jUMINECA 11 SEPTEMBRE 1883 Administraţia, Oalea Ari(*toriei Nr. 33. ANUL AL VTTT —No. 200 abonamentele „ 0«t* * ţ»r*. pp an . . . . ■ , pe 6 Ioni . . , pt 3 Ioni. . . > itrpinâtate pe an ... 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei ele ie priimesc la AdmiDtitr»ţl« I W T u jtpitală 10 bani unmăru Districte 15 bani mimăm i REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Director-respun^ător : MIIIAILPALEOLOGU ANUNŢURI ŞI INSERŢII Liniu 'Ju litera petit pag. IV. Korlarno pa^. III . , . . 1 50 * . II ... , 2 50 * Ananţcrile ţi inserţiile se primesc Răcoreşti , la Administraţia ziarolnl îi Flena, la binronrile de anonţnri IleinriC Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Sfcnbeb-atein 2;—Paris, C. Adam, roe Cl^menc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Hrriftorfle nefrunrate no se primei Manuscrinele neimpriinate se ard. $ ii ciiresli, 10 Septembre 1883 la un corp ruinat de boală vo-pe eure-1 năpădesc ranolo una alta, aşa la guvernul actual se ..,t pe rănd efecte nenorocite des-m prin afacerea de la Bordeni. riim presenta la Început acea- era o crimă politică şi socială, care, dupe impregiurările cunos-e. se recunosceau urmările pro-pndei făcută de către Românul itra proprietarilor şi efectele des-npunerii sau desorganizării justi-şi administraţiunii, cărora le lipsi t prestigiul, căt şi mijloacele de a pţine ordinea publică şi a garanta cetăţenilor. rin cele urmate insă, dupe ce inacţiunea represivă in contra ţg-or resculaţi, afacerea aceasta de-| o Întreprindere militară oribilă n scandal administrativ şi judecesc in care organele respective li Van perdut cumpătul, jpîerse procurorul-general al curţii Apel din Bucuresci, indată dupe ^ niterea trupei la Bordeni; el nu Vlâ că sau aplicat tortura răsculaţi-.r; ba chiar afirmă că trupa s’a pur-’J cn blândeţe, negând prin comu-ij^cat in Monitor, cele afirmate de in-mea presă că s’au comis torturi. _Această ambiţiona pe jurnalul cais mai intâiu de toate a dat scirea ,-pre barbara purtare militărească, el, asociăndu-şi pe patru altele, la de a trămite la faţa locului certuri ai presei, se puse in stare ănţine exactitatea inform aţiunilor anterioare prin descoperirile recilor consemnate intr'un procesual. Se probă cu această ocasiune că fecerile Statului sunt lăsate la voia l ămplării, că miniştrii lipseau din ,Tâ marea lor majoritate, cău-Sul unii distracţiunea, alţii pretin-I Qnd că fac cură; că machina guver-■ ^mentală se conducea numai prin miniştri şi că, din aceştia chiar, B r&năsese in capitală de căt unul Bfur, faimosul proprietar al Ungu-Pilor, d. George Leca, ministrul Pancelor, supranumit călăul liberal. TBai' nu e numai atăt : intre mi-Jri sc arătă neînţelegerea, lipsa de ■spect reciproc, de unitate de ve-?ri> impinsă pănă la scandalul de J interveni d. Dimitrie Sturdza, mi-Istrul de Externe, in afacerea ce Ţlvea pe d. Ohiţu ca ministru ad-^rim al Justiţiei, şi a contramanda 1 '’ţline ale acestuia, prevalăndu-se de Liitatea sa de preşedinte ad-interlm consiliului de miniştri, ceea ce lcu> precum se zice, să se demită Ohiţu de funcţiunile de ministru Justiţiei şi să le abandone d-lui ifmitrie Sturdza. 0 stare de anarchiă şi de descom-| ţ “nere mai patentă de căt aceasta j ţ11 s ar mai putea vedea. Totul e o pomaliă şi o străbâlare in acţiunea ;Qvernului. Este de remarcat că, in asemenea împrejurare, direcţiunea urmează a da autorităţile judecătoreşti ; că, ( I prin urmare principala respmulere pentru corecta punere in mişcare a acţiunii judecătoreşti, revine ministru? lui Justiţiei ca şef suprem al parchetului. şi că el o dator să veghieze in tot momentul mersul acţiunii judecătoreşti. Acest d. ministru insă are, se vede, ceva mai bun de făcut, căutarea sănătăţii sale in străinătate, unde este dus de mult timp ; iar despre inlo-cuitorul s6u, ori cum ar fi privit acesta, nu se poate susţine că avgnd mai nainte de toate sarcina ministerului seu, este in stare să şi veghieze ca insuşi titularul. In mare parte anomalia şi neînţelegerea vine din causă că lipseşte de la postul sgu ministrul respectiv, d. Eugeniu Stătescu. Domnia sa este, se zice, bolnav. Nimic mai natural şi mai logic de căt să-şi caute săngtatea. Dar, atunci pentru care cuvgnt deţine funcţiunile de ministru in mă-nele sale şubrede ? Pentru ce se tolera absenţa sa de la post foarte prelungită ? Intre calitatea de bărbat de stat şi nevoile omeneşti nu poate exista corelaţiune de căt pe atăta pe căt omul nu lasă in suferinţă serviciul public. Din minutul insă ce nevoia omenească predomneşte in şpriţul şi in acţiunea persoanei care ocupă funcţiunile importante de ministru, aceea este datoare să se desfacă de zisele funcţiuni, să reintre in viaţa privată. Bărbatul de stat cată să fie tot-d’a-una lipsit de preocupaţiunea şi de slăbiciunile sale physice in situaţiune a-şi da activitatea sa Statului. Nu ne putem mira indestul de lipsa de scrupul ce o vedem şi in această privinţă la guvernul actual, mai cu seamă cănd, prin prelungita şedere in străinătate a titularului de la Justiţie, din interimat in interimat, suntem reduşi a vedea trebele acestui minister adjunse pe măna d-lui Dimitrie Sturdza şi secondat de către secretarul general actual d, Costescu. Mâna d-lui Sturza poate intr’ade-ver să fie destul do dibace in căt pentru Visteria Statului, in căt pentru creditul fonciar rural, sau pentru exploatări ca aceea a pădurii Adju-dului, ori pentru potrivirea cursului rublelor din timpul aflării Ruşilor in ţară, introduse aici pe cursul de patru lei şi scăzute de dumnealui la 8 lei şi 20 bani; insă pentru a conduce Justiţia ce calitate ar putea să ai-be această mănă ? Daca d. Dimitrie Sturdza nu este in stare să priceapă rgul ce face unei instituţiuni in care nu are nici o competinţă, este demn de plăns că nici colegii s6i nu simt aceasta mai bine de căt densul, şi că aşa direcţiunea Justiţiei adjunge să o dea secretarul zisului minister, june destul de inteligent, dar cu prea puţină experienţă şi fără a fi probat o aptitudine de a putea ocupa in Justiţiă o funcţiune administrativă. Noi ne vedem siliţi de sitnaţiunea 111 care vedem ministerul justiţiei actualmente, să interpelăm direct po chiar titularul acestui minister, facem! apel la bunul seu simţ de a se demite de funcţiunile sale, daca nu este in stare să se afle la post. la exemplu intr'aceasta d. Şutescn de la acel demn şi conştiincios magistrat ce se v6zu ,mai an demiţSn-du-se cu o lăudabilă abnegaţiune, nu de un post efemer de ministru, dar chiar de demnitatea do consiliar inamovibil la curtea de casaţiune ; ia exemplu de la d. Ion Calenderu in fine, care chiămat a indeplini funcţiuni la cari talentul şi capacitatea sa ’l reclamau, nu’şi permise a mai ţine şi ocupat postul sgu inamovibil, de şi i-ar fi putut fi invoit aceasta, şi cu toate că domnia sa, bucurăn-du-se de o perfectă săngtate, ar fi fost in drept să ţină a păstra un loc atăt de sigur. înţeleagă şi d. Stătescu cu o asemenea scrurulositate trebuinţa ce este să fie un ministru de Justiţie la postul sgu; dar daca nici domnia sa n’ar da probă de mai mult bun sim de căt colegul său, d. Sturdza, care-i ţine locul ad-interim, atunci iee-se mgsuri de către consiliul miniştrilor, căci de sigur nu este d. Stătescu unicul om de legi in partitul de la putere; se vor fi găsind in acest lae mocirlos îndestule broaşte care să o-râcăiască Justiţia ca blondul ministru actual. gurii deosebire de lacul intre cetăţenii linei aceleiaşi naţii, cei cinstiţi şi cei necinstiţi. Hamburg. 21 Septemvrie.—Regii Spaniei şi al Serbiei au sosit li Hamburg eri după amiazi ; au lost primiţi de Impfera-lul Wilhebi). Scara s'a făcut o mare retragere cu lacle, la care au asistat dintrun balcon al castelului impăratul, regii şi principii veniţi pentru a urma manevrele. INFORMAT IUNI ŞTIRI TELEGRAFICE Londra, 20 Septemvrie. — Amiralitatea engleza a ordonat d’a reechipa vasele staţiunii mărilor Chineze. Noile echipage vor pleca la 13 Octom-vrie. Belgrad, 20 Septemvrie.—Rezultatele cu noscute pană acum a alegerilor pentru marea Scupcinâ dau 34 locuri partidei guvernamentale, 47 radicalilor, 47 liberalilor şi 17 la candidaţi care nu aparţin nici unei partide. Rezultatele unor districte lipsesc ineft. La Kragujevatz şi Schabatz e balota-giu. Din pricina de neregularitati, noui alegeri vor trei sa aibă Ioc in şapte districte. La Belgrad candidaţii guvernamertali au obţinut 961 voturi, liberalii 595 şi radicali 273. Roma, 20 Septemvrie.—Aniversarea luării Romei a fost celebrata dinaintea portei Pie. Primarul capitalei, in discursul se^i, a reamintit primirea ce i s’a făcut de curând Ia Viena. El zice : „Aceasta probează sus şi tare că Italia găseşte acum o amicie sinceră chiar acolo unde odatft era pentru dansa aşa pentru dflnsa aşa profunde cauze de vrăjmăşie. Popoarele care ştiu si ne înţeleagă ne oferă ajutorul lor spre a aştepta avantagiele ce avem incâ a realiza in calea civilizaţiei. Pesta, 20 Septemvrie.— Primul ministru Tisza a pronunţat intr’un banchet la Grosswardein un discurs in care a declarat câ trebuia mai inteiu d’a restabili ordinea in Croaţia şl apoi a s6 procede intr’un mod echitabil şi impâciuitor Ia examinarea ‘re-vindecârilor formate de poporatiunea croata. Cat despre persecutările contra ovreilor, ea obligă onoarea Ungarii : datoria guvernului e d’a protege pe toţi cetăţeni, dar incumba chiar societăţii insaşi d’a inlatura prejudiţiele periculoase. Nn e de căt osin- Se zice câ d. M. Kogălniceanu, după ce va lua parte la congresul preoţesc din Focşani , va pleca la Huşi unde va face o mare intrunire politică. Se vorbeşte de o schimbare ministerială iminentă, indată după întoarcerea primului ministru. Generalul Lecca, ministrul de finanţe, călăul dela Ungureni, şi d. Aurelian vor eşi din minister spre a face loc altora. Ex. S. D. Wliite, trămis estraor-dinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. Britanice. intorcCndu-se din congediu, a reluat direcţiunea legaţiunei cu începere de la 7 (19) Septembre curent. Comisiunea compusă din d-nii ingineri Collignon, Vinkler şi 0. Olă-nescu, după ce au visitat locul unde are a se face podul peste Dunăre, s’a intors in Bucureşti, şi ’şi-a reînceput lucrările la ministerul lucrărilor publice. CRONICA Cursele din Iaşi nu se vor mai face de toamnă, din cauza putinilor cai inscrişi. De aceea membrii clubului de acolo au preferat d’a trimite 6000 fr. pentru cursele din Bucureşti. * Se anunţă din Bârlad câ zilele trecute s’a comis o crima in comuna Băcanii. S'a găsit cadavrul unui necunoscut de vreo 50 ani. S'a anunţat parchetul. * Se vorbeşte de reapariţiunea Revistei contimpurane. din iniţiativa d-lui P. Gră-dişteanu. * Articolul 13 din legea pentru instituirea inspectorilor financiari zice : „Nu pot fi numiţi inspectori financiari de căt acei cari vor justifica de o bună reputaţiune sociala şi acei cari vor li servit cel puţin duoi ani in funcţiunea de casier general, şef de secţiune şi de oficiu in ministerul financelor, grefier sau rele-rendar clasa I, in serviciul inaltei Curţi de compturi." Românul cere să i se facă cunoscut, daca d. Deleanu, care a fost numit in asemenea funcţiune, Îndeplineşte aceste cen-diţiuni. * In cursul lunei Iuliu, starea sanitară a vitelor in Romănia nu a fost tocmai satisfăcătoare. De şi nu s’a ivit in nici o localitate pesta bovina, eare Ia aceasta epoca făcea multe victime in alţi ani, totuşi am avut de înregistrat numeroase caşuri de alte boale, cum e Antrax, Febra aptoasă, gastro-entero-Nepkrita, Răpciugă, turbare, râie şi variola ovina, in contra cărora s’a aplicat cu toată rigoarea legea poliţiei sanitare. lata cifrele ce ne da in aceasta privinţa direcţia serviciului sanitar: S au bolnăvit in cursul lunei Iulie 7814 .ite mari şi miei ; s au însănătoşii 447 dgnsul 81 cunoştea, şi care venise ■ să’l feliciteze de foricita-i intoarcergi) A doua zi i se anunţa o vizit fi Pentru marea lui bucurie era -Rostang, tovarăşul sen de exil cai f P li tul Orlino ca să ţi fiă soţ, dar un venise după invitarea ce i se făcuşi bun tată nu e totdauna nefericit cănd j —V'aţi regăsit de sigur copila, zis ‘ se îngrijeşte de viitorul ficei sale. tengrul care ardea de dorinţă d’a Mumăta şi eu am avut ca tovarăş 1 vedea. de exii pe un tânăr, ca şi noi vieţi- | —Am avut această deosebită feri mă a furiilor revoluţionare. Ast tg-' cire, respunse d. Salignes, şi buca ngr, de o inaltă naştere, şi cu o a- riă ce am simţit m’a resplătit cu pri r-verc mare, s’a interesat de soarta ta, j sos de nenorocirile mele din trecut fl auzindu-ne pe noi vorbind de tine. Azi, e lipsit de părinţi cari mai pu- n*miec I ţin iericit ca el, au pierdut capetele lor pe eşafod. Ne mai având familie, gşi petrece zilele in tristeţă, Fără a te fi văzut vreodată, te iubeşte. E demn de tine fata mea, şi daoa voeşti, va fi in curând soţul t6a, (Va urmai ţieieşti si d-lui Radu Mihaiu. O intoemai: Vmnişoară Olga. spus deja ca sunt insâreinat cu un care de va fi refusat regret des-delicateţa d-v. şi caracterul ce pod şi sper: Veţi cunoaşte insa ca ioana este un superior atat al meu comisarului şi v’a vâzut o data şi t foarte mult. Urmărhidu-vfi a a-nteţi la noi in secţiune şi eu, tain, v'&m recomandat şi o dată cu jarea mea, asta-zi sunt insarcinat jta comisiune de care nu vei regre-a face sa fie intre-vederea d-v. la Europa" de unde veţi putea vor-tomod, mai pe seară vâ aduc şi un intrare. Te rog respunde-mi şi nu trjfiita, de oare-ce este o persoană de inaltă. ,v. de bine-voitor: Ştefan Petrescu Sub comisar poliţienesc la secţia 47 din capitala, liu, dacă va fi un om, care citind scrisoare să nu blesteme. Pentru nici pe timpul Turcilor nu se pe-lapte mai mârşave de cat aceste, tocmai ea, instituita pentru a ne iersoana; poliţia care cerea Ministe-cina d’a îndrepta moravurile, toc-vine să depraveze femeile, să de-ize fetele şi să facă din agenţii po-nişte instrumente oarbe a pasiu- fenirea arătată vis-a-vis de d-ra „01-^itinge pe toţi, căci toţi avem fete, surori sau soţii şi vai de noi! IV cănd insăşi poliţia este focarul fmţiune !... subcomisarului şi a superioru-1 pe care nu’l numeşte, reiese de si-Mgein numai atenţia d-lui Prefect a-işi’1 rugăm s& se gândească bine kor asemenea oameni se poate in-it» paza vieţii, onoarii şi averii ceta- F Ut Comunicat mincinos $ sigur am ajuns a nu mai cre-loio din cele ce se publică in pUcială. Comunicatele guvernu-dau numai de formă spre a kfti face larmă gazetele; in fond i Âple sunt neadevSrate. | zilele trecute Binele Public •ta că d. Prefect Vidraşcu inia la moşia sa călăraşi spre uta munca câmpului. Guver-la grăbit a desminţi cele denun-neadevărate. r &azeta de Bacău, de şi stră-i acea denunţare, interesăndu-putut isbuti să descopere exis-unui poces verbal, a cărui co-irp este următoarea: un» mie opt sut opt zeci şi trei, in 17 zile. turnatul „Polizu Anton Căpitan," fostei escadronului al 4 din Reg. 6 şi „Sub-Locot. Costescu," off. sub iu acest escadron, astăzi, la facerea lui, soldatul „Şaiea Sion“ a decla-* fost in schimbul de la 19 la 27 dat cu serviciu la subprefecturaJBis-jos, şi de acolo a primit ordin de pol subprefecturei de a se duce la a Petreştii, moşia d-lui prefect Vi- ■ a sta acolo şi sa esecute ordi- ■ i se va da de d 1 Petrovici, fost i in armata şi actualmente vechil la l'Jlea d-lul Vidraşcu. -rebănd pe numitul soldat ce anume i făcea in curtea d-lui prefect, a de-că a scos oamenii din sat la prăşit. asomenea intrebat, daca a mai fost «oldaţi la moşia d-lui Vidraşcu şi a ftot asemenea servicii, şi a respuns câ ^ţare schimb este cate un soldat din intra la subprefecturâ de serviciu, ^asemenea serviciu au făcut d-lui Vi-adica de a scos oamenii la pă- Jdru care s’a dresat presantul pro-Şuul semnat de noi, care proces se -Mata d-lui comandant de a dispune in [iuţi." f'ebăin acum : Cine minte ? Bi-J>uhlic sau comunicatul? ftc' liainte lumea va şti căt pieţueşte, sub acest guvern, o des minţire oficiala. ŞTIRI OFICIALE Domnu Th. Exarhu, actual copist, este numit, pe zioa de 1 Septembre, in funcţi unea de arhivar in serviciul sarei din administrata centrală a regiei tutunurilor şi sărei, in locul domuului I. Popescu, trecut in altă funcţiune. Benedicţiunea religioasă obligatorie pentru căsătorii (1) (Urmare) Şi in adevftr, ce este căsătoria ? La definiţiunea sa după Modestin, pe care aţi reprodus’o textual in discursul domniei-voastre, voiu alătura pe a altui jurisconsult celebru, modern, Portalis, care in alţi termeni exprimă cam tot aceleaşi idei : „Căsătoria, zice Portalis, este socie tatea bărbatului şi a femeiei, cari se unesc spre perpetuirea speciei lor, spre ajutorarea lor reciproca a purta sarcina vieţei, spre impărţirea intre dânşii a comunei lor soarte." Ca să arate, dintr’un punct de vedere curat moral, importanţa căsătoriei, eatâ cum se exprimă un mare moralist frances, Pie rre Charron, care a trăit in a duoa jumătate a veacului XVI şi pe la inceputul celui de al XVII in opera sa „Trăite |de la sagesse„Căsătoria, zice el, nu este de loc ceva indiferent sau mediociu, este totul, adică un mare bine sau un mare reu, un mare repaos sau o mare turburare, un paradis sau un iad ; este o foarte dulce şi plăcută vieaţă dacă e bine făcută, un a9pru şi periculos târg şi o foarte spinoasă şi du-reroaâă legătură, dacă este rău nemerită ; este o convenţiune in care se verifica in viu zicătoarea : „homo homini Deus aut lupus" (omul este pentru om un Dumnezeu sau un lup)." (1) Sub preocupaţiunea marei importanţe a acestui legâment, Romanii introduseseră atâtea restricţiuni la contractarea {căsătoriei (justae nuptiae), după .cum destul de pe larg aţi aretat in discursul domniei-voastre, câ mai târziu către finele republicei când moralele se slăbiseră şi desgustul de căsătorie se întinsese până a ingriji pe legiuitori, ei au fost nevoiţi a introduce pe-lângâ „justae nuptiae," un alt fel de căsătorie, >coneubinatul,“ in care nu se ţinea seamă de inegalitate» stării sociale, nici de disproporţiunea averei socilor, şi ale cărei efecte era mult mai slab9 şi dilerite de cât in căsătoria după dreptul cel vechiu. Tot acelaş lucru l’am văzut şi in timpurile moderne, in ţerile Germane şi mai ales in Prusia, prin introducerea „căsătoriei morganatice" sau de „mâna stângă," o instituţiune transitorie neapărat, ca una ce este dictată de inegalităţile feodali in scop de a se respecta ierarchia socială. Cel puţin acest tel de căsătorie, in care copilul poartă numele mamei şi rămân cu totul străini de familia tatălui lor, ca şi in concubinatul Romanilor, este mult mai puţin lăţit de cât acela, el este usitrt numai la oamenii de condiţiune inaltă, principi şi mari demnitari cari, pentru deosebite con-sideraţiuni, ee însoţesc cu femei de condiţiune interioară. Concubinatul roman a încetat de a mai avea o existenţă distinctă alăturea cu „justae nuptiae" prin influenţa asupra moralelor sociale a creştinismului, precum aţi zis, şi această fusiune a celor duoe teluri de căsătorie, împăratul Justi-nian nu a făcut de cât să o constate când a luat de nevastă pe o femeie de la circ, „scenica mulier,„ devenita printr' aceasta impârâteasa Teodora. Dar chreştinismul care a avut o atât de mare influenţă asupra familiei, a săpat, prin aceasta chiar, fundamentele societâţei celei vechi, până când in fine a reformat'o eu totul ; creştinismul este una din căuşele principale ale căderei imperiului roman, atit este de adevărat câ slăbiciunea Iăgâtn-relor familiei esto o simplomâ de boală) grea a societâţei. Sub acest raport cu drept cuvent aţi ales a tracta de această importanta materie in ceia-ce priveşte ţara noastră. (1) Discursul pronunţat de d. George_ Piliţi, procuror general al curţii de Casaţie. (1) I)icătoare de la Flaut : el cel dataiu a zis : homo homini lupus. TIMPUL Căsătoria, mai înainte de 1804, era la noi un act esclusiv bisericesc, afară, Liţelege, de cestiunea relativa la regularea intereselor materiale ale viitorilor soţi. De a tunci incoa ea a devenit un contract pur civil şi benedicţiunea religioasă a rămas simplu facultativă. Transiţiunea, judecând după resultate, a putut fi prea bruscă, mai ales câ şi instituţiunile noastre comunale erau incâ de tot june, şi este o cestiune dacă astă-zi chiar, după trecere de vre-o duoă-zeci ani, au ajuns ă respunde pe de plin la aşteptările noastre. Consiliul de Stat din care aveam şi eu onoarea a tace parte a recunoscut câ era oare-care roformâ de introdus in partea legislaţiunei relativă la regimul familiei de oare-ce căsătoria era intru tot pusă sub jurisdicţiunea clerului, asupra căruia era toarte slabă acţiunea guvernului, principa Iul interesat in cestiunile de constituţiunea şi ‘organisaţiunea familiei. A unifica insă intr’un termen fatal de câte-va luni numai toată legislaţiunea celor duoă principate, de curând şi incâ inperfect unite, care asta-zi formează România, şi tot de o-datâ a con stitui proprietatea cea mică in toată ţara pentru a preveni la noi proletariatul şi toată slâbieiunile ce’l insoţesc, era atunci necesi tâţi iresistibile, preocupaţiunile zilei. Toată ţara s’a asociat la aceste ţvederi, unii in dată, alţii mai târziu. In ardoarea sa de' i se achita cu onoare de această enormă sarcină, consiliul de Stat a luat de tip, pentru unificarea legislaţiunei, codicii Franciei modificând pe alocurea pre cât a iertat timpul şi a adoptat căsătoria pur civâ,li după norma francesâ. (Va urma). FELURIMI In noaptea de 25—26 August trecut, căzând o ploae torenţiale cu vfint şi peatrâ pe teritoriul comunei Glodu, judeţul Dolj, a distrus cu desăvârşire 100 pogoane vie ale locuitorilor din cătunul Tugluiu, proprietate a Statului şi 40 pogoane din plaiul numit Făntăna-Teiului. Paguba se urcă la 20.000 lei. In zioa de 27 August trecut, cu ocasia ploaei urmată, trăsnind bordeiul pădurarului Ioan Burete, după mGşia Petia, comuna Ple-seşti, judeţul Suceava, a ars tot împreună cu obiectele aflate in el, causăud o pagubă de 100 lei. In noaptea de 27 August trecut, trăsnind un stog de făn in mărime de 10 stânjeni după moşia Ilârtopol, judeţul Suceava, a ars până in pământ. In zioa de 31 August trecut, căzând o ploae torenţială peste oraşul Măcin , a cauşat stricăciuni viilor lui Ilagi Vasile Stoeanof şi lui Hagi Aii Beiu, inecând şi 150 stupi ce erau in vii. Totalul pagubelor se urcă la ţifra de lei 3.000. Sumariul Revistelor Convorbirile literare, No. 6, 1 septembre : Sinziana şi Pepelea, feerie naţională in acle, de V. Alecsandri (Actul I şi II). — scrisoare din Italia, de I. Slavici.—Năravuri orientale, de Ascanio (urmare).— Poesii populare din Moldova, de Elena Se-vastos.—Bibliografie. Pompa Peperit Pauperiem (Luxul a adus sărăcie). Pauperies Peperit Pietatem (Sarâcia a adus pietate). ULTIME ŞTIRI Mai zilele trecute, „Curierul capitalei" a dat ştirea cum că Rusia ar fi trimis guvernului o notă in privinţa politicei din afară. Această ştire s’ar fi adeverind, căci d. Mitiţă Sturdza, ministrul afacerilor streine şi adinterim preşedinte al consiliului, ar fi declarat ministrului plenipotenţiar al Rusiei, prinţul Uruzoff, că nu poate da nici respuns înainte de întoarcerea d-lui Brătianu.—Dăm ştirea sub cuvenita reservă. Prin cercurile militare se vorbeşte de noui transferări de ofiţeri superiori şi inferiori, in scop d’a constrânge pe mulţi din cei neagreaţi de regimul de persecuţiune şi favoruri d’a ’şi ceresinguri punerea in disponibilitate. Consiliul de miniştri a hotărât să se facă o nouă anchetă la Bordcni spre a constata torturile comise şi pe autorii lor. Comisiunea de anchetă se compu ne din dd: Moscuna, directorul mi nisterului de interne; Costescu, di rectorul ministerului de justiţie ; colonel Berendei, directorul ministe rului de resboiu, şi d. procuror ge neral Ciru Oeconomu. Comisiunea a şi pornit la faţa locului. t Spectacole Fosta grădină Stavri, sub direcţia de scenă a d-lui I. D. Ioneseu, sâmbătă 10 sep tembre 1883 se vor representa pentru pri maoară: Un ginere bătut comedie de d-nu Molier, jucată de. toată trupa română Avânt la noce, Operette, musique de Ionus jucată de d-na şi d-nu Verneuil. Zăpăciţil/ome-die cu cântece jucată de toată trupa romă nă. Duminică 11, Septembre pentru prima oară Dracn sau Oarba din Paris come die dramă in 5 acte. Grădina Teatrului Dacia.—Direcţiunea Gregore A. Manolescu. Sâmbătă la 10 septemvrie 1883 pentru reintrarea d-lui I. A-nestin se va juca pentru I-a oară piesa Berarul deputat comedie in 3 acte, tradusă din franţuzeşte de Mihail Pascaly. In curând Monte Cristo compusă din 4 piese diferite. Cei patru zeci şi cinci urmare la Regina Margot. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE YARIETiŢI Bilet gratis. — O fetiţa din fGlendale in teritoriul Montana are un bilet gratis de călătorie pentru toată viaţa pe linia ferată Missouri-Pacific. Această fetiţă a scăpat o-datâ viaţa mu'tora ; s’ar fi ciocnit douâ.’tre-nuri de persoane, dacă ea nu le-ar fi to-prit, făcând de departe semne cu şorţul şi cu mainele. O piatră inormăntală —In pridvorul unei biserici din Augsburg, se află o piatră mormântalâ a familiei Vohlin, pe care se găseşte inscripţia misterioasă : P, P. P. Explicarea este ; Piper Peperit Pecuniam (Piperul a adus bani). Pecunia Pepeiit Pompam (Banul, a adus pompă, lux). A apărut şi partea a doua din eoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Droc-BarciailU, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Mkdescu. De venzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etC-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. Despre Responsibilitatea Tutorilor şi a Magistraţilor, studiu comparativ, in dreptul roman şi român, de Ioan F. Simio-neseu, doctor in drept. — Preţul 3 franci. Curs elementar de aritmetică practcă pentru clasele primare de M. Ţintă, institutor superior. — Carte aprobata. Preţul 40 bani. Memorandum compose et publie par Io comite ehi par fassemblee generale des re-presentants des clecteurs rouinains, tenue ii Hermaiistadt le 12, 13 et 14 Mai 1881. Se află de vânzare la librâriele Socec, Graeve şi Rânişteanu, cu preţul de lei 2 bani 50. Jalnici părinţi, fraţi, soră şi unchi» pătrunşi de cea mai profundă întristare pentru perderea prea iubitului lor fiu, frate şi nepot. Costică T. Danielescu ve roagă să bine-voiţi a asista la ceremonia funebră care se va oficia Duminică la 11 Septembre orele 2 post meridiane la cimitiru sf. Vineri din calea Griviţii. MEDIC ŞI CHIRURG Boalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru 1. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Deeebal N. 20 (indosul Bărâţiei.) Dr. A. WEINBERC OCULIST fost fef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 Ja. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. fi DE ÎNCHIRIAT Pe unul sau mai mulţi ani, chiar de acum, o casă destul de incâpâtoare, care este situată in Strada Lnminei, No. 16. Doritori se pot adresa la ori-ce oră la proprietarul ei ce locuieşte intr ânsa. CĂILE FERATE ROMÂNE l.a qa La La U L» PLECAREA TRENURILOR DIN DUCUREŞT! Cu începere de la 20 Alaiu 1883. ploejti, Buzeu, R-Sărit, Focşani, Mărăşeşt. Bacuu, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 45 minate seara. Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzeu, R-Săraj, Focşani, Mărăştşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. Ploeşti, Sinaia, Predea] (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. Ploeşti, Sinaia Predeal (tren accelerat) şi de la Ploeşti ca trenai miit la Bazeu, R-Sărat, Focşini, Mărăşeşti 5 ore 80 m. d. m. Piteşti, Slatina, Craiova, T-Sev«rin, Vercio rova 3 ore 15 minut, d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (trea de persoane.) Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) G ore 10 min. d. a. (tren mint.) SOSIREA TRENURILOR De Ia laşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăşeşti R-Sărat, Buzeu, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzeu, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzeu* Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) 11 ore 15 min noapte. De la prede ■ 1, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Vărciorova, T.-Sevcrin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fnlger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 ore 2O inin. i-naiute de ame.izi (tren de persoane) De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trenul mixt), CURSUL BUCURESC1 CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 10 septembre 1883. 5olo Renta Amortisibilă. . , 5“|o Renta Română Perpetuă , flujo Obligaţiuni de stat. . . . 6o[o Oblig. Căilor f- Rom. regale 5o/o , Municipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7ojo .» Scrisuri Rurale.. . . 5o[0 Scrisuri fondare nrbaue . . 6ojo , , , 7o(o » » » Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionale Române 2501. > , Soc. cred. mub. rom. 250 I. > > » Rom. de construcţii 5001 > , » de Asig. Dacia-Rom 3001. > > > » » Naţionale 200 1. Diverse Anr contra argint. . . » » Bilete de Banque Fiorini valotre Austriacă. . Mărci germane............... Bancnote Irancev*. . , . Câmp. Vând 931. 94i/t 92--- 92\ V 5 ■00,/4 102'ij 103,1. 84--- 84l|„ 232- 236- 92--- 921/ 1021/.J 1030, 88’/, 89- 981.3 99- ■O21/4 |03 - 8211 > 33'/, 1375 1390 210- 214- 504- 508- 412--- 416- 244- 248- 1 60 1.75 1 60 ] jT.S 210i|2 2.12 1 23 1.25 99'| • L 00* 1 « 1 TIMPUL MAGASIS foiuUt in 187» lv£ G-^SIlSrTJXj DE de Tătrul Naţion Bucnrsţti COLONIALE SI DELICATESE D. fi. IHOfilii YIS-A-YISj DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Biuturi fine. Aniset dubla de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Snls Ananas de la Martinique. Banane de la*Bayona. Benedictin-Bltter de China antlfebric. Biter din ria frovidenzel anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, şi Terde de la grand Chai trenz Francla. Cnraso do Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Yimand Fockln Pipermint, rerde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francla, Cognac vieux, Cognac fln champagne, din Cognac. Liquemri tot felnl de gnstnri de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Benn-mita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Bomnrl adevărate din Jamaiqne. Ananas Arae de Mandarin. Pnneh in Cognac. Rhnm şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de ia primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Dr&găsani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stima, D. G. MOCIANU. FA il u II IJ II n ii o ii ii II I II MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI S ÎNGER ''JtST CELE MAI BIJ.VE DIX LUME - premiale Cu ^5Q ţnetiaile prime PARIS 18 7 8 Medailă de aur' rate lunare Garanţâ sigură dală înscris. SINGER C* purU marca • nişinădf cusut new-york. de sus a * ,uî Fabrice». G. N hIf)LIXG ER, A^enl general 1 h ^ H f N Z ■< Şţ ‘Z X § 1 s JJ a « l, 3 S x r- < ~ *3tna n 3 3 § ° V 3 ~ « 2 B» a S E *1 b Sa » 5 60 ^ h a ^ w S.j 3 d S.9 J'a £3 Si’® «25 S s s fc£ 3 C O âo a £ c cO C C O. Sd ■c 3 « o w w s M © w c « * CONSTANŢA |j Staţiunea. Balneara Ş MARELE HOTEL CAROL I 2 MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MAREf ■X 90 Baloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE X Mare sală de mâncare, saloane de conversaţiune de jocuri şi de dans. X Creţuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungată. «X Stagiunea baior va ineepe Ia w/i iunie 1883 * * * * * * tt * * Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şederea la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor onora cu presenţa lor. Vor avea loc baluri in saloanul Hotelului, şi Concerte pe teraţa cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu focuri de artificii. ^ Tarif special pentru cei cari caută cură pănă la 1 Iulie şi după lo Septemvrie st. v. Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus di-J rectorele Hotelului la Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiunele. ^ Atragem atenţia on. public asupra curei de struguri din vi- ile Constanţei. FOTOGRAFII prea interesante şi picante trimisejn | plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fl. 4 3 şi 2 ; Liumpler, Konigsberg, in \ Prudu. Steind. Querstrase. 3. Gata- [ loge asupra unor lecture prkante gratis. JOSEPH SANDROVITZ BUCUliEST 16. - CALEA VICTORIEI 16. V î: I. HERTER ATKMFlî [)E PHOTOGRAPHIE /Str Şitrbey- Vodă No. V. l’rii: aceasu ain onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după sysl mul cel mai nou şi prevăzut eu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’a avut incâ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cat a ne onora cu presenţa d-lor şi speram oă se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingatoare de această arta preeum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc. —Orele de posatsunt in toate zilele, atăt in timp frumos cat şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pănă la 4 p. m.? In aceit atelier £se găsesc şi tablouri in pictură originale de vfinzare. IN RATE LUNARE A - *y, ^ DO Par la presente j’ai l'honneur de re-commander ă l'honorable publie mon atelier artistique arrange d'apres le systeme le plus nouveau et pourvu d'appareils tout neufs.—Les prii sont rdduits et le travail tres fin. L'honorable publie qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre re mon travail n’a qu’Jt nous honorer de sa prAsence et nous esperons qa’il s assureda facilement de la pefection de mon atelier. —On se charg» de toute espâce de travail concernant eet art, comme: reprodnetion, travaui ii l'etat naturel etc. — On peu-paser tous les jonrs, quele temps soit beau on ouvurt, depuis 9 heures du matin jus-qu a 4 heures apr&s midi. ZJ3 LU Se IN RATE LUNARE vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite faliei sistem american cu intreaga placă de metal, se primeşti « piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate ţ. vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie :u note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un l,i acordeur şi facteur de piano. «i S» RACI A SÂNGELUI FRIGURI. BOALE NERVOASE VIN DE BELLINI CU QU1NQU1NA ŞI COLOMBO diplomă de merit de la expos. din Viena Acest vin întăritor, febrifngia, antraervos vindecă afecţiunile scrofuloase, friguri nevrose, diare. crenice, colori palide, neregnlarităţi a aăngelni; ee convine specialmente copiilor, femeilor delicatei; persoanelor in vârstă ţi acelor slăbite de boală san de excese. Adli. DETHAN, farmacist, Fob. St-Denis, 90 Paris ji principalele farmacii din românia ţi străinătate A se cere pe etichete Timbral gnvernnlni transei ţi semnătura J. Fayard. Preţul 4 fr. INSTITUTU MEDICAL BUCURESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE L Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3.1 |Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5] Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser-I viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-| leale. ' SECŢIA HIGIENICi 1 Bae abur..............|3.- 1 bae de putină cu şi fără duşi lei 2,S0| 1 n „ „ „ „ „ ciment pentru! medicamente .... n 2. —| 1 duşâ rece sistematică . . „ 1,50| |BAI DE ABURI ŞI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschisei |in toate zilele de la 7 ore dimineaţa |pănă la 7 seara. 2. Pentru Dame, insa băile de abur i [data pe sfiptemăna Vinerea, la 6 ore di-| tineaţa pănă la 1 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conformj irospectului.________Direcţia. IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNĂ, MAI FRUMOASĂ MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA - TENCUIALA PENTRU CASE Marş deposit la D-nii F Brmzssi & C-ie Calea Victeriei SS 4 MM „LA CAVALERUL DE MODE" c^3t£)04>0^>£_. —IcnC AIPQJGQXs) PRIMĂJCASA de CONFIENTA.in TERA pJrjvj Vvii* x ANUNCIU După o lungă practică in justiţie, ca grefier al Trib. Comercial, jude de ocol şi membru do Tribunal, am îmbrăţişai cariera de advocat. M5 insărcinez prin urmare cu ori ce afacere civilă, comercială şi penală la toate instanţele judecătoreşti din ţară. Domiciliul meu este in strada Călăraşi (Vergu) No. 49. George Gr. Dancovicl. Licenţiăt in drept. CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Colfu Stradei Şelari şi Covaci |\o. 2.1 Pentru sesonul de Vară am primit din propria Tnoastră fabrica-ţiune din Europa un imens asortiment de Costume de voiage de Carii, Travers, etc. Costume de Caşmir, Orleans şi Docs englesesc, Veste broşe de >1 Docs şi Piquet, Mautalc de voiage de Docs. vert cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de; Cocimin şi Haras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro- r Tipografia N. Mulesou >ala Theatrulm Boss el. PANTALONI NODVEAUTE etc. etc. Preţuri reennoscute de moderate Cavalerul de mode