniei ăe Nord zice cu această ocazie: Guvernul german ar fi putut să reclame la Paris spre a face demersuri comune contra a-costor intărătări vătămătoare pentru menţinerea păci ; dar făcăud aceasta, guvernu german ar fi ridicat o pretenţiune grea şi un refuz din partea guvernului francez n’ar fi inbunătăţit situaţiunea. Majorităţile 'a toate naţiunile, chiar in Frauda, fiind pacifice, Gazeta Germaniei de Nord crede a servi cauza păcei arătăud majoritâţei pacifice a Francei, persoanele, organizarea şi mijloacele prin care ea trebue să fie din non tărătă intr’un resbel. Londra, 24 Septemvrie.— O grozavă es-ploziune a avut loc la arsenalul dinWool-wîch ; mai multe persoane au fost omorâte ; pagubele materiale sunt considerabile. Londra 25 Septemvrie.— Times spune că proectnl unei intrevederi a Ţarului cu impăratu Wilhem este Astă-zi cu totul părăsit. Monitorul de ieri a publicat proiectul comisiunii adunărei deputaţilor pentru revisuirea art. 1, 24, 40, 42, 44, 45, 58, 59, 60, 61, 62. 63, 68, 69. 70, 71, 72, 75, 77, 78, 107, 118, 121, 129, 131 şi 133 din Cons-tituţiune şi pentru modificarea legii electorale. Sunt acum vr’o 9 ani, apa Suceava a rupt o bucată de loc ca de 12 fălci din Bucovina lăngă Stirbăţi şi a lipit o lăngă România. Guvernul austriac a intervenit şi i s’ainapoiat locul. Acum vr’o 3 ani, Suceava a rupt din România vr’o 18 fălci şi le-a lipit către Bucovina tot pe la Ştirbăţ. Era drept ca aceeaşi mâsură să se observe şi faţă cu noi şi să întoarcă acele 18 fălci României : cu toate acestea pănă astăzi Austriacii au pus stăpânire pe acest pământ. Alianţa austro-germană s’a încheiat definitiv la Salzburg, zice Ga», diplomatică , intre prinţul de Bismark şi contele Kalnoky. Alte state pot sâ intre in această alianţă, dar nu cu acelaşi drepturi nici cu acelaşi rang. Cănd unul din aliaţi va avea râsboi cu vr'un duşman, cel-l’alt va păstra o neutralitatea armată. A opta tragere la sorţi a obligaţiunilor 6 la sută emise pe baza conven-ţiunii de rescumpărare a căilor Serate române, va avea loc la 19 Septemvrie (1 Octomvrie) curent, orele 10 şi jum. la casa de depuneri. La această tragere se vor amortiza titluri in valoare de lei 265,000 din care: Lei 135,000 in '*270 titluri a căte 500 lei, şi lei 130,000 in 26 titluri a cate 5000 lei. rurale Devesehi-Comanca din judeţul Ro-manaţi ; şi consiliul comunei rurale Popeşti din judeţul Râmnicu-Sârat. ■* Examenele de bacalaureat incep azi. Candidaţii inscr'şi in această sesiune sunt in numfir de 120. * D. dr Felix, trimis in misiune la Berlin ea sâ viziteze expoziţiunea igienici d’acolo. a ţinut sămbâta trecută, zice „Gaz. de Rou-manie,“ o conferenţl despre „starea sanitari a Românii." Densul a avut onoarea sa inaugureze seria conferenţelor ce se vor ţine la această expoziţiune. * Consiliul general al instrucţiunii, in şs-dinţa de la 12 curent, a luat in considerare raportul comisiunii pentru şcoalele primare rurale, prin care numerul anilor de studiu la acest# şcoale se urci de la patru la şase. * Trenul de mărfuri a deraliat alaltă ieri staţia Vidra, intre Bucureşti şi Giurgiu. Din această cauză trenul de persoane ce venea de la Giurgiu a intârziat c’un ceas şi jumătate. Nu s’a întâmplat nici un alt accident. Administraţia căilor ferate ar trebui sâ fie cu mai multa privighere. * Angina băntue cu furie judeţul şi ora-R.-Sărat. Medicul primar şi administraţia stau nepăsători. In numerul trecut, din eroare s’a zis după Resboiul că această boală ar fi existând in Focşani şi jud. Putna. * Luni seara pe la orele 10, ud impârţitor poştal, trecea impreunâ cu sora sa pe la spatele uzinei de gaz in da lungul gropi in care se scurgea catranul. Nenorocita femee. nu ştim prin ce intemplare, a căzut in acea groapă, din care d’abia s’a putut scoate tocmai ieri dimineaţă eu ajutorul lucrătorilor uzinei şi intr o stare îngrozitoare. Ea fu transportată la numitul stabiliment unde a primit cele dântii ajutoare. Logadi va Se zice că d. colonel fi mutat din Craiova in urma intr ^ or generalului Anghelescu. De asemenea va fi sacrificat şi d. maior Christodorescu, apărătorul numitului colonel iu atacerea pe cari toţi o cunosc. r----- Din Rusia se va mai cumpăra de către guvern ăncă 300 cai. In acest scop a plecat acolo d. colonel Gră-dişteanu, însoţit de d. maior Popescu, veterinar. CRONICA S a disolvat consiliul comunei rurale Băl tril din judeţul Vlaşca; consiliul comunei urbane Gărşova din judeţul Constanţa ; consiliul comunei rurale Buzescu din judeţul Teleorman ; consiliul comunei Domnu D. G. Filitis înzestrând şcoala primară divisionarâ de bieţi No. 1 din coloarea Verde Bucureşti cu un muzeu pedagogic şi declarând in acelaşi timp j]eă va mai da pe fie-care ân câte 100 lei pentru complectarea acestui muzeu, ministerul ii esprimă viile sale mulţumiri domnului Filitis pentru această lăudabilă ofrandă, prin care a dovedit interesul ce poartă in-veţămentului public. * Iu judeţul Prahova, la comuna Podeni-Vechi, in zioa de 27 August trecut, a căzut o ploae cu peatră şi vfint, tăcend mari stricăciuni la vii şi livezi de pruni, şi cau-sănd pagubă de aproape 8.000 lei. La comuna Ciumaţi, in zioa de 6 Septembre, a ars casa locuitorului Dumitru Dra • gomir, împreună cu tot nutreţul, o chila orz, duofi chile porumb şi tot bagagiul seu din casă. Incendiul a provenit de la un copil mic. care a aprins tocul in spatele casei, de unde s’a aprins acoperişul. In zioa de 7 Septembre a ars pană la păreţi casa locuitorului (Hieorghe al Catii-nei din comuna Oprişenii, judeţul Suceava putendu-se scoate din casă aşternutul cu puţine strae : iar 350 Iei in bilete ipotecare, ce’i avea puşi in o cofă cu fasole din podul casei, au ars. Dune cercetarile^urma-te, s a constatat că sofia numitului locui* tor a pus nişte surcele uscate pe foc Jspre a pregăti in grabă mâncare, de la "care isbucnit tiacâra in acoperământ şi a luat foc. ■* Alaltâseară, un anume Samuel Szoyka, care domiciliază pe lângă liceul Mateiu Ba-saub, şi-a tras o lovitura cu uu pistol in gură. Pacientul, inca in viaţa, a fost transportat la spitalul Colţea. timpul Mar(i dimineaţa s’a găsit spânzurat de un pom, pe şoseaua Jianu, un individ, anume Constandin, care a fost mult timp in serviciul unei doamne veduva de pe şoseaua Basarab. * In comuna Mălini, plasa Muntelui, zice Qatetta de Fălticeni, o femee a născut un copil, care după câte-va zile muri. Nu trecu 2 sâptâmăni de la aceasta lacere Şi femeea născu un al doilea copil care traeşte. * Carlotta Leria, renumita căntăreatâ romană, va da in curând un concert iu Bucureşti, după care se va duce la Nizza unde o aşteaptă un angajament. * Ni se spune că parchetul a pus in libertate pe asasinii soldatului de la Cotroceni, pentru care comenduirea garnisoanei s’ar fi plâns ministerului. * In privinţa accidentului întâmplat pe linia Yărciorova trenului fulger, mai aflăm că el este datorit intâmplârei ; căci tocmai pe cănd trecea trenul, mai mulţi bolovani de pietre mari s'au prăvălit dintr’un munte şi au isbit roatele maşinei făcând cu modul acesta se deralieze trenul. * Dela 10 Sept. s'a inceput concursul pentru catredele de istorie, limbele garmanâ şi franceză de la gimnaziul real din Brăila. Intre concurenţii pentru istorie este şi d. profesor Tacit. Sperăm, că de astâdatâ nu vom auzi iarăşi plângeri, că s’a făcut nedreptate sau hatăr. * Mai toate foile vieneze vorbesc pe larg de crima dela Bordeni şi de torturile suferite de ţărani din partea autorităţilor.— Aceasta de sigur face mare onoare liberalul guvern al roşilor. De câteva zile a inceput sa se construiască pe linia Tramvaiului săli de aşteptare pentru public. Cea din josul Teatrului e deja gata. Coiitra-alianţă, Ziarul „Temps“, comentând intre-vederea dela Copenhaga, se exprimă, cum urmeazâ ; Impâratul Rusiei a primit ospitalitatea ce i-a oferit d. Gladstone pe bordul Yah-tului său. Acest act de inaltă curtenire a dat loc negreşit la cele mai variate come n-tarie. Ziarele vieneze nu admit ca un prim ministru englez să se poată aşeza la aceaşi masă cu doi suverani, fără ca să fie un tractat politic de incheat cu dânşii.. Din contra, ziarele germane cred că vizita imperatului Rusiei este o demon-straţiune prietenească şi nimic alta. In căt priveşte presa engleză, ea dă probă de o deosebită circonspecţiune şi se mărgineşte a reproduce aprecierile confraţilor sâi de pe continent. Singura „Pali Mall Gazette", a cărei legături ministeriale sunt cunoscute, consacră intrevederii dela Copenhaga un articol şi se sileşte a imprâştia de pe acum aprehensiunile la cari ea a dat naştere la Viena şi la Berlin. După ce face alusiune la intâlnirea dela Danzig şi la circulara d-lui Gier3 , ziarul englez afirmă, că proectul unei alianţe an-glo-ruse este tot aşa de himeric, caşi acela al unei alianţe franco-rusâ, şi că, dacă vreodată Germania şi Rusia ar fi să se’ncaere, Anglia va observa, faţă cu ambele ţâri, cea mai strictă neutralitate. „Pali Mall Gazette" stirueşte mult asupra acestui fapt, că nu atirnâ de d. Gladstone de a indrepta sforţările politicei engleze intr’un sens sau altul ; călătoria lui, zice numita foae, nu va avea alt resultat decât a face să se inţeleagă bine de către auguştii vizitatori întinderea atribuţiunilor parlamentului intr’o monarhie constituţională. Cu toate astea pare greu a se admite, că ministrul englez n’a întreţinut pe împăratul Rusiei asupra dificultăţilor de curând ivite in Bulgaria şi Rumelia orientală. Dislocarea ministerului bulgar şi atitudinea partidului conservator au fost, precum se ştie, pricina unei agitări, ce nu s’a potolit âncâ ; dacă am crede ziarului „Gazeta de Peters-burg,“ Rusia este mai interesată decât orice altă naţiune să se mănţie bune ordine in Bulgaria şi să se păstreze actuala stare de lucruri. Prin urmare, deşi politica engleză nu riscă nimic de a fi oprită in des-voltarea sa de conflictul ivit la Sofia, fie cine ştie, că d. Gladstone a arătat totdauna o vie simpatie pentru popoarele creştine, pe cari Rusia a încercat să le scape de sub domnia otomană. Dacă se va apropia a-1 ceasta din urmă consideraţinne deobaerva-ţiunile înfăţişate de „Pali Mall Gazette," ar fi silit cineva intr’adevâr să creadă, că întrevederea dela Cooenhaga nu merita a flra până la acest punct atenţia ziarelor vieneze. Dar, de se va impinge până la conclu-siunile sale extreme o ipoteză ce nu are nimic neadmisibil, s’ar putea reaminti că regele Danemarcei, care a asistat la dejunul oterit de primul ministru englez auguştilor sei vizitatori, a fosi ântâia victimă a poli— cei austro-germane. Această politică a reapărut pe orizontul diplomatic, şi de astăda-tâ ea priveşte spre Resârit. In aceste împrejurări ar fi tot aşa de temerar sa se dea demersului impăratului Rusiei o importanţă estraordinară, precum ar fi dela’i nega ori ce caracter politic. Nu sunt câtuşi de puţin in joc numai simpatiile d-lui Gladstone : Auglia, care voeşte mănţinerea păcii europene, ar vedea negreşit cu mulţumire alianţa balcanică, menită a contraba-lanţa alianţa austro-germană. Aceste presupuneri sunt intru cât va coroborate de de-claraţiunile ziarelor ruseşti ; ele admit in mare parte eventualitatea unei înţelegeri intre Anglia, Franţa şi Rusia; dar ele adaugă, că acordul intervenit intre Ţar şi primul ministru englez se reazimâ pe baze cu totul pacifice. D. Brâtianu desilusionat Ziarul „la France, “ care odată găsea numai laude pentru politica d-lui Ioan Brătianu, astă-zi scrie următoarele rhnduri: „Se zice că d. Brâtianu e prea puţin satisfăcut de conferinţele ce le-a avut cu prinţul de Bismarck. ‘ „Aceasta pentru că ministrul român, care se crede a fi şi el unul din cei mai mari oameni de Stat ai timpului de faţă, credea că o să trateze ca un egal cu d. de Bimarck; dar d. de Bismarck ar fi dărâmat cu brutalitate o aşa dulce iluziune prin manierele sale pe cari toţi i le cunoaşte. „Ast-fel se vorbeşte prin crecurile diplomatice, pe unde se rîde mult de desamâgi-rea omului de Stat român.“ ABUSUR1 Se scrie din Focşani Românului: „D. Simon Guriţă datoreşte astă-zi Statului 50,000 lui noi din 65, 000 ce datora. Se face pentru d-sa un simulacru de urmărire la întuneric şi in mecunoscinţa tuturor şi a publicului, se calcă legea cu impunitate, d-9ea cucează a rupe sigiliile a-păsate pe magazii care conţin producte secuestrate, le ridică, le vinde, fără să fie dat judecăţi, ’şi ridică vitele secuestrate pe Vizanti» şi alte moşii ale sale, le duce la târgul Caşinului şi le vinde — asemene caii de trăsură cu sigiliile la găt. Nici u autoritate nu indrăsneşte a-1 opri. Şi-a vândut toată recolta de pe toate moşieie. o ridică, o transportă la Galaţi, fără ca mai ăntăi pioprietatea să se indestuleze. Secuestrul rămăne ilusoriu, nul. Terminele de licitaţiune se amănă. Muşterii se gonesc chir de aginţii fiscali şi obiectele secuestrate nici o-dată nu s^u putut aduce la reşedinţă in zioa de vânzare spre a le vedea muşterii. „ Se află un inspector financiar in judeţ. Ce face el? Nimic. De ce nu ordonaţi in mod positiv se constate tapbul, să caute a asigura tesaurnl public cu averea acestui debitore care dosescc, căci este apucat d’u mulţime de creditori. De ce nu se ordonă să se dea iu judecată vinovaţi cari, in dispreţul legei, au nesocotit actele de urmă-rire^rupăud sigiliile apăsate şi luănd obiectele secuestrate, cum şi pe acei aginţi fixali şi administrativi cari au permis să se facă aşa ilegalităţi la lumina zilei ?“ COMERŢ INFAM Este cunoscut in ţară la noi come ţul infam c* fac uni ovrei răpind prin fel de fel de ademeuiri tinere copile românce de pe la părinţi lor, pe care ’apoi suiudu-le in drurnu de fer le duc in Constantinopol Cair şi Alrandria de populează cu ele casele de prustituţie, sau le veud ca sclave prin ţerile unde pentru rişiuea omenirii se face iucă şi astăzi acest sălbatic trafic. Rrogresu din Bârlad raportează acum următoru caz : | Zilele acestea doi ovrei speculanţi de carne omenească, anume Simon Şainfeld in Bârlad, şi unul Muritz diu Brăila, al căruia pronume nu se cunoaşte pănă acum, au sedus prin tot sole de promisiuni atrăgătoare pe copila Anica, minoră, fica văduvi Paehiţa Nechifor din oraşu Bârlad ; o fură de la casa părintească, o pune in drumul de fer şi pleacă cu ea la Brăila, unde se vede că aveau adunat un depozit de asemenea victime pentru a pleca apoi cu ele peste froutarie, Dumnezeu ştie unde. Din norocire părinţi se înştiinţează la timp de lipsa copiii. Află că a fost furată de nişte ovrei, dau alarmă in târg fac plângeri la procuror ; Procurnru de Tutova telegrafisză celui de Brăila şi Galaţi şi copila care mergea cu rscomnndaţie la Brăila, e*te prinsă iu gara Bărboşi, tocmai in momentu cănd se cobora din tren. Făptuitoru Simon Şainfeld, muzicantu regimentului 12 de dorovanţi, urmează să fie trădat justiţiei. Faptu pe cat este de îngrozitor pe atăt este şi de alarmant pentru onoarea şi securitatea familiilor noastre. Este crud şi revoltător lucru că aceşti oameni, cărora noi le dăm toată ospitalitatea să vie, drept recunoştinţă, să ne plătească cu asemenea nelegiuiri, să facă traficurVinfame cu onoarea şi cu sângele copiilor noştri. Noi| sperăm că in această gravă împrejurare parchetu şi justiţia, işi vor face datoria, aplicând culpabililor pedeapsa ce merită un fapt aşa dâ barbar. Un comunicat verbal al Eforii spitalelor civile Citim in Resboiul: Cititorii noştri işi aduc aminte cătâ defe-renţâ am arătat a-nilor Efori ai spitalelor civile din Bucureşti, când am anunţat abuzurile ce s’au comis in afacerea pădurii Cobia, ne-acuzând de căt numai pe un singur funcţionar al acelui aşezământ. Fiind convinşi de esactitatea denunţărilor noastre, am crezut că aducem un serviciu d-lor Efori venindu-le in ajutor prin constatările se s’au făcut cu cheltuiala noastră la faţa locului, am crezut că onor. Eforie este animată ca noi numai de dorinţa d’a descoperi adevărul. Ne am inşelat insă, căci d-nii Efori, sau cel puţin unul diu d-lor, ne-a dovedit ieri că se supără foc când se fac denunţări de asemenea natură, fie ele căt de sincere ; şi iată cum : D. Ioan Weiss, editorul acestui ziar, du-cându-se la Eforie, unde avea o trebuinţă in calitatea sa de preşedinte al societăţii lucrătorilor-tipografi din ţară, se pomeneşte cu Principele Dimitrie Ghica că 1 ameninţă cu trimiterea peste graniţă, dacă ziarul Resboiul nu va inceta d a denunţa abuzurile ce se comit de către funcţionarii Eforiei. Lăsăm că d. Weiss nu este de cât simplu editor şi ca n are nici un amestec in redacţia jurnalului, lăsăm că d-sa nu se ocupă de politică şi cu atât mai puţin de ceea ce se petrece pe la Eforie, dar chiar aşa d ar fi, intrebâm cu tot respectul pe prea slăvită Bei-Zadea : Oare interesele statului sunt in aşa strânsă legătură cu ne regularităţile de la pădurea Cobia, in cât ordinea publica e ameninţată prin denunţarea noastră şi reclamă neapărat isgonirea din ţară a celor ce au indrâsnit să turbure pe slujbaşi Eforii in patriotici le lor operaţiuni? Prin asemenea argumente crede oare Măria sa că va convinge pe public că subalterni sâi sunt sfinţi fără de prihană ? Noi socotim că Măria sa s’a cam pripit d’a luat-o aşa turceşte şi că opinia publică il va dezaproba. Pentru ea Prinţul Dimitrie Ghica să nu ’şi mai facă sânge râu spre ştiinţa atât a d sale căt şi a celor-l’alţi d-ni Efori, noi declarăm următoarele : Redactori şi colaboratori acestui ziar n’au fost şi nu vor primi nici o dată d’a fi supt ordinile tipografului ; ca bărbaţi cu desăvârşire independenţi nu primesc a fi influenţaţi., de nimini şi prin nimic. Această foae poate prea bine să fie tipărită sau e-ditatâ de tipografia d-lor Thiel şi Weiss, insă ea este şi va râmâne un organ romanesc. Şi să fie siguri d-ni Efori, că nu vor isbuti, nici a desfiinţa, nici măcar a intimida ziarul Pisboiul, ajcâruia ecsis-tenţa este pe deplin asigurata, de oare ce se bucura de sprijinul puternic al publicului. . Atât denunţările căt şi constatările pu- blicate prin acest ziar nu privesc de loc pe tipografi, şi prin urmare cine se adresează lor greşeşte adresa. Cine se crede calomniat pe nedrept n’are de căt s’o dovedească, dar aceasta nu se face prin ameninţări, ci prin probe; nu cu lopata, ci cu judecata. Publicul inteligent va şti să aprecieze procedarea Principelui Dimitrie Ghica in calitatea sa de Efor : noi insă il asigurăm că ameninţările adresate tipografului, departe d’a ne intimida, din contra ne vor indemna şi mai mult ca să continuăm denunţările noastre şi să nu ne aba tem câtuşi de puţin din calea pe care am apucat. Gazeta Tribunalelor Un proces curios. Judecătoria de pace a arondismentului al noulea din Paris a avut să judece, acum o septemănâ, un proces corecţional cu totul cnrios in telul lui. In timp de mai bine de o lună, numeroşi mosafiri, unii tineri, alţi mai bătrâni, toţi insă imbrăcaţi ■ cu multă eleganţă, veneau să bată mai in fie-care zi la uşa D-nei de Herman. — Ce pofteşti, Domnule ? intrebâ dânsa. Mosafirul, cu surisul pe buze şi cu privire semnificativă, scotea din pozunar o carte manuscrisâ, pe care gazda citea incremenitâ cele urmează .POLCI Dna de llerman (Urmează adresa d-nei de Hermsn) femeia şi modistă superbă şi nepreţuită Din partea lui Wadickar Izycki Cite d’Antin, 10 înţelegând despre ce era vorba, dna de Herman se grăbea să dea afară pe a-eeşti purtători de „bonuri'1 de un nou soiu... In cele d’ăntâiu zile, lucrul fu luat in glumă, când insă gluma incepu să se in-groaşe şi mosafirii devenirâ mai numeroşi şi mai stăruitori, pârând incâ şi miraţi de primirea ce li se făcea, biata modistă se văzu silită se dea fuga la judecătorie, spre a reclama in contra acelui blestemat de Izycki. In petiţiunea sa, d-na de Herman arăta că vinde flori, pălării şi tot felul de articole de modă, nu insă şi altceva ; şi de aceea ceru condemnarea culpabilului la 200 lei despăgubiri. Adus la bara justiţiei, Izycki spuse că e Polonez şi musicant de profesiune : că epitetele „superbă1', „nepreţuită" nu pot avea nimic ofensator pentru reclamantă, de vreme ce ele se pot aplica tot aşa de bine lui Victor Hugo şi d-lui deLesseps (străbătătorul de istmuri), ca şi dumneaei. Prin urmare, de ce să se supere ? — Foarte bine. Dară, atunci, pentru ce impârţeai adresa acestei modiste numai prin cafenelele de pe bulevard ? intrebâ judecătorul. Inculpatul vruse să respundă, insă nu găsi nimic, din care causâ judecâioria '1 coudem-nâ la 100 lei despăgubiri. De peste Carpaţi Ceangăii.—Din Braşov se scrie unei foi ungureşti : Lângă un vagon de clasa 4-a in gara din Cluj zăcea o legătură cu elec-te sărăcăcioase, haine rupte şi perini murdare. Alături steteau 2 copii mici plângând. La intrebarea, ai cui sunt copilaşii, râspunse din fund o voce slabă de femee, că sunt ai ei ; apoi veni şi bărbatul slab, prăpădit şi spuse, că nevasta a născut acum tocmai in vagon şi deci nu’şi poate continuă drumul. — Era o familie de Ceangău, ca multe altele, care au fost amăgite prin promisiuni să’şi părăsească ţara. Bărbatul, in etate ca de 35 ani, dar care părea de 60, spuse, că râul cel mare a fost, că i-a dus intr-un ţinut nesănâtos, unde toţi s'au bolnăvit, si acum se vâd siliţi ase in-toarce de unde plecase, fără nici un mijloc de subsistenţă. Mai bine era să ’i fi lăsat pe Ceangăi in pace, de căt a ’i expune atâtor mizerii. Această nesocotinţă e o trista imputare in-tregei naţiuni ungare şi multe blesteme vor fi căzut pe capul aceluia, care i-a chema din ţara lor ! N outatl din tara Surpare. — In seara din 1 Septemfc / Chiva, soţia răposatului Paraschiva Apos din comuna Mamaia, judeţul Ialomiţa, m gând impreunâ cu fiul său Eremia, in e 1 te de 14 ani, cu căruţa şi doi boi ca n scoată pământ pentru lipit diutr’o groii: din valea numită a Plopului;—pe candria / afla in intru s’a surpat malul peste delii . Primul fiind anunţat despre această neia rocire de fiul cel mai mic al numitei, c . se afla acolo in acel timp, a mers inc la faţa locului cu mai mulţi locuitori şi ajutorul lor a scos din groapă atăt pe a « femeie căt şi pe fiul seu morţi. , - Congresu Preoţilor.—Preoţii din o şui Ploeşti au ales patru delegaţi peiu congresu de la Focşani şi anume: P. 8 1 arhiereu Calistrat-Orleanu, dr. Barbu G . stantinescu. pr. Filip Marcoviceanu şifo » ^ proestos Costache Teodorescu. A mai 1 mas s’aleagâ un al cincelea delegat. Revoltă de cftlngăriţe. — „Posta" ^ că la mănăstirea Cilic, din judeţul Tuluj aproape de Isaccea, parte din calugâril.iS cele tinere s'au revoltat zilele astea c,-r* ,,«s tra stariţei. Cauza este oare-care nealt» «i ţumiri. Accident. — „Liberalu" din laşi sprl eâ acum căte-va zile, pe când artileria ( rroo lo finffi a ______ • i » gea la ţintă, o bombă ajunge intr’o face esplozie, şi o sburăturâ răneşte fot^ uşor la mâna dreaptă pe vier care tocm» atunci ducea o vacă la adăpat. Speriat de această împrejurare, viti lăsă vaca in mijlocul drumului, se intoaar a casă, işi ia traista cu merinde şi s i. mânui şi pleacă lăsând răspuns unui băena argat, că el nu se ruai intoarce la vie pii ce artileria nu va termina exerciţiurile dst> v la semn. ŞTIRI OFICIALE Domnu I. P. Verigeanu, fost controhrut care a reuşit la concurs, este numit c<- iii: trolor fiscal, in locul domnului Gr. Mih • t lescu. Domnu G. C. Cornea, care a reuşit concurs, este numit controlor fiscal, in cui domnului G. Pastia, depărtat. I Domnu CI. Onicescu, actual verificator» casieria de Botoşani, care a reuşit la cc curs, este numit controlor fiscal, in lo : domnului I. A. Ghica, care nu s’a presisio tat la post. Domnu Nicolae C. Placa s'a numit M funcţiunea de verificator in casieria gener te s a judeţului Dorohoi, in locul domnului tii I. Udrischi, demisionat. S,a numit, d: N. St, Tabacovici la casi, a ria judeţului Dâmboviţa, iu funcţiunea},M verificator clasa I. in locul domnului Ch1 Constantinescu, care rămâne in disponibi l1) litate. Mişcări in administraţie Sunt transferaţi şi numiţi: Domnu Dimitrie Manariu, actualul su-s prefect de la plasa Fundurile-Stemnicu, j tj deţul Vaslui, in asemenea calitate la pla,J, Racova din acelaşi judeţ, in locul domn ii lui Constantin Tiron, demisionat. Domnu Arghire Cuza, fost membru m tribunal şi actual consilier judeţian, su prefect la plasa Fundurile Stemnicu din jrj deţul Vaslui, in locul domnului Dimitr 1 Manariu, transferat. Domnu Ştefan Mârgâritescu, fost funcţif, nar administrativ, poliţaiu la oraşul Caraca i judeţul Romanaţi, in locul domnului Dnn: -trie Teodorian. Domnii N. Niculescu şi Ilie Alexiant sub-comisari clasa I po lângă poliţia Capt talei, in locurile vacante. FELURIMI In zioa de 27 August trecut, pe la ore le 4 post-meridiane, venind un nor cu fur l tună mare şi peatrâ pe teritoriul cotunel Mucelu, comuna Mogoşeşti, judeţul Romani a culcat la pământ popuşoii din câmp, i s|>zll şi bănosul ce era nesecerat, jL roditori, a scuturat toate făli! nestrinse şi poamele, stricând 4 ferestrele pe la casele locuito- ipgust trecut, la comuna Schela ifiorj, căzând o ploae cu grin-M durat aproape duoâ ore, a cau-ţic&ciuni mai cu osebire la vii _ Jje 30 August trecut, locuitorul ireanu din comuna Broşteni, ju-'"Trgi ducăndu-se iu pădure la lo-fejriul Cărbunarului unde, tlind a căzut peste el, râmăind pe tace alt de cat sa constate o stare de lucruri care eşista de mai ’nainte. . te ev>dout dara că in acost moment debitoiul tiebue si aibă calitatea de comerciant, căci altfel un debitor de rea ceredinţa ar putea foarte uşor a se sustrage de la rigoarea legei comerciale, părăîind comer-ciul seu imbrâfişind o altă profesiune, firi a şi face laţă ingagiamentelor sale comerciale şi fără a retrage din piaţă creanţele sale ; şi apoi, ciud creditorii sâi s’ar incer-ca a ’l declara falit, atunci s’ar apăra că nu mai are calitatea de comerciant. |de 31 August trecut, locuitorul ,eş din comuna Broşteni, jude-voind a trece riul Bistriţa la Malişoru, s’a inecat; iar cor-1 uit in urmă. de 3 Septembre, orele 10 dimi-lina Ioana Furniuc, moaşa gărei | udeţul Suceava, eşiad de la loca o are in cantonul No. 00 spre I printro şine la staţie, a fost sur-an vagon impins de maşina ce pentru regularea trenurilor, care cu roata peste căputa piciorului sdrobit’o. 'S’a trimis indată in | § 2. Despre incetarea plăţilor Legea zice că ori-ce comerciant încetează plăţile sale este falit (art. 185 Cod comercial). Prin urmare, incetarea plăţilor este caracterul esenţial al falimentului. De aceea este foarte important a distinge cu precisiune elementele constitutive ale acestu fapt. Cea d’ântai întrebare care ni se presintă este de a se şti cum trebue să fiă incetarea plaţilor, generală sau parţială? Nouâ ni sa pare că chiar din spiritul legei resultă că nu este necesar ca un comerciant să inceteze toate plăţile sale spre a fi declarat falit. Aceasta reese şi mai mult din impregiu-rarea că, in proectul Codului comercial fran-ces de 1807, in art. 437 corespunzător articolului nostru 185, se zicea tous paiement. Cuvântul tous insă a fost eliminat in urma ului Sf. Spiridon din Iaşi cu tre- avisului Tribunalelor din Franţa, ceea ce pro-irsoane tot din acea zi. | bează că legiuitorul nu a inţeles o inceta- re generală a plăţilor. oara de măcinat producte, ce se I pe acestea, mai toţi autorii sunt pe teritorul comunei rurale Mă-1 (j0 aceasj£ părere şi esistă mai multe deci- siuni ale Curţilor din Franţa tot in sensul acesta ţDalloz, XXIV, pac. 38). De aci insă nu urmează că ori-ce refus de plată are caracterul unei incetări de plăţi, precum : refusul de a plăti o creanţă sau nelicuidâ şi incertă, sau chiar a unei poliţe neacceptată, din causă că nu s’a fă ftpiţi. I cut provisiunea, sau că este falsă, ori in fine j _______ ___ când comerciantul se află sub presiunea u- nui simplu moment de jenă, fără ca desor-„ P.ilii»aritmii] l\ \ I dinea in afacerile sale să fiă aşa de avansată in căt să denote lipsa creditului sâu lOcDintlor magistraţi, 1 ^ asemenea cas insă magistraţii chiâmaţi . , a constata incetarea plăţilor trebue să ob- adăosa numai că ori dejcâte | ^ nu cnm_Ta aC0St0 imprejurâri 8ă fie invocate in scopul numai de a evita darea pe faţă a falimentului. Dară pentru ca să fie incetarea de plâţ in sensul legei, trebue ca debitorul să devină insolvabil? D. Locre („Esprit du II materiile necesare pentru a şi eser- | Code de com.,“ tit. \, pag. 21) susţine a-iesiunea lor, pe cari le lucrează şi fixativ, basăndu-se pe difermţa de re- dacţiune a art. 437 din proectul Codului de la 1807, care era conceput ast-fal Tout commercant qui cesse ou suspend ses paiments, etc.“ şi acea admisă de co misiune, in care se eliminează cuvântul „suspend, “ după observaţiunea Tribunalelor din Fr&ncia, articol care este adoptat de Codul nostru tot cu această modificare (vezi art. 185 Cod. comercial) ; de unde Un cestiune este foarte controvestată I ar urma că legiuitorul frances suprimând yina şi jurisprudenţa francesă (Dalloz, acest cuvânt, ar avut in en urnea a ma J r v 1 nilesta idea insolvabilităţei debitorului. A poi D. Locre mai adaugă: este evident că un comerciant nu devine falit de căt când i lipsşte cu totul resursele şi nu când ac Ufcffor de a vinde alte obiecte de căt 1 tinl1 s6u acopere pasivul. ■focherie sau de a face alt corner- | In adevăr, se pare neesplicab.l la pruna vedere cum un comerciant, care dispune de un activ mai mare de cât pasivul sâu să fie cu toate acestea declarat falit? Lasă că asemenea ca9uri se pot inteinpla foarte rar; dară ori-ce confusiuneşi indouiala dis pdeţul Teleorman, in seara zilei timbre, sărind schintee in depo-^nărie al cailor divisionului I dini 10 de călăraşi, ce se află de-J130 metri, şi ajutat de vânt a |şi a ars cu desăvârşire o cătăţime ativă de 60,000 kilograme fân, âflat | piţi. ] pe faţă a falimentului (1) nmilor magistraţi, ţmlem adâoga numai că ori dejcâte ja de trafic şi de speculă se manifes-'ţtr'ua mod principal in actele din I iserciţiu ’şi face cine-va o profe-licnuitâ, de atâtea ori are calitatea irciant şi poate fi declarat falit, sunt meseriaşii şi industriaşii cari materiile necesare pentru a’şi eser-lesiunea lor, pe carij le lucrează şi Jvt-.nd. ucontra, artiştii, precum pictorii, (fii. etc. nu pot fi consideraţi ca code şi cumpără materiile in scop revinde dupe ce le vor lucra, pen- I i (iu specie nu materia [dă valoarea ţii a operei, ci talentul şi geniul ar-1 i hi. t farmaciştii sunt ei comercianţi ? iti cestiune este foarte controvestată ’.na şi jurisprudenţa francesă (Dalloz, . 499). ie a contribuit mai mult a da loc Snmtroverse e9te legea din 21 Ger-NI, care prin art. 32 interzice Vor de a vinde alte obiecte de căt drogherie sau d6 a face alt corner Lealul farmaciei. m că la noi nici nu poate fi vorba (roversă, intru cât nu esistă nici un lege proibitiv in sensul celei men- 4 Afară de această, estegeneralmente. , . . , % ci la noi farmaciştii nu vând nu- pare in această privinţă, îndată ce vom ledicamente preparate de ei dupe or- observa că aceea ce ammează cemerciu , ţele medicilor, ci o sumă de alte me- ceea ce lărgeşte cercul de activitate al obiecte gata, pre- nui comerciant, nu este activul său, buna 6 . rile mobile sau chiar imobile, ci creditul _ , , , . . c6u Apoi ce însemnează cănd un corner prin urmare de ale specula. Astfel seu- ,n 1 ciant nu mai este in stare a tace ţaţă in gajainentelor salo şi cănd creditorii sei nu ’l pasuesc, cu toate că activul siu acopere pasivul ? Nu însemnează oare aceasta că pe un asemenea comerciant ’l-a părăsit creditul Afară de aceasta necesitatea plăţiloi unui plaţilor altui comerciant şi ast-fel ruina unuia aduce ru ina altuia. Facă pentru ce credem că legiutorul nu s’a ocupat de solvabilitatea sau insolvabili tatea debitorului. De această părere sunt t. •* uouiwi VI YY1X caff. 43; Pardessus, Nr. ferea chiar din momentul când acesta Dall° ’ " ‘ ’ * , • ]tii juriSDru, tat plăţile sale si că Tribunalul nu 11,319; Masse No. 2°0, ş, aJţ... •» ™P™ denţa francesă încă s a pronunţat tot in ■ cest sens prin ma. multe desis.un. ţv. Dalloz, locul citat). Autoritatea chiâmatâ de lege a constata 4 sute precum şi alte le toaleta, in scopul esclusiv de ale re- Astfel lutem afirma cu siguranţă că farma-ju calitatea de comercianţi şi că pot I tiraţi faliţi ori cănd încetează pla-1 ni1 estiune care poate da loc la oare Jneuitaţi practice este cestiunea de a u ce moment un debitor trebue să . ditatea de comerciant : in momentul | comerciant atrage mcesi^a 5 Urmează a se declara falit sau când Ş fczâ plăţile sale ? j 1 disposiţiunile alin. 1 Codul comercial, reese, fără nici un dubiu, că sta^ 8* falit a unui debitor comerciant ’şi ferea chiar din momentul când acesta •Jitat plăţile sale şi că Tribunalul nu I» Discurs pronuţat de d. Panait Stoica fpwia redeschiderii sesiunei judeciare | |«iţei de apel din Iaşi. momentul incetărei plaţilor şi a declara faime ntul este Tribunalul de coraerciu unde domiciliază debitorul, el procede sau dupe cererea debitorului sau a creditorilor sâi, or din oficiu (art. 188 Cod. comercial). Cu toate acestea, prin escepţiune, se poate declara un faliment şi de către un Tribunal civil sau chiar corecţional, cănd, cu ocasiunea unei contestaţiuni oare-care, s’ar descoperi că falimentul nu este incă declarat, sau când Ministerul public urmăreşte pe un comerciant pentru bancrută înaintea Tribunalului corecţional. D. Pardessus susţine că, in acest din urmă cas, Tribunalul corecţional poate declara falimentul chiar cănd Tribunalul comercial ar fi hotărât că nu esistă faliment, şi a fixa incercarea planilor chiar la altă epocă de cât aceea admisă de Tribunalul comercial (v. Pardessus. Nr. 1,094 şi 1 104). Această opiniune ni se pare cu totul întemeiată, căci alt fel s’ar paralisă acţiunea Ministerului public şi ar trebui, in asemenea cas, să admitem că acţiunea publica este subordonată acţinnoi private, când noi itm din contra că aceste douâ acţiuni sunt esenţialmente distincte una de alta. Mai multe decisiuni ale Curţilor din Fran-cia au hotărât in acest sens (v. Pardessus, locul citat). Când darea pe faţa a falimentului se cere de insuşi debitorul, nu este nici o dificultate pentru constatarea incetărei plăţilor, căci ori ce debitor, fie de bună credinţă sau de rea credinţă, nu se supune la rigoarea disposiţiunilor legei relative la faliment, de cât când ştie că nu mai poate face faţă ingajamentelor sale şi că ruina sa este inevitabilă. Dar tăcerea debitorului nu poate priva pe creditorii sâi de dreptul ce au de a cere şi ei darea pe faţă a fali-limentului. Acest drept il au toţi creditorii, fără a distinge natura creanţelor lor, daca sunt civile sau comerciale, pentru că in principiu toate bunurile unui debitor servesc ca gagiu comun tuturor ingajamentelor sale de ori-ce natură. Chiar un credi tor a cărui creanţă du este incă ajunsă la scadenţă, incă poate cere a se declara falit debitorul sâu, numai să probeze că acest debitor este in încetare de plăţi; căci şi un ast-fel de creditor are de o potriva interes, ca şi acei a căror creanţe sunt ajunse la scadenţă, de a impedica pe debitorul său, mai cu seamă când e de rea credinţă, a nu ’şi instrtina activul. . Când insă nici debitorul şi nici creditorii săi nu provoacă darea pe faţă a falimentului, atunci legea dă drept Tribunalului a face aceasta din oficiu, căci de multe ori un debitor de rea credinţă desintereseazâ pe creditorii sâi, cari prin diferite imprejurâri sunt puşi in posiţiune a ’i cunoaşte mai de aproape starea de desordene a afacerilor sale şi ruina ce ’l ameninţă, spre a frustra pe de o parte pe cei-lalţi creditori, earâ pe de alta a scăpa de rigoarea legei. Afară de acestea, disposiţiunile relative la faliment sunt de ordine publică şi, prin urmare, obliga pe judecător a procede din ofiiciu la darea pe faţă a falimentului. Cu toate acestea, credem că magistraţii trebue să useze cu multă reservă de această facultate şi numai in caşul cănd incetarea plăţilor este de notorietate publică şi se manifestează prin fapte care numai pot lăsa nici uă îndoială asupra osisteuţei ei, precum părăsirea comerciului unită cu includerea magasielor, sau disparaţiunea debitorului nejustificată, etc. Un comerciant poate fi declarat falit şi dupe moartea ss, dacă încetase plăţile sale naiute de a muri ; dară nici creditorii şi nici Tribunalul nu pot usa de acest drept de căt in cursul unui an de la moartea debitorului (art. 185, al. 2, Cod. comercial). Dacă legea admite a se da pe faţă un asemenea faliment, aceasta o face numai in interesul creditorilor, spre a fi uă unitate de administraţiune asupra activului debitorului lor şi mai cu seamă a se putea anula actele făcute in derimentul lor, eară nu iu interesul săcietaţei, căci atunci ace-t interes a dispărut o dată cu moartea debttorului, de oare-ce acţiunea publică se stinge prin acest fapt. In aseminea cas insă epoca incetări plăţilor nu poate incepe de la data hotărărei care declară faliruentu,c cănd nu esta fixată prin acea hotărăre, căci legea cere ca debitorul să fi murit in urma incetării plăţi, >,u alte cuvinte incetarea plăţilor să fieesis-tat înainte de momentul morţii falitului. (Va urma). Ultime Ştiri Sunt duoi ani, de oănd s’a găsit in comuna Brăneşti un om mort. Parchetul n’a incetat d’a cerceta, şi aflăm acum că autorul crimei s’a descoperit; el este un anume Tudor Velicu, care a şi mărturisit faptul. Locurile vacante din comitetul Bursei, neputendu-se implini din piicină că alegătorii n’au luat parte la alegere, an să fie complectate din oficiu de către ministerul de comtrţ. Delegaţiunea preoţilor din Focşani pentru congresul de acolo se’conpune din : p. s. s. arhiereul Calistrat Orleau, dr. Barbn Con-standinescu, preotul Filip Marcoviceanu şi foâtul proestos C. Teodorescu. Alaltăseară s’a produs o explosie in teatrul Dacia, din cauza că trei tuburi conducătoare de gaz au fost tăiate, nu se ştie de cine. Servitorul însărcinat cu aprinderea lămpilor e greu rănit la amândouă măinele. Parchetul a fost înştiinţat şi cercetează cine a tăiat acele tuburi. Nici un alt aci-dent de semnalat. Representaţia ce era să aibă loc in salon, sa ţinut in grădină. Ştiri din Serbia şi din Bulgaria fac să se prevadă desbinări şi poate chiar lupte In Bulgaria mai ales, compunerea noului cabinet ar fi preina isbucnirii lor. Iiiştiin ţâre Pentru a se evita ori-ce confusiune de nume ce adesea mi se făcea cu numele altor persoane,—subsemna-ul, Dimitrie N. Bădescu, advocat din Alexandria, declar că pe viitor voi adăoga pe lângă numele de familie Bădescu şi pe aeda de Roşiorii, locul naşterci mele ; prin urmare semnătura mea va fi : D. N- Bădescu-Rosiori. 1883 Sept. 10. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a dom din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N. Droc-Barcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in edi tura tipografiei N. Miulescu. De vCnzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etC-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. Despre Responsabilitatea Tutorilor si a Magistraţilor, studiu comparativ, in dreptul roman şi român, de Ioan F. Simio nescu, doctor in drept. — Preţul 3 franci Prescurtare din Istoria Românilor lucrată pentru elevii şcoalelor primare de ambe-sexe de B. B. Secăreanu, institutor public in capitală. Cartea este aprobată de ministerul instrucţiunii publice ; e ilustrată cu 17 figuri. —Preţul unui exemplar 80 b Cnrs elementar de aritmetică practcă pentru clasele primare de M. Ţintă, institutor superior. — Carte ^aprobată. Preţul 40 bani. Memorandum compose et publie par le comite elu par l’assemblâe generale des re-presentants des electeurs roumains, teDue â Herraanstadt le 12, 13 et 14 Mai 1881. Se află de vânzare la librăriele Socec, Graeve şi Rânişteanu, cu preţul de lei 2 50 baDi. Curs de geografie pentru usul invâţă-mântului secundar. Europa (tara România) E prelucrată după cei mai buni autori de. G. Tli. Buzoianu, profesor de geografie — Preţul lei 2,50. Noţiuni de Gramatică, aplicate la limba rumănescă, de Florian Crassan, profesor la şcoala de comerţ din Bucuieşti.—Preţul 2 lei 50 b. Cursul de drept comercial. Un volum respectabil de 35 coaie cu preţu de 8 lei noi, de Filimon Ilia, licenţiat in drept şi advocat, Pasagiul Român.—De vânzare la librăria Socec et Comp. Tot acolo se mai găseste Cnrsnl de drept civil, de F. Ilia, t. I a 20 lei şi t. II a 10 lei noi. MEDIC ŞI CHIRURG Boalele de g&t, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bărâţiei.) Dr. A. WEINBERC OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 Ja. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 Ta La La CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TREN ORILOR DIN B0C0REŞT1 Cu Începere de la 20 Malu 1883. La Ploejti, BnzSu, R-Sărat, Focşani, Mârăşe|t. Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 46 minute seara. PIoeşti (Sinaia, Predeal (Buzău, R-Săraş, Focşani, Măraşcşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. PIoeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. PIoeşti, Sinaia Predeal (tren accelerat) şi de la PIoeşti cu trenul miit la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 30 m. d. m. La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (trea de persoane.) La Giurgir 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoaue) 6 ore 10 min. d, a. (treu miit.) SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacăn, Mărăşeşti R-Sărat, Buzău, PIoeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, PIoeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzăn; PIoeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, PIoeşti (trenul de plăcere) îl ore 15 min noapte. De la Predeal, Sinaia, PIoeşti (trenai accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Verciorova, T-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 ore 2O min. i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trenai mixt), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACID No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 15 septembre 1883. Cnmp. Vdnd 5olo Renta imortisibilă. . . , 5<>|0 Renta Română Perpetnă , 6°j0 Obligaţiuni de stat. . . . 6oio Oblig. Căilor f- Rom. regale 5o/o > Monicipale . ; . . 10 fr. » Casei Pensinnilor 300 1. 5o(o Scrisuri funciare rnraie. . . 7ojo ., Scrisuri Rurale.. . . 5ojo Scrisuri fonciare urbane . . 6010 ... 7o[o , > » Impr. cu prime Buc. (20 1, b.) icţii Băncei Naţionsle Române 2501. » > Soc. cred, mob, rom. 250 I. > > > Rom. de construcţii 5001. » > » de Asig. Dacia-Rom. 800 1. > > > > > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . > > Bilete de Banque Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane............... Bancnote francese. . . . 94— 92— 100— 102'tj 8423292-IO21/2 88’/ 98't 102') 82 'i2 1375 208 — 502— 414 244— 94*/s 92'|2 1008/ io3jiv 84i]a 236921/., 10311* 899910333'/, 1390 212506418248- 1 S5 2--- 1 85 2- 210t|, 2.12 1 23 1.25- 99'|î 100'/, it 1 Boalele Stomacului D1GEST10N1 GRELE PRAFURI şi PASTILE PATERSON Cn Blsmnth şl Magnesiă Diplomă de merit la expoziţia din Viena Aceste Prafnri şi aceste Pastile antiacide ş digestive vindecă boalele stomacnlni, lipsa de apetit digestiunile grele, aerimile, vărsăturile dări afară, colice; ele regulariseazâ funcţiunile stomacnlni şi a intestinelor. Adh.DETHAN, farmae i'ob St-Denis.90,Par şi in prim. farmacii din Francia şi străinătate A secere pe etichete timbrul quvcrnului şi semnătura J. FAYARD —Prafuri 5 fr.—Paştii franco.fer. 25C Aflăm cu plăcere că ziarul Le Moniteur de Ia Chance I niver-selle din Viena, s’a autorisat in mod oficial a circula din nou in ţară ca şi in trecut. 1 TIMPUL EAU ET POUVRES DENTIFRICES de I >i-. P I E TI B E de la facultatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLAOE L'OPERA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi coafori Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERRE şi recompensa eea mai mare obţinută do dentifrices. J BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI SITU^TITTIsriEAL S t~n\/r • • 31 auguit 1882 higienică, infailibilă per servativă. Singură vindecătoare fără ai adăoga Se găsesce in tdte larma iile din Univers şi la Paris la JULE FEKRE farmacist, No. 201, str. Richelieu, succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farmacişti. MALADII CONTAGIdSE * Vindecare sicură. şi r&plde CAPSUKELE-MOTIiES Approbate dc Academia de Medicină sunt remediul cel mai efficacecontra acestor maladii. 40 anni de succetse necurmate ie eu dat ui jmenensă reputatiune şi au dat nascere la ia£ mulţime j de contrafaceri de cari trebue a se păi'A I Adeveratele capsule-mothes portpeetiquettătimbrul în albastru al Statului Francez ca garanţie a mareei nOstre de fabrică, şi aunt închise în cutii ae uă formă specială al căror model reduş i dăm mai gios. AVBS IMPORTANT. - Nu trebueacpriimite decit i cutieie revenite de Timbrul in albastru ce represiptăm mai gios. — Si in tole Phannacicle. • BQTHES.t , /r' S \ H Jean-JAf^uM • ' **“ • - V* i-nrMKcuttlt r, * • >^i.ţpnrwuia.Ui Fkiraaaei. -53'--r ac IiIEBIq ffay-Bentos (Sud-A®®fiKa Estrasulu carnai dela Liebig daprin putina ajulorintia una supa estra ordinana. si e la una inţraburntiare corecta, pantru casa. crutiaro Din unii pui» du eng!esasc-uagalu454 grame eslrasu sapota pregăti 190 porţiuni de supe. La fiecare ola jaoe osiadula.pentru u» trabuintiarea perfecta. UUMAd atunci CORECT r-ry.V <^U8*t8vC.apui da porta ,r «lebigin colof® — precum urmeBdia- «ducatoriufui t'e -eria t'p'r'ţ Depoul in Jiuoureşti la Carol Gersabek, succes, lui I. Ovessa Wartanovictz Herzog. A se feri de imitaţiuni, orî_ ce produsu similarii este uă imitaţiune a formd exteriore fără calitatea adăveratului TAESHAR INDIEN GRILLON FRUCTU LAZATIVU SI RÂCRIT0R& Contra CONSTIPAŢIUNEl, HEMORROIDELURi, CONGESTIUNEÎ, VENINULUI, LIPSEI DE APETIT, INDEGESTIUNEI, INDISPOSIŢIUNEI GASTRICE ’ Fdrte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiuni. — Indespensabilu pentru copii, dame insarcinate, bătrânii şi persOnele şe^ănde. A CERE SEMNĂTURA PE FIE-CARE CUTIE : B. QRILLOV. E. GRILLON, farmaciştii, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in tOte farmaciele. *^******3Wtalr ************** \ IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA: MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposit la D-nii F. Bruzzesi & C-ie Calea Victoriei 55: ROB BOYVEAUIAFFECTEUR JUe.i Sirop Dopuratif şl Re. on.lituanl on ţiul pilon. H« ul compoaitiune eu •tsxi *CO',Umi1 51 *r0V°'* e<,PuUiuo"* «lem.nt.lo, ROB BOYVEAU LAFFECTEUR Otr TODUH DE POTAK8IVM Ac-'U «ele m.dieam.nlul «el nu. bun pentru « vindeca accidentele «rrhllltiee vechi lo«7, Tu'b.«u",e. Cl0,t°‘*' pr,0Um »' t-tmpbeuS smru. i'nr.a, i J. I KKllE i") ' »> tot fui tulii.•« n Ihhm) tiu BOYVBZU l AFffiCTEDR 22742141 23817135 8472397 7822309 22598593 6305307 812100 229402 121992 32275053 125196429 12000000 288933 84086850 813193 255515 27751938 125196429 A <; tiv Casa (Monedă metalică şi ling, ‘ (Bilete hypotecare Efecte de incasat Portofoliu' i-umâneşti (Efecte streine Inipr. garant cu Ffec. de Stal Fonduri publice Rentă Fond de reservă Imobil Mobilier & maşini de imprim, Cheltueli de Administraţie. Deposite Libere Conturi curente Conturi de valori I* a » i v Capital. Fond de reservă. Bilete de bancă în circulaţie, Profit & Pierdere I semestru. Dobân. şi Benefici div. II semes. Deposite de Retras Conturi curente Conturi de valori SIROP ou D?GIBErt Membru al Acadamiti d« Madiciai dm PtrUL Medio en şef al Spitalului 9*int-Lou>8. Jiadecă iioapirat şi radical BhumatismiU, mo-#»» . ,,?*** c.rlt *nfll OartreU, ScrofuUli* Ulcerele, riciurile sângelui şi t6te Accidentele provenind din maladii cooUgiâM nuoi aeu vechi, al •ari au remtat ori cărui ah t element. Rasudâ din experienţele făcuta Id apitaleln din rari®. Londra. Rto-de-Jeoeiro, etc., că acest sirop, •pprobet do Acad^m a de Medicină din Paris, esio cat mai bun. cel mai actif şi cel mai economic din dfiuua1 ivele OUnOOCtlIO. LI convine ambelor sexe. tulor n eratelor şi tutor temperamentelor. a păzi de contrafaceri şi a exige pe învelişul peetllUH, timbral (ImpriaftC in albastr u) gu?ar-niilui f aucei, şi aernuatunlo de mai gioa cu car-Bălă r0|ie * Paris,Pharmacia 80UTIGNY, DESLAURIERS Succesor 31, RUE DE CLERY, RUK POISSONN1ERE, 2 M ăB iote pharmaciele ti droguerieie cele Niftt, Perednele OA OU N080 PILULELE _ DOCTORULUI DEHAUT . DIN PARIS , rnu esnâase purga, atunci când ele simtacGat&l Itrebuinţă. Nu se tem neci de desgust neci del lobosiilâ, pentru că, contrariu celor alte purga-1 I tive, acesta nu operăză bine decăt cănd este iu-1 I*olit de uă bună măucare şi de băuturi întări-? ]ţtdre, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie carej .alege, pentru a 6e purga, cea sul şi mâncareaT \ cari li convin mai bine, dupeoccupatiunilei1 ^sele. Obosăla purgatiunei Tund annulati^ L prin effectul nunei alimentatiuni. Ies- f .ne se hotăraşce cineva a repeta, k L purgativul ori de căte orieste^ M trebuinţă. Mşi2f60 ULTIMA OREAŢIB , sap»» | X 0 R A KAXHA - ED. PINAUD 37, Boulkvajid dk STnAfiBOUBa, 37 PARIS Săpunul Ixora posede pe lingi parfumul aflu dellcioa şi pătrunzător fericitul privilegiu de a face aă dispară sbflrclturile. Albeşte şi frăgezeşte pielea şi-i dl un luciu ] de tinereţi : e regele Săpunurilor. Admi ■ listraţinnea: PARIS, 22, bonlf^r. Montmatre. TASriLLK DIGESTIV fabricate . ..r ^ cu Săruri estrase din sor-gii'.îî. r )a afl unfl gustd plăcutQ şi pro-duefl nfl efectfl sicurfl contra acri-melorQ Va grelelord mistuiri. 8ARUR* de VICHY pentru 3AI lina sula pentru ui baie, pentru cel •ori nn pota merge la Vichy. Sprt a nita eontra/aceriU e« tt ciră pe tâts produsele tnareet Controlului Statului francase Depoiita In BncureacI la DD. War-tanovit* şi Herţog. 20 august 1883 27 august 1883 40429937 37129253 25314605 25348655 28827 64165 11493585 11703170 6883660 6838324 28549094 29305614 11978725 11978725 514702 514702 836301 836301 218658 218718 88073 88907 10062940 11211040 46500915 50137264 4209883 1589558 187109905 186964396 12000000 12000000 514702 514702 104085610 702778280 1123145 1123145 279455 308762 10062940 11211040 58896657 58874660 147396 153807 187109905 186964396 o '*1 o"««#)»»'0"'(i(®»)>”o ''(«•))))"< • Adeveratt EAU ALLEMil /•----------------------------------- Aceste HAPURILE convine contra: Afeeiiunîle flcrofuldse, Gum, Ra-ehitiuma, Aaaeinie. CoBatitafiuBile lympfantice, etc., etc N- B. — Trebue observat Semnătura nâstra alaturaţa act pusa in josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI. V 206 ____________________y COMPUI* Dl LESUEUm Face sa dispară pir impadecâ sbărcitui jt • albesce şt indulcesce GASTELLIER, Parfumeur-Ch 47, rue de la Chaussee-d’Antin, PARIÎ 1* Şl LA TOŢI PARFUMORI ŞI COIIU p<({(•)))»* O :(((#)))::■ O' * i ta PAPIE ilM Douâ-deci de anni de isbânda martu-| resc de eflficacitatea acestui puternic J derivatif, recommandat de medicii ceif mai de frunte pentru vindecaz-ea răpede I a bdlelor de pept, guturaiurilor, f durerilor de Gât, grippei, durerilor, I rhumatismelor, lumbago (durerilor I de sele),etc.— PARIS, 31, Rne de Seine. [ — Gdtia, 1 fr. 50, in tote pharmaciele. | A exige numele lui W£jTN8I. Me4aUmMoeielâtei Seiimttior Industrii i» U Hm Pmria. DESTUI PERU ALBII Melanogen Tinctum cea mai buna a Iul DIOQLmKB Alri, GUaditi ai ROURN (Frânei*j Ş Pentru a vopsi p« istă I ia t«t« DBU««ll, părul . ii barba . fără primejdie pentru pole si far A n*ci uu - mim- — Aeăetă tincturâ rm •■t« nşwitrt tuier ealor întribuintaU pasă a4i. St giatict î* itie eatelt cele bune rw. de Par fumeri §. TUt APĂ.TONICĂ} DICQUEMARE. I CHIMII T RODIN (Fnanoia) i Grăbeau creecerea părului, tmpedecă de coloraţi unea si 1 redă I rtetă. Pommada Epidennală ANTIPiUICUURl Opre.o. Căderea părului. — Dli- fruge mătreu. — Aetămptră mlneă- rimele. • Se ginit u Cent, „i, _ me Parfumerie. m m uniyersitL de geneye ( SEMESTRE L’HIVER DE L’ANNEE 1883—1884 ■ Les cours souvriront dans toutes Ies facultes lundi^ Octobre 1883. , P°UI' 1^ programme detaill^ et pour tous autres renseignements s adresser au bureau du d^partement de lTnstruction publique, ou au bateau de l’Universite. Le Recteur de l’Universifo : G. IUL1ARD. I (II 7464 X) Tipografie N. Mmleseu mia Theatrulm Hossel PRAF UNIVERSAL DE BUCATE nl 'iena (articol de comerţ de la 1857.—Firma improtocolalA) Până acum neajuns in efectele salt asupra diseumpunorei mai u-şoaro a bucatelor greu de mistuit, asupra digestiunei şi a curăţirei sângelui, nutriţiunei şi intârirei corpului. Intrebuinţându-se de doufi ori po zi lucrează asupra suferinţelor ca : indigestiune, greutăţi in stomac sau in intestine, dureri ai ticulare, catarii stomacal, eriuoroido. scrofule, gălbinare, bubuliţe, cronice, dureri de cap periodice, peatră sau flegmă, tuberculosa şi altele. Acest praf face servicii excolentc şi la curele cu apă minerală; innintc şi după cură. Dapi'iirj in Bucureşti U I. Hm*, Drog şi 0. Gersabfk, Drog. Bnsoa, Scimllrr form. Flocşti: Fraţii MJtno»cii şi Schnlt r, farmacist. Depou ceulral («podilii poătalc zilnicei: Vlejia. Si.-faiiapUtu 0 (Zwetthof). Froţnl uoi cutii ui»ri l fi'Tin 2ii er. oui mică 81 Kruecri. t>«. public o rugat sft obrerre bine firma fi lua'ca uosa'ră.