J I 13 SEPTEMBRE 1883 Administraţia, Calea YictorieiNi\32. ANUL AL VTT1 —No. 20 \ ABONAMENTELE , ţara, pe an . . . pe 6 luni. , . pe S Inul. . . «inMate pc an . 40 lei 22 Iei 12 lei 60 lei tele «e priimesc la Administrai* *. jpitali 10 hani nuniăru jslricte 15 bani nu măru ucuresti, 12 Septembre 18b3 i .n reporter d’ai noştri auzi mai ş-ieri dialogul acesta intre doui Lari se întâlniră in dreptul tea-li . A să mai stai ăncă pe aici . Ba cred, i se respunde,să pot ţi pp, sâptâmăna viitoare. c itH- A ! da ; uitasem că eşti cu trea n Bucureşti... - Greşeşti.,, vrei poate să zici treabă ! i jntr'un ris comun arătară că | înţeles. fără treabă in Bucureşti, dar nu poate scăpa, este un profe-din cei veniţi să ia parte la Iulie Consiliului general al instruc-i publice, ce se ţine aici pe fie-an, conform cu legea asupra m-fintului public. curios intr’adev8r să aibe cine-rle lucru şi să chieme aceasta a avea treabă. Cum am putea noi lica acest lucru ? Evident că aci nu e de căt un easin, provenit din amărăciunea ■ o simte fie-cine, in conştiinţă că, i actuala (ji’vh public, parlamentarismul profesoral m este in posiţiune a da nici->n resultat bun. loc /ucrează pentru a nu face nişe. iată marele şi durerosul ader, ce trebue spus şi repetat spre {izul tulora. I Se pun in mişcare profesorii din tă ţara, din trei in trei ani. spre desemna delegaţi ai lor in Consi- T ANUNŢURI ŞI INSERŢII l.inia 10 litera petit pag. IV. 40 Reclame pfte. III .... 1 50 , , II .... 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBE1-V0DA Nr. 2. TJiveotoi-respumTUUoi- : MIHA1LPALEOLOGD Anunţurile ţi inserţiile se primesc Hurnrnştl , la Administraţia ziarnlul ia Vlena, la binronrile de annnţnri Ueinrit Schalek, IVollzeile 12;--A. Oppelik, Stubcb-stoin 2;—I’arls, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rno S-tei Anni 51. a Înţelesul ce credem că'l are legea Instrucţiunii nu este ast-tcl cum din nenorocire se practică. Baca ea chia-ntă pe aceia cari au să aplice programa ori disposiţiunile privitoare la învăţământ, să se rostească asupră-lc. urinează de aci că ministerul cată să ţină compt de lucrarea lor afară de unele caşuri excepţionali, când deliberaţiimea Consiliului general ar eşi din cadrul legii sau al mijloacelor budgetare, şi ar fi adoptat principie învederat absurde. Asemenea daca impune consiliului permanent un prealabil studiu al mijloacelor ce cugetă a le aplica in inve-ţăment, resultă că trebue să-l şi aducă la cunoştinţă publica, şi prin urmare a profesorilor de mai nainte, pentru ca ast-fel el să fie trecut prin criteriul tutor inteligenţilor. Nu este o justă aplicare a legii păstrarea secret a Gestiunilor de supus deliberării consiliului general, pină în ziua deschiderii lui. Aceasta daca respunde la litera art. 29 al legii nu respunde la spiritul lui. pentru că nu oferă mijlocul de a şi da bine seama Consiliul general de principiul ce domneşte in dispoziţiunile adoptate de Consiliul permanent Intr adever, sesiunea Consiliului general e numaiţde 25 dile. Ce este acest termin, pentru necesitatea mai cu seamă in care ne aflăm, de a trage un sistem in invetământ care se respundă la exi-gontele actuali şi să ducă la resultatul, de a se scoate din scoale generaţiunl inteligente şi ştiutoare, in diversele ramure de activitate publică? Consiliul general d’abia are timpul de a Stavilă la realisarea unei asemenea 1 liborali şi 7 de nuanţe nedefinite, dai-pare general; se transportă aceştia taulat, ia aceeaşi epoca a anulai, 1 P61™1* 111 P'îrte ^P»1 P™1"1 ah|-■ Bucureşti, pe socoteala Statului şsă mai tet-d’a-una in suferinţă cur-jiuiile lor respective; se plătesc dijme pentru întreţinerea lor in Bu-| nn’eşti, şi toate acestea spre a umfla. forfota, ca să nu remănă pe urnele activităţii lor nimic ! Consiliul general se adună spre a ^libera asupra totor cestiunilor cari raportă la întinderea şi imbună-l'irea instrucţiunii. Idea aceasta se l’tsumă mai cu seamă in alcătuirea ■Dgrainei dupe care ar trebui să se «edea inv6ţăin6ntiil. Ei bine. este o nesfârşită afacere leeea a programei, care se face şi jci oare-care ostentatiune. Nu este ian in care ea să nu facă obiectul Imni studiu special din partea con-s.liului permanent ataşat pe lângă Ministru, şi să nu ofere câmp de |i oi corectări şi desbateri consiliului general. Ceea ce resultă din toate acestea Iste că se continuă aplicarea programei vechie, cu prea neînsemnate jmodificaţiuni, in vreme ce tot ce a proiectat iu timpul present re j|inăne ca simple desideratc. Ne întrebăm : spre ce folos poate fi existenţa aşa zisului parlament 'al instrucţiunii publice, daca deliberările lui n’au nici o aplicare ? Pen-|jtru ce progoane ? pentru ce diurne ' Pentru ce străgănire a profesorilor Şi a persoanelor alăturate acestui corp infruetuos ? nor asemenea disposiţiuui şi iatâ-i curmate facultăţile. El dar este silit să zică ceva in grabă, pentru ca săjin-deplinească forma, şi acel ceva poate să nu fie destul de practic, sau chiar destul de matur, ca tot ce este pripit. No trebue un rîsfein de inveţă-ment practic şi solid, la hotărirea căruia să poată concura toate inteligenţele ţ&rei. Recunoaştem că pentru aceasta legea actuală nu este destul de bună : dar ori-cum se poate face bine cu ori şi ce lege, când buna-voinţâ există şi inteligenţa nu ipseşte. Mijlocul care 1 am socoti noi mai practic de a ajunge aci, este să se intreprinză, curend dupe publicarea raportului către ministru despre deliberările Consiliului general, o critică generală asupra acestei deliberări in raport cu diversele sisteme de inv8tăni8nt ouuoscute şi aplicate la popoare cari sar asemena mai mult cu al nostru, şi apoi. ‘pe basa acestor critice, Consiliul permanent să intocmească un proiect care să fie obiectul de deliberaţiune a Consiliului general de anul viitor. Anul acesta e tocmai cel din urmă al actualului Consiliu general, daca nu no inşelăm. Daca ai fi in perspectivă o lucrare atât de sei ioa-să. credem ca şi alegerea ar cădea asupra celor mai profunzi şi mai practici bărbaţi din inv«'tăm6nt. Dar uitam că este o simplă idei: este preocuparea ministerială de soarta invCtâmentului public. Si cum oare s’ar putea vedea fenomenul acesta in actuala adininis-traţiune a ministerului instrucţiunii publice ? Cum ’şi-nr porde timpul in combinări utile aceia de cari <1 p.'indă a da impulsiunea şi a asigura dobândirea unui resultat ? Ministru, secretar-general al s&u, membri ai Consiliului permanent cari se vCd astăzi cutrierănd in toate direcţiunile, daca ar sta de asemenea banalităţi, ar mai avea oare timpul să petreacă in preumblări prin ţără şi prin străinătate şi să risipească fondurile publice fără nici-un profit ? Negreşit că nu. Ceea ce pretindem noi este o schimbare de regim, care nu poate fi adoptată. Noi pretindem că astă-zi nu se lucrează, ci se enr/lendiseece in toate ramurele de activitate a Statului, iar mai ales in aceasta a Inv8-ţămentului public. Noi susţinem că misiunile ce’şi iea prin ţară şi prin străinătate cei ce sunt astă-zi in capul ministerului instrucţiune!, sunt numai pretexte spre a se preumbla fiecare pe socoteala Statului; şi iată exemple . D. Hăsdeu merge pe socoteala Statului să visiteze biblioteca de la Up-sal şi o nemeresce in Paris, unde ii este familia de mai mult timp stabilită. Căt pentru bibliotecă, posedăn-du-i poate catalogul, eşi va fi făcut raportul de ce se află intr’ensa. chiar de aici, mai ’nainte de a porni la Paris. D. Gr. Tocilescu, sub pretext de excursiuni archeologice. este necontenit pe drumuri, şi in ţară şi in străinătate, fără ea să dea vre-o seamă publică de cercetările şi descoperirile folositoare ce ar fi tăcut, cu care să justifice chieltuiala banilor, mai cu seamă in ceea ce privesce mergerea sa in străinătate. Acest domnişor, cu sciintă foarte contestată, nvend calitatea de a suplini pe ministru, eşi face el insuşi gratificaţiuni de plimbare sub forma serviciului public şi probează ast-fel căt este deconsciin-tios Să mai punem oare pe I). ministru in şirul acestor de mai sus plimbăreţi? Aceasta ar fi de prisos. Ministrul dă tonul in toate. Nu s ar putea vedea asemenea abusuri neiertate, tara ca insuşi ministrul să nu fie capul lor. Alte timpuri şi alţi oameni urmează a ora învăţământului public. Aceştia eşi fac proba neomeniei prea simţitoare pentru ca să şi mai poată tace cine-va vre-o ilnsinne. vor intra probabil in partida Ttistici. Rămâne a se cunoaşte rezultatu a 15 co-legiuri. Hrrlsorlle nofmneaîe un se primo* MrtnUHcrîsolo nchuprlniiilft 80 ard. INFORMAT IUNI eultate, care creează şi di fi cea mai taro ŞTIRI TELEGRAFICE Belgrad, 21 Septemvrie.—Din celo 128 alegeri pentru scuptştină, sa cunosc, acum 113 rezultate care se împart: iu 01 radicali (partida Ristici sau guvenamenUli, 1 I Agram. 21 Septemvrie.—Fri G00 ţerani se întruniră la Farkasevac şi atacară un mic detaşament de soldaţi din landwehr, caro fusese trimis spre a-i iinprăştia. Solii di trăsură focuri asupra ţeranilor, omorirâ şi un mare număr ; doi soldaţi fură greu răniţi. Berlin, 2] Septemvrie.—Ziarele germane consideră criza politică, ce a provocat in Bulgaria o schimbare de minister, ca o comedie in care Rusia va fi inşelatâ de principele Alexandru. Paris, 21 Septemvrie.—O depeşă din Belgrad anunţă că, in urma alegerilor favorabile partidei ruseşti, Cabinetul Piroşanaţ ’şi-a dat demisia şi că poziţia Regelui Mi-lan e considerata ca dificilă. Homburg 21 Septemvrie. — împăratul Wilheltu, regii Saxouiei, Spaniei şi Serbiei. Principele inoştenilor al Germaniei şi Prinţesa soţia sa, principele de Galles, ducele şi ducesa de Connaught şi alte per-sonage princiare, s’au dus de dimineaţă la eămpu de manevre. împăratul, insoţit de oaspeţii săi, a trecut in revizie al 11-lea corp de. armată. In timpul defileului ce a urmat rovista, unii din principi s’au pus in capii regimentelor lor. La ora 1 Jmpe-ratu şi suita sa s'a intors la Homburg Virilii, 22 Septemvrie. Fremdtnblatt declară că sunt cu totul fulşe aserţiunile Gazetei deplomatice privitoare la pretinsele aranjamente de la Salzburg intre principele de Bismark şi eomitole Kalnoky, şi ca tendinţele iei d’a provoca neunirea intre Italia şi Austro-Uiigaria este îndestul de vădita. Homburg, 22 Septemvrie.—La prânzul dat ieri la Curte împăratul Wilhelm a ridicat un toast pentru regii Spaniei, Sacso-niei şi Serbiei. Regele Alfons a răspuns expriraăndu-şi bucuria c’a avut ocaziunea d’a cunoaşte armata germană, şi a ridicat un toast pentru impăratu Germaniei şi pentru armata germana. Londra, 22 Septemvrie, — Ziarul Standard zice că răspunsul Chinei la propunerile franceze a fost întârziat din cauza re-voluţiunii de palat, susţinuta de demonstra-ţiunile populare, ceiănd abdicarea împărătesei regente in favoarea principelui Fun, unchiul împăratului. Paris. 22 Septemvrie. — I). Lavertujon, emisul general al Franţei la Xeapol, s’a numit delegat in «omisiunea europeană de la Galaţi, in locul lui Barrăre. Legaţiunea chineză din Paris desmin-le ştirea dată de „Standard, cum că ar li islmenit o revoluţie de palat la Rechin. Homburg, 22 Septemvrie. — Manevrele militare au fost azi foarte strălucite, împăratul, Împărăteasa, regele Saxoniei, al Spaniei şi al Serbiei şi toţi prinţii erau de hiţâ. Borna. 22 Septemvrie. — Toate putori* le au primit propunerea Italiei care tinde la întrunirea unei conferinţe la Roma, spre a fixa regulele unni cod sanitar internaţional. Confersnţa se va întruni in Noem-vrie. D. Maneini, ministrul de externe, va trimite spre acest scop o circulară către puteri, „Journal de Rome“ vesteşte că dificultăţile relative la aplicaroa legii eclesiastice in episcopiile de Colonia, Posen, Limburg şi Miinster ar fi înlăturate prin numirea delegaţilor episcopali cu cererea dispenselor pentru preoţii acestor patru dioeese. Camera de punere supt acuzaţie s a pronunţat in afacerea omorului d-lui Scorţeanu, trimitem! înaintea juraţilor 15 acuzaţi. Ni se spune că. cu toată constatarea torturilor dela Bordeni de. către comisiunoa trimisă acolo, d. Gini Oeconoinn. a cărui posiţiune devenia ibarte delii--'-:!, nu'şi va depune de-misiunea. Mai mult, osie insmvm.'.i cu redijarea şi susţinerea actului dc acuzaţie înaintea Curţii cu juraţi. Comisiunea însărcinată cu cercetarea la faţa locului a celor petrecute după omorul dela Bordeni. după cercetările făcute s’a întors în Bucureşti. Se zice că comisiunea ar fi constatat fapte identice cu cele constatate de represen taţii presei. CRONICA D nul V. Alecsandri a dispus traducerea in franţuzeşte a piesei sale in versuri „Fântâna Brânduşa'1 şi trimiterea ei ia Comedia Franceză din Paris, spre a fi reprezentată. * Se zice că d-nul Zachnriad, inginer şef al tracţiunei la C. F. R. se va retrage din post, şi in locul d-sale se va numi d-nul Lupu-lescu, fost director al căei ferate Bueureşti-Giurgiu. * In procesul Chirilov cu comitetul Bursei, Tribunalul de comerţ a admis eseepţiunea ridicată de comitet şi s’a declarat necompetent d'a judeca acest proces. * Fabulele şi satirele nemuritorului Helia-de Râdulescu vor apare in curând iutr'un volum, prin stăruinţa d-lui Heliade fiul. * Sâmbătă dimineaţă s’a găsit pe malul gârlei, in jos de fostul local al liceului st. Sava, strada Mâgureanu, un copil mic, mort. Se crede a fi fost aruncat. S'a anunţat parchetul. * Se vede că d. I. Dumitrescu din strada Radu Vodă n’a ştiut zicâtoarea ceea: „Nu ’ncâlzi pe şarpe că te muşcă !“ Căci, după multe stăruinţe, primeşte să adăpostească pe un necunoscut intr’una din nopţile trecute, şi omul eşind, se vede, prea de dimineaţă din casă, şi cam frig fiind, a împrumutat paltonul binefăcătorului seu. * Perceptorul Nieolescu, acuzat de delapidare de bani publici, şi urmărit de un judecător de instrucţie şi de un procuror, cari erau Înştiinţaţi că se află la hotelul Moldo -Roman, a scăpat d’a fi prins, de oarece prinsese de veste cu două ceasuri mai nainte. Poliţia e in urmărirea cinstitului patriot, care s’o fi mirând de ce este urmărit cu atâta înverşunare pentru uu fapt sevărşit şi de alţii mai mari ca el. î*: Redactorul ziarului „Steaua Dobrogei“ din Tulcea, a fost condamnat la una lună şi 5 zile inchisoare. I)-l G. Burglielea, redactorul ziarului „Adevărul, sâmbătă la orele 11 din zi, a fost atacat şi maltratat, in Dorohoi, de un mişel, pus de poliţie, se ciede. Scandalul petrecut in Bacău se repetă şi in Dorohoi. * D. Săvulescu a îost insârcinat cu funcţi-nile de inginer şef al primăriei capitalei. * D. Manuc, comptabilul primăriei, ’şi-ar li dat demisiuuea, prin care arată că la Iulie, anul trocut, când a fost chemat a ocupa acel post, a găsit eompturile neincheiate pe trei ani trecuţi, câ a regulat scriptele con- TIMPUL lâbilităţoi, şi c‘;V acum 'i se adini aeusaţiu-ni. cil din contra, le ar fi ineurcat ote. l)-sa cere a se numi o ancheta. Pipitropia spitalului Bârlad şi Elena Buldi-mau din Bârlad esto autorisală apiimido-naţiunea de 500 galbeni, făcută de doamna Sultana Nicolaide, născută Liga, iu folosul acelui spital, prin actul sân de donaţiuuu din 7 Iunie 1883. In urma numeroaselor cereri, s’a luat dispoziţia a se amina deschiderea expoziţiei cooperatorilor din ţari pana Duminica 18 Septemvrie a. c., şi so acorda voe celor ce doresc a lua parte la aceasta expoziţie, de a se înscrie şi a Irimito obiectul de expus pana la 17 Septemvrie. doiala asupra şedinţelor, de cari s« inspiră astazi deputaţii bulgari. Ei cer de la prinţii. sa restabilească constituţia dela Tiruov ei ii laşa numai dreptul sa indieo ari bolii, pe cari ar voi .sa 'modifice. Adunarea işi propuno sâ’şi exprime opinia asupra divor-selor amandamente, pe cari suveranul ar aven intenţia sa le introducă in vechiul pact fundamental, şi, deoarece ea n a primit dela alegatori puterile necesare spre a revisui constituţia, va ti chemata o sobranie extraordinară sa statueze in Itiumul resoit asupra iustituţiunilor ce se vo-da (leiinitiv ţârii. Prinţul a promis sa nu opinia nici o resistenţa la voinţa exprimată dereprese ntaţiunea raţionala şi a nuntat că in scurt tormen va publica nn manifest, in care se va acorda o deplina satisfacere ceierilor conţinute in adresa. col cabinetul de Petersbmg, eu riscul de a du o nouă desmiuţire politicei sale interioare s’a decis să revie la vechile salo tradi-ţiuni şi a combate propaganda austriacă luând sub protecţia sa desvoltavea institu-ţiunilor celor mai liberale in poninsuia Bal-kani!or.“ CATOLISARE Citim in „Curierul capitalei" : Suntem informaţi că mal mulţi absolvenţi a patrru ciase de Ia Seminarul central il’aci ar li trecut la catolicism, proiniţeiulu-le seniorul Paoli, mitropo-Iitul catolic, posturi de învăţători şi de preo|T. copac, omorSndu-se 3 rîmălori ce so aflau I Sf. Ştefan a dat 600 fr adăpostiţi sub acel copac. Municipalitatea a hotărit ca. până la terminarea lucrărilor pentru captarea şi aducerea apei liltrate in oraş, sa se puie ţevi pe supt cheiu Dâmboviţii, de la Cotroeeni pana la maşina de distribuit apă din strada Mihaiu Vodă. Aceste ţevi vor aduce de doua ori mai multa apa de cât aduce z.isa maşină, şi sacagii vor avea do unde să ia apă curăţă. Lucrarea aceasta se va termina, se zice, la primăvară şi va costa vre-o 200 mii lei. Examenul căpitanilor do artilerie s'a ter minat pe platoul de la Cotroeeni. Cea din urmă proba consista, zice „Romanu", iu comanda unui introg regiment de către fiecare căpitan. Comisiunea, compusă din d-ni general Angelescu, colonel Berendei, col. Ourp, col. Lahovari şi col. Candiano Popes-ru, a dat diferite probleme care a trebuit să fie executate de regimente de artilerie cu aceeaşi precizinue şi iuţeală ca pe cămpu de bătae. La probele de tir, la dilerite distanţe, cu şrapnele şi cu bombe, ţintele au fost acoperite de gloanţe şi dări mate. Gm. de Roumanie spune că o comisiuno de ofiţeri din marina turcească a fost iu-sarcinatâ de guvernu otoman cu misiunea da scoato corăbiile do râsboiu cufundate in Dunăre la 1877. Această comisiune va supune guvernului ei un raport despre starea actuală a acelor corăbii şi despro chielluelile ce trebue pentru scoaterea lor. Criza in Bulgaria In revista sa dela 7 Sept. „Journal des Debats" se ocupă mimai cu situaţia actuală a Bulgariei, despre care scrie : „Ultimele dopeşe sosite din Sofia aduc interesante ştiri despre criza din Bulgaria. In prima şedinţa a adunării naţionale, conservatorii şi liberali sau inţeles şi au decis, că comisiunea insârcinatâ să prepare o a drosa elitră prinţul Alexandru să so compună dintr’nn nnmâr egal de representanţi ai celor do.uî partide. Aceasta aleasa in unanimitate. comisiuno, s’a pus induia pe lucru. Lucrarea ei a fost adoptală fără discuţie şi sa cetit ieri înaintea suveranului in prosenţa tuturor membrilor adunării, —-cxliil acestui document nn lasă nici o in- Este prea evidont, că un prinţ strein, fără popularitate şi fără influonţâ personală, nu se putea flata de a susţine singur o luptă serioasa contra liberalilor şi conservatorilor coalisaţi. Se ştie, ca nu de mult re-presentantul Rusiei, d. Ionin, a tăiat brusc încercările făcute de Alexandru Battenberg I de a se sustrage de la tutela guvernului I din Petersburg şi a se pune sub protecţia ! Austriei şi Germaniei. x\cest diplomat ne-I gociase o reconciliare intre Rusia şi capii partidei liberale, şi prinţul a fost obligat I sâ publice un manifest, in care anunţa că va renunţa la dictatură şi că se va inere-1 dinţa linei comisiuni speciale grija să prepare o constituţie nouă ce va fi supusă linei Sobranie extraordinare. Aşteptănd ca lucrarea acestei comisiuni să fie presentată I Adunării constituante, suveranul se hotâ-^ răse a reuni Camera deputaţilor spre a o ' invita să statueze asupra unui numâr oare-| , . * _ care de efistiuni ce privesc executarea tractatului din Berlin. Adresa ce s’a votat in unanimitate pare a proba din partea Rusiei intenţia de a tăia cât mai prompt orice linie de retragere unui prinţ, cu drept cuvent bănuit că nu şi-a uitat originea sa germană venind să domnească peste nn popor slav. Orga-nisatorii mişcării naţionale şi parlamentare, ce s’a manifestat la Sofia cu o energie incontestabilă, voesc negreşit să profite de dis-posiţiunile adunării actuale spre a restabili căt mai curând cftnstitnţi» dela Târnovo şi a reduce la o pură formalitate ratificarea viitoarei Sobranie. La prima vedere se pare destui do greu de explicat, cum Rusia, după cej a permis prinţului Alexandru să facă lovitura de stat in luna Iulie 1881, astazi e dispusă a reclama cu atâta energie restabilirea constituţiei dela Tirnova. Noi credem că acest reviriment cată să se atribue mai ales ne popularităţii personale a suveranului impus Bulgariei prin una din dispoziţiile cele mai bizare ale tractatului din Berlin. Guvernul din Petersburg a observat că favorizând dictatura unui prinţ a cărui influinţă personală era nulă, risca mult de a'şi instrei-na simpatiele popoarelor slave dele sud. S’apoi politica, ce favorizase suprimarea li b'*rtaţilor constituţionale acordate Bulgarilor de generalul Dondukoff-CorsnkolT n’avea deloc raţiunea do a fi, mai ales că prinţul Alexandru era dispus sa uzeze de puterea sa înclinând spre combinaţiunile alianţei austro-germane. Pentru a evita acest peri- Oinin (le pe drumul Galaţi- Privitor la această crimă, despre care am mai vorbit, iată amănunte : In zioa de 5 Septembre curent, s’au adus la primăria comunei Beneşti, judeţul Teouoiu, şease care cu opt, locuitori in ele şi o femre din acea comună, legaţi, fiind in stare da nobunie. O altă femeio care tuseso in oraşul Bârlad cu păne de vânzare arată că, oi pe când se întorceau a casa la cărciumă din Păeurăreşti, judeţul Tutova, le-a o.şit înainte un individ tânăr, inbrăcat bine cu straie nemţeşti, şi cerând a ’l lua cu ei in car ca sâ ’l ducă la târgul Stăni-şeşti, le-a dat bâulurâ din un urcior, şi toţi an devenit nebuni şi parte muţi, fiind unul Ştie înalt P- s. S. mitropolitul pri- ; n,liBr de moarte, prâdăudu-ie şi ba- iu al; ceva despre acostai Jn formaţiunea e gravaşi drept credincioşii sunt for e n liniştiţi. Comunicnt Ziarul Romm.u\ şi după densul şi alte ziare din ţară, a afirmat, in diferite 'rânduri, că domnu ministru de financo, pe ! când indoidinea şi funcţiunea de ministru ■ ad-interim la interne, ar fi mers la Scor-f ţeni in urma crimei sâvârşită de locuitorii ! Bordeni. Afinnaţiiinea fiind eu totul neadevârată, i se dă cea mai formală desmiuţire. Acest comunicat privindu-ne şi pe I noi, declarăm că afirmaţionilc Minţi-torului oficial nu le- credem. Ne pare nii ce aveau asupră-le. Suh-prefectul împreună cu medicul plă.şi au plecat in localitate spre a da concursul necesare suferin-ţilor, lnânduse şi mâ-nri pentru prinderea acelui individ. Populaţia israelitâ in ţara noastră. — După nişte calcule statistice, „Liberalul" din Iaşi ajunge la coneiuziunea că Ovreii reprezintă a I9-a parte din popula- adică ia 4 miloane 727 mii de Ovrei. ren... dar nu e vina noastră. Cel mincinos şi cănd spune adevărul 1 naşterilor pe anul 1880: In oraşul nu este crezut. Ce să’i faci ? Aşa-i £a născut in cursul acelui an 300 lumea ! Noutati din tara Biserică arsă -In noaptea de 9 August trecut, din negligeiiţa servitorilor, s’a aprins biserica cătunului Bogaţii, judeţul Ialomiţa, arzând iutreg aeoperomentul şi objectele aflate in intru. Grindină.—In noaptea de 26 August trecut, a dat o ploae cu peatrâ iu mărimea oului de porumbibl, care a vătămat pesle 100 pogoane vie ale locuitorilor din comuna Fumureni, judeţul Vâlcea. In noaptea de 26 August trecut, pe parte din viile de pe teritoriul comunei Arcaşii, judeţul Romanaţi, căzând o ploae torenţială amestecată cu grindină, a c-ausat foarte mare stricăciune. ţia ţări noastre, I mu de Români avem 263 Israeliţi sunt aşezaţi in cea mai mare parte in oraşe şi cu deosebire dincolo de IVIii-cov. In medie generala, „a treia parte" din | populaţiunea oraşelor este istraelitâ, dar mai tot contigentul ovreesc se afla in ora! şele din Moldova. In multe din aceste o-■ i'ăşe populaţia e pe jumâtate ovreiască sau chiar intreee pe cea romanească. | Iată câteva ţifre estrase din statistica Bacău copii Romăni şi 262 ovrei; in Botoşani, 521 Români şi 901 ovrei; Dorohoiu, 235 Români şi 389 Ovrei; in Iaşi 1170 Romăni şi 1579 Ovrei; in Piatra şi Neamţii 407 Romăni şi 401 Ovrei; in Roman 274 Români şi 253 Ovrei; in Fălticeni 89 Romăni şi 210 Ovrei; in Vasluiu 124 Romăni şi 127 Ovrei. 8. Diac! Din tainele Mitropoliei In zioa de 27 August trecut pe teritoriul comunei Mărgineni, judeţul Naamţn, a căzut o ploae cu grindină şi furtună, care a distrus mai mulţi pomi roditori, căpiţe, sto guri şi care incărcnte au fost răsturnate. Trăsnet.— La 27 August trecut, orele II dimineaţa, in timpul unei pini, a trăsnit in comuna Jegălia, judeţul Ialomiţa, un Citim in „Deşteptarea" din Iaşi : lata ce ni se comunica de Ia sfanta Mitropolie din Bucureşti: 1. Spiridon Arca-deseu pentru a se face diacon la bis. Sf. Apostoli a dat 1000 de fr. şi pentru a se face preot 1200. 2. Demetru Popescu ca să se faca diacon la bis. Amza a dat 2000 de fr., iar pentru a se face preot Ia bis. Cărămidari a dat 1200 3. Preotu Pantele-mon Negrescu de la bis. Cărămidari a dat 100 de galbeni. 4. Ştefan Penescu pentru a se face preot la bis. Pautelemon a dat 1200 fr. 5. Ştefan Iordăchescn, seminarist de şapte clase fiind diacon provisoriu la bis. Sf. Ghoorghe Veehiu a dat 800 fr. pentru a ’l permuta la bis. Antiin in aceeaşi calitate, iar pentru a ’l face preot la corn. Afumaţi judeţu Ilfov, a dat 600 fr. 6. Nicolao Ionascu pentru a se face diacon provisoriu la bis. Sf. Spiridon Veehiu a dat 50U tr. iar pentru a fi permutat la bis. lae Ionescu bis. Amza a dat - , Diaconu C. Ionescu bis. Măguri, 600 ir. iar pentru a se permuta Ioan Mare 1000. 10. Iordăehosci e a se face diacon provisoriu la bit Bradu a dat 600 fr. şi pentru a tat la Slavropoleos 1200. 11. Io» cu pentru a so hirotonisi diacon ţ dricani a dat 800 de franici, iaijş-so face preot 1200 de franci. 1 . V. Mironesu pentru a fi permut i, ţară in Bucureşti ia bis. Sf. Vai’5 1500 fr. 13 (preotu Dumitru pe permuta de la bis. Alexe la biser -fc câni a dat 1000 de fr.; 14) prerii pentru a se permuta de la bis. I la bis. Sf. Ioan Moş, a dat 50 de 15) preotu Gh. Popescu pentru \s- V! ijin ta de la ţară la bis. Cărămidari » ieşti a dat 1200 de fr. 16) C. pentru a se face diacon fără nii t, la bis. Sf. Dumitru strada Coliutid 800 de fr. 17) Alexandru Ionesc im . a se face diacon la bis. Mavroghdt ■ 800 fr. şi pentru a se permuta ceeaşi calitate la bis. Spirea Vec) cu unui al treilea preot a dat 600 iar cei doi preoţi au dat numai {1 in total 1600 de fr. 18) diaconu Vi dru Stâtescu de la biserica Sf. Io8 f pentru a se hirotoni preot a dat u fr. Numâru jefuiţilor este mare de,, ne oprim aci. Din aceasta se vede că părintele i|’ polit primat nu cere de la preoţit' şi moralitate, c-i sute şi mii de numai aşa, crede eminenţa sa, căi pagă credinţa şi moralitatea in pofif va putea opune catolicismului. In faţa unor asemenea fapte, sini tul omenesc se revoltă şi creştinul ţii dignează, vâzănd eâ locurile de unf bue sâ iasă lumina şi moralitatea iţ nit cuiburile făcătorilor de rele preoţi cer formarea unui sinod car«aD socoteală fie-căruia cum lucrează M domnului, Chiriarhi, ca sâ scape diurn semenea coiCrol, nu cruţă nici ur: .a de a impedica aceasta şi a şi râsbuhu* pra preoţilor. ŞTIRI OFICIALE. - I. Domnu doctor in medicină Oonsta n cu Marin este numit in postul vacii ui.i medic al plâşei Mangalia din judeţu Bji stanţa, eu primirea retribuţiuuei di cănd va păşi in serviciu. Sunt numiţi. Domnu Anton Pretorian, fost şef ai>. rou, şef de biurou in cancelaria prailji judeţulului Argeş, iD locul domnului ţi i culescu. Domnu Alecu Popa, comisar poli im la gara câei ferate din Târgu-Adjud, •*« ţul Putna, in locul domnului Matei destituit. S’a acordat sergentului-major Crişai,| Dimilrie din regimentul 6 linie şi sej i tului trompet-major Lăjuişneaiiii ?l din regimentul 8 artilerie, dreplul FOILETON ii OR LI NO CAD DU DRICANZI (ITiADUCTIHNK) (Urmare şi fine) Am vorl.it deja do d-ta şi i-am a-mmţat visita. d-talo ; cu toate acestea, slăbiciunea ei este Cmcă aşa, mari', ca mc tem d a o iufâţişa d-talo iua-intn d’a o preveni. Iertaţi dar că vă las singur ; mc duc s'o pregătesc pentru o întrevedere. Ştiţi prea bine, că treime să menajăm torţa improsi-miilor inimei. I). Saligncs părăsi pe d. Rostung pentru a preveni pe Maria de sosirea, iui. Nu se 'nşelase in presimţirile sale ; căci ea păru foarte turbu-Irată la această noutate. Cu toate as-ea, eăteva cuvinte ale bătrânului ii redede liniştea. Căud fură faţă ’n faţă, tănerul zise : — Domnişoară, iartă-mi astă timi-date ce provine din admiraţiunea ce aveam pentru virtuţile d-t.ile inainte d a vă cunoaşte. Am impărtăşit. precum ştiţi, exilul cu părinţii d-tale, şi tot binele ce acest tată emi spunea in fiece zi mă făcea şi mai doritor d a ve vedea. Acum, recunosc că nu era exagerate laudele lor. Permiteţi dar, d-ră, d’a depune la picioarele voastre admiraţiunea mea âdăncă şi o iubire care. de abia născândă, nu este mai puţin puternică. — V ezi, fata mai, zise d. Saligncs, că cele ce ţi am spus sunt adevărate. Zi şi tu vreo vorbă. — Ştii prea bine, tată, respunse Maria, că sunt totdauna dispusă a asculta ceea. ce tu voeşti, mai ales că nrmărnl poveţelor tale sunt sigură că am să tiu fericită. Aceste cuvinte erau un .consimţi-mCmt din partea tetei. _ * '* vămi se petrecea, aceste lucruri, Urlino, tot amoros, mi se găndia decât la răsbuuaro şi la mijlocul d'a-o executa. Cele din urmă păţenii, departe d'al (i făcut să uite pe Maria iritase mai mult ardoarea lui, şi zi şi noapte era ocupat de acelaş gând. Astă agitare concvlsivă ce'l stăpânea, era frensia unei iubirci violenţe, iar nu efectul amintirilor crude ce i-ar fi putut inspira perderile lui numeroase ; căci puţine zile au fost deajuns pentru a le repara, şi banda lui crescuse, aşa că putea ţine piept la douăzeci oameni marinaţi. El atlase do intoarcerea d-lui Sa-lignes, precum şi proectele sale in privinţa dini Rostang ; şi, in ciuda-i cumplită, jurase d’a extermina mai bine tot decât a vedea fâcendii-se o căsătorie ce trebuia să'i dea lovitura do moarto, El petrecu o lună ’ntreagă intr'o agitaţiune adencă fără ca inima lui să se poată opri la vre-nn fel de resbu • nare. Aci nn dorin, să facă de căt o victimă, şi a asasina pe viitorul soţ al Măriei ; aci se găndia s’o omoare numai pe fată. Şi, cănd spiritul seu. Aci nu doria să facă de căt o victimă, şi a asanina pe viitorul soţ al Măriei ; asi se găndia s'o omoare numai pe fată. şi, cănd spiritul său aprins de idei de omor se exalta pănă a’şi pierde minte, găsia această rss-bunarc prea uşoară, voia să’i prăpădească pc, toţi d’odată. Pentru executarea proectului trebuia să găsiască momentul cănd toţi vor fi adunaţi, căci atacăm!» i pe câte unul, un prim acnsinat sau chiar o singură incercarc l-ar pune in neputinţă d'a săvărşi un al doilea, indrp-tănd contra-i urmăririle justiţiei. Se hotără deci d’a încerca intr’alt chip. De cătva timp, d. şi dna Salignes, iiisoţiţi de Maria şi de d. Rostang, profitau do recoarea serei spre a se preumbla intr'o alee de pleopi ce făcea parte din domeniul lor. Acolo hotără Orii no să atace victimilc sale. El se decise cu atât mai multă încredere, cu căt la capătul acestei ale ora foarte favorabil pusă un fel de pădurice ai cărei arbori stufoşi făceau o intunocime adencă. El putea, zicea el, să scape prin acea ieşire cu tovarăşi sei şi să braveze urmărirea. Odată acest proec.t bine hotărât in spiritul lui. şi după ce ’şi resgăn- di mijloacele de, ale xeeuta. Sşi trei din bandă cari i se păru o d’a-1 urma şi destoinici d’a’i d i viguros sprijin. El le tăcu promisiuni măreţei* a aţâţa curajul lor, le dete mai u) nainte câteva rcsplăţi. Aceşt 1 afidaţi, cari aveau o deosebită i i pentru capul lor, şi cari natural an o indrăznială dc ncrezut, destem a întreprinde arce. făcură jurăm tul solemn d a urma pe Orlino p ţ tindeni unde ar voi să’i ducă, ţ , a muri lângă el mai bine deeă lăsa sâ lîă expus pericolului. Orlino impărţi rolurile, spuse £4 ruia victima lui şi hotără ziua. . Cănd această zi fatala ve ii, Oi ’4 dete tovarăşilor sei căte un pur i bine ascuţit, câteva alte arme inn de trebuinţă, şi, când toate progălj tură făcute, se despărţiră, spi merge totuşi fiecare către acelaş adică către pădurea intunecoasâ se iuvecinea cu ale de pleopi, ui d. Salignes mergea in fiece scaii| familia sa. Ei sosiră la locul de întâlnire, acolo, in mijlocul intunecimii,. put» fără a fi văzuţi, să se mai sfătuia C,]alia Virtutea militară de argint, T| ani do serviciu efectiv in gradul ** ■ : calculat îndoit timpul de pensiune viagera pentru fiolei 500 pe au. I iţi. •«■>* loliceri, cal lf cu o pe; » î cite lei 5( general al judeţului Mehedinţi cat in sesiune extraordinară, penele 28 Septembre IS83, spre a se obiectele următoare : ia măsurile necesarii pentru incarnai de lei 105,537 bani 53, ce e-‘jlipra comunelor din costul porum-lili,, locuitorilor in lipsă de hrană ; La pronunţe asupra procentelor de t’ rute de casa do depuneri şi consera-la suma de lei 50.000, ce urmează Jprumuta judeţul pentru constituirea Lini casei de credit agricol, cum şi rască termenul pe care să se con-acest imprumut ; c) Să confirme pe rarii judeţeni numiţi provisoriu de Jtomitelul permanent : d) In virtutea ii din legoa comunală, 111 din Con-inie şi §. 83 din legea pentru rnaxi-pxelor comunelor, să iusărc.ineze pe Lui permanent a inscrie din oficiu in ■de comunale rurale venitul zecnne-Jasupra impositului funciar, precum şi !a disposiţiuni să se prevază acest prin inatriculele comisiunilor comu-i) Să autoriza facerea necesarelor vi • te do fonduri in budgetul judeţului ţreiţittl 1883—1SS4. lae Solomon, Dimitrie Ioan, Nicu (ir. Dcâ-"lllcl- Ioan Stroiu, doctorul Mihail llurada (*1 Nicu Micluescu. l'ersoanelo cari compun juriul concursurilor şi industrialo anul acosta in judeţul ^ ălcea sunt, aleşi de judeţ, domnii Ioan Opreseu, Scarlat Călinescu, căpitan Tetoea-mi, Ioan 0. Angelescn şi Glii tu Iii eseu ; iar din partea ministerului sunt domnii locote-nent-colonel Ivanovici, P. S. S. părintelo episcop losaf llobulescu, Dimitrie Balăceanu, Petre O.ănescu şi Nicclao Iancovescu. FELURIMI D’ale armatei -„,ge din controalele oficerilor sani-reservă ai corpului IV de armată, |jl de regiment clasa, II. doctorul Ur-Şnn, ca unul ce a fost scutit ca im-pn pentru serviciul militar. numit in gradul de medic do bata-(5n reservă stagiar, doctorul in medici-Bsiliu Constantin intre oficeri sanitari Reservă ai corpului II de armată. "edicul de regiment clasa II , doctorul î 'Mauriciu se cheamă pe zioa de 10 ttembre curent, spre a işi face stagiul pt de lege, in serviciul spitalului militar UBucureşti. Concursuri agricole şrsoanele cari compun juriul concursu-1 agricole şi industriale anul acesta iu jŞxl Huşi sunt aleşi de judeţ: domni D. se cinstise, perdusc echilibrul, .iţijlitru că insă nu putea, in starea care se afla, să dea ochi cu stă-jpă-sea se ascunse in pădurice spre odihni şi a dormi puţin, âcolo se afla şi Orliuă cu cei trei ♦1'arăşi ai soi cu cari se sfătuia, iflpluga aflând scopul lor mişelesc 4 furişa cum putu şi anunţa pe stă-■^fjiiă-scu care chiamă ajutorul forţe j* ate. Cu doue zeci oameni sen fjiijură păduricea şi hoţii fură prinşi «Jimai Orii no era un cadavru. Inain-4jj d a pune mâna pe densul eşi tră -e un pumnal in piept, istfel se sterşi viaţa infamului [lino. Tovarăşii lui suferiră in cu- (1) Discursul pronunţat de d. George Fi-liti, procuror general al curţii de Casaţie. •Cmd o moarte ruşinoasă, şi restul bandei, fără cap. se împrăştia. In urma acestora, se făcu căsătoria Măriei cu d. Eostang. In acea zi de sărbătoare toţi săracii au miecuventat tănăra percchiă şi pe >ărinţii lor. Aci se opriră toate vicisitudinile Măriei, şi cariera cea mai fericită şi mai strălucită începu pentru densa a se deschide. Ea găsi in persoana d-Iui Rostang un soţ din cei mai buni. Pentru culmea fericirii, ca nu intărziâ a deveni mamă, şi iubită şi . espectată in toată ţara, devenise ndmiraţiunea şi sprijinul celor din prejurul ei. Să nu disperăm nici odată de bunătatea lui Dumnezeu. Daca zilele fericite se şterg, cele de durere ănca au^sferşitul lor. Fericit acela ce ştie să'Vămănă liniştit cu virtutea sa in adversitate, şi care ştie a găsi, pentru a o combate, o armă in curăţenia conştiinţei sal ■ Mai cui'ănd sau mai tărziu fericirea va veni să'ncununcze suferinţele sale. Dc invoc (Fine) lai ordinar adică afaril din cercul competinţei legiuitorului constituţional. Aici esto eroarea şi fundamentală eroaro. Cei doui logiui-lori nu se pot substitui unul altuia adlihi-turn, căci atunci unul ar putea să desfacă chiar fiiră competintă ceia-ce a făcut cel-alt ; legiuitorul ordinar in specie ar putea introduce nişto ast-fol şi a.şia do multe es-ceptiuni I3 regula pusă in art. 22 citate in căt ar mai desfiinţa-o. Asemenea lucruri cari s’ar putea oare cum explica prin raţiuni de utilitate sunt nejustificabile înaintea raţiunei de drept. Remăne cestiunea controversată care consistă in a se şti care parte a art. 22 din Constituţiune este aplicabilă, indepedent de veri-ce lege ulterioară asupra materiei. Este aplicabilă ceadintăi, in sens dea nu con-sidora valabilă nici o căsătorie fără beno-decţiune religioasă, conform principiului şi făcând abstracţiuno de derogaţiunile eventuale co s’ar aduce la acel principiu prin legi posterioare ; sau este aplicabilă cea de a doua parte, in sens de a presupune, asupra fie-cărui cas de căsătorie, că ar putea fi coprinsă prin legile viitoare enunciate in partea finală a art. 22, intre caşurile escepţionale, şi in acest interval, a nu considera benedicţiunea religioasă ca obligatorie ? înclin mult spre opiniunea ce aţi exprimat şi care consistă in a cere hic et nune benedecţiunea religioasă pentru ori ce căsătorie sub nulitate; legilo se fac pentru ca să aibă o aplicare reală ; sentimentele, fie de ori-ce fel, nu se exprimă prin legi, sau, la din contra, înşelăm pe cei la cari le adresăm. Cu toate ecestea eu nu merg cu domnia-voastră păuă a espuue, in căsătoriele mixte, pe uu eterotodox, să ceară benedocţiunea unei biserice care nu este a sa ; e vorba pentru dânsul de libertatea de conştiinţă pe caro Constituţiunea noastră h-o garantează; e vorba pentru noi a nu lua in deşert riturile bisericei noastre ortodoxe. Terminănd discursul domniei voastre, aţi indicat in scurt reformele ce vi s’a părut necesar a fi introduse in legislaţiune, in favoarea 'moralităţei actului de căsătorie şi a eonsolidărei familiei, aţi cerut: 1) Modificarea art. 144 din codul civil in sensul canoanelor ; 2) Simplificarea formalităţilor căsătoriei ; 3) înlocuirea primarilor rurali, ca oficieri de staro civilă, prin alţii cu atribuţiuni speciale ; 4) Modificarea art. 221 codul civil in sens do a se face încercarea de impăcăciune prin episcopul eparchiei. 5) Facerea căsătoriei civile şi religioase imediat una după alta. Aşi primi fără nici o dificultate pe cea d’ântăi, dar aşi înlătura ca inutilă pe cea de pe urmă. Când legiuitorul ar face să nu mai existe pentru nimeni nici o indoinţă că nu este perfectă o căsătorie fără bene-decţiunea religioasă, aceasta se poate face după ver ce interval in urma celei civile fără nici un inconvenient. Presupun, bine in-ţeles, că legea civilă ar fi pusă in perfectă armonie cu canoanele. Asemenea n’ar fi nimic de obiectat in privinţa modifieărei art. 221 codul ci vi I ^ in sens de a se da episcopului eparhiei dreptul de a incerca impăcăciunea soţilor in cas de cerere do divorţ, dacă cele mai multe din comunele coprinse in e-parchie n’ar fi prea mult depărtate do reşedinţa episcopului. Dar ceea ce mi so pare că n’ar fi o prea nameritâ inovaţiune, este simplificarea formalităţilor căsătoriei şi numirea de alţi oficeri de stare civilă in comunele rura i in locul primarilor. Aveţi toată convingorea domnule procuror general, ca rolul primarilor din comunele rurale aslă-zi in genere este foarte neînsemnat, nu numai in privinţa căsătoriilor, dar aşi putoa zice in privinţa tutora actelor relative la atribuţiunilo lor : notarul e-te tot, ca om fără altă profesiune şi cu mai multă ştiinţă de condei, pe cănd primarul este cu totul absorbit de a-(aeerile micului sâu comereiu sau micei sale proprietăţi. Numai notarul este inoralmento răspunzător, dacă strămtorat de insuficienţa micei retribuţiuni ce are de la comună constrânge pe flăcăii ce vor a se însura, prin cereri de bani ilegale şi peste puterile lor, să prefere concubinatul. O statistică do starea căsâtorielor de prin comunele rurale sub raportul legalităţilor, ceia-ce s’ar putea face in scurt timp şi fără nici o cheltuială, ar pune clasele noastre diriginta iu ponţi 11 ne du a cunoaşte starea familiei române intmt ţara şi de a cugeta dacă nu ar li ceva tU tăcut spre mai bine. Cât despre simplifica- rea formalităţilor căsătoriei nu zic nimic, pe căt nu ’mi este cunoscut că dificultatea indeplinirei acelor formalităţi ar fi impedi-cat, prin ea singura, facerea ver unei căsătorii. Ca să termin, domnule procuror general ’mi permit a adăogi la reforinole propuse de domnia-voastră, spre întărirea familei romăno, următoarele trei mari sareino cari se impun do sine fie-cărui bun romăn : 1. A se ridica starea materiale a săteanului prin reducerea sareinelor şi prin in-curagiarea muncei : cino trâeşte prin pro-priea sa valoare este al sâu ; 2. A se da instrucţiune solidă şi practică la tot săteanu: cine cunoaşte drepturile şi datoiiele sale nu se lasă uşor a fi năpăstuit, nici ea dreptul altuia ; 3. A se ridica din starea decăzută in care se află astă-zi : moralitatea esto sufletul omenirei şi biserica palatul sân ; credinţa va fi in toate veacurile subrogatul ştiinţei, pentru că progresul omenirei in ştiinţă este infinit. Anul judecătorsc 1883—1884 este deschis. Audienţa s'a ridicat la orele 2'/., post-meridiane. VARIETĂŢI O gazetă model. — Circula sgomotul prin capitală, că se va mai înfiinţa un organ de publicitate, ilustrat. El va căuta să înfăţişeze fericiţilor sâi lectori, in fie-eare zi, c-ăte-o mutră bine nimerită a celor din tagma escrochilor, delapidatorilor, hoţilor şi tâlharilor, de toată mâna şi soiul, in frac şi in pantaloni creţi, şi anumo numai a celor din capitală. Se zice, că fondatorii acestui ziar, ce promite a fi prea interesant, mai au o idee bizară, adică, de a’şi inlitula toate rubricele ast-fel: O Mizerie ! O infamie !. O gogomănie ! O Murdărie! O poltronărie! O Şarlatanie ! 0 ticăloşie ! O, ce tâlhărie şi ce mi.şelie! Fiind-că — tot „dicitur“ — şi in aceste capitole se va vorbi numai de cele ce se petrec in Bucureşti — unde slavă domnului esto grămădită destulă materie corespunzătoare acelor titulaturi infecte—şi deci va rămânea un teren vast, bogat şi nesecat pentru alte foi de aceasta specie, ce ar fi bine sa se infiinţeze prin toate judeţele. Un lucru nu se ştie pozitiv : dacă acest ziar va fi do opoziţie sau guvernamental. De altminteri, aceasta depinde ! Ga titlu va avea: O, Demagogie ! E do prisos sa spunem, că sgomotul de mai sus il dăm sub cea mai strictă rezervă. Ultime Ştiri Privitor la maltratarea d-lui Bur-gliclea, despre care vorbim iu corpul ziarului, ni se trimite următoarea telegramă . D. g. Burgllrilea, redactorul ziarului Aleoând, a fost atacat şi maltratat inişe-leş'e pe la orele I 1 din zi de qjtfre 1111 ex-puşcăriaş. Lumea e indignată. Fie-eare cetăţean se în'reabă cu îngrijire unde este siguranţa şi proteeţiunea ce trebue să aibă iu legile ţ'rii. Libe/tat-v pres:ei e sugrumată cu desăvârşire; ziariştii -unt păudiţi şi mal tr î tu ţi intrăm mod barbar, ziua mare iu faţa agenţilor poliţieneşti’, (i aci înregistrăm acelaşi scandal ca la Bacău. Rugăm protestaţi şi cereţi pedepsirea culpabililor. V. Cidcantraur. 1 fost deputat. N. Cidcantraur, inginer civil (1. Dimitriu, 1. Panaitiu, I. Tomida. Iată de ce libertate se bucură presa sub pretinşii liberali de azi. Vorbe ămflate şi sforăitoare când sunt in oposiţie, şi fapte demagogice, auto-crate cărnl vin la putere. Ovrei merg cam departe, in Moldova. Aşa Buium sin Moscu Meicr din satul llorlăceni, distr. Dorohoiu. a bătut aşa de crunt pe un locuitor, in căt bietul om sc află in agonie, procurorul a păşit in cercetare. Roşiilor, dc mult ce le plac lumina şi instrucţiunea, in Ioc să mai înfiinţeze şcoala, le închid şi pe acele existente. După închiderea gimnasin- 1 ui din Alexandria, ni se anunţă şi includerea celui din Dorohoiu, cu toate protestaţiunile părinţilor şi a şcolarilor. Această măsură liberată a fost luată de consiliul comunal de. acolo. Spectacole Fosta grădină Stavri, (Grădina Socie-lăţei Liedertafel) Marţi 13 Beptembre 1883 representaţie extraordinară dată in Beneficiu se va juca : Otrăvitoărea din Giurgiu (un tablou) versuri de d-nu Carol Scrob esocutată do d-ra A. Alexandrescu, Margo Contesa, comedie vodevil intr’unjact tradusă din franţuzeşte, Un drame ponr rire en lUMflR opereta intr’un act esecutată do d-nu şi d-na Verneuil. Instiita re * 5 Pentru a se. evita ori-ce confesiune de mune ce adesea mi se făcea cu numele altor persoane,—subsemnatul, Dimitrie N. Bădeseu, advocat din Alexandria, declar că pe viitor voi adăoga pe lăngă numele de familie Bădeseu şi pe acela de Roşiorii, locul naşterei mele : prin urmare semnătura mea va fi : D. N. Bădescu-Rosiori 1883 Sept. 10. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Droc-BarciflUU, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miukscu. De venzarc la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasagiu! Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. Despre Responsibilitatea Tutorilor şi a Magistraţilor, studiu comparativ, in dreptul roman şi român, de Ioan F. Simio-nescu, doctor in drept. — Preţul 3 franci. Institut de educaţie la 1859, dirijat de d-şoara I. Hessling, Dresda, Bismarkplantz. 81. Profesorii cei mai distinşi pentru limbi, ştiinţe, niusie.â. D. doctor D. Pawlovici din Şiştotv va da referinţele dorite. Dr. A. WEINBERC OCULIST fost şef de Clinica in Taris Consiiltatiuni de la orele 8-9 Ja. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. fi CAILE FERATE ROMÂNE PI.ECAKEA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu "începere «Ie In -20 Maia 188:1. I.a plocşti, IJiizSu, R-Sărit, Foijani, Mărăşeit. llacuii, Roman, laşi, Calaţi şi Brăila (Iren accelerat) iU ore -16 minute seara. r|H Ploejti (Sinaia, Predeal (Biizeu, R-Săraţ, Foc-jini, ălâvăş şti, Brăila, Calaţi, (tren de persoane) S ore dimineaţa. I.a l’loefti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ora dimineaţa. i.a l’loeşt.', Sinaia Predeal (tren accelerai) şi de li Ploeşti cu trenul iniit la lluzen, R-Sărat, Fucşini, Mărăşeşti 5 ore SO m. d. in I.a Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio rovu 3 ore 15 minut. d. a. (tronul fulger) y ore dini. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (iret, de persoane.) I.a Giurgiu 5 ore 15 min. dirn. (trenul fulger) 7 oro dini. (treuul do persoane) (i ore 10 min. d. a. (tren mirt ) SOSIREA TRENURILOR De In laşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăşoşti R-Săi-at, Buzeu, l'loeşti (trenul accelerat) 5 ore dirn- l)c la G.laţi, Brăila, Buzeu, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. 11c la Mărăşeşti, Focşani, |<-Sărat, Buzen; Floeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) il ore 15 min imapte. De la predeal, Sinaia. Ploeşti (‘.renul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. Du la Verciorova, T.-Sevcrin, Craiova, Slatina, Piteşti I ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 ore oO uliu. i-nainte de ameazi (tren de persoane) Dc Ia Giurgiu: 3 ore d. a (trenul fulger) îO ore dimineaţa (tren de persoane) 9 ore 15 miu s.ara (trenul mixL), TIMPUL DEPOSIT DE MASINE AGRICOLE hernie cele nai perfecţionate ce si fara apparat de ars pac de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT- MORI DE MACINAT etc. etc. DIN FABRICA ^MlAEaTTA TXL, SCOsTS . .A C'C-6 <2S3Q/s> PRIMA CASA de CON FOTA,in TERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Colin S radei Şelari şi Covaci N°- Pentru sesonul de Vară am primit din propria7noastră fabric ' ţiune din Europa un imens asortiment de Costume de voiage < Garn, Travers, etc. Costume de Caşmir, Orlcans şi Docs englesesc, Veste broşe u Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs. cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-vep Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gr<| vert. PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate cavalerul de mode jmeŞrăjiă .V. SIwTbou ÎâG lmMtim SosseJ