ANUL AL VIII —No. 202 ;CURI H SEPTEMBRIE 1883 ABONAMENTELE UNŢURI ŞI INSERŢII IV. 40 . 1 S0 , 2 S0 Linia 80 litsrr pet.it pag Reclam.) pap IU . . • Aaanţorile ţi inserţiile ee pr’uneac Bucureşti , la Administraţia ziarnlnî i» Ticna, la bioreurilo de anunţuri Ueir.rtt Schalek, Wollxeile 12;—A. Oppelik. Stubcb-stoin 2;—Paris, C. Adnm. rne Cldmen» 4 A. Lorett, rne S-toi Audi 51. Ii m priiraeec 1* Aiminietreţle, REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2 IUlâ 10 bani mimăm triete 15 bani numărn KcrUorlt* ncLniHuo’-fl nu primei Jfannso.rlselp npln.prloialo se ard. Dircotor.respun^i&tor : UMIIAU- 1‘ALIEOLOGU sli, 13 Septenibre 1883 ons inviiii'.'i-o. l'Ară :i li cruţat.1 il*> oblr^iiivii i|f :t ivsptmde coutribuţiu-nou de resboin oca iutii oneroasă. Nu ss a aşteptat nici măcar epoca întrunirii Camerelor, ca si se ceară acestora creditul necesar pen'ru a* somon ea colosală întreprindere, care duce la o chicltniulil de 200 milioane ; prin urmare s'n preferit a se face întreprinderea firi de lege, să se mai afirme odată dispreţul acestui Regim dc majorităţile actuale ale parlamentului romăn. numai să nu se intărzie intrarea in miere, care tre-bue a se face cu o od înainte. 8'apoi condiţiile cari se pan concurenţilor sunt ut;U >le nesigure, in cat. fără a ti cineva bănuitor, simte îndată că concurenţa nu o leala, si ca intre-prinzetorul. norocitul adju locatar, il are regimul ascuns, gata a cşi «Ic sub masa licitaţiunii. cu preţul cel insftrva fi in- principesa Bavarioi. impreună ou o damă de onoare. Regele Va făcut o vizită indată după sosirea ei. Trenul Fulger a deraliat intre Ver-eiorova şi Severin. Un frănar e mort. maşinistul rănit rSu şi mai mulţi pasageri. Nu se ştie numărul acestora din urmă. probabilităţile sunt că seăzcincnt in preţ nu sc va putea constata. Unea intr adevăr Regimul urtuft-resee scopul de a obţine preţ avan-t.igios. duca el nu iuţelego a face o Întreprindere personală, prin persoane interpuse, modifice eondiţiunile iu sensul riiservaţiunilor noastre. Cel •i»tiu aat-fel işi va cruţa legitimele ftcusnţiuui de glieşelt co-i revin, şi cari poate să-i atragă răspundeiea: căci trebuc să sperăm că n a să st ne nu voeşte să lase. nici să Regimul din cate a combinat l'ispus spre apăsarea publică, iţrevarea finanţelor Statului şi illtul particular al favoriţilor şi Ijior personali ai d-lor Rosetti de la caro urmează să a dărilor că- Domnu C. Anastasia, actual comisar al guvernului pe JâDgi casa de credit agricol din judeţul Bacău, s’a numit in funcţiunei de administrator al acelei case, in locul domnului I. Chim, demisionat, care s’a numit comisar in locul domnnlui C. Anastasii!. J Jn urina unor neînţelegeri dintre d. prefect Khiriţescu şi tribunalul dc Teleorman, despre care am vorbit deja, dar asupra căreea Mo-nitorul nu ne-a dat nici o desluşire, va fi permutat, se zice, la Prahova, in locul d-lui Furduescu caro va trece, poate’ la Teleorman. [auanu •A o nouă sporire |it. Naţia aceasta este cornlam-irin apatia de care se dă pro-ă tie stoarsă, de măna guver-j(ic, ca o lămîie deschizătoare de ■ pe măneărilc, paragrafe budge-; cari au să desfete păntecul mijit!. • [tis ministerul cu organele sale ■C şi indirecte ; „litri hir a llufb/ntirevisuirea trebue Ifccu cu ori-ce preţ. şi neim-Kua de nimic.—căci nu dr geaba ■falsificat listele co au dat alele trecute : nu dc geaba s’au a-finţat alegătorii in viaţa şi avelor. sau in cariera copiilor şi Mor lor ; nu dc geaba s au Itait sume Însemnate, sute do Ide Ici, pentru cumpărare de Iri: nu de geaba b'hu pus ono- Regularea hotarelor ungaro romăne Rectificarea hotarelor a fost o farsă, eare a avut do scop tot despoeroa noastră, căci prin mijloul acesta Austria şi'a consfinţit deja cele mai multe şi mai mari încălcări, pe când Romanilor in „speranţa,” in „aşteptare” li s'ar fi acordat mici fâşii de pâmfint. Locurile de ineâlcări mari şi fructoase, de ia inceput s’a convenit, in afara de eomisiu-nea de delimitare, ca sa fie escluse. O ploae de două zile căzuta la inceputul lui Septe: La 19 septemvrie se va judeca de tribunalul din Tulcea un nou proces de calomnie ce prefectul Stătescu a intentat d-lui Brănişteanu, directorul ziarului Steaua Dobrogei. D. primministru I. 0. Brătiami,— cancelarul de nnt-poaspăt cum’l-a numit liesboiul—trebue să se fi intors din călătoria-i diplomatică. Se zice că cu toate că n a urmat cura la Aix-los-Bains—revine in mijlocul alor sei de tot intremat in urma întrevederilor dela Yiena şi Gastein. mai avan tu gi destul de mare, mari fiind şi preţurile oferite dc cei-lalţi concurenţi. Vom explica aceasta pe. înţelesul tutora. In eondiţiunile pe care are să sc facă concurenţa c vorba de obligaţiunea care urmează a şi-o lua intre prinzfitorul, de a iufiinU o fabrică sau nuii multe de cărămidă, cari să asigure confecţionarea ei la termenele voite ; mai e vorbă şi «le punctele in | cari ar trebui a se face predarea ; apoi de calitate» şi Cantităţile in care e trebuinţa a li cărămida predată, ESI Nu e adevărat că ministerul a demisionat d ja. Aşteaptă iutoarcerea regelui. Se ci', de că d Miiatovici, ministrul de tiaance, va (.rma un cabint de coaliţie. nivne. imvrie au fost de ajuns, d'a amâna lucrarea pentru anul viitor, adică ia calendele grece. De la inceput s'a prevăzut eomedia, şi resultatul n'a desmiuţit’o. — In adevăr era inexplicabil, ca tocmai pe când eestiu-nea Dunării era in stadiul cel mai acut, când guvernul nostru se sbuciuma in faţa terii, făcând apel la curagiul ei, când ziarele dintr’un Stat şi din eel-alt se apostrofau cu vehementă, tocmai atuuei vecinul nostru, cuprins de blândeţe şi abnegaţiune, să ne poftească la delimitare, ştiind binecâ după dreptate era să ne deie ceva, iar nu să ne iee. Lucru fenomenal!! De aceea, cum Austro Ungaria nu nea-deprins cu dragoste şi nici cu indatoriri, nu puteam prevede de cit o farsă, in provocarea delimitaţiunii, prin care să atragă atenţiunea poporului asupra activit&ţei dea-dormite a guvernului d lui I. C. Brâtianu in afacerea fruntarielor, pe când ne desbrâ-carâ de Dunăre. Şi cum Austria nu face cea unii mică indatorire fără plată, apoi ea s’a profitat din delimitare: cele mai multe părţi cotropite au rernas cotropite şi in faţa comisi-unei compusă de romăni. („Nepărtinitorul”). Belgrad, 23 Septemvrie —Z publică o listă de 44 deputaţi virtutea constituţiei. guvern iu Yiena, 22 Septemvie. — I). I. Br&'isnu, primul ministru al României, a sosit la Vien». Imperatal Frauci%.’-Iosif a primit de dimineaţă in audienţii s.lenni pe uoul »ra-basndor al Franci*), d. Foucher du Oareil. După amiazi Moeetatoa Sa a primit :u audienţă de plecare pe contele de Zuiicu ds Nvev.dt, ministru al II>laud-i, oaie tre bue să plece in cursul săptămânii la Hag'i. Berlin, 23 Septi.mrri.—împăratul Wilhelin a uomit pe regele Ispauiei Şef al regimentului de lancieri de Schlesaig lloUteiu acum in garoizouă la Slrasbu g. alegctori i mi bătut şi nu ucis p<’ i aŞătcnţa poliţiei guvernului ; nu Igiaba s au adus aceste rnajoritâ-şoruptibilc, compuse in cea mai ”e pare din renegaţi şi gheşeftari jmtuţi. Ca un spirit do eontinuita-Ijlemn dc o întreprindere mai o-JtB, guvernul merge înainte in preferea lucrărilor D. R. Stoicescu care no-a tri uis o denunţare să bine voiască a se infâţişa la Redacţiunea noastră spre a’şi proba identitatea. Cu astă ocasiune facem cunoscut că ziarul nostru nu publică nimic ce i se trimite, daca persoana denunţătoare nu este cunoscută Redacţiei. * Democratul află de la câţi-va moşneni Bordeui duşi la Ploeşti, că ancheta trimea-measâ de guvern pentru constatarea torturilor a fost sinceră şi leală. Ea a constatat tot ce s’a pentru revisuire. r că preocupare» ce o deşteap-sboiul, goneşte natumlmento din .ul public ori-co ideii despre roti interioare : măcar ci a re-aproupe nnmai guvernul siu-care mai cugetă la reforma ce a din coudiţiani, cari spun că Întreprinzătorul trebue să infim*»**? fabrica pe locul ce i l va desemna guvernul mai târziu; ca in privinţa predării întreprinzătorul să o facă supunendu-se la o diferenţă in depărtare intre f> şi 9 kilometri; iar in cât pentru calitate şi cantitate să se supună la exigenţele guvernului, iarăşi mai iu urmă iirctatc. înţelege cino-va iucmcătura in oare aceasta pune pe concurenţii cei serioşi. p® aceia cari u ar li prntcgiaIi pe sub înălţă fie-cniC se vede silii să pună iu socoiealu toate dificultăţile ce i se pot crea in urma licitaţiei, şi aş;i preţul ce poate oferi este ineăreat cu cel puţin 10 sau 15 lei, la mia do cărămidă, mai mult de cât nr fi putut cere concurentul daca i s’ar li pus inaintu indatoriri precise. Aceasta so vezn intociuni ast-fel nni al-latâ-ieri. când se ţinu li«-ita-ţ unea pentru cărămidă : preţurile ce ieşiră fuseră exorbitante. Regimul însuşi se speria «le ele şi sâ 'Iii «1 o-i-ani-ilatA a aiU'oba resultatul lieita- spus prin ziare şi j rin constatarea reprezentanţilor presii. Aşteptăm ca guvernul să facă cunoscut rezultatul anchetei prin Monitorul oficial. organele mui zis Regimul, eu plătite ; „ For. ificare a liuot- tofortificarea trebue să se . sau dacă nu s ar face chiar ea. t face cel puţin aprovisionarea ma-ilului. căci aceasta est«î ee este. ifiearea este pretext ; aprovisio-a e totul. Scopul principal al ee--•e se inchină viţelului-de-anr este itul ee se ponto trage do la mn- Proeesul lui Tigveanu, fostul casier al comunei Piteşti, prevenit pentru delapidare de bani publici şi c-are era să se judece sâmbătă, s’a amănat. Vlenn, 24 Septenvrie. — Consiliu < e niiuişiri c« numi a ţinut fo-linţă supt pr.— Rrdiiiţi itopC atului; «» stabilit dofioi’iv bmlg tu C.untul (..-litra nnr.’.ţiul p« imul JsSi şi a " Ară’ ca de’oguţuuille austriac# 'i un. uf» -â ta inliiine.scft U Vienuiall Octomviie. P. S. S. Mitropolitul, anunţi Curierul capitalei, a oprit de a se duce la congresul din Focşani pe toţi preoţii din capitala amoninţendu’i că, cei ce se vor duce, li se va lua darul. * Poliţia din capitală, împreună cu toţi agenţii ei secreţi, a umblat din om in om să pregătească o primire d-lui 1. Brătianu, pentru isprăvile ce le a făcut Ia Viona şi Oas-tein. Mulţi din negustori, spune Curierul capitalei, au refuzat d’a dajconcursul loi unor asemenea manifestaţiuni plăsmuite. GLADST )NE LA KOPENHAGA E bine oare, să se împartă Europa in douS tabere opuse ? Ce a putut face d. (îladstoue la Kopenhaga 'f La aceste iutrebări ue respuiule .Journal des Lebats” scriind următoarele : „Opinia publi.-a s’a deprins asa do mult. cu ini revederile suveranilor, incit pune mai multă importanţa in călătoriile primilor miniştri. Sosirea d-lui Gladstone la Kopenhaga a făcut mai mult sgomot in Europa, decât voiajurile regilor României şi Serbiei şi chiar a regelui Spaniei. Misterioasele in-treţinori ale şefului cabinetului britanic cu Ţarul Alexandru III au dat loc la comen-tarie nenumărate şi cată să recunoaştem că polemicele angajate in privinţa aceasta intre ziarele din Londra, Berlin şi Viena sunt departe de a fi aruncat o lumină vie asupra pretinselor aranjamente, ce ar fi iu ajun de a se inchea intre Englitera Rusia. Organele cele mai autorieate ale pr« din Londra se silesc a slăbi insemnâti politică a vizitei, făcută de d. Gladst Ţarului şi familiei regale din Danemai „Pali Mall Gazette” observa eu drept oa ne lin pornii* a margini iiu-i Iu aeea.slft din urmă tintâ ocuparea aceatui Regim dc a npf-capitala ţf-rei. Uât de adcvCrntâ cate userţiunca wtră, oft toate impregitirârilo, sub 'piciele cărora sc face licitaţi unea. i sâ o sm-iiine in modul cel mai Indivizii Vasile Iacob şi Petre Pascu au prins alaltâ-iori noapte p’un soldat din geniu furând struguri in viile de la Cotroce-ni: ei au tras focuri asuprâ’i şi ’i-au împuşcat, apoi ’l-a luat şi ’l-a aruncat intr’un şanţ, unde s’a găsit tocmai ieri seară. Parchetul fiind incunoştiinţat, s’a trimes la faţa locului un procuror şi un judecător de instrucţie. A. S. L şi K. Arehjducesa Stefa-nia, soţia A. S. L Şi R Archiduce-lui Rudolf, Principe hereditar al Austriei, a dat naştere unei Principese. Comisiunea însărcinată cu examinarea căpitanilor aşpiranţi la gradul de major, a plecat la Galaţi. Sa zice că d. Furduescu, prefectul judeţului Prahova, ’şi-ar fi dat demi-siuuea, iu urma constatăi ilot î cerutul, in afacerea de Ia Bordeui. I şi iată: * CestiuucA fortificării capitalei nu a ■st câtuşi do pucin desbâtutâ. nici It către bărbaţi cotnpoliuţi, nici ■: către profani. Necesitatea apfirăvii I teureştilor nu c>to recunoscută: In contra 0€M ce e sigur este ei. in aceasta, se expun locuitorii ca-:j». laici la cele mai aspre iitcercâri, |vecuin bombardarea oi şi trece-_ » ei prin foc şi prin sânge, in % Primând capitalii a dispus printr’o ordonanţă următoarele : Toţi domnii propietari şi antreprenori ce fac constructiuni, roconstrueţiuni şi repara-ţiuni de case, sunt obligaţi ca, indată după terminarea lucrărilor, să ridice materialuri-le n'mase şi schelele făcute, spre a nu a- Şi iimit oaspe a sosit in Sinaia I timpul veut, cit uu prim-ministru, fliud chiar puternic şi popular, uu poate să uite pricipiele cele mai esenţiale ale Constituţiuuii britanice şi si angajeze in combinaţiuui oculte politica Angliei fără intervenirea parlamentului. E bine sa mai adaugera, ca antecedenţele personale ale şefului de cabinet şi repugnauţa sa bine cunoscuta pentru aventurile resboinice nu permit deloc a se su-posa, ca el s’a dus la Kopenhaga spre a negocia una din acele convenţiuui secrete, ce sunt in genere aşa de funeste repaosu-lui Europei. Gata sa consideram ca un ce sigur, ca conversaţiunile schimbate pe bordul navei „Pembroke Castle“ n'au nimic ce ar semăna cu couvenţiunile in buna formă renoite şi agravate in fie co an la Salzburg sau la liastein. Nu depinde de un ministru ‘de a dispune, după voinţa lui, de forţele Marei Britauie. şi, iu momentul când nici o eom-plicaţiune imediata nu ameninţa pacea europeana, d. Gladstone u'a putut lua res-punderea de a inchea o alianţa anglo-rusă, menita a face echilibru la alianţa austro-rrermaua. Mai mult ănca trebue sa se considere de himerice pretinsele incercări ce s’ar fi făcut la Kopenhaga prentru a grupa imprejurul Angliei şi Rusiei o coaliţie in care ar fi admisa Danemarca şi Suedia, precum România, Itatia şi Serbia au obţinut un loc secundar in asociaţiunea, formata de Austria şi Germania Evident, ca pacea penerala n’a câştigat nimic cu aceasta politica de simetrie şi ar fi o combinaţiune dintre cele mai primejdioase, de a diviza astâ-zi Europa in doue tabere. Echilibru], ce a fost compromis prin pactul intervenit intre cabinetele de Berlin şi Viena, ar deveni şi mai nestatornic, dacă s'ar forma la Kopenhaga o con-tra-ligâ, gata sa intre in campanie la primul semnal, sub auspiciele d-lui Gladstone şi a impâratulni Alexandru III. In geuere, mijlocul cel mai bun de a dejuca combi-naţmnile unei diplomaţii, ce caută couven-ţiuni oculte şi asociaţiuni cu scadenţa lunga, nu e de a angaja o lupta de pacturi secrete, ci de a evita demonstraţiunile, al căror unic efect ar fi, de a striuge mai tare o unire râu aleasă. Mai bine este de a lăsa timpului grija de a desface legaturile artificiale. Ar fi negreşit-de a colomnia pe d. Glad-stoue, comparandu’l cu un Alberoni in călătorie. Şeful cabinetului britanic n a dus la Kopenhaga planuri diplomatice destinate sa schimbe echilibrul Europei. Insa, ţineud cont de ceea ce este himeric in comeuta-1 iele, la cari au servit de pretext conversaţiunile schimbate pe boidul navei „Pem-b roke Custle“, totuşi nu vom putea considera călătoria primului ministru al reginei Victoria ca fiind lipsită de ori ce iusem-nătate politică. Cu căt ar fi un ce nereso-nabil de a presupune, că băi bătui de stat englez s’a uus să iuchee tractaturi secrete şi să prepare o coaliţiune menita a face echilibru la alianţa au tro-germană, cu atât de imposibil este. de a vedea in vizita lui făcută Ţarului numai o demonstraţiune de pură curtoazie. Cată să se presupună, că d. Gladstone va fi fost frapat de consecinţele supărâcioase, pe cari le-ar putea avea o rivalitate intre Rusia şi Anglia iu acest moment pentru sigurâHţa Europei şi că el va li inceicat de a preveni căuşele de neînţelegere ce pot exista intre aceste doue puteri in Asia centrală şt in Armenia. Fără sa vrea sa stabilească intre guvernele din l'ctersburg şi Londra o alianţă, ce nu era necesaia, el a putut cel puţin să stai mă.)ca de a lace să dispară obstacolele, ce ar puUa să le impedcce de a uza in comun de iolluiuţa lor spre a mânţiue pa cea continentului.* Noutati din tara Nenorocire.—Copilul Apostol al lui lo-niţa Apostol din Comuna Râdulesoi-Eesim-nicea, judeţul Ilfov, in lipsa lemeiei Balta a lui Chivu Popa, ducCndu-se cu băiatul asesteia şi deschizând lacătul de la uşa casei, au intrat inâuntru, unde găsind o puşca, a luat o iu mana şi neştiiud că este plină, s’a descărcat intr’eusul şi după câteva minute a şi incelat din viaţă. Grindină.—Iu zioa de 27 August trecut, cazând o ploae torenţială cu furtuna şi grindină ca nuca asupra comunei Nehoeaşu din judeţul Buzeu, a distrus mai mulţi pomi şi recolta, au eşit apele din matca lor înecând două vite, o casă, nişte lemnă- rie şi vase. Paguba este do 10,000 lei -proximativ. Starea sanitară din judeţul Tutova este din cele mai rele; din mai multe comuni ne vin ştirile cele mai triste. Mortalitatea creşte iut’un mod inspăimântător şi cu toate aceste medicii de plăşi stau nepăsători. Plângerile in această privinţă se’n-mulţesc din zi in zi. Săteanul Iov, lovit de boală, in schimbul ajutorului medical, este obligat de a căuta la preoţi mângăere şi uşurare pentru suferinţele sale. Angina, băntue cu furie de vr’o două săptămâni atăt oraşul Focşani cât şi mai multe plăşi din judeţul Putna, secerând pe lie-care zi mulţime de copii de la 2 — 15 ani. După cum se scrie „Resboiului" din partea locului, nici un medie nu s’a trimes pău’acum spre a da ajutor nefericiţilor locuitori de la ţară. Inima ţi se strănge de durere când treci prin satele bântuite de acest flagel. Sunt săteni care au perdut căte 2—3 copii numai in căteva zile. Şi d. medic primar işi petrece voios cântând cu violina! Primari, supt-profecţi prefectul chiar, c'un cuvânt toata adminis-traţiunea judeţului, privesc cu nepăsare cum ac. asta teribilă boală seceră pe mici copilaşi. Atrăgând atenţiunea celor in drept, cerem să se ia urgente mâsuri. Din Baccannlele d-lui Chiţii Din Mehadia ni se trimite următoarea scrisoare : La 25 coreut I). Chiţu, ministru de interne, pe la ora 7, prănzeă sub şatra din naintea birtului Popovici, impreunâ cu mai mulţi Romani din ţară şi Austria. La moment eşi un lâutâruş care incepu a trage din vioară un oltenesc. Nu isprăvi acesta, şi alţi câţi va lăutari din muzica băilor ince-purâ cântece mai supţiri. Peste puţin iată soseşte şi restu bandei care ’şi puse toate puterile a desfăta pe escelenţa sa. Români, Nemţi, Unguri de la mesele din prejur aveau indreptate privirile spre masa ministeriala. Nu trecu mult şi representaţia incepu : toasturi peste toasturi, urări cari mai, de cari mai caraghioase, insoţite de gesticulări şi strimbâturi, aşa in cat de multe ori 'ţi puneai mâinile la ochi şi ’ţi astupai urechile să nu vezi şi să nu auzi pe ministru in aşa hal. Ca şi Grâdişteauu la Iaşi, D. Chiţu se repezi a aduna pe toţi românii sub o coroana ; dar vezendu-se intre unguri cu mustăţi d’o palma, şi aducându-şi poate aminte de ertă-ciunile cerute de intregu cabinet in atâtea rânduri—printr’un alt toast, aci la moment, făcu laudele cele mai mari ungurilor numindu-i eroi. Nu numai publicul de la birt, dar servitorii şi salahori adunaţi ca la bălei lângă şatră priviau cu mirare comediele miuistrului, care ’şi da ochii peste cap ca şi când ar fi dat peste el alte alea, fereascâ-1 D-zeu. In această ferbiuţealâ a trebuit să spue ceva şi de politica externă. „Nu trebue sâ ţinem cont de ortodoxie, zise D. Chiţu, ca şi când ar fi voit sâ prezică fericirea ce vom avea din alianţa Austro-Germanâ. Apoi făcu parte de câte un toast M. S. Regelui, imperatului Austriei, şi dd. Brâtiauu, Roset-ti uumindu-i luceferii (luciferii) naţiunii. Rădică in line atâtea toaste iu cat isprăvi pe toţi cei presenţi până la domnişoare, şi o porni şi dupe cei ce lipseau până ce limba şi picoa-rele ’i amorţiră. A fost nostim de tot cum săruta d. Chiţu pe fiul sâu, student iu şcoala militară. Ori cât de exact ar voi sâ le descrie cine va, nu va putea sâ facă pe lectori sâ priceapă schimonositurile d lui Chiţu din acele momente. Dupe ce atingea din când in când cu câte uu ghiont din glumă pe iubitul seu fiu, i zise : Dacă nu vei fi cum doresc eu, iau cel din urma copil şi’l lac fiul meu, zicea veselul ministru. Voiu sâ fii general militar şi eu general civil! Şi se punea pe rîs. Servitorii rideau şi ei de buio-nâriile D-lui Chiţu. Românii serioşi insă erau sfâşiaţi de durere şi ruşine văzând pe ministrul ţârii sale intr’uu loc public aproape eşit din minţi, laceud pe actorul cel mai ordinar. Chiar fratele ministiului, care era aci, a fost ingrijat de cuvintele nesocotite "e’i eşia din gura şi de purtarea sa nedemnă. Pela miozui nopţii, de şi ministrul uu mai era in stare de făcut politică, nici de ridicat toaste, ar fi mai poftit insă să’i cânte muzica . Dar noroc cu poliţia care a oprit'o. Asemenea represeutaţii a mai dat şi altă dată D. Chiţu. Chiar acum de curând, iu ajunul trecerii d-lui Brătianu spre Viena, răcnea vorbind de libertăţile popoarelor şi neputinţa tronurilor, in căt lumea de prin hoteluri se adunase nnprejuru birtului Popovici ca la urs. Oamenii cu miuţile iutregi ziceau: in mâna unui ast-fel de om este lăsată căruia ţârii ? Dacă el ministru face ast fel, ce se aşteaptă de la ceilalţi funcţionari subalterni ? X. Ştiri din streinătate O nouă catastrofă 1» Iscliia. — Insula Ischia a fost inca o dată incercată. O depeşa anunţa că plouile căzute zilele trecute au scufundat pământul aşa de grozav, că noui sguduituri s’au simţit in insula şi au făcut, sâ se prâvâliască uu mare număr de ziduri co remâseserâ neatinse după cutremnrile de curând. Torentul cunoscut sub numele de Lava a dobordat, a coperit pământul şi a prăpădit până la Piazza dei Bagni un mare nu-mer de arbori şi altele. Poporaţiunea a trebuit să se adăpostească ir, nouile baraee construite. Din Spania. — La 4 Octombre, este aşteptat regele la Madrid. El va visita apoi principalele capitale, porturi dela Miaza-zi, inainte de intruuirea Cortezilor, daca, contrariu păreri generale, d. Sagasta va amaua criza ministerială pană după deschiderea Camerelor. El Correo, organ ministerial, opinează din parte-i ca cabinetul va fi reorganizat de d. Sagasta, cu consimţimântul Regelui, inainte de sesiunea Cortezilor. Muntenegru. — Prinţul Nikolae a tii-mis regelui Spaniei marea cruce a ordinului Danilo. Aducătorul insignielor a sosit prea târziu ia Viena, incât neputându-lo remite personal regelui, le-a predat re-presentautului Spaniei la Viena. Bulgaria. — „Mâmorial Diplomatique“ spune ca ministrul preşedinte bulgar, Zau-kow, a adresat o depeşa lunga d-iui Gladstone la Kopenhaga, mulţumind lordului Granville pentru sprijinul dat causei apărată do Zaukow. Acesta işi exprimă speranţa, câ Anglia nu va părăsi pe Bulgaria in luj ta ei pentru o deplina independenţa. In curând ministrul de externe bulgar va adresa puterilor o notă identica, solicitând convocarea unei conferinţe pentru recunoaşterea independenţei bulgare. Franţa. — Figaro spune, ca la banchetul dat in urma manevrelor dela Dijou, generalul rus Dragomirow a ridicat un toast, zicând: „închin pentru Franţa şi sparg acest pahar, ca sâ nu se mai nea din el pentru altcine-va!“ — Aceste cuvinte, precum şi gesticulaţiunile ce le-au insoţit au produs o mare inpresiune asupra generalilor franceji. Ungaria. — „Journal des Dehats, comentând discursul de odinioară al d-lui Ka-llay despre misiunea Ungariei in Orient, zice, că d. Kallay este un escelent bărbat de stat al ţâri sale şi are uu mare viitor. Insă foaea irancezâ nu e de parerea d-lui Kallay. Orientul e al Slavilor. Aceştia au câştigat supremaţia şi in Cislaitania, inlrân-gâud pe Germanii austriaci. Tot aşa ar putea-o face chiar iu Ungaria, unde slavii sunt in majoritate. Uugurii să tindă mai bine spre nord şi tă caute chiar a se in-ţelege cu slavii, cari au gustat bine din civilisaţiunea occidentală şi nu prea vor sâ ştie de panslavism (Polonii). Darea pe faţa a falimentului (l) Domnilor magistraţi, Subiectul ce am ales spre a vâ iutreţi-ne căte-va momente este Darea pe faţă a falimentului. Am re trâus materia aproape esclusiv la dispuziţiuuile art. 185 Ced. comercial, căci mai toate cele-ulte disp.isiţiuui relative la faliment sunt mai mult nişte simple reguli de procedură, şi apoi cadrul restrâns al unei lucrări de asemenea natuiă nici 'mi permitea a mOiu-•iude asupra tuturor acestor disposiţiuui. Dar chiar iu aceste limite restrânse, maţi) l.ţiscurs pi'onuţat de d. I’auait Stoica cu ocasia redeschiderii sesiuuei judeciare a Curţei de apel din laşi. teria merită toată atenţiunea ; fiind că, dupe cum vom vedea, nici doctrina şi nici juriBpruudenţa nu sunt de acord asupra tuturor cestiuuilor dificile ce se ridică in practică. Art. 185, alin. 1, Codul comercial, zice : „Ori-ce comerciant incetcază plăţile sale se socoteşte falit. “ Pentru ca să fia dar un debitor declarat iu stare de falit, legea cere doue condiţiuni : 1. sâ aibă calitate de comerciant, şi 2. să fi incetat plăţile sale. Ne vom ocupa de aceste douâ ceriuţe ale legei. § 1. Despre calilatea de comerciant Legea, priu art. 1 Cod. comercial, ne spune că comerciauţi sunt aceia cari fuc fapte de coim-rciu şi cari 'şi fac o profesiune obicinuită diu eserciţiul acetor fapte. Prin urmare, caracterul eseDţial al cali-tăţei de comerciant es e eserciţiul constatat şi îndelungat al actelor de comerciu cari să formeze profesiunea obicinuită a unei persoane. Acela care nu este comerciant de profesiune nu poate ii declarat de alit, zice U. Lucră (Esprit du Code de corn., sur Part. 437). In adever, căte-va acte de come.ciu iso-late, săvârşite de o persoană, uu i dă calitatea de comerciant, poate iusă ii supus jurisdicţiuuei comerciale. Astfel este căud cine-va subscrie sau girează o poliţă, diu oausă că legea a vuit a da acestui act uu caracter eminamente comercial. Nu este tot astfel când ciue-va subscrie sau girează uu bilet la ordin, fiiud că acest act nu este comercial de căt căud se contractează intre comercianţi şi pentru fapte de comerciu sau când se girează de către uu comerciant. Dacă am presupune că un proprietar sau arendaş, persoane cari iu geuere nu pot ti considerate ca comercianţi, de o-biceiu ’şi regulează toate afacerile lor băneşti sub criind sau gireud poliţe, ar avea ei calitatea de comerciauţi ? Credem ca uu, pentru că lipseşte idea de Specula şi pentru ca de şi ei useaza de usemeueu operaţiuni intr'un mod obicinuit, insă aceasta o fac numai in scop de u'şi i egala interesele lor agricole. uiu contra, când cine-va subscri şi girează poliţie cu mtenţune de a ie specula cum fac bancherii, şi căud şi fac o profesiune obicinuită din aceste operaţiuui, sunt consideiaţi că au calitate de comercianţi. Când nu sunt prube esterioare care să denote prin ele inseşi calitatea de comerciant, precum: fabricele, usiue, magasiiJe, comptoarele şi ori-ce alte stabilimente, pu-blicaţiunile şi afişurile prin cari ciue-va işi ia această calitate, inasemenea cas multe diticultâţi se presentâ iu practică, cari nu se pot iuvinge de căt prin sagacitatea şi prudenţa magistratului; el este ţiuut, in astfel de cas, a usa de toate mijloacele permise de lege spre a'şi forma convingerea, căci nici legea şi nici doctrina uu ne dau regule precise şi absolute cari să fiă aplicabile la toate caşurile. (Va urma). Iarăşi administraţia jud. Putna Focşani 1883. Septem Câ nu avem administraţiune in ţară, a-eeasta este cunoscut pretutindeni şi de toţi. A cui este vina? De sigur a roşilor, in special a sistemului d-lui Brâtiauu. Roşii pot şti multe, numai a administra nu ştiu. Câţi va automaţi, destul să fiă deputaţi sau Senatori, sub conducerea unui parvenit, ambiţios, târâtor şi intrigant, sâ mearga la vizirul Brâtiauu sâ ceara schimbai ea ad-n inistiaţiunei Judeţului ca el sâ o admită — bine sau râu. — Cheiul sâ li se Iacă, căci sunt mandatarii naţiunii. Doue luni sunt de când nenorocita Putna nu are administraţie, n are nici prefect De patru ani docand este acest- judeţ jucăria intrigilor, invăiuelilor şi a zizanii-ior celor mai meschine şi neomenoase, schirn-bâudu se şapte prelecţi, din care unii au stat trei luni, alţii maximum şase — Ve las sâ judecăţi starea lui de administraţiune, moralitatea populaţiunei şi a funcţionarilor sei. — Cui se datoreşle această stare de lucruri ? D-lui Anastasopulo, Paşa de Tecuciu şi dini Mitică Pruucu, Oaimacauui ţârei de sus a Moldovei, — Satelitului lor Sâveanu' — Voese dictatura şi acestui nenorocit judeţ. — II ceru ca apanagiu. Insă noi urgisiţii judeţeni ce suntem vinovaţi de a ii prigoniţi de soarlâ ca se nu fim administraţi? — penlrn ce trebue se suferim corupţiunea inrâdâcinata te rândurile ? Se nu in avem nici dru nici şosele, nici poduri de comunicaţie I vedem pretutinde spoliaţiune in avere: a, ignoranţa, cupiditatea pronănd 1 ear tatea şi prevaricaţia be fie singura di funcţionarului public! Nici o autoritate nu mai esista, decât acea ocultă ce o cita Sâveanu, prin o impunere person sa, cu totul deşănţată şi caraghioasă rată din nefericire la centru, in sco|p a aduce diviziunea intre oamenii de 4 de aci şi susţinută de stăpânii sei. Inca odatâ, ce stare de lucruri este* x ta ? Avem legi ? este o ţara aceasta si L, guvern de forma constituţionala ? Şi tru ce atâta urgie se revarsâ asupra Pi mai mult de cât asupra celor laltt ii deţe ? Doua luni s'a strecurat şi cei de L tere n au fost in stare se puo capăt uni.. stări de lucruri, —- Se numească IIU P' 11 iect, se facă o administraţie. — Si tervalul acestor douâ luni judeţul conpi a fi vânzâlit de intrigile lui Sâveanu oamenilor lui (coti agenţii fiscali şi a ij tutunului ce depind tot de guvern, de,, nei, Cernaţi, Urleni toţi toşti consemn astăzi de pripas la roşi — decoraţi.) Inii din ei cutreera judeţul (ca Ciont cerşetorind pe la cei lipsiţi de minteli semnături pentru a aduce pe Sâveanu,t fect. Un altul 0. Chivu, Conservator, U'. tore de prefectură cât a ţinut guvernul tru şi astăzi înrolat la Sâveanu, numire.1' el subprefect, cutreeiâ plasa sa, tot asemine iscălituri. — Me mai intreb i, veac trăim ! Suntem oare in anul de i. ţie 1883 sau 1700 când unui Ipo- C’onju sau unui Ţircovnic ii era de ajuns eâU iscălituri cu punere de deget a unor rat ha.agii pentru ca ministru sau marele )» nic din iâuntru sâ’l numesc-a in slujbă IM că el cere norodul ? .ş* „„D .1 H2 ilu. Aceasta înţeleg roşii constituţionalisl:ffl tot aşa inţeleg dreptul de admisibilităţi,ik funcţiuni administrative — c-um şi dnbt de înaintare iu asemine funcţiuni — ai iust ca Sâveanu notar la o comuna.»1* cretar de poţitie la Bârlad, subprefect tituit pentru venalitate, inchis in puşcui şi lara se cunoşti nici trei clase prmret ştiind numai a iace intrigi meschine, a se\r in patru labe, a se ţine de pulpana cufiu ministru sau camerist a ministrului, o u lui Anastasopulo sau Mitică Pruncu, sei-i :»n si numit deodată prefect şi ţi se dec judt::i#A Putnei ca chiviruisealâ! Apoi ce mai suntem noi vinovaţi di luptele sale cu d. Voiuov cu care a sr'*' pactizat — ? trâgâudu-1 in cârdăşia lor.-Ce este vinovat judeţul dacă nu mai are u-credere unii iu alţii şi s’au tras pe sibariţi tre dânşii? — Trebue se fim tutmago|e,i muribunzi, preferend chiar moartea dd-această stare latentă, preterind şi locul sala! şi inundaţiunea şi chiar cnutul sbirului ,e« Sâveanu numai sâ se mântue odaia. -avem administraţiune. Domnii represuntanţi a judeţului nost» aleşi cum se ştie de toţi, au primit uis1 Sîs datul alegatorilor lor cu coudiţiuue şi d jurământ soloinu de a uu primi luncţliti publice servind numai interesele ţerel ». constituanta, astăzi voese se alba situaţ o.-, nea judeţului, dictatura şi prefect pe Sav nu epuizând toate mijloacele spre a’l caj-ta, şi nerouşiud s’a încercat alergând şi a d. Voiuov, doar âl vor ademeni se consi,- i3*, a ii ta la numirea sincerului, Saveauu, după i a trecut peste capu d-lui Voiuov — căci b la centru se vede li sau zis (după pun! piile politicei bizantine) se se înţeleagă u| întâi cu d. Voiuov daca voesoo investiţii prefectorala. Cate prolestaţiuni de iubire nu i sau., cut, cate piomisiuni de supunere şi dev1-tament, ce mbraţiş&ri călduroase ca a 1 Raton din tabuia! insa d. Voiuov se vei c a remas tot de marmura, căci nu s a i; duplecat, n a poticnit, şi deşteptat fiind n * voit se mai cada iu mrejele intinse i Sâveanu in care a căzut odaia Ja aleger —nici se mearga cu caravana de soli ţso tarii) ia Bucureşti se’l ceara câpitau I; i pravnic. Din aceste imprejurari puteţi lesne con ohide ca judeţul uosltu este_perdut. — I pericol de a nu se găsi uu proiect, — pac tul iucheiat de ei cu d. Voiuov călcat, — ce va deveni vice preşedenţia Camerei Ce devine direcţiunea politică dinjocalitat dacă nu se mai poale încredinţa dlui Urluani (din Urlaţi)? Ce devine bietul d-şor Saveauu care i alergat, tripotat şi intrigat peutru a aduce i lucrurile aci — ce devine aulorilatea Pa*' TIMPUL fyeu I V .ţiiciu? dar ce devine regia monop. I iOfiile arendate in Putna ? Ce V influenţa băştinaşului judeţan **'itici Pruncu, de a cârue nume aea ci se vorbesce in ziarul ţa Romană când vine in Bucu-iu’l cunoaştem ?! dar toate, căci noi judeţenii nu ici unde ne aflăm. Cui oare o daţi spre jertfă? Cine o să ne ■ Lteze?—A cui umiliaţiuni o să mai . Iţile s’au incurcat, noi ne-am in-Săveanu s’a incurcat— dar şi cei ire nu mai puţin. < acestea, noi drept credincioşi tot la Dumnezeu să treacă ce va trece : ue,Ble noastre plecate numai să scă-căci noi focşănenii am scăpat Ui am uitat, de Turci, Zaveră şi ordiilor am scăpat şi am uitat; ulie am scăpat şi am uitat. Vom - (la sbirul de Săveanu şi tot vom îşi cei torturaţi de laScorţeni, Bor-uita cum au uitat cei dela Mără-fd Putna). 4 uita şi noi. Poate să se milos-i necuvântători soli caterendu-se Faunul puterei se obţină investitu-ffeanu şi fără binecuvântarea Ar-'■< 1 Voinov care se zice c’a dat liărtie anie cu dânşii la dicasterie, căci jalţumit de aşa amici politici, iţind nume proprii ca a d-lui rleanu, Cernat, Simionescu d-voas-Hedactor, rămăneţi surprins, [şi poate să fie surprinşi şi aveţi j intrebaţi cum aceşti d-ni până nestrămutaţi conservatori, de .oneţioniri, devotaţi unii, alţi le-iredinţele lor,—şi astăzi... deşertând sunt transfugi, renegaţi.—A sbu-aua roşilor.—Sunt câptuşala lui •a 1 Domnilor să nu vâ surprinză— iii surprinde in această ţară şi la ■ roşani. Ei formează banda lui Să-"ş cei de la tutunuri, cu agenţii Hi se numesc aci partidul roşilor.... .itoţi e'au făcut din Albi Roşii, Cărâ-tuia.i;i de şef proclamăndu-i Dignus credeţi mai mult aceasta o glumă t6 prinzi rîsul, căci ei se bucură de ia şefului nemărginită, căci a lost Alieâ sciiiinbe un prefect pur şi i-roş devotat partidului şi om a lui . jji Roşii au tot-dauna credinţe in a-renegaţi de ocasiuni ce fug purure ii când nu mai avem nimic de dat .—Cum putea astfel se sporească, treascâ marele partid liberal naţi-nu aduna asemene.... persoane independente de inimă şt ca Jrleanu, cum il ştiţi, face aceeaşi ie ca şi când se alegea senator sub ;e om de principii tari, cu greutate 1 vază in judeţ.—La alegeri tot-da-I a d-lui şi votul d-sale. D. Costicâ '■V-cum ştiţi, aprig conservator şi ze-ţionar pană a emite mandate de a-jude-Instructor contra alegâtori-a chiar de alegere, de nu-1 oprea fect de atunci sub ameninţare de tăcea pacostea, fără ordin şi |i'0 numai din esces de zel. "Mgunioueseu, personagiu cunoscut bine > jiLimnicu Sărat, pre cunoscut de pro-1 de acolo de moşii, de vite, de cai, ‘'■menii politici ca d. Eleva cu care Jsa întâlnit piept iu piept la alegeri S'u'-ea să dea bune referinţe despre lila sale politice, căci^Putueni ’l-au a-iiai pentru capacitatea şi meritele ' jlitice, de oare-ce nu este nici a lost IU nici are aci proprietăţi—l’au opus îiar d-lui Apostoleanu care a căzut, trebue să lie, iuaintea marelui om ) de stat, Simionescu. Cât despre 1 un d. Guriţă, cel musca pejiă-lăsuit pentru arenzile şi ratele nedatorite fiscului joacă cum i cânta ii iu dreptate la toate şi nepreţuitul reanu. ue, toţi cceşti domni cer cu jalbă fj *P pe Săveanu de Prefect, dacă sunt ■ ' aice, constituiţi in Comitet, espresiu-i Itţului, voesc sâ’i facă fericirea.— Să lurprinzâ dar ! -eleaţi dar cum se administrează ju-uifi un altu de pe intinderea Ro- ) ,'^ taţi cum se numesc aci prefecţii iresiunea şi cererea unor asemone -■ politice. Judecaţi cine formează blidul Roş. Ce tendinţe şi direcţiune •ve greutate de oameni!... l'ffiţi pentru ce a devenit ei manda- tarii judeţului, ce intrebuinţare fac de acest mandat. Judecaţi cum se esploatâ acest judeţ, cine dictează şi cui se dă ca a-panagiu.—Unui Auastasopulo şi unui Mitică 1 runcu dictatorii Moldovei de sus şi de jos. Judecaţi hal de ţară, de guvern, de partid, de administraţiune. Putnenii pentru asemene umiliaţiuni şi sfruntate sfidări au ajuns se zică — faceţi ce vâ place, daţi foc şi pîrjol Putnei, numai curmaţi odată această stare de lucruri ce durează de patru ani ; faceţi ce voiţi, căci singuri vâ tăceţi de rîs şi de batjocură. Iar noi ce am mai râmas nestrămutaţi in credinţele noastre, nu avem cel mai mic regret că am perdut dintre noi pe Carnaţii, Săveanu, Urlenii, Ciornei şi tot ce a mai lepădat partidul conservator. Să le fie de bine roşilor că ’şi-au apropriat asemene Câputâturi, asemenea pripasuri.—Suntem fericiţi a-i cunoaşte, a-i aprecia, a scăpa de ei şi a ruga pe D-zeu a tot putinte să nu se indure de jud. Putnei cel urgisit şi cu toate crudele incercâri la care este con-demnat, totuşi să'l aibă in a sa sfântă pază. Acelaş Conservator ECOURI Proce-ul lui'O’Donnell, asasinul lui Carey. va incepe in cuisul lunei noemvrie. O’Donnell a fost condus iuaintea tribunalului de simpla poliţie din Bowstreect, spre a permite autorităţilor să'mplineascâ formalităţile ce procedează trimiterea prevenitului inaintea Curţii cu juraţi. Dupâ cererea procurorului general, afacerea a fost amânată din causa lipsei martorilor. Se aşteaptă la revelaţiuni importante din partea femeei Carey, care ar ti oferit mărturisirea sa justiţiei. Ea a remis autorităţilor engleze numeroase scrisori, ce fac parte din corespondenţa schimbată intre bărbatul seu şi un membru din Parlament. Se anunţă din Londra că pănâ acum s'a infaţişat la ministerul de interne 1200 candidaţi pentru funcţiunile de călău al Marei Britanii, post vacant in urma morţii lui Marvvood. Geniul şi nebunia se ating „Genul şi nebunia »e ating“ este titlul unul articol publicat în „Progresul medical român „ la care, dupe mine, următorul cas ar merita să fie menţionat ca a propos : La curtea cu juraţi din Huşi, iu sesiunea Iunie a. c. am depus opiniunea mea asupra stărel mintale a unui idivid, pre* cum urmeză : Betlexiunl asupra stărel mintale a Iul Teodor Cazan 30 Mat. La visita ce am făcut astădî la arestul preventiv din acest oraş, mi s’a presintat sus numitul Cazau . La examenul ce-i am făcut, am găsit fisionomia stupidă, îusă blândă şi nici de cum brutală, anemie forte pronunţată cu un îuceput|de atrofie musculară. Pacientul acusă o durere periodică de cap, arătând că ar vedea pe ciue-va împingendu-1 (halucinaţi-unî.) Deţinuţii ce sunt împreună cu acesta, declar că el tresare adesea din somu forte înspăimântat. Cercetând causa deţinere! sale, am fost surprins a afla că el este omoiîtorul a do! individ!. ’Alî-am făcut întrebarea daca el se bucură de integritatea facultăţilor mintale şi bucuratu-s’a de aceste facultăţi în momentul când a săvârşit faptul? Nu sunt specialist în psychiatrie, dară ne putând fi maiştri in tote ramurile me-dicineî, cată cel puţin să ne facem datoria de calfe. . Afst-fel 4ic că Cazau atât m momentul când a comis omorurile cât şi astazî nu s’a bucurat şi nici se bucură de integritatea facultăţilor mintale, ci suferea şi suferă de o maladiă cerebralii, ca consecinţă a anemie!. Diaguosa mea o biz-z pe anatomia patologică care zice: ,Priu schimbarea ca- litativă a sîugelui, uutrirea şi tăria pereţilor vaselor, diminueză, şi prin necontenita diluare a sîngelnî cu apă lesultă din ane- mia, plotoră, cougestiunl şi extravazate dro-pice, un proces care după mine a avut loc îu caijul nostru, ’ Cazau fiind întrebat despre motivul care l-a îndemnat a comite aceste douS crime, a arătat că victimele luaseră de la el patru chile de popuşoî şi ’l ameninţasem că’i vor da foc la cramă. Respunsul seu, eh 1 consider do monomanie, după Esquirol care 0. Strada Lipscani. No. fit). Pe ziua de 13 septembre 1883-. Oump. Vând 5olo Kfliila Amorţişiliiiii. . . . 94 --- 941/ 5°jo Renta Română Perpetui , 92--- 9‘Z1 | 6% Cliligaţiuni de stat. . . 100--- 1003/, 6o[0 Oblig. Cailor f- ltom. regale 1021,., 10oj[ 5o/o , Monicipalo .... 84--- 8-l‘|» 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 i 232- 230- 5olo Scrisuri funciare rurale. . 1-2 --- 921/. 7oio .» Scrisuri Rurale. 1021/., 10311, 5ojo Scrisuri fondare urbane . 88'/2 80 - t>0[0 , > , DSi.o 90--- 7o|o » » , 1021/, IC3- Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 32'ţ, 3c--- Acţii iiâiicoi Naţionale Kouiaut-2î>Ul. 1375 (390 > > S"C. cred. m„li. rom. ZuO 1. 210- 214 - » » » Koui. de con-trucţii 5001. 502 - 500 - » » » tio A>ig. Dacia-Ktmj oUu I. ■112--- :io. » » » » » Naţionale ZOO 1. 243- •247. Divoreo Aur contra argint. ] 00 1.75 » » Bilete de ilauqin» I 00 l.îf* Fiorini valoare ăustnacu. 21d/.. 2.1: Mir ci germane. . 1 23 1 25 Huncuote francese. . , 991) 1 1007- •>**:&:*(**:***:& # **** :* * * # A:**##**: SUM cri; MAI BONE DIN LUME emisie oi, 150 incJf*»10 P^i S^par i s//i!i^ 2»îpF34) 1878 ISffll Medailâ de 3uf%:-:--v^ Garantă II sigură dată j | inscris. 3 ■<0i r*1 SINGER C2 Ori v_. po.irlâ marfa Macină de rusul new york. de sus a a lui Fabricei. G. NEIDLINGER, A^ent general vinetele, la Cumpărarea unui piano se dă şt una colecţie < note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un but acordeur şi facteur de piano. CAVALERUL de mode m TIMPUL — X < ~ 55 '± / >; r- ^ 0. •'■ [>i:irul parisian G1L-RLAS va publica la 20 Septembre viitor un mare roitmn inedit: 14 E U K A li E NU MO .le BARBI-A dAl RF.YILLY pofilnlll,’ ii. iUmliiimelile in tonio lr.ii'niiriU ti ei Iuti) Civili i 17 De vfiizare la librăria Haţjmann. fii D.A.KIBRiK. magasin fondat in 1879 l-s-vu .le Tarul Nipona Uncnre$ti COLONIALE Si DELICATESE ir nn TIS-A-YIS DE THEATKUL NAŢIONAL Anuală inaliei nobiliari, şi onor. public că pe. lungă articolele necesari ia menaghd casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dubln de Olanda. Aiiiset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Mnrtinique. Banane de InjRayona. Benediciin-Bitter de Cbina antifebrie. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz. alb. galbin, şi Verde de la grand Chartrenz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec. de la Yimand Fockin Pipennint. verde, galben, şi a!b de la Get. Treres din Francia. Cognac vieux, Cognac fin cliampagne. din Cognac. Liqneruri lot felul de gnstnri de la Mai ie Brisard. tlin Bordeanx. Renumita Mastică de llio, Marasehino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Puncli in Cognac. Rlium şi in Kirscli. Şliboviţă de Rar.at. VINURI STREINE Şl INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espasme, Ungaria. Transilvania. Indigene ele la Cotnari. Odo-beşti. Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, I). Q. MOCIAN’U. CONSTANŢA J Slaliunca liHlaustm ^ IVI AR EL li HOTKL CA ROL 1 8 MARE GRĂDINA SI TERAŢA l*K MALUL MAR LI *< 90 Saloane şi camere mobilate cu lux 8 VEDEREA SPLENDIDA PE MARE jj Mare nilă de măneare, Si loaite de ronver-afiune dc jocuri ş< de dan«. .y J'ret uri foart e modi rate. aranjam ude speriate penii u şederea îndelungata, v^. Si.u" inm n baior vii iitcoiielo ,p/i i t:i«v tA arta precum: Reproducţie, lucrări iu starea naturală etc.—Orele de posat sunţ in toate zilele, atat iu timp Inimos eftt şi iu timp innorat de la 9 ore a. in. puni I» 4 p. in. Iu acest atelier se găsesc şi tablouri in picturi originale tiu ifmzare. ■ • .towQB JOSEPH SANDROVITZ lîUOi SdST 10. — CALEA VICTORIEI - IC IN BATE IUNARE IN RATE LUNARE vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrii american cu întreaga placă de metal, se primeşte piane vechi in schimb, comandcle se primesc din toate pi . oe sistem l’ar Iu presente j’ai 1‘bonneur do re-couinvoider ii l’hnnorable public mon ute-lier artistitpio iirrango d'aprea le aysleme le plus nouveau < t pniirvu d'appareiis toni neufs. — Lefi prii sont r^duits et le Iravsil tres fiu. L'honorable public qui n'a pas eucore eu roecasion de se eonvaii.ere n> mon travail u'.v qu’ii nous lionorer de s,i presence et nona espoions qu’il sussureda iaeileinenl du la pofectioo de umn atelier. — On se eliarge do tonte osf ece de travail cor.cernnut eet uri. rom ine: reproiluctioii. (râvnim ii l'etat naturel etc. — Ou pen-paser tous Ies jour*. (piele teinps soit b> au ou ouvert, depuis 9 lieuris du uiatin JU'* qn'ă 4 lieurcs apres unidi. INSITTUTU IVEDiCAL BITOURESCI 6 : strada vestei 6, (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3. 'Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser-(S viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-A , cale. I SECŢIA 11 IGIENICI 1 Bae abur . . .... 3.— ; 1 bau de pumni eu şi fură duşi lei 2.50.1 1 „ „ „ . r „ ciment pentruj medicameine .... IPSOS DE CAMPINA pIA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE Mare dei'osit la D-nii F. Bruzîscsi & C-ie Calea Victoriei si DK PUTINA NOTA. 1 Băile de nbnr mul ilefiebimi in tnate zilele do la 7 om dimineaţa păiiU la 7 seara. . 2 Pentru Dame, insă băii* dc abur o dată pe septemănă Vinerea, la » oro di-! ţuiineaţa piuă la I port (Jicridiane. Preţurile la eecţiu medieabi coiifniin tutui Direcţia. 7pro*jpiTl T)u|)a o lungfi. practică in justiţie, ea grefier al Trib. Comercial, jude do ocol şi membru de Tribunal, am Îmbrăţişai cariera dc advocat. MB 'însărcinez prin mmarc cu ori ce, afacere civilă, comercială şi penală la toate instanţele judecătoreşti din ţară. _ Domiciliul meu este in sirada Călăraşi (Vergii) No. 40. Gcorge Gr. Dtmcovici LiceiiţiiU in drept. CV0 r.T."GACr-Q/(s PRIMA CASA de COH FIcMTAjn TERA <ާ§) w. CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASiN No. 2, C ol]u Sradei Şelari şi Covaci N°- 1 Pentru sesoiml de Vară am primit din propria noasltă fulniiip ţiuite din Europa uti imens asortiment de Costume dc voiage d Gurn, Truvers. cto. _ ^ Postume do Paşinir, Oiloans şt Ddfcs onglesosc, Ceste broşc d Docs şi Pirjuet, Mantale de voiage dc Does. ig*3" cu dcos birt* recomandăm Polo mai moderne Pardrsiuri dc Cocimin şi Har as gros-verl ('Ostmiio cu şi fără lalie do Itiftgonal, Şeveot,Pamgurn şi reflot gio vert. . PANTALONI NOl'VKAl'TE etc. etc. Pcuţuri n*«*unoMMttt‘ dc modo «te Tipografia N. Miale eu . aht Ulieah ului llossel