MARŢI 4 IANUARIE 1883. abonamentele to»t> W»' f“ 1,1 • • • 40 leî ^ pi 6 Innţ. . . 22 t«t ‘ # pe 3 Ism. . . 12 Ui Ir Aciminigtyaţia, Calea Victoi-iei IVi-. 33. k uni’1 *nt«la m priimesi ia Adm in i*ira ţî«- IMPUL ANUL AL VIII.—No. 2 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 80 literi petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . IM) , , II .... 2 50 Un număr 15 bani. REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Administraţia ziarului „Tim-ul“ trecănd asupra U lui A.tfiu-|osou de la 1 Ianuarie 1883, d.d. Ibonaţi sunt rimaţi a se adresa f lo. tipografia sa, din Calea Vic-r toriei No. 32 pentru reinoirea ■bonamentelor lor. Asemenea ? [unt rugaţi a se adresa la d-nu ■tiulesen domnii cari ar voi sil Kublice prin ziar annnciuri sau reclame. ADMINISTR AŢI UNEA Ui esii, 3 ia ăi '.‘ 1852 Cart* va â constel Avion o politică lilomnitoare a anului care d abia in-cepc ? Acest spaţiu de timp caro ui se |>are aşa de lung când îl privim in viitor, care se vede aşa de scurt când a căzut ca atâţia alţi in abisul trecutului şi al utărei va fi pentru România o epocă hotărătoare in destinele ei. Anul ăsta se va şti dacă această ţară mai are destulă putere vitală pentru a se recăpăta pe sine insăşi sau daca cu fatalismul oriental va continua a luneca pe povârnişul pe care o im-Iping acei ce au pus măna pe dânsa. Adunătura de elemente nesăuetoa-se care diu aprilie 1876, adică de aproape şapte ani de zile o guvernă şi o esploatează, se pregăteşte a in-cheea un nou contract dc arendă pe un nou termen de patru ani. Recolta budgetară a fost insomnată, cliel-tueală puţină, câştigul cu belşug. Co-rupţiunea, minciuna, deşertăcunile variate semănate la timp intr’un pământ priincios au dat un rod care a intrecut speranţa cultivatorului. Ca spese, căte-va frase goale, căte-va ca-luninii tocite, o independinţa lipsită de realitate, o regalitate fără forţă şi || fără prestigiu, o coroană luată in răs de cel ce o purta in proţap, glume" ţul republican Rosetti,—iată tot capitalul companiei de esploatare: Dobânda! Ea se numâră cu milioanele şi , a fost impărţită căt se poate de drept, fâcându-se să inţelege părţile după vaza şi importanţa fie-cârui asociat. Vom cita căte-va din aceste oneste beneficiari numai spre aducere aminte lipsindu-ne şi spaţiu şi memoria chiar pentru celelalte. I Vestita rescumperare « căilor ferate operată pe o sumă de acţiuni care treceau peste 300 milioane Acele acţiuni se negoţiau cu greutate po o cifră ce varia intre 20 şi 25 la sută Cumpărate de Statul Roman pe suma de 60 Ia sută ele au dat fericiţilor detentori, cari erau in se creţul comediei, un beneficiu pc ca re cei mai moderaţi, li socotesc la 00 milioane. Aceste 90 milioane, au fost, ce este drept, in cea mai mari parte profitul banchierilor cari au con dus operaţiunea la Berlin. Dară to tuşi o bună parte s au respăndit şi asupra oamenilor politici 'bine in for maţi din Bucureşti. II BancaJsaţională. Acţiunele emi se pe 500 fr. trebuiau a fi acoperi- te printr’o subscripţiune publică anunţată pe trei zile. Intimii guvernului ştiau insă că cele trei zile era o cursă pentru oci ne iniţiaţi. Sub-scripţiunea a fost inclusă intr'un mod brusc in cea d'ăntfti zi, după cc miniştri, deputaţi, senatori guvernamentali se aprovisionară pc bani ori pe credit dc toate acţiunile emise. Un fost ministru a luatele la toţi funcţionarii de sul) dânsul procure pentru a subscri in numele şi profitul său şi a devenit printr'aeeas-ta Line chibzuită procedare de trei sau do patru ori milionar. După închiderea subscripţiunci, toată noaptea sau timbra- acţiuni peţRru un senator cunoscut Toată 'urnea scie in urmă mari. Şi vai pentru cine cunoascc firea omenească, se scie că ceia ce se imitează mai bine. este râul. Un guvern compus de oameni oneşti încearcă greutate pentru a insufla agenţilor sei aceleaşi porniri. Un guvern compus sau condus din prcvaricatori găseşte imitatori şi sprijinitori cu aîăt mai înflăcăraţi, cu căt ei apără, susţiindul, propria lor siguranţă şi propria lor stare. lată dar şapte ani dc cănd oaspeţi d-lui I. Brătiăiui s’au aşezat la masa budgetului, şi cu căt mănâncă mai mult, cu atăt sunt mai flămănzi . Fenomen înspăimântător , care nu turbură liniştea sufletească larniui dc la Florica. Toată grija sa -sic ca această orgiQ să nu de urs' neruşinat ia care a dat loc j mech^e. Pentru aceasta cer ac la această strălucită .«cure Acţiunile: ţară reim a e ' , , r jjcsMumţ; toţii cei ce mai f senul lor o schinteie dc patriotism, u ..... . do onestitate, sau chiar un instinct de irudenţă, trehue să se scoale şi să pună capât orgiei. înainte de a se împărţi in partide, de a se lupta pentru idei mai mult sau mai puţin precizate, trebuesc a sc învoi spre a curăţa atmosfera coruptă care ameninţă a asfixia ori ce germen de onestitate n sufletul generaţiunilor tinere. Tro-buesee cu ori ce preţ â se restabili in această ţară onestitatea publică, fie. cea mai elementară, Iată reforma a-devârat constituţională care este mai neapărată de căt ori caro alta. Şi dacă este greu a se găsi un strigăt de ralicmcnt comun tutulor partidelor, acest stigăt să fie strigătul cunoscut al apărârei sociale: Săriţi hoţii ! una : ministeru lucrărilor publice e gerat de către generalu Soboleff, Preşedinte al Consiliului; in tine inţelegerea pare complectă intre miniştri bulgari şi ruşi. D. Simmici, agent diplomatic al Serbiei la Sofia, a înmânat azi dimineaţă scrisorile sale de acreditare Principelui Alexandru. Paris, 13 Ianuarie. — Corpii lui Gam-betta a plecat azi la Nizza. Londra. 13 Ianuarie. — Englitera a propus d’a ficsa la 19 Ianuarie întrunirea conferinţei spre a regula cestiunea Dunărei, dar Austria a cerut ca să nu aibă loc de cât la sfârşitu lunei. E probabil că cererea Austriei va fi primită. Londra, 13 Ianuarie. — Guvernu Englez va numi pe d. Colvin in noua funcţiune de inspector general al finanţelor in Egipt sau poate in acea de consilier finan-ţiar unic pe lângă guvernu Egiptean. Ziarele cred că cestiunea Egiptului va ti supura un oferinte Europene. iianţarilt |i inserţiile te primesc Bucureşti, le Administraţia ziarnlul 1» Vlena, la binronrile de annnţnri Heinril Schelet, WoIIzeile 12;—i. Oppelik, Stnbet-stein 2;—Paria, C. idem, rne Cldmenc i A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primat Manuscrisele nelmprlmate se ari). Dublin, 14 Ianuarie.—Şeapte-spre-zece arestări au avut loc la Dublin astă noapte sau azi dimineaţă, pentru crime agrare. cumpărate cu cinci sute s au voiu. până cu 2000 fr. împătrind astfel starea Întreprinzătorilor de fericire publică — xAstăzi, graţie unei admi-nistraţiuni patriotice, aceste acţiuni tind a reveni la valoarea lor reală. Scăderea a început, nu ştim unde so va opri. Dară patrioţii sunt prea înţelepţi pentru a ţine asemenea hărţii, ci s’au grăbit pe cănd era timp a le transforma in moşii şi case, adică bogaţii mai puţin supuse fluctua-ţiunilor Bursei. III Esezuţiunea liniei Ploeşti-Pre-deal. împăcarea cu fostul concesionat jrecum şi toleranţa arătată celui nou )entru esecutarea neauzit de rea a acestei linii, n’au mers fără a se unge resorturile maşinci guvernamentale şi parlamentare. IV In fine rescumpărarea scandaloasă a liniei Cernavoda-Constanţa. Această linie preţuită de inginerii guvernului, cei mai favorabili concesionarului englez, ca la opt milioane şi care nu făcea nici 5 in realitate, a ost'plătită 18 milioane! Toată lumea ştie cine au fost comisionarii şi mi-locitorii acestui neruşinat gheşeft şi in ce strănse legături se afla cu oamenii cei mai puternici ai zilei. V In fine pensiunile peste lege acordate in nişte cifre colosale şefilor partidului, şi, ca ultim scandal, milionul primului Ministru cerşit cu sila de la funcţionari, de la arendaşi, de la întreprinzători de lucrări publicei de la ovreii care solicitau impămănteni-rea. de la toţi acei in siârşit ce aveau ceva să spere, or să se teamă de ceva din partea guvernului Acestea sunt cele mai însemnate monumente ale corupţiunei acestor şeapte 'ani din urmă. Faptele petre cute au scârbit şi spăimăntat in cele din urmă pe cei mai vechi şi devotaţi amici ai regimului, cari mc. au mai păstrat o urmă do conscim-ta si o umbră de pudoare. Aşa D-Sihleanu. aşa D-l Pera Opran, aşa chiar D-l Dimitrie Brâtianu. Căt pentru jafurile de a doua categorie, abusurile de un ordin secundai, a-de câteva onorabile si i'al 1 c' sunt mai tot atat de .......... căt sunt şi nenumeraţi funcţionarii actuali. Lucru firesc. Cei mici işi regulează purtarea M1P‘ fără cepţiuni, ele numeroase Moina. 13 ianua. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 12 ian.—Imormintarea lui Gam-betta ia Nice s'ă fixat pentru sâmbătă ; corpul va pleca din Paris măine, Vineri. D. Le Rover a fost reales preşedinte al Senatului. Cair, 12 ian.-D. Colvin controlor englez, ’şi-a dat demisia din această funcţiune. Se desminte ştirea că corpul de ocupaţie are să fie redus cu 2000 oameni. Constantinopol, 12 ian. — D. Wyndliam însărcinat de afaceri al Engliterei, a înmânat in cursu serei lui Aarifi paşa, ministru al afacerilor străine, o lunga notă privitoare la reorganizarea Egiptului din trei punte de vedere : militare, judiciare şi financiare. Nota so termină printr’o propunere a Engliterei către Poarta pentru această reorganizare. Poarla însărcinând pe Mus^urus bcy, ambasadorii ei la Roma, d a cere rechemarea consulului italian din Tripoli, in urma incidentului recent, guvernu italian şi-a a-mltnat răspunsul pană la primirea raportului consulului seu do la Tripoli. Berlin, 12 ian.-„Gazeta Germaniei de Nord“ confirmă ştirea ca Imperatu Wilhclm a adresat Papei o scrisoare autogratâ conţinând respunsu seu la o scrisoare autografă ce Leon XIII ’i trimesese in luna 1... Decemvrie. Sofia 12 iau.—Depeşa diu Constantino-pole cu data de 28 curent, zfcend că criza minisierială in Bulgaria persistă, nu e adevărata : Miniştri şi Camera lucrează impre- fregH* :*aii«w ir; — fr mii • V, fripoi-i mm iu. "" . Agenţia .Iselâxâ'Tn*-, temeiu noutăţile ce talia se vorbesc pentru o acţiur privitoare Ia afacerile din Egipt. Yiona, 13 Ianuarie. — Se telegrafiazâ din Belgrad către „Politische Corespondenz:" Skupcina a respins proiectu de lege pentru stabilirea axizului in oraşu Belgrad. D. Pirotchanatz, preşedintele Consiliului, a declarat că guvernu va propune, in conformitate cu deriziunea Scupcinei, modificarea Constituţiei şi va convoca spre acest scop marea Scupcină. S’a dat apoi citire decretelor prin cari se inch ide sesiunea ordinară şi convocănd pentru mâine pe deputaţi la o sesiune ex-tra-ordinarâ spre a vota aprobarea tratatelor de comerţ incheeato cu Franţa şi cu Germania. Londra. 13 Ianuarie. — Standard 'şi inchipueşte că toate. Puterile priimesc pro-ectelo Engliterei pentru reorganizarea Egiptului şi el angajează pe Franţa a nu face opoziţie Ia adoptarea definitivă a lor. Brnxel, 14 Ianuarie. — Regele Leopold e bolnav d’o gastrita, dar starea sa nu e de temut. Cair, 14 Ianuarie. — Se zice că iordu Dufferin e nemulţumit, pentru ca Iordu Granville n’a primit intr'un mod favorabil propunerile sale pentru reorganizarea Egiptului; ’i se inchipueşte chiar intenţia d’a 'şi da demisia. Pesta, 14 Ianuarie. — Camera Magnaţilor a adoptat Inidgetu pentru exerciţiu 1883. Ministru de finanţe a probat că bud-getu prezontat pentru acest an se apropie de echilibru. RespunzCnd la o interpelare, d. Tisza zice că neinţelegerilo cu România in pri-■vinţa punctelor de frontieră fixate intr’un mod nehotărit din partea Carpaţilor, vor fi înlăturate după toate probabilităţile de ea tre Cninisiunea mixta, alo cărei hotărâri se vor stabili pe baza unor concesiuni mutuale. Nizza, J4 Ianuarie. — înmormântarea lui Gambetta a avut loc iu mijlocii unei mulţimi imense. Primam in discursu ce a pronunţat la inormentu marelui patriot, a zis că oraşu Nizza se simte fericit d’a poseda corpu lui Gambetta, fiind că această tristă împrejurare ’i permite d’a manifesta sentimentele salo franceze şi republicane. Paris, 14 Ianuarie. — Ziaru Le Temps prevede ca politica engleză va hotări pe Rusia a căuta in Armenia un echivalent cu aceea ce Englitera ’şi însuşeşte in Egipt; ea va procura asemenea un pretext Austriei d'a se apropia de Salonic. I nformaţiuni Cu toată desminţirea foilor ruseşti, se confirmă ştirea despre hotărîrea guvernului din Petersburg d'a repara de primăvară linia ferată Bcnder-Re-ni. Această reparaţiune se va începe iu luna Fevruarie. D. inginer Şubin a sosit la Chişinău şi va incepe să elaboreze un proiect noii a mări cel puţin întreit mişcarea pe această linie. Material trebuincios se va tri-mete din Petersburg. Cap de stat-major al armatei se zice că se va numi d. general G. Angelescu. Se ştie că acest post ăl ocupă provizoriu d. colonel Barozzi. P°’liru anul viitor 1883—84, s’a hngrotul ministerului de .u incâ trij «v^imoui* ■*«ţipe lângă i -b' cuhu a, m — '‘'mii episcopii catolic, va primi in curân^, % Roumanie, “ titlu dc Episcop al Bucureştilor. Legea comandamentelor militare se va pune, se zice, in aplicatiune pe la mijlocul lunei lui Ianuarie. CRONICA Monitorul de la 1 Ianuarie publică mai multe decrete prin care se graţiazâ de restul inchisoarei şi se comută sau se micşorează pedeapsa la mai mulţi condamnaţi militari şi civili. * Sâmbăta şi Duminica seara s’a patinat pănâ pe la orele 11 pe iacul Cişmegiului. Lumina electrica producea un efect feeric. Lume multă. Sexul frumos mai ales parea că voeşte sâ^braveze cu tot dinadinsul asprimea gerului. * Azi incepe in sala Ateneului tragerea celei d’a doua loterie de binefacere pentru terminai ea bisericei catolice sf. Iosef. Tragerea va urma măine şi poimâine. * Din numfirul hotărât de Camera de comerţ ca mijlocitori de schimb şi de mărfuri pe lângă bursa din Bucureşti, fiind vacanţă de patru mijlocitori de schimb şi doui de mărfuri, se face cunoscut prin aceasta il-lor cari doresc a fi’mijlocitori de schimb sau de mărfuri, c.a,’in termenul de la 2 Ianuarie 1883, sa adreseze cererile d-lor acestei ca-rneri. in fie-care zi de lucru de Ia orele 11 a. in. până la 3 p. m., alăturând şi toate actele, conform ari. 21 din legea asupra burselor, promulgata la 1 Iunie 1881 ; cunoscând că, la 8 Ianuarie se va inebide tabloul de persoanele ce vor presinta cererile iu acest interval. $ S’a inliinţat la Llanlac, in plasa Mangalia, judeţul Constanţa, un biurou^vamal suenr- sal, dependinţe de biuroul vamal Constanţa. * Dâmboviţa s’a umflat şi ameninţa să inundeze partea de jos a capitalei. Deja apa s’a revfirsat do ieri pe o parte din calea Plevnei şi in câteva strade laterale. Intrarea despre Gorgani a giâdinei JCişmigiu 1 este asemenea ) lină de apă. * Atlâm că s’a acordat medalia „beDO inerenţi" clasa I d-lor V'iost şi cavadia şi clasa II d-lor I. Roşea şi G. O. Gărbea. * Primăria capitalei aduce la cunoştinţa de-tentorilor de obligaţiuni municipale 8 la su- TIMPUL ta, caro nu s'au prezentat la conversiune, ca de azi incolo vor găsi la casa de depuneri valoarea nominala a titlurilor, după ce se vor verilica de primărie. Primăria va mai primi la conversiune până la 10 Ianuarie curent vechile obligaţii 8 la suta, care n’au putut să se prâzente incâ la preschimbare. rului lor, se hotarira sa’şi răsbune, şi, Marti seara, se duseră la crâşmă şi cerură vin pe care’l băură. In urmă, cerând din nou vin, crăţnnarul se cobora in pivniţă, unu dintre soldaţi ducăndu-se după el, il spintecă cu baioneta, şi după aceea gafuirâ şi pe femeia erâşmarului. Din Districte înalt ordin de zi Ostaşi. Încă un an a trecut in care aţi dat probe netăgăduite de virtuţi militare, ce cu fericire am constatat. Sunt sigur că veţi urma, ca şi in trecut, a intâri in inimile voastre simţimântiil datoriei către ţară. care vă privesee cu iubire şi mândrie. Olieiâri, sub-oficiâri şi soldaţi vă urez un an bun şi fericit. Dat in Bucureşti, la i Ianuarie. O Catastrofa teribila. Despre teribilii incendiu, ce s’a intâin-plat in Milwankee (Amerie, stat Visconsin) şi care a costat atâtea victime, mai sosesc următoarele amănunte : Focii a isbuenit ieri la patru ore dimineaţa in „Newhall-House, unu din cele mai mari oteluri din oraş. Jn 20 minute toată casa cea de şaşe eta-juri era o mare de flăcări. Peste 400 oaspeţi şi 100 impiegaţi dormeau in otel. Impiegaţi otelului s’au deşteptat mai intăi şi împresuraţi de flăcări au sărit din «atul de sus. Peste 60 din ei au rămas morţi. Pană acum s’a numărat peste tot o sută cadavre. Tulumbele u’a putut de căt să scnpe Pasele vecine şi apoi apa îngheţase in tulumbe. Au fost sceue ingrozitonre. O actriţă, doamna Gil-Jjert, nu de urnit căsătorita2a-iijijj,^n*ţJJJJ' piîblicnTm^IfepL !9.?^proprietaru Hold a nebunit. Mulţi diu cei scăpaţi sunt mutilaţi grozav. — întreg pevsonaiu bucătăriei a ars. Nu s’a putut constata numele celor din otel, căci au ars toate registrele. Pagubele se urcă la 2 milioane şi jumătate franci. O crimă îngrozitoare O crimă îngrozitoare s’â comis alaltăeri la Iaşi. Un sergent anume Dragomir, din regimentul al 4-lea de artilerie, a omorit pe un cărciuiuar ovrei şi pe soţia lui. Ciiminalul a fost pe dată arestat şi dat pe mana instiţiei. ..Curieru B.“ descrie in modul următor imprejurările şi mobilul acestei crime: Marţi seara, pe la 9 ore, crâşma unui ovrei de lângă Toma Cosma a fost scena unui omor. Iată fapta şi cauza pentru care se presupune că sa comis : Un sergent şi doi soldaţi din artilerie, vizitatori obişnuiţi ai acestui stabiliment, avea la crăş-mar o oare-care datorie. ©răşinarul, pentru a'şi scoate bani ce avea sâ'i ia, reclamă superiorului lor. care’l şi indestulâ din solda debitorilor, făcându-le şi o mustrare pentru neexactitafea lor. Sergentul şi cu soldaţi, înţepaţi de această purtare a credito lunecat.—In gârla de la .Tuleşti, comuna Gotnari, locuitoru Vasile a Ruştei a găsit innecată, in zioa de 25 decemviie, trăsura cu patru cai a d-lui Grigori Ghica de la Deleni, iar vizitiul fu găsit mort pe nulii gârlei. Vizitiu se întorcea singur cu trăsura de la Tirgu-Frumos, şi fiind ameţit de băutură, dădu prin gărlă in loc să meargă pe drum. Atragem atenţiunea d-lor proprietari asupra acestui fapt pentru a le servi de esemplu, zice „Curieru0. ACTE OFICIALE S'a aprobat un concediu de şapte luni, in ţară, administratorului clasa I, Mateescu Constantin, comptabil din corpul flotilei, pentru interese grave de familie, trecăndu-se in acelaşi timp in posiţie de disponibilitate pentru concediu mai mare de şase luni. Căpitanul Manoleseu Alexandru, din regimentul 3 artilerie, s’a trecut in posiţie de reformă pe zioa de 29 Decembre 1883 , pentru infirmităţi incurabile contractate in timpul campaniei din 1877 şi 1878, cu drepturile ce 'i acordă legea pensiunilor de la 29 Decembre 1877. — Mişcări in justiţie Sunt numiţi şi permutaţi: D. N. Dumitraşcu, actual supleant la tribunalul de ocol Sulina, in aceiaşi calitate ia tribunalul de ocol Silistra-Nouă, in locul d-lui C. Brâtianu. D. Gr. Poenaru, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, supleant la tribunalul de ocol Sulina, in locul d-lui N. Dumitraşcu, supleant. D. Hassan Efendi, ex-Naib de Sivrik,s’a numit in postul de muftiu al judeţului Tul-cea, cu retribuţiuneă după budget de lei 250 pe lună, in locul d-lui Enis Efendi, destituit pentiu neglijenţă şi abateri de la datorii. ÎNAINTĂRI in armată S’a înaintat la gradul de locotenent in arma artileriei: „Al treilea rănd ;la alegere. — Mavro-cordat Leon, sub-locotenent de ia 1879, Septembre 18, din regimentul 4 artilerie, la vacanţa ce este in regimentul 3 artilerie. Acesta inaintare se va considera pe zioa de 20 August 1882. =§r-» • O LEGE DRACONIANA E frumos, e bine ca veniturile statului să crească şi să ajungă a echilibra budgetele, dear aceăstă creştere devine un folos iluzoriu pentru celăţean, cănd dânsa se face in paguba lui şi il expune la vexaţiuni de tot felul. Aceasta se intămplă cu legea monopolului tutunurilor. Aplicaţiunea acestei Jegi este draco-niană. Se ştie că dânsa nu conţine numai dis-posiţiuni financiare, dear şi un număr oarecare de disposiţiuni penale. Nimic nu este mai absurd, mai violent, mai in eontradieţune cu principiile liberale ale instituţiunilor noastre, de căt partea penală a legei monopolului tutunurilor. Pe cănd codul penal cuprinde tot felul de disposiţiuni ce garantează libertatea individuală şi inviolabilitatea domiciliului ; de cănd nu se poate pătrunde in domiciliul unui tăinuitor sau al unui râu fâcâter de căt in cas de flagrant delict, şi in toate cele-l’alte caşuri trebuiesc păzite un şir de formalităţi, regia tutunurilor are dreptul d'a pătrunde in casele oamenilor, d’a aresta fără altă formă de proces. Iată cum se procede. Regia are sub ordinele ei un mare număr de agenţi subalterni ce sunt Însărcinaţi a descoperi pe tăinuitorii de tutunuri, Aceşti agenţi primesc o primă de încurajare pentru or ce denunţare, ceea-ce face ca zelul lor să fie foarte mare. înarmaţi cu o permisiune a preşedintelui tribunalului, permisiune ce se aeorqa Cu o uşurinţă extraordinară, ei au dceuf.nj d’a 'pătrunde chiar in mijlocul nopţei iii casa cetăţeanului şi a face perchiziţiuni spre a căuta contrabanda de tutun ce presupun că există. Dacă nu găsesc nimic, se duc. Dear daca se intămplă ea găsesc tutun in casă sau chiar in apropiere, poate nenorocitul locuitor al casei să protesteze cât va voi că tutunul nu este al său : şi chiar de multe ori in realitate nu e al său ; dear agentu care este. interesat d’a ’şi asigura prima, intocmesce indatâ un proces in toată regula, cântăreşte tutunul şi prezentă o socoteală de plătit. Aceasta se compune de o amendă de 100 lei noi de chilogram. Daca s’au găsit 10 sau 100, chilograme amenda se urcă in proporţiune la 1000 şi la 10000 l.n. Dacă amenda nu se plătesce indată, se face un al doilea proces-verbal de insolvabilitate. Atunci, chiar daca locuitorul 'casei are domiciliu, familie, profesiune, cu toate că nu există incă nici o probă legală de culpabilitate, el oste arestat şi trimis ia închisoare preventivă ca şi cum ar fi comis o crimă oare-care sau ar fi fost prins in flagrant delict. Din acel moment formalităţile urmează cursul lor şi ele devin minuţioase, aşa in căt închisoarea preventivă se prelungesce câte odată săptămâni şi luni intregi. Regia trimete proeesele-verbale tribunalului, invităndu-1 să transforme amenda in Închisoare, socotind fie-care zi pentru 5 franci. De multe ori asemenea procese se prelungesc prin amănâri provocate prin lipsă de procedură, absenţa avocatului regiei sau oii-ce alte cauze, in cât nenorocitul inculpa1 trebue să aştepte in inchisoarea preventivă până când va fi judecat. In fine, după eăt-va timp procesul se judecă. Inculpatul etse condamnaţii la eâte-va zile de inchisoare sau adese ori achitat cănd se constată că agentul regiei s’a inşelat. Sau văzut oameni cu domiciliu suferind ast-fel luni de prevenţiune pentru câte-va lulele de tutun şi achitaţi de tribunal; s’au văzut copii aduşi la tribunal intre baionete, lucrători ce purtaseră boccele de tutun in-făşurate in aşa mod, iu cat ei singuri nu ştiau ce purtau şi care, cu toate acestea, au fost condamnaţi ca eontrabandieri de tutunuri. Oaie asemenea măsuri draconiano sunt ele justificate pentru a mări venitul unui impozit indirect al statului ? Rău-fâcâtorii ordinari adese-ori periculoşi sunt lăsaţi liberi cu sau fără cauţine şi contravenienţii la legea monopolului tutunurilor nu pot obţine libertatea supt cauţiune până când nu plătesc amenda, ceea-ce in cele mai multe cazuri le este imposibil, fiind-câ ei aparţin in mare parte claselor sărace ale populaţiunei. Efectul acestor măsuri esageratee foarte imoial. închisorile preventive sunt foarte pline de contravenienţi de asemenea natură, care sunt puşi la un loc cu hoţii şi alţi criminali de specia ---- Este dar-qj-j.ggjjt ca sjl se mo(]jf]ee jjar. tea penală a legei monopolului. înainte de loate trebue ca dreptul comun să fie aplicat in ce priveşte arestările preventive. E destul ca contravenienţii sa fie închişi după ce vor ti condamnaţi, afară de cazurile in care eontravenţiuuea se complică cu alte delicte sau crime. Această reformă este mai ales necesară pentru clasa cea mai interesantă a ţârei noastre, ace a sătenilor, cari prin cultura tutunului sunt mai adese-ori ispitiţi a contraveni legei monopolului. Asupra lor a picat greutatea legei care ’i-a impiedecat a cultiva o planta ce constitue pentru dânşii o necesitate zilnică şi tot asupra lor apasă şi aplicarea draconianâ a acestei legi. . (Naţiunea) noscut prin patriarhul armean, c veni m ajutorul celor săraci şi ordin guvernatorilor să incetez arestările persoanelor suspecte. « Serbia & a dat sentinţa in procesul ci fostului preşedinte al Scupştinei 1 is cum ne spune o telegramă din 4 grad, stradele de pe lăngă trihf erau pline de lume in aceai* Cei patru acuzaţi principali in oi. cesul de falsificare au fost li demnaţi dela 2 pănă, la 5 ani ii soare. Preşedintele Scupştinei a foi berut judecătoreşte şi deci aci». Partizanii sei i-au presentat un iţ. cnet de flori. Unii din public aiM. eraţ, alţii au aplaudat sentinţa. Scupştina a primit in unanimiw statutele pentru înfiinţarea unei b i i naţionale cu un capital de 20 lioane. Regele a sancţionat legea privi}|-re la biserică. Cinci deputaţi au lat aleşi ca delegaţi pentru alegerea j; tropolitului. Partisanii lui Ristiei sfat consternaţi iu urma repedei saiu n-nări a legei, prin care cestiunea ,o-sericească e pe deplin resolvată. jf Guvernul e decis să convoace Set-* ştina cea mare la primăvara fi’ ’’ .fi* . I 1 .(fi a iinr . (# Om Grecia Mitropolitul grec din Creta ac invocat intr’uh Sinod pe toţi episebt (insulei spre a se aplana conflill ndigioase. Episcopul din Canea. (i-nit nu Io mult de către coreligioM-l rii sfii, a fost insultat de mulţii adunată, cănd era să plece episco» la sinodul din Candia. Guvernate-» general Fotiades-paşa a interveniia a liniştit mulţimea prin promisiuni că Episcopul nu se va mai intoa in oraş. i ( ,0\ * „ J$\ toi x. den# ® Italia In sSptămăna din urmă s'au fă in toată italia 125 arestări, 135 p ECOURI STREINE Ensia Ţarul a semnat ordinul de disol-vare al tuturor societăţilor secrete, ce se formaseră pentru a protege familia imperială şi primeau din caseta privată a Ţarului patru milioane ruble. Turcia Poarta a primit invitarea engleză la Conferenţa din Londra şi va fi representată prin Musurus-paşa, care va fi asistat de un consilier -tehnic in persoana lui Carateodori, repre-sentantul turc in Comisiunea dunăreană din Galaţi. O depeşă din Londra spune, că in Armenia s’au ivit deja bande de gue-rilla. Guvernul otoman a frout cu- chiziţiuni domiciliare şi 62 confis' ri de ziare din c-ausa afacere1 Oberdank. In Roma s’au confis documente inportante şi se crede se vor face procese de in altă t dare. rimlB. |’iriilll (1ie 1 .. -jiiiiiir | l>u vii a i+i- p P «erţl ii I sal im Rusia Ţarul cu toată familia imperiiîi s’a mutat la Petersburg in pala» Anişkew. I .meri le l 'irr isi t la ţnenltui . limt sm Ungaria Se ştie, că in toamna trecută nundaţiunile au cauzat mari pagu' in Franţa, in Germania, mai ales a lungul Rinului şi in Austro-Ung ria.'O telegramă din Pesta ne spu; acum, că nenorocirile elementare ) încetează a ameninţa averea şi via cetăţenilor. Mizeria e mare in oraş Raab şi prin satele dinprejur. Mul case au fost duse de apă, altele s’t surpat. Mari întinderi de păm&nt su: inecate. • is» im lt»l! \i ! FOILETON CAPTIVUL Episod din Don (Juijot de Ccrvantesf*) (Cap. XXX|X. XI, şi XLI Part. IV) tvad din Sp.niioleşte. Pn loc din munţii Leonului('l) a fost leagănul familiei mele, eătrâ care s’a arătat natura mai binevoitoare şi mai darnică decât norocul. K adevărat că in mijlocul acelor poporaţiuni nevoeşo tatăl meu era privit ca bogat, şi ar fi fost negreşit, dacă ar fi intrebuinvnt tot atâta sirguiuţă spre a păstra, câtă intrebiiinţâ spre a risipi avutul său. Plecarea ce-avea el de a fi darnic şi cheltuitor, ii venea de acolo că fusese soldat in anii tinereţei sale. Militâria este o şcoala in care cel sgârcit invaţă a fi darnic şi cel darnic risipitor. Dacă se găsesc unii soldaţi sgărciţi, ei sunt ca nişte minuni, ce U) După Convorbiri Literare0. (1) I.eonul forma in vechime un regat, care cuprinde cinci provincii, după împărţirea administrativă de azi a Spaniei. El se intindea intre Asturii, Castilia veche, Ga-liţia şi Portugalia. se văd arare-ori. Tatăl meu trecea marginile dărniciei şi se apropia de risipă, lucru ce nu e de nici un folos omului ins urat şi care are copii ce au sâ-i urmeze numele şi fiinţa. Acei pe care-i avea tatăl meu erau trei, toţi băeţi şi toţi ajunşi la versta in care să-şi poată alege o carieră. Văzând deci tatăl meu că, după cum zicea el, nu poate să-şi stăpânească earftcterul, voi să se desfacă de instrumentul şi de pricina eare-1 făceau cheltuitor şi risipitor. El se desfăcu de starea sa, tără de care iusuşi Alexandru ar fi părut sgărcit şi ast-fel chiemăndu-ne intr’o zi pe tustrei singuri intr’o odae, ne vorbi cam cu următoarele cuvinte: „Fiilor, pentru a vă spune că vă iubesc mult, e deajuns a şti şi a zice că sunteţi fiii mei, şi pentru a înţelege că voesc răul vostru, ajunge să ştiţi că nu mă pot stăpâni, in ceea ce priveşte păstrarea averei voastre. Aşa dar ca să înţelegeţi doacum înainte că vă iubesc ca un părinte, şi că nu vreu să vă ruinez ca un tată vitrig, voesc să fac cu voi un lucru ce -1 am in gând de multe zile, şi pe care l’am chibzuit cu multă judecată. Voi sunteţi acum in vârstă de a imbrăţoşa o carieră, sau cel puţin de a alege o ast-fel de profesiune, care, cănd veţi fi mai mari, să vă cin- stească şi să vă fie de folos. Am gândit dar să fac din averea mea patru părţi : trei să vi le dau vouă, fiecăruia ce i se va cuveni, fără a intrece nimica, şi cu a patra să reniăn eu spre a avea cu ce să trăesc şi să-mi sprijin zilele vieţii , pe care cerul se va indura să mi le dea Sncâ. Aş voi insă ea fiecare diu voi, după ce va fi stăpân pe partea de avere ce i se va cădea, să urmeze una din căile ce voiu spune. Este o zicătoare, in Spania noastră, foarte adevărata după părerea mea, cum sunt toate, de vreme ce ele sunt nişte maxime scurte, scoase .din lunga şi inţeleaptai ispitire. Aceea de care vorbesc zice : „biserică, mare sau casă regească,“ sau cum s’ar zice mai lămurit : „Cine vrea să aibă putere şi să fie bogat, să urmeze Biserica, sau să călătorească pe Mare, indeletnicin-du-se cu negoţul, sau să intre in slujbă de regi, in casele lor,° căci vorba ceea : ,.ma bine fârmătura de la Rege de căt mila de la l)omn.“ Aceasta o zic pentrucâ aş voi, şi este dorinţa mea, ca unul din voi să urmeze cariera literelor, altul negustoria şi al treilea să slujiască pe îege in răsboiu, căci este greu de-a intra la slujbă in casa lui. Dacă răsboiul nu dă multe averi, dă! obicinuit multă iuriurire şi mult nume. Peste opt zile vâ voiu da toată partea voastră in bani, fără a vă inşela cu o leţcae, cum veţi vedea in faptă. Spuneţi mi acum dacă voiţi să urmaţi părerea şi sfatul ce v’am propus. Şi adresându-se la mine, ca unul ce eram mai mare, ca să ’i respund, după ce i-am spus să nu se desfacă de avere, ci să chelt.uească tot ce va voi, căci noi eram băeţi in s re să o ştim câştiga, sfirşii (la urmă zicându-i că voi împlini dorinţa sa, şi că gândul meu era de a urma cariera armelor, slujind prin aceasta pe Dumnezeu şi pe regele meu. Al doilea frate tăcu aceleaşi fagâduinţi şi alese să "se ducă in Indii, prefâcănd in marfă partea lui de avere. Gel mai mic şi, după cum cred eu, cel mai cu minte, zise că voea să urmeze calea bisericească, sau să se ducă la Sala-manca spre a slîrşi studiile începute. Deindată ce ne inţeleserăm intre noi şi aleserăm fie care cariera sa, tatăl nostru ue imbrăţoşa pe toţi, şi in scurtul timp ce ho-tiirise, puse in lucrare tot ceea ce făgăduise. El dădu fie-că ruia partea sa, care după cat imi aduc aminte, fu de cate trei mii de galbeni in bani. Un moş al nostru cumpără toată averea şi o plăti in numărătoare, pentru ca să nu iasă din familie. Deci in aceeaşi zi tustrei ne luarâm re-mas bun de la scumpul nostru tată, şi tot atunci părăndu-mi-se inie eâ e o cruzime ca tatăl meu să rernâe bătrân şi cu aşa i puţină avere, mă invoii cu dânsul ca d; cei trei mii de galbeni ai mei să iee două mii, căci mie inii ajungeau ceilalţi sp: a'mi înlesni cele trebuitoare unui solde Cei doi fraţi ai mei, iude ornaţi de pilda raj ăi dădu fie-care câte o mie de galbeni; asi fel tatăl meu reinase cu 4 mii de galbei in bani, afară de 3 mii ce părea că pri ţueşte partea de avere ce i se cuvini, şi p care el nu vru s’o văndă, ci să o păstrez in fond. Zic insfirşit că ne despărţirâm d densul şi de acel moş al nostru, de Jcaiq am vorbit nu iară multă părere de rău ş lacrimi din partea tuturor. Ei ne iusărci I nară să i înştiinţam, ori de căte ori von avea prilej de paşii noştri fericiţi sau ne- I fericiţi. Noi fagâduirâm, şi imbrâţişiudu-ne şi dăudu ne bine-cuvăntarea lor. u- I nul apuca drumul spre Salaiuanca, altul spre Sevilia şi eu spre Alieante, unde aveam ştire eă se află o corabie genovezâ ce iu-eărca lână pentru Geuua. Au să fie acuma 22 de ani de când am eşit din casa tatălui meu. Iu tot acest timp, de şi am scris câteva I scrisori, n’mu aflat de dânsul şi de fraţii mei nici o ştire. Voiu spune dar pe scurt | ceea ce mi s’a întâmplat mie in curgerea ' acestor ani: TIMPUL Bulgaria O telegrama din Solia spune: Delaţiunea. sosită aici spre a ruga pe •jnţul să libereze pe ex-ministrul ii-,ral Zankow, a fost dată afară din o escortă a condus'o acasă, prinţul Hilkow. directorul ministe-jui de construcţiuni, s’adus la Pe-fsburg spre a forma o societate, uv va construi liniele ferate bul- ■P 1 l * \ P ni aş sufletul unei naţiuni şi tara de care ea nu poate a se pune pe un picior de prosperitate ; iutr adevâr ar fl putut ajunge Fran-cia la apogeul marirei sale daca nu prin corn ereiu ? Prin ee mijloc a ajuns Anglia doamna marilor daca nu prin comerciul seu, care este unul din cele mai active atât in interior fiind Inieeuit prin diferite nuiri navigabile şi cai de comunicaţiuni, cat şi iu ca SITUAŢIUNEA NOASTRĂ onsiderata din punctul de vedere corner cial, agricol şi industrial. — Compara-ţiune intre comerţul nostru şi cel strâin. _ Mijloace de ameliorare. orivire cireumspectivâ ;or trebue să . b. . di -1 i-a i- JiO ui ms esterior care este cel mai activ, astfel se vede pe fie-care zi neuumerate vapoare engleze de comerciu asvârliudu-se pe Ocean şi abordând atat pe diversele coaste ale Europe' cat şi pe acelea ale Americei şi A siei pentru a duce resultatele muncei lor, industria şi transacţiuuea, resultate din această constitue marele său comerciu ova-luat la 9 miliarde anual. Dacă luăm de esemplu una din naţiunile cele mici ale Europei, pe Belgia, a cărei populaţiune nu iutrece pe a noastră, şi făcând o comparaţiune intre aceste două Uri vom vedea ca pe când cead’intăiu es-■ ferici bogata, cea-alta este din ne- ;»u sunt mai ouam cu u..i [cauza Ufa i ; i-vi: roma ui ’• merţul lor. Aci vom r.^, mite cause principale: I-iu sau- u cap ralurile lor se micşorează din zi in zi, ast-tel c-a sunt in pericol de a perde şi restul Ale capital râmas şi aceasta provine de a-ft-olo ca comercianţii romani gasindu-se in |contact cu străinii cari sunt mult mai ac-|ltivi şi mai abili in ceea ce priveşte tran-sacţiunile comerciale sau hasardându-se prea mult in comerţ şi necunoscănd işi i destul de bine afacerile ce ei voesc sa in-.reprinzâ, incetul cu incetul, capitalurile lor se micşorează şi acei comerc anţi se v6d in trista posiţiune de a-şi părăsi comerciul. : Mari de aceste două cause esenţiale se mai [poate intâmpla, şi aceasta se observă mai leu seamă la cei romani, că prin concurenţa Ice le fac străinii el se retrage din comerţ, lâsăud acest isvor de producţiune naţionala in mănile străinilor, ast-fel astăzi putem mărturisi că trei din patru părţi sunt străini şi romani abia o parte. Romanii, un popor toarte inteligent ca ş cele-l’alte naţiuni de ginta latina, despre-ţuesc comerţul, unul din principalele isvoare de producţiune al unui stat, ca şi Romanii strămoşii lor cari ajunsese pana acolo a despreţul comerţul in cât „espresiunea comerţ11 era mai uitata şi nimeni din Romani nu făcea comerţ de cat prea puţini din plebei şi sclavi-; iar cea l’altă parte se da cu totul ia agricultură, ast-fel in cât pe de o parte adusese acest isvor de producţiune intr’o stare infloritoare; iar pe alta negli-jeau comerţul. Aceasta a fost una din căuşele principale care a contribuit mai mult ia decadenţa acelui colos Roman, căci delăsand comerciul in mănile străinilor şi a sclavilor preocupaţi cu ideia de a conchista, a venit in fine ziua aceea fatală destinata po-; poarelor de asemenea natură, in care slă-bindu-'-e şi ne mai putând resista, a căzut victima loviturilor barbare. Ideea de comerciu o avea chiar popoarele cele mai antice, ast-fel vedem că Fenicienii, un popor foarte vechiu era comerciante, Cartagenezii, Sirienii, Babilonienii de asemenea.—Comerciul, cum am zis, este fer re saraei; ivîri!rn«r. ’ întrebam de ce ;;>und* foarte uşor <*ă larii eminamente in- ,.rei pământ jTBSs-, minerale şi moţa.; i| [N*> Ale imbarcai iu Alicante, ajunsei dupâ o iericita călătorie la Genua. şi de aici m6 dusei la Milan unde imi procurai arme şi căteva haine de soldat. Din Milan voiam sâ merg sâ me inrolez in Piemont, şi fiind deja pe drum spre Alexandria de Pae (1), aflai că marele duce de Alba trecea in Flan-dra. îmi schimbai hotărârea, me dusei cu densul, servii sub dânsul in bătăliile ce avu, fui faţa la moartea conţilor de Egmont şi de Horn şi ajunsei sa fiu stegar unui vestit căpitan din Guadalajara , numit Diego de Urbina. Câtva timp după ce sosisem in Flaudra veni ştire despre liga pe care Sfinţia Sa Papa Piu V, de fericita amintire, o făcuse cu Veneţia şi cu Spania in contra duşmanului comun, ca re este Turcul. Chiar in acel timp in ade-vâr Turcul câştigase cu flota sa vestita insula Cipru, ce se afla sub stăpânirea Ve-neţianilor; perdere nenorocita şi dureroasa. Se ştiu cu siguranţa că venea ca general al acestei lige serenismul Don Juan de Austria, frate natural al bunului no-tru rege Don Filip. Se imprâştie svonul de pregătire foarte mare de râsboiu ce se facea. (1) Alexandria de lu Palia numita astfel, dupâ cum sa spune, de către impâratul Frederic Barbarosa, din pricina că zidurile ei erau făcute de lut frământat cu pae. Şi italieni, cărora le infiinţâ fabrici mai in-tam de prima necesitate interzicând im-portaţiunea şi incetul cu incetul Rusia a ajuns unde se găseşte astăzi, cu toate ca industiia ei nu poate fi comparata cu aceia a Traiicini şi Angliei care ambele ocupă primul rang in industrie Dacă luam de esuinplu o ţară mica, asemenea unei mici in-ule înconjurata de o întinsă mare, pe Elveţia care de şi mică in îaport cu numârul locuitorilor, dar mare şi îespectata de toate cele-lalte naţiuni pentru industria sa, vedem ca ea joacâ un rol toarte important, având fabrici de tot felul. Locuitorii Elveţiei sunt foarte labori-oşi : Geneva, Lucerna şi Friburg sunt oraşe industriale şi comerciul este foarte desvoltat. După ce am studiat in treacăt aceste naţiuni făcând oare-cum o comparaţiune intre dâusele şi ţara noastră am vâzut ca singura lor devisâ care trebue sâ servească ori-cărui popor a fost munca ; deci dar şi noi să ne silim din toate puterile spre a le imita ; prin perseveranţâ şi travaliu vom ajunge a fi puşi pe aceeaşi treaptă de ci-vilisaţiune şi a usa de aceleaşi drepturi de ''iicură cele-l-alte naţiuni. Travaliul ■ la adeverai bogăţie, a zis celebrul e- ■ mist eitglcs A dam Sinith 7,i a in liinp 1 iui Virgi.ju bogâ- nee ploatate, iuJu^iri. ! •*«*»*. v'' 1 at ’> şi pen- leagân , abia vedeai I tru i. 081 'a ,e este in destul om. .-tului, nu este de cat un singur ţi aAş'iilâîi, un bine aşa de dulce, aceasta este]o laboa-re ce nu cunoasce limite. Destinul nostru este travaliul, el este care ne moderează in prosperitate şi care ne consolă in miserii-le noastre Nimic nu este egal acestei bucurii oneste şi liniştite, această legitima mulţumire de sine insuşi pe care travaliul 6l da laborioşilor ca un prim salariu; sentimentul singurătăţii se indulcesce, ast-fel prin travaliu omul care lucrează nu este nici odata complect nenorocit.“ Din zisele celebrului economist putem conchide, ca numai prin travaliu, un individ ca şi o naţiune poate ajunge la un punct oare-eare de prosperitate. Dupâ ce am studiat aceste cause să vedem in fine şi meziele ce putem opune pentru a le combate. Aceste mezii sunt de o importanta capitala cerând tot de odată şi perseveranţa. Ast-fel pentru ca sa combatem intunerecul ne trebue lumina, lumina materiala am intrebuinţat-o pentru a vedea, cu lumina intelectuală ne vom invâţa a preîntâmpina toate relele şi a ne scăpa de dfinsele. Nimeni din bunii romani nu pot contesta lipsa de şcoli care ar servi pentru combate râul care ne bântue, ace-tea sunt şcolile de meserii şi comerciu, ca ast-fel cea d’ântâiu sâ ne proeure elevi şi mai târziu oameni apţi care să inlocuiască pe ferari, pe lemnari, etc., cari sunt mai in general străini, iar cea da doua sa ne dea bărbaţi capabili şi teoretici in ceea ce priveşte transacţiunile comerciale şi când vom avea asemenea bărbaţi dotaţi cu cunoştinţe speciale de aşemenea natura, nu credem ca se va găsi un singur român care sa nu alerge la un conaţional al seu de cat la un străin, fiind foarte siguri ca românii care sunt inteligenţi nu vor intarzia de a inlo-cui cu succes pe străinii meseriaşi şi comercianţi. Pământul ţârei Romaneşti, dupâ cum ara zis mai sus, este unul din cele inai binecuvântate de provedinţă; ast fel câ prea puţin ii trebue cultivatorului român pentru aT lucra şi a'i produce la timp fructul aşteptat. Afară de această nu este mai puţin adevârat ca in sadul sâu se găsesc multe cari ar putea fi necesari iu industrie, astfel că odată esploatat şi acest tesaur ascuns sa nu mai fim nevoiţi a importa metale necesarie industriei, ast-fel că odata esploatat şi acest tesaur ascuns sa nu mai (im nevoiţi a importa metale necesare industriei sau col puţin sâ importăm o prea mică cantitate. Terminând mâ adresez respectuos către d. ministru al instruetiunei care a protejat si Încurajat tot ce este necesar pentru des voltarea noastră naţionala rugandu-l sa in-fiinţeze cât se poate de multe şcoli de asemenea natură in toate judeţele şi ’l asiguram mai dinainte că toarte mulţi din junii romani vor corespunde la apelul ce ’l va faee _ Economia Rurală. I. I. Nacinnu. Societatea Corpul didactic din România DD. membri ai acestei Societăţi cu onoare sunt convocaţi a se a-dunc Sâmbătă 15 Ianuarie, in localul Lyceului St. Sava, orele 8 seara, avSnd a discuta şi decide asupra deschiderii conferinţelor, conform art. 4, al 6, din Statute. Preşedinte. R. Roerescu pe cina dusti !..la, vara ncust r Cele Uliii avui: , a! nenumârate bogaţii dar care sunt inca ei este abia in ici şi cole mici ^ ineeputuri do industrie, de unde putem conchide combătând acea idee eronata susţinuta de mulţi câ nu numărul locuitorilor face fericirea şi prosperitatea unei naţiuni, ci numai industria, şi comerciul pot sâ o ridise şis’o facă respectata şi iubita de cele-l-alte naţiuni. România este una din ţârile cele agricole, de şi nu o putem pune in acelaşi rang cu Francia şi Rusia cari sunt considerate ca ţârile cele mai agricole din Europa ; insa cu toate acestea este departe de a le egala; singurul inconvenient care i se opune este lipsa de instrumente agricole; cu toate acestea stăruinţă săteanului român pe de o parte, iar pe de alta fecondit.atea pâmintu-lui gratie acestor doua ajutoare agricultura prospera. Singurul lucru ce’i lipsesce şi care poate facilita mai mult agricultura es-le lipsa de instrumente agricole, care concura foarte mult la ameliorarea şi înlesnirea cultuiei pămentului. Pentru a poseda acestea ne trebue fabrici de asemenea natură. La acest apel ni se va răspunde că nu esistâ la noi capitaluri suficiente puntru a satisface aceste cerinţe ; in asemenea cas aceste fabrici se vor fonda prin acţiune şi cu modul acesta ne vom ajunge scopul dorit vgzând şi la noi fabrici precum de hârtie, sticlărie şi zahâr cari sunt primele fabrici, necesitate de ori-ce stat. înainte de Petru cel mare, caruia Ruşi a ’i datoreşte foarte mult, căci numai el a a-dus’o in staroa in care se gâseşte astăzi, adică pe un picior de prosperitate industriala, râzând câ poporul sâu se găseşte intr’o stare serai-barbarâ a căutat toate mijloacele spre a’l conduce la progres şi din toate a găsit industria ca mai succeptibila poporului rus. După mai multe voiajuri făcute succesiv in Occident aduse cu sine o mulţime de artisani germani, francezi, englesi Societatea impiegaţilor Români de Ospâtârii Convocare Generală Sunt rugaţi toţi Domni Membrii care s’au inscris la adunarea de la 25 Noemvrie cum şi acei care nu au fost la acea adunate şi voesc să devie membrii Societăţii să bine a se aduna la 3 Ianuarie 1883 st. v. orele opt. seara in Pasagiul Român No. 7 unde a fost adunarea de la 25 Noemvrie 1882 : pentru a aehtta Cotizaţia şi taxa de inscriere pe luna Ianuarie conform art.;2-3 si 19 din Statuie Societăţi. Comitetul. Toate aceste imi aţiţară curajul şi-mi deş teptare dorinţa de a mâ vedea la bătălia ce se aştepta. Şi deşi aveam presimţire şi fa gâdilinţi aproape sigure câ la cel intâi prilej ce s ar infăţoşa voiu fi inaintat la căpitan, vrui sa las toate şi sa viu, precum ara şi venit, in Italia. Buna mea ursita făcu câ seninorul Don Juan de Austria sosise de curând la Genua şi câ trecea la Neapo-li spre a se uni cu flota din Veneţia, cum o şi făcu mai pe urma in Mesina. Spun insfirşit ca mâ aflai la acea prea fericita zi, ajuns la rangul de căpitan de infanterie, dobândit mai mult prin buna mea ursită decât prin meritele mele. Dar in acea zi care fu atat de fericită pentru creştinate, pentru ca atunci lumea şi toate naţiunile fure scoase din amăgirea in care se aflau, crezând că Turcii erau neinvinşi pe zic, fure sdrobi- mare, in acea zi. in care mandria şi fala otomane, intre ataţia fe- ' mult no- te mandria şi ricifi ce se aflau acolo (căci mai roc avură creştinii ce muriră acolo ecăt acei ce remasersâ vii şi biruitori), eu sin gur eram nefericit In loc de vr'o cunună navala ce aş fi putut aştepta daca aş fost in vremile Romanilor, mâ văzui in P tea ce urma după acea zi atât de v® ’ cu lanfuri la picioare şi cătuşe Ia i • Eatâ cum se int&oiplft aceasta: (Va uncua Ultime INFORM AŢIUNI ►-.Ţmoritorii cărciinnarulni şi cărci-măresei dtTTâmg!^ Jom-ffisma, in urma investigaţiunilor făcute ele Ă jude de instrucţiune, au fost descoperiţi şi prinşi chiar a doua zi ia cazarma de ia Copou; sergentul se numeşte I. Dragomir, iar soldaţi se numesc unu Lupaşc şi cel I’ait Oprea. Toţi trei sunt din regiment» 4 de artilerie. îndată după descoperirea crimei şi prinderea făptuitorilor, culpabilii au fost internaţi la penitenciar. Instrucţiunea 'si urmează cursu.1 Joui individul Paraschiv G. Pain a fost condus parchetului din Galaţi acu sat pentru faptul de atentat la viaţa soţiei sale prin strangulare. Vaporul cu pavilion romăn Aurora ce circula intre Galaţi-Reni-Tuleea şi Ismaii, a incetat cursele sale, din causa sloilor de ghiaţă ce curg pe Dunăre. In chestiunea desfiinţăm porto-francului, comercianţii din Galaţi vor ţinea o nouă întrunire azi luni 3 ianuarie, orele 7 seara, in locrlul Clubului. Brateşul şi Prutul au ingheţat cu totul. In Craiova s’a ţinut o mare intru-nire de cetăţeni la clubul comercial, care a ales un comitet pentru alegerile comunale. întrunirea a fost convocată după iniţiativa partizanilor d-lui Dimitrie Brătianu. B. P. Ilăsdtu. Şugubâf şi şugubina. Un rest din influenta juridica a Slavilor. Dr. Al. Marienescu. Gruia lui Novac şi fata de Latin. Baladă propusa de peste Car-paţi. B. P. Hăsdţu. Manuscriptul romanesc din 1574 aflător la London in British Mu-seum. T. Calimah. Originea familiei Caliinah. Douâ acte comunicate. Li. P. llăsdhi. Nu e’n toate zilele Paşte. Originea creştinismului la Romani. Cronica. A eşit de supt tipar şi se alia de vânzare la librăria Nicolescu, PasagiuI roman n şeaptea fasciculă din opera : STTHDIE asupra CONSTITUŢIUNEI EOMAXJLOR explicarea pactului nostru fundamental din 1 Iuliu 1800 de G. G. MEITANI Preţul unui exemplar 5 lei, pentru studenţii de la şcoala de drept 2 Iei. A oşit de sub tipar şi se află de vânzare pe la librăriile din capitala şi districte de preţul de 2 lei: Calendarul „Scaiului“ bogat in materii vesele, spirituale —in prosâ şi in versuri — şi impodoDit cu ilustraţiuni. A 'eşVo ^±7 fimtr in editura tipografia N. Miulescu : Teoria verbului şi ConjugareR~£f>m-plectă a verbelor auxi tiare, regulate pro' -nominale, interogative, reflexive unipersonale, pasive şi a 86 verbe neutre, neregulate şi defective, cu obseroaţiuni asupra ortografiei, pronunciaţiunii, constr acţiunii, sintaxei şi mai cu seamă întrebuinţarea modurilor, timpurilor, persoanelor etc. etc. de. Dupâ fraţii BESGHERELLE de N. DROC BARCIANU PARTEA I. (Carte au-torisata de On. Min. al cultelor ji Iustruc-ţiunei publice No. 3458. Apri ie 12 anul 1878). Se afla de vinzare lalibrâria, Socec, fraţii Ioniţiu şi Niculescu (pasagiul Roman) pe preţ de 3 lei. Depositul la tipografia N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. Raportul la masa succesiunii in Dreptul roman şi romane tesă pentru licenţa susţinut de Dimitrie George Maxim. Poesii complecte de Carol Scrob. — De vânzare la librăriaHaimann şi Sehonfeld Preţul 4 lei Legate de lux 9 lei. Vade mecum Anatomic de Dr. K. Stau ceanu şi se află de ranzare la Librăria Socec şi la Societatea Studenţilor in medicina, in Iaşi la ziarul „ContinpuranuD. Preţul zece lei,"pentru Studenţi cinci lei. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Columna lui Traiann. Sumarul Nrului 10 — 12. B. P. FlăsdCu: Doina restoarnă pe Rosler. Zilot Romanul: înainte de Tudor Vla-dimirescu. O cronica inedita dintre 1800— 1821. B P. Hăsdlu Creştet şi urzica. Etimologie poporana din epoca formaţiunii limbei române. N. Densuşianu: Monumente pentru istoria fârii Făgăraşului. Chr. Negoescu : Cântece soldăţeşti din ultimul resboiu. H. P. HăsdPu: Domname şi Turcame Sufixul romanic ame la Macedo-romăni Climescu, Cur} dn. Pdrov şi Pătu. Din obiceielo juridice ale poporului roman in judeţul Bacău. B. P. Iiăsdtu . Gioagâ. O pagină din istoria armaturei romane. I. Bianu. Alexandru Dascălul. Un scriitor de peste Olt din secolul al XVII. B. P. Hăsdău. Apendice la notifa d-lui Bianu. P. Jspirescu. Judecata Vulpei, Snoava din gura poporului. G. Chiţu. Cuvinte creştine in limba romană. Note filologice. In Cismegiu se patinează in fiecare seară la lumină electrică de la 8 pănă Ia 11 ore. Intrarea 1 leu. CD A CTI A doctor in medicină şi . I r\yJ I In chirurgie de la facultatea din Paris, stabilindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de liotei Concordia, dă consultatiuni in toate zilele de la orele II —12 a. m. şi de ia 4—6 p. m. special de boale de femei şi copii, pentru săraci rgatis. Doctoru Stăuceanu Strada Manea-Brufaru. No. 1. BALURI MASCATE _ Sala Rosei.—Balurile 'mascate vor urma regulat in tot cursul carnavalului do'trei ori pe sâptamană: Duminică Marţia şi Joia.— Intrarea 3 lei. începutul la 9 ore. Serile de luni, Miercuri şi Vineri sunt disponibile şi sala se poate inchiria pentru Baluri de societăţi. Nunţi sau Teatru. A se adresa la Antreprenorul salei liosel d. Sol. Rafailoviei. f ngBaanE3Bn==i=rBgann=^ agasa—acaggacsaocngast TIMPUL bucureşti AVIS CIRCULARĂ Onorate «lommile L Ne grăbim a vfi înştiinţa, că la „ CAVALERUL DE MO-DA“ cel mai distins şi renumit Magasin de haine confecţionate pentru Bărbat şi Băeţi, a soi sit pentru Seso-nul corent, un bogatu Asortiment de CosUi _ . tume negre do Salon. Fracuri şi Gheroace de Previen veritabil de Brtin şi Drap do Scdan. Un enorm Asortiment de Paltoane fine şi elegante, de stofe Raliu frise, Şopckin fioconat, Montagnac laine-douce, Aiderdon şi Kfiaistic veritabil. Blani de lues şi Yo-yage, de Scoug, Astragan, Biber la gulere şi maniei, Blănuţe scurte de A ănătoarc, etc. Palloane cu diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere de mătase. Preţui ile sunt des ^ —-c <. c vXA*5> _ PRIMA CASA de CON FIENJAjn TERA* mc cu şi fără Talie.din stofele eelo mai moderne, confecţionate ctupă noulu Jurnal. Pardessiuri haute novenute penă la calităţi superioare. Mare Coleţiune de Pantaloni fan-taisie . nuanţe bine alese. Cos- fri V< şi ... 6. tul de convenabile spre a putea învinge verconcumiţa leală. LA CAVALERUL DE MODA - 2 Strada Şelari 2 şi colţul Stradei Covaci ir m ir. O 21 a. r MAGASIN fondat in 1879 IVE-A.Q-.A.SIIbTTXXj ].F, 1 vis-a-vis de . litrul Nnţrnnn, Bacnretjti COLONIALE Si DELICATESE .J VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă in alt ei nobilimi, şi onor. public că pe lănqă articolele necesari la menagntl casei, nit importat de la cele mai bune case următoarele Pilituri fine. Aniset dublu de Olanda. Anisct de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de lajBayona Benedictin Bittcr de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric Chartreuz. alb, galbin, şi Verde do la grand (’hnrtieua Frauda Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange soc. (le la VimamlFockiii Piperniint, Terde, galben, şi alb (le la Get. Freres din Francia Cognac vieux, Cognac fin cliainpagne. din Cognac. Liqueruri s tot felul de gusturi de la Mărie Brisnrd. din Bordena - i>eiu. mitaMastică de Hio,Marascliino Ţuică Natural* v - - , , , --- ,, nimici ndcvf- uLn'UJl'TT'- Vnîîr, 'r.ar &««lârin. Puuch in Cocnac Kbnm şi In Kirsch. Shl.e-v (](1 Bftnat Şl IARNA hi wttt ■m VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa. Germnuia, Italia, dâ Espagne, Unearia Ţj.sesilvar ia gene de la Cotnari. Odo-beşfî, Drfcgftsarîi şi de Deal ii mart. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stima, D. G. MOCIANU. t , I iiip .3. 1 .u* -"v , ^ ._^j = ^=!===J5=gg5bacJg£ MASINELE DE CUSUT ' ORIGINALE A LUI SINGER ^SlINT CELE MAI BUNE DIN LDME.^i premiale cu 150 med_®ileŢT‘me PARIS/, 1 8 T 8 Medailă de aur »NI LA D Bl* rate lunare Garanţâ sigură dală j] inscris Ori SINGER C2 poarta marca Mâfiită ie cusut new-york. de sus a â lut Fabrice!, G. NE1DLINGER, A$ent general L R )ckMcicick*1cJckJckJcKicicicicklclck*'kic*lclc*T # OC-A.ZITT3STE RARA Depou de lemne tăele 1000 chilograme calitatea l-a 28 lei, calitatea Il-ti 26 lei. Se vinde şi cu stanjenu, Strada Romană No. 75. CHAMPAGNE ROMANĂ preparată din cel mai bun vin de 01 ciobeşti, precum şi vinuri naturale din Drăgăşani, Odobeşti, Cotnari. Doalu Mare ctc. etc. Superioare tuturor vt-nurilor streine. PETRACHE IOAN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc, palatul regal. A sosit pentru sesonul de iarnă tot telul de conserve, din cele mai escelente; brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort. Brie, Caiuembert. Port du Salut, Mont «l’or, Gervais imperial, Limburg, I.iptauer, Cbester Creme de Holande, Stilton. Crema Regală etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite marinate, de Barbuni, Hiel. Anl-Fiscli. Aa -Fisch cu gelatină. Sosesc meren stridii proaspete de Ostandaşi Constantinopoi Icre proaspete moi şi tescuite ne morun; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi şi tot telul de pesci. . ’ v Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri clmiesesci, rusesci de caravană şi de Popov: pesmet,! din cele mm renumite labrici străine In eurănd soscsco peşte proaspăt de Constantinopoi. Tot la acest magasin se află de vănzare cu ocaua vin roşu si alb de dualitate superioară. ‘ ■ I reiati foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. "ii"r Public, c-are va bine-voi s* visileze acest magasin, va iCmăne pe deplin 1 Mtislâciit. nu mimai de huuâtatea şi cualitatea mirfei dar şi de un serviciu prompt şi onest. DEPOU GENERAL LA Magasinul de Delicatese I). Gr. Mocianu Bucureşti. P. S. Asortiment complect in Liqueruri de Bordeaux şi Quirasouri dc Olanda. DESFACERE CU ORI-CE PREŢ IX CALEA VICTORIEI No. 22 DIN CAI'ZA DEKFITXŢAIIEI DEFINITIVE A CUNOSCUTEI. FIRME DE 25 ANI A. GINSBERG CU MOBILE VA AVEA I.OC cur MARE DESFACERE GENERALA OLT UN SCApAMJNT NE MAI POMENIT vj Din cauză de sănătate şi a altor interese familiare, mani decis a 2 desface toate magazinele mele din capitala, bine asortate cu orî ce fel de mobile precum şi altele de asemenea natură, toate de fasoa nele cele mai noi şi solid lucrate. Rog pe onor. P. T. public din capitală şi provincie a m6 onora cu vizitele d-lor şi se vor convinge că într'adevăr această desfacere este cu un preţ ne mai pomenit şi favorabilă tutulor. Cu stimă, A. GINSBEHG Calea Victoriei No. 23. A. KIBRICK CHIRURGIEN DENTISTE Denţs artificielles, plombages, orilication perfectionnee; Extraction et guerisnn des dents, sans aucune douleur, d’apres Ies plus nouveaux systemes. Buearest, rue Stirbey Vodă Xo. 9 cote du passage roumain. Vpa de înătreaţă şi contra caderei purului inventată şi preparată dc farmaciştii] Kdliard A. oymanil, analisată (le On.coinisiunc cliimico-farmaceutica, aprobată de înaltul consiliu medical superior al României. este intre toate preparate străine şi indigene, unicul remediu infailibil şi rjevătămător in contra cădere! părului si mă-treţei. Preţul unui flacon e 2 l. n. Depăşitul general la dd. farmacişti F. V. Zurner, Calea Victoriei 50 vis-a-vis de pa -sagiul român. Paul confer M. S. 71. str. Nonă O şi la d. farmacist PoZ in Craiova. PRAF UNIVERSAL DE BUCATE al doctorului GrGIis in Viem (articol de comerţ, de la 1857.—Firmă hnprotocolată) Pănă acum neajuns in efectele sale asupra discompunerei mai uşoare a bucatelor greu de mistuit, asupra digestiunei şi a curăţirei săngelui, nutriţiunei şi intărirei corpului. Intrebuinţăndu-se de două ori pe zi lucrează asupra suferinţelor ca : indişgestiuuc, greutăţi in stomac sau in intestine, dureri articulare, catarh stomacal, ermoro-ide, scrofule. gălbioare, bubuliţe cronice, dureri de cap periodice, peati-ă sau flegmă, tuberculosa şi altele. Acest praf face servicii excelente şi la curele cu apă minerală: inainţe şi după cură, Depouri in Bucureşti la I. Brus, Drog. şi 0. Gersabek, Drog. Ploeşti : Frânţii Stănescu şi C. Schuler, farmacist, Depou central (expediţii poştale zilnice) : Vi-ena, Stefansplatiz 0 (Zwetthof). Preţul unei cutii mari 2 fiorin 2ti cr. una mică 84 k’ruceri. On. public e rugat să observe bine firma şi marca noastră. ■' jiu ii fii pat ii toi-t i .ist. k •' i 5en™ a i) ■I a schimVii uimitor re fi ;i fe • a m i HHinltu P*Şnnâ L DESFACERE DE ARTICOLE DE LUX Magazia Englezească ED GllECZEK - 42 CALEA VICTORIEI 42 - Des'ace cu totu articolele următoare, precum : PIELĂRIE FINA. — LEMNĂRIE. — BRONZ. AIURIT. — i’RIS-TALURI. — FAIANŢA DE MJNTOA — 8J TOATE ALTE MĂRUNŢIŞURI DE FANTASIE IN ARGINT, ŞI OREI DE. cu preţuri foarte scăzute. % Tipografia N. Mtulescu, sala Theatrului Bossel.