ANUL AL VIII —No. 19!)
IlUATA 10 SEPTEMBRIE 1883
Axhiiinistyaţj^ Oalea "Victoriei PNî*. 82.
abon m entele
■1 ţara, an .      .
, pe 6 Ioni .         .
        pe 3 Ioni. .  .
ojnâtate pe an .   .  .
■HI W 22 M 12 -60 IO
iţele ee priimeec la Idniiniarreţi.
jipitală 10 bani nnmării stricte 15 bani mimăm
ANUNŢURI ŞI INSKKŢI)
l.inu SO litere petit pap. IV. 4<i deelaHiH pri^. III . . . 1 -S0
  .   , II ... 2 50
A
                                         REPUCTU, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2.
Director-respundător : MIIIAIL PALEOLOGIj
   i>Hnţnrile 51 înner^iî 1#* * se primesc HacurAŞti , h idraimatrAţia ziarului 11 VlfMia, la biaronrile de Minunări Heiurit 8elif.lefc, Wollzpiie 12;—A. Oppelik, StnbM-nttmi 2;—Parin, C. Aduni, rne OIhimadc * A I/orott. rno 8-U?i Armi r» 1.
S-riiorJle ii<*f raiu'ui e mu ut- primei
   M AII il ur I «elr il'.hlIprilHAl t* «fi urd
      rusii, 9 Septemhre 1883
   1         —
    oficiur superior, colonelul Lo--ie la Craiova. fuse acusat că "întrebuinţat soldaţi din trupa . itandiT spre a-i face nmnca pe jt sa.
  fitul produse intr'adever o oare Tsensaţiune. pentru că fără in-a de ar ti fost fapt personal al I i.ogadi, constituia un abus de rt din partea comandantului, t’a insă întemeiată ausaţiunea ? ceea ce avu a o cerceta colivie resboiu cel mai inalt, com-in trei generali şi duoi colo-0 el se pronunţa in favoarea ului, acliităndu-1 ca nevinovat, tuse atunci această urgia că-supra colonelului Logadi? ' ie va permite, raportăndu-ne rul de unde a pornit delaţiu-acusaţiunea contra acestui o-să o numim act personal de ■#cuţiune, sau de resbunare a .Talului Gr. Angkelescu, pentru lai ăntăiu, precum au declarat'o Iţii aflaţi in lucru, cumnatul 1 general, majorul Rudeanu, că-f pe cal alb, s’a văzut in recu-jştere \a proprietatea colonelului •badi, şi apoi d. Ofeneral insuşi a plf cu raportul armatei să conflictul şi să formuleze acusa-asupra camaradului seu. î realitate delict aci nu era. S a .idit cum că colonelul Logadi, predat de a se găti să vină la Bu-Kti intr’un concediu de 48 ore, ■tia nimic despre intrebuinţarea Jfctilor in lucrul seu particular ; Hceasta a fost o idea personală a fla din camarazii sei inferiori, care, nndu-se de a-i găsi oameni cu pla-k socotit a fi mai in profitul soldaţi de a-i ingaja in lucru pe dăn-i pai cu seamă că acest oficiăr jcea asemenea exemple şi de la loâciări superiori, cum majorul ianu, etc.; şi in fine că, aci nu frorba nici de vre-o intinsă ex-re, nici de intrebuinţarea In lu-'Te-unui număr însemnat de ci pur şi simplu de o aface-de nimic care se reduce la colinei livezi din lunca Jiului, lăn-ucovăt. prin lucrul a patru inşi. nude insă porneşte idea sau “fi de persecuţimie. ori de res-P,v> -‘isupra colonelului Logadi ? împrejurare a putut-o motiva ? litre aceste duoă persoane, cu toa-Teliimoa de colonel a d-lui Logadi, oate meritele ce-1 disting, rivalitate grad u poate exista din partea l> Anglmlescu, devenit general, şi daraveri personale intre dănşii I c pot cita.
  ( lndependance Roumaine, care pre-:a Şti mai multe intr'această are> a lăsat a se înţelege că in! lisa nu era alt de căt un duel de ’ «i • Supunăndu-se unei fantasii fe-«ine ilustrul general se făcu ins-ient de cabală contra unui vechio arajJ.
  p*e demn de plâns un asemenea (rit de intrigă in răndurile armatei: dacă ain voi să soim cum a luat
ol nascere, n avem de căt să ne i aport am la aspectul ce ne presintă administraţia actuală a ţărei.
   Peste tot nu domnesce de căt intriga. care este unul din auxiliarii demoralisării. şi cel mai inriuritor poate, dcmoralisarea la care a operat cu vădită ardoare guvernul partidului roşu. Pară aceasta, intr'un corp disciplinat precum est > armata, in-tr o iiistituţiuiie a carii basă este şi trebue să fio camaraderia, nu ar fi putut să se producă nici intr'un chip un exemplu atăt de trist; căci iată numai ce simplu resonament poate face acela care are să se răsbune, sau care poate fi impins numai de o pornire răutăcioasă:
   „Acuş... pedeapsă nu risc a-mi a-„trage; daca adversarul sau rivalul „meu are trecere, n’am ce-i face, „trebue să mă resemnez: daca, din „contra, n'ar fi bine văzut in sferele „inalte, le ofer mijlocul de a face cu „dănsul ce o voi. In tot caşul, o încercare nu mă vatămă'1.
   Colonelul Logadi, cu toate că este numai militar, neamestecăndu-se in politica militantă, nu poană insă pe frunte marca partidului roşu. Lesne a putut fi luat la ochiu de spiritul de intrigă.
   Iată-1 deci adus inaintea unui fel de inchisitiune, care-1 poate strânge sau slăbi dupe poftă; iată-1 adjuns inaintea ministerului de Resboiu, ce singur iu asemenea cas are facultatea de a pronuncia că nu e cas de urmărire, sau de a trămite in judecată pe inculpat.
   Aci este alt ceva de văzut. La un guvern fără scrupuluri cum este acesta, şi oare in genere procede in mod arbitrar, nu era dificil lucru a trămite indată inaintea consiliului de Resboiu şi un cas ce nu putea constitui pentru colonelul Logadi o culpă; insă, ministrul hesită, tărăgăiesce, prelungesce situaţi unea penibilă in care este pus colonelul Logadi, făcând fasoane că nu i ar permite consci-inţa să pronunţe caşul de urmărire. L apucase cârceii dreptăţii pe d. ministru Ion Brătianu.
   Cu modul acesta se ţinea aproape de două luni spânzurată asupra inculpatului sabia lui Damocles, şi cine ştie căt mai dura această situa-ţiune, daca colonelul Logadi nu’şi lua hotărârea a veni să ceară insuşi să fie trărnis inaintea unui consiliu de Reshoiu, pe resonamentul negreşit că, aşteptând decisiunea ministrului , putea aştepta calendele greceşti, şi că, in tot caşul, tărziaabsoluţiune ministerială putea fi interpretată ca acţiune de graţiă, iar nu ca un act de dreptate.
   Soarta militarilor, precum se vede, este astă-zi tot atăt de nesigură ca şi a totor cetăţenilor sub acest reni m odios roşu. Viclenia şi ură, in-
O                                     .
famiă şi vendiota. spirit de jaf şi de trădare, sunt elementele ce, compunând puterea actuală, ţin intinsă asupra capetelor noastre o boltă apăsătoare, de Ia care pornesc şi se încrucişează, in toate sensurile, fulgere si' trăsnete ncizătoare.
                                                                                                        CONTRA ALIANŢA
   Vorbind iarăşi de diversele corn biiiaţiuni diplomaţiei;. -‘L'Indâp. Helge “ se exprimă, intre altele, astfel
   „Din toate părţile in Europa combina-ţinnile diplomatice sunt la ordina zilei ş nu trece o zi de cateva luni, ca să nu auzim despre vre-o noua întreprindere politica a naţiunilor.
   Astfel Gazeta Germaniei de Nord publica un nou articol asupra relaţiilor Germaniei cu Rusia. Oa punct de plecare de astadata densa ia articolul unui ziar rus. „Giajdanin," organul unei nuanţe liberale, redactat de prinţul Mescersky, in care se zice, că insuşi Dumnezeu a destinat impe-riele Rusiei şi Germaniei 'sa traiasca alăturea ca vecini iar nu ca adversari. Foaea oficioasă aprobă deplin aceasta manieră de a vedea protestând insă contra ziarulu rusesc, ce zice că ar *fi in Germania şi Austria o ostilitate permanentă contra Rusiei. Gazeta Germaniei de Nord conchide, că Grajd anin şi acei dintre confraţii sfii, cari impărtâşesc sentimentele lui, ar trebui sâ facă pe compatrioţii lor sa înţeleagă, ca Rusia tace r&u de a provoca neîncrederea Germaniei, grămădind astăzi la frontiera polonă de trei ori mai multe trupe de cât de ordinar.
   Deci, esle pentru a doua oara, că găsim in organul prinţului de Bismark expresiu-nea sentimentelor amicale cătra imperiul Ţarilor. Faptul merita să fie remarcat. Este cineva in drept să se iptrebe, dece presa oficioasa germana, odată aşa de agresivă faţa cu Rusia, a schimbat deodată tactica ? Fără sa afirmăm ceva, poate ca se va găsi explicaţia acestui reviriment in partea diplomatică, ce pare a se angaja împrejurul regelui Cristian al Danemarcei.
   Se ştie ca imperatul Alexandru este actualmente la Kopenhaga. unde se atia şi regele Greciei ; regele Suediei a venit şi el sa viziteze pe regele Cristian. S’a vorbit deja de o alianţă a Rusiei cu regatele scandinave de o parte, cu Grecia şi Turcia de alta. Apropierea intre Rusia şi imperiul otoman este de câtva timp foarte visibilâ.
   Adâogfind pe Grecia şi pe Bulgaria, Rusia şi-ar recuceri oarecum in peninsula balcanica ;preponderanţa ameninţata prin intrarea României şi a Serbiei in constela-ţiunea austro-germana. De altă parte, alianţa cu Danemarka, Suedia şi Norvegia ar da Rusiei o posiţiune prea forte la nordul Germaniei.
   Este evident, câ această combinaţiune ar constitui un contrapond la alianţa celor doue imperie germanice. lata acum, ca se anunţa şi sosirea d-lui Gladstone la Ko-penliaga.
   Primul ministru al reginei Victoria călătoreşte. ce e drept, pentru plăcerea şi sănătatea sa ; cu toate astea, dacă s’ar opri la Fredesborg, nu s’ar refuza vizitei sale o importantă politica. Multe suposiţiuui sunt posibile in aceasta privinţa. Se iuţelege de ce însemnătate ar fi accesiunea guvernului englez la alianţele ce se vor fi legat la Kopenhaga.
   „Nu e inutil — zice Temps", de a face sa reiasa importanţa acestui demers, in momentul chiar cănd ziarul oficios al marelui cancelar infiuntă pe confraţii săi englezi, cari statuosc pe Franţa de aşi părăsi politica de expansiune coloniala şi de a’şi rezerva toate forţele, pentru a relua un loc mai important in concertul european." Noi nu afirmam nimic, o repetam, dar lucrurile ce se petrec sau ce se prepara in capitala daneza, an aerul de a fi îndreptate contra celor potreente la Işl, Gastein şi Salzburg."
ne cu împăratul Rusiei la Copenhaga va a- fanţilor presei ca să constate tort ii vea de urmare o alianţa anglo-rusa deşii- rile moşnenilor, sub prefectul s'u
onf,', ~ ------- - * _ 1 ! . 1   ,               .. 1 . .    .  .     ___1 .  .
nală a precumpăni alianţa austro-gerraauâ spre menţinerea păci Europei.
   Paris, 19 Septemvrie. — D. Juies Forry preşedintele consiliului va avea o nouăeon-ierinţa cu marchizii Ceiig,'nainte de a se duce la Monl-sous-Vaudrai, spre a aduce la cunoştinţa preşedintelui Republicăi sfărşitul negocierilor.
   Amiralul Courbete este numit eomandant-şef al armatei franceze din Konkin.
   Sofia, 19 Septemvrie. — Deputaţii au mers in corpore la palat unde prinţul Alexandru le-au făcut cunoscut manifestul său către naţiune, in care manifest se spune câ prinţul, după dorinţa unanimă a Adunări, a restabilit constituia de la Târnova ; el arată câ capitolele 13 şi 14 din zisa constituţie, cu privire la reprezentaţiunea naţionala trebuesc revizuite.
   Prinţul exprima dorinţa ca deputaţii să uite neinţelegerile şi certele trecuţe, şi ii invita a da concursul lor patriotic la o organizaţie durabila a ţării.
   Cabinetul, prezidat de generalul rus So-boleff, demisionând, noul minister s’a compus ast-fel :
   Drâgan Zancoflf, preşedintele consiliului min. de int., Naeevici, finanţe; Stoiloff, justiţie ; Balabanoflf, externe ; Ieonomoff, lucr. pubiice ; Moloflf, inst.r. publica ; Grecofi’ s’a numit preşedinte al Sobraniei.
   Viena. 19 Septemvrie. —Regele Spaniei şi al Serbiei au plecat azi după amiazi la Hombourg, dupâ ce şi-au luat concediu in mod cordial de ia împăratul care ii iuso ţise pana la gara. precum şi Arhiduci Al-bert, Guillaume, Regnier şi Eugeniu, arhiducesele Elesabeta şi Daria şi ducele de Nasau.
grăbit a trimite 4-56 iei spre a se distribui famelielor cărora Ii s’au Imit gfiinele ţi mălaiul de mii măi <râ.
   moliietiii tii: r< ;>iii : [u.;u îmi ofilii...-. şi au plecat cu jalba la Sinaia.
   Romanul denunţă, că acela care a dat ordin de a nu permite represen-ţilor presei ca să vază pe cei arestaţi in afacerea de la Scorţeni, este ministrul Sturza; iar căt pentru d. Kiţu. acesta dase autorizaţia.
   In urma desminţirei ce represen-tanţi presei au dat comunicatului di ia Monitor, in privirea torturelor de la Bordeni, se asigură că procurorul general d. Ciru Economu işi va da demisiunea.
                                           CRONICA
                                                 INFORMATIUNI
   Comisiunea examinatoare a căpitanilor aspiranţi la gradul de maior a plecat la Iaşi, spre a’şi continua examenele acolo.
   Se zice că d. AL Kogălniceanu se va duce la Focşani, cu ocazia descinderii congresului preoţesc.
   Se vorbeşte de o modificare a le-gei burselor şi a agenţilor de schimb. Guvernul va veni inaintea camerelor eu un asemenea proect de lege. Regulamentul Bursei ăucă va fi modificat.
   Astăzi, d. Brătianu trebue să ti sosit Ia Viena, unde va avea o nona întrevedere cu d. Kalnoky. Astftsea-■ă sau mâine poate să fia. in Capitală.
   Inspectorii generali ai armatei inceput să inspecteze trupele.
au
ŞTIRI TELEGRAFICE
   Londra, 19 Septemvrie. — Ziarele englezeşti ered ca întrevederea d-lni Gladsln
   Curierul capitalei află că imperiul Rusiei a inclus graoiţile in ce priveşte esportul cailor in România.— Trupe mari se concentrează in Basarabia.
   D. Ţâşnea, prefectul din Aluscel. se asigură că va II mutat in locul d-lui Boianu prefect in Argeş.
   Liniile ferate 'Cămpina-Doftana şi Adjud-Ocna se vor pune in circulaţi-une pe Ia începutul lunei lui Octom-bre, cănd se va pune şi acea de la Titu la Tărgovişte.
   De indată ce administraţia din p]o-eşti a aflat despre ploearea represen-
    D. George I. Lohovari ne anunţă că -e angajează şi domninsa a contribui cu căfe cinci lei pe |nuă, pentru căutarea sănătăţii nefericitului poet Eu iuescu.
                                                                                                                                       *
    încercarea de omor asupra d-lui L’ana-rescu se va infaţişa inaintea Curţei cu ju raţi din Ilfov in a dona sesiune a ei.
                                                                                                                                       *
    Procesul faliţilor Ieroslawsky şi Goldsteiri, condamnaţi lâ un an închisoare pentru faliment fraudulos, se va infaţişa la 24 Septembrie inaintea Curţii de apel din Bucureşti.
                                                                                                                                       *
    In urma celor scrise de noi asupra na-pavarii stradalor pe unde s’a făcut canalizarea, antreprenorul a fost invitat de Primărie da grăbi sa se conformeze angajamentelor. De azi. strada Berzei a ineeput a fi pavată.
                                                                                                                                       *
    Numărul rezerviştilor, cbiemaţi sub arme pentru manevrele de toamna, ar fi, cum zic unii, de patruzeci mii.
                                                                                                                                       *
    Credincioşii creştini cari s’au dus ieri sa asculte serviciul divin Ia Mitropolie, au avut neplăcerea sa asiste la o scena de desperare a unui nenorocit preot da la Sf. Troiţa, căzut supt. urgia mitropolitana. Bietul preot, spune Rcsboiul, iuconjurat de fa milia sa, a eşit in mijlocul curţii şi incepu sa şi lapede hainele de pe densul strigând Mitropolitului, care era de faţa. sa nu’l lase muritor de foame pe drumuri, căci nu e vinovat de niuiie. Mai mulţi călugări săriră sa innabuşeasca vocea desperata a nefericitului spre a nu supera auzu delicat al prea sfinţilor prigonitori.
    Lumea a rfimas indignata • vfezend pana undo au impins perscciiţiuue» inalfii, zişi păstori sufleteşti.
şa
   Alegeiea decanului şi a noului consiliu de disciplina al avocaţilor din Ilfov, pe viitor period de doi ani. se va face duminica la ÎS
curent. Alegerea va avea loc in sala şedinţelor secţiuni I a curţi de apel din Bucureşti, la orele 12.
                        *
   In internatele Statului din Bucureşti atât de baeti cat şi de fete. ne mai fiiud nici un loc de solvent sau solventa, minis-teru instrucţiunii invita pe solicitatori a’si l»a înapoi actele ce vor fi depus pe lângă petiţiuniJe ce au adresat.
                        *
   Postul de inginer al capitalii rSmas vacant prin depârtarea d-lui Toncoviceanu, a atras mulţi solicitatori; insă cei cu mai multe şanse d a fi numiţijsunt d-ni Lupu-lecu, Cuţarida şi Socolescu.
                          *
TIMPUL
         Vecinii noştri Unguri
     Zilele trecute am publicat o infor-matiune, despre iupuşcarca unor locuitori din Slilnic de către unguri. „Gazeta do Bacău, “ căpătând detali-uri esacte de la o persoană ce a fost la faţa locului, le face cunoscute. Ele ne arată pănă Ia ce grad de barbarie au ajuns vecinii noştri.
     Opt locuitori din satul Slanic, după obiceiul vechia, pleaea la prins peşte. Ei trecu muntele Puf, trec Mira şi alţi 4 munţi pe moşia prinţului Ştirbei, Dofteana, şi ajung la poalele muntelui Ciegheş tot pe propiehiea Dofteana, pe unde curge pârăul Roşu. Pe când ei peseuiau, se pomenesc, fără a vedea peni meni înaintea lor sau in dosul lor, cu o detunătură de puşti; un locuitor râmase pe loc, ear ceilalţi fugiră. Ungurii—ca bravii — trâsese foc asupra romauilor dintr'o as cunzâtoare din muntele vecin.
     Cei 7 locuitori, cari fugiră mai mult de spaima, căci nu ştiau din ce parte le vin gloanţele, ajunşi acasa spuseră familiei ace lui ce au remas pe loc impuşcat, că e mort A doa zi dimineaţa, pleacă vr’o căţi-va şi cu familia mortului, la locul acela. Dintre acei 7, trei inca au fost răniţi, doi mai uşor, ear unul mai grav.
     Ajunşi la pârâul Roşu, găsesc pe cel rămăsese de ei, nu mort, dar rănit greu la un ochiu, mai găsesc şi vr’o căţ-va un guri din care unul li s’au părut la ai noş trii că era primarele localităţii din cealalt; parte. Acesta vroia sa ia numai de cat pe rănit la ei, şi din vorbă in vorba s’a con venit a se laşa pe rănit ca să i aduca la casa lui, şi sa meargă un altul. Siliţi de unguri, au luat pe unul din locuitori, care nu l’au mai eliberat nici pănă astăzi, nici nu sa ştie ce s’au ficut cu el. Dintre ră niţi, doi sunt in spital.
    In faţa acestor fapte criminale şi laşe cerem de la guvernul ţârei, daca mai aste guvern al ţârei, să ne lămurească in aceas ta atacere. Intervenit'au de a se pedepsi culpabilii1? Cerutau pe locuitorul luat de Unguri ? Aşteptăm.
neliniştită, şi cu Franţa? De altminteri, ori ce valaore ar avea acel sgornot, este bine să ştie lumea, că Italia este gata să sprijineascăo asemenea propunere. Căt timp insă nu există nimic pozitiv, cată să tină cineva arma in mănă, căci Europa n'a avut nici o epocă aşa de tragică, cum este cea actuală. Nici odată, chiar popoarele cele mai pacifice, ifaujjsimţit o trebuinţă mai mare de a li tari. deore-cc nimeni nu ştie, dacă nu se va reîntoarce evul mediu cu ura lui religioasă şi de rassa, sau dacă in fine se vor consolida dreptatea şi pacea.
mâna stăngă. A-st-fel a scăpat cu viaţă şi se află in căutare medicală. Ar li de dorit, a-danga Democratul, ca desele operaţiuni de felul acesta ce se fac, mai cu seamă in gara-PIoeşti, sa se esecute cu mai multe precauţiuni.
Noutatf din tara
-Citim in Ne-
te
                                                                                                                                           •
     Tot la Slanic, miile de visitatori ce au fost la băile din aceasta localitate, au putut să vadă cum ungurii au luat mare parte din teritoriul nostru. Pe partea dreaptă a părăului Slanic, noi intram cu hotarul mult inainte de pichet, iar pe partea stânga a pariului, ungurii încălcând hotarul care venea in aceeaşi; linie cu capătul ce ’l păstrăm pe partea dreaptă, au venit mai aproape de muntele cu ape. Vitele locuitorilor când ;se ntorc de la păscut şi merg a bea apa in pârâu, ungurii le iau şi nu le liberează pană nu li se plăteşte câte 5 fr. de vită: in sâptămăna trecută chiar au luat 45 fi. pentru 9 vite. Cui să reclame ser manii locuitori ?
     In privinţa incălcârii hotarelor din partea ce: am citat, comisiunea internaţională trecând m vara asta p’acolo, au constatat incâlcarea. 'S’a presentat inaiutea comisiu-nei Niţa Chrriac din satul Hărja, locuitor vuelii şi; cu dare de măna, care au arătat un contractă» acum 30 ani, prin care se vedea că munţii pe care ’i stăpânesc azi Ungurii, adecă acei ce vin pe partea stânga a părăului Slanic pană la vale de cascadă, iau avut arendaţi lui de rufetaşii din T. Qena-,. pentru pâşunatul oilor. Corn isiunea au pus in vedere acest act delegaţilor unguri, dar drept respuns, ungurii clădesc acum o casarmâ sdravanâ pe ace munţi, unde nu aveau nici un bordeiu măcar.
     încă odată dar intrebăm: Ce face guvernul in faţa unor aşa fapte brutale ? Pentru amorul alianţei nu va face nici un de-
  mers
 Dessarmarea UnrojuM
       Ziarul italian „Opinione,“ vorbind despre sgomotul unei desarmări europene, zice intre altele, că Bismark ar secera o adevărată glorie, dacă ar incerca să realiseze ideia de desar-mare. Cu toate acestea, să nu cântăm ditirambe, zice numita foae. Desarma-rea presupune sentimente inaltc, ideale. Nnumai Gfiadstone şi guvenul italian au accentuat pănă acum pe faţă iubirea lor de pace, Germania şi Austria şi-ar inpuţina poate şi ele bucuros sarcinile de resboiu, insă ce ar fi oare cu lumea 'Jslavă, cca teribil de
     Crima de lângă Calaţi.
  părtinitorul:
     In zilele acestea s’a intâinplat o crimă mişoleasca şi revoltătoare pe drumul Galaţilor.
     Nişte locuitori ce se întorceau de la Galaţi unde fusoră a’şi desface la obor ovâ-sul şi orzul din recolta anului acesta, se opresc la o crâşmă din sosea; imediat dupe ei ajunge şi un alt călător, care fără multă ceremonie, se găseşte dispus sa cinstească pe cei intaiu sosiţi. El da o cofiţa de vin, apoi alta şi inca alta şi dupe aceia el pre-fâcendu-se ca este ameţit, indeamna pe tovarăşii sei ameţiţi bine sa călătorească împreuna.
     Fie-care locuitor se sui in carul seu, ne-simţindu-se solizi pe picioare şi arşiţa soarelui fiind prea mare.
     Nu apucară bine să se depărteze de crâşmă, câ cu toţii dormirâ buştean şi intr’o clipă fură devalisaţi de tovarăşul cinstitor de preţul muncei lor, adică a recoltei ce vânduse.
     Necunoscutul s’a făcut apoi nevăzut.
     Boii urmau drumul, trăgând căruţele in care dormeau stăpânii, şi după o cale de oră, mergând fără căpâtăiu indusese drumul, in cat alte două căruţe ce veneau in sens invers n’aveau pe unde trece.—Oprin-du-se cu toţii ; oamenii ce sosise voiră să deştepte pe cei adormiţi, când se sculară, cel intfiiu sari jos şi incepu sâ răcnească şi să facă contorziuni, şi apoi pârâsindu-şi carul apucă cu fuga pe câmp răcnind al doilea iarftşi in răcnete şi sbuciumări, batea boii şi se lua in fuga mare cu car cu tot după cel dantfiiu. al treilea apucă in altă parte pe câmp in fuga mare, sbierând surugieşte şi pocnind din biciu.
    Cei doui calatori râmaseră incremeniţi ui-tându-se unul la altul far’a'şi putea da socoteala ce insemna aceasta ; aveau ei a face cu nebuni ? Ei, fără să zică un cuvânt priveau după cei ce alergau fără a se putea mişca din loc, cănd căruţa aceluia care fugea şi in care ţâranul stetea in picioare, căzu intr’o groapă unde se şi opri, tovaiâ-şul ee luase fuga mai ânteiu se opreşte, vine să dea ajutor celui d ăntaiu, embiiin-cep a bate cumplit boii, până cănd sârma-nii au scos carul, şi apoi au apucat'o iarăşi goana sub loviturile ambilor nenorociţi ce dedeau mereu in boi şi sberau.— După vre-o dou6 minute, oamenii din drum ’ perdură din vedere, auzindu-le numai sbe-reţele.
    Ei fâcându’şi cruce, luarâ câruţa cu boi acelui ce fugise singur spre a o lăsa Ia primăria celei intâiu comune unde au narat faptul.
    Cei doi fugari Nâstase Mihai Teodorescu I. Teodorescu Arbirie ajunşi la comuna Geru, spumând, sbierând fara căruţă şi boi ce o părăsiseră, fură prinşi şi legaţi.—Aci la comuna au stat douâ zile cuprinşi de o nebunie furioasa, apoi au fost espediaţi la sub-prefectura.
  Cel de al treilea IoanGh. Apostolu s a oprit la o soră a lui din drumul Galaţilor, spunând necontenit ; câ le-a dat mătrăgună; -le-a dat mătrăgună.—Dupe vre-o trei zile acesta a putut sa se deştepte, şi sâ se in-toarca acasa.
  El spune câ necunoscutul ar fi luat 85 lei de la Teodoreşti şi câ lui nu ’i-a luat de cât căţi-va franci, fiind-câ preţul orzului i’l dăduse chiar in Galaţi.
   Anginn difterică a ridicat in săptămână trecuta, viaţa la 4 copii de 10 ani in jos ai unei familii din suburbia St Spiridon din Ploeşti. Mama lor desolată cu totul de atâta durere, ’i se pare câ şi dânsa n’ar mai fi sănătoasă şi s’a aratat la doctor iu zioa de 2 Septembre. ;
   Ea voeşte să plece in lume, părăsindu’şi casa ce ’i este nesuferita, daca nu mai vede intr’ânsa nici un copil care ’i făcea fericirea ; dar soţul sâu, un lucrător dulgher, se opune d’a-’şi vinde căminul.
nea de controlor al atelierului de adjustatu de la monetâria Statului in locul domnului Petre Georgean, demisionat.
1256 femei
    Dom nu Ştefan V. Nanu, bacalaureat, a fost numit in iuncţiunea de copist, râmasă vacanta in administraţiunea centrala, prin demisiunea domnului M. D. Stergeanu.

u
   Spănzurare.—Femeia Zamfira, soţia locuitorului Stoian Ştefan din comunaTârgu-Pechia, judeţul Covurluiu, care pătimea de mai mult timp de o boala, iu urma căreia a râmas exaltată, profitând de lipsa soţului sâu de a casă, s'a spânzurat in pivniţa prăvăliei, unde s’a găsit moarta, având inca legat ştreangul.
   Apoplexie.—In zioa de 22 August trecut, pe la orele 8 dimineaţa, s’a găsit perceptorul comunei Drâguşenii, judeţul Vas-luiu, anume Panait Zimbolski, mort incasa ce o avea inchiriatâ şi chiar in aşternutul in care se culcase, cu uşa şi cu ferestrele casei inchise. Disecându-se cadavrul de me dicul circumscripţiei respective, s’a constatat că moartea a provenit din apoplecsie.
  Tâlhăriile in Turcia
   Accident.—Sâmbătă seara 3 Septembre curent, la gara calei-ferate-Ploeşti, Stan Stroe adjutor la aranjarea vagoanelor, viind cu iuţeala machina cu nişte vagoane de aşezat, el din sguduitura prea mare ce s’a produs, a căzut jos, din care cădere s’a vulnerat la cap, s’a contusionat grav la spate şi ’i s’a strivit vărlul de la doua degete din
   Se ştie, că in anii din urmă Turcia a inceput a fi bântuită de cete de tâlhari, a căror cutezanţă n’are margini. Insă hoţii de oraş in haine negre nu sunt mai puţin pericoloăi, decăt cei din codru.
   Oore in România stau lucrurile mai bine astăzi ?
   Assym-Paşa, ministrnl de justiţie al Turciei, a adresat mai de unăzi o circulară guvernatorilor generali de provincii, atrăgăndu-le atenţiunea asupra brigandajului, ce ia dimensiuni tot mai colosale. Circulara critică aspru atitudinea procurorilor generali şi a tribunaloior, cari sunt departe dea fi Ia inălţimea misiunii lor. Negli-genţa autorităţilor e aproape o conivenţă şi ministrul citează cazuri, in cari criminali cunoscuţi au fost achitaţi, pe cănd multe persoane nevinovate zac in temniţă. Ministrul declară, că trebue să se pue capăt acestui sistem şi că pe viitor funcţionari vor fi traşi la respundere severă.
   Dupe cum se telegrafează din Stam-bul, acolo circulara a fost primită cu mulţumire, deşi e considerată ca inccmplectă. Ministrul să se fi gândit şi la funcţionarii, cari îşi fac datoria, fără să vadă vre-o resplată cu lunile După ce lefurile sunt aşa mici, apoi nici acestea nu se achită regulat. Ce Încurajare, ce tragere de inimă pot avea asemeni oameni ? Căt despre tliharii din Turcia, ei pot fi stârpiţi numai prin infiinţarea unei jandarmerii bine organisate, care la timp sâ fie la dispoziţia autorităţilor. Prin vorbe sau ameninţări platonice nu se ajunge la nimic, iar nesiguranţa creşte in toată Turcia, in căt nimeni nu se va mai simţi sigur de viaţa şi averea sa !
   La noi, in România, nu e oare tot aşa ?
                                                                                        STATISTICA
                                                                                 Căsătoriilor in Romaniâ
                                                                                        pe anul 1880
  Gazeta Tribunalelor
   Curtea cu juraţi diu Covurluiu.
   Marţi s a judecat femeea Maria Vraca acusatâ do pruncucidere, fapt săvârşit in noaptea de 7 spre 8 Martie,
Curtea a condemnat-o Ia un an inchisoa re in urma verdictului afirmativ cu circumstanţe uşurătoare a comisiunei juraţilor.
                                                       ŞTIRI OFICIALE
    Zilele trecute, primirăm trei broşura statistice de la oficiul nostru central: statistica judiciara pentru 1878, a învăţământului pe 1878—1879 şi mişcarea populaţiunei pe 1880.
    După cum am arâtat şi in diferite alte ocasiuni, am dori ca statististica la noi sâ ia o desvoltare mai mare şi sâ ne dea cât se poate mai multe notiţe esacte şi mai repede de cat se obicinueşte astăzi. In epoca in care trăim, aproape toţi s’au convins că ştiinţele sociale se baseaza pe statistica şi ca numai cu ajutorul ei pot produce resul-tate practice şi folositoare. Se pare ca a trecut epoca ideilor platonice şi abstracte aplicate in conducerea afacerilor unui stat; toţi bărbaţii serioşi se gândesc ia resultatele produse in viaţa practică, şi dupe dânsele cauta a regula mersul treburilor publice. Sunt frumoase principiei# generale şi ideile generoase ce fie care om dobândeşte inca de pe bâncele şcoaiei ; sunt insă ele aplicabile tot-d'a-una ? nu trebue modificate după cerinţele epocei şi după situaţiunea in care ne găsim ?
    Poate câ una din marile noastre nenorociri a fost câ am inotat prea mult in principie abstracte, şi aceasta numai din cauză ca nu avem cunoştinţa deplina demersul lucrurilor in ţara noastră. Tocmai aceasta lacuna credem noi câ o poate implini o buna ststistică: ne va da notiţe desluşitoare despre viaţa sociala a ţârei, şi prin urmare ne va face sâ cunoaştem măsurele mai ne-rnerite de luat in diferitele ramuri ale activatei noastre. Fără indoiaiâ câ, procedând ast-fel, vom avea mai puţine reforme şi la intervale mai depărtate; vom fi aproape siguri insa că ţara va folosi mai mult, pentru că legea introdusă va corespunde unei nevoi constatate prin observa-ţiunile zilnice şi in curs de mai mult timp.
   Negreşit ca nu ne gândim pentru moment a cerceta dacă statistica la noi corespunde cerinţelor epocei şi dacă este regulata aşa ea sâ producă foloase. Sperăm să revenim asupra cestipunei şi sâ o esaminam dupâ importanţă ce comporta ; pentru moment ne mulţâmim a da numai câte-va notiţe de pe lucrările oficiului nostru relativ la mişcarea populaţiunei.
ştiind sâ semneze cu 29 ( bărbaţi şi 33,112 femei, neavând nici noştinţa.
    Relativ la etate, in oraşe, bărbaţii 25 pi 35 ani sâ căsătoresc mai mult ( casatorii), iara femeile intre 18 şi 25 (3171). La ţara, şi pentru bărbaţi şi n6I femei,jetatea de 18 până la 25 ani este mai favorabila pentru căsătorii.
    Dupe religiune, numârul căsătoriilor oraşe se compune in acest mod : 8453 todoxi; 320 catolici, 64 protestanţi, armeni, 30 lipoveni, 126 mahometani 1666 izrailiţi, iar pentru populaţia « raia avem: 65,958 ortodoxi, 1204 cate v 28 protestanţi, 28 armeni, 13 lipoveni, 11 mahometani şi 886 israiliţi.
    Un punt esenţial lipseşte in statistica ficiului nostru, şi anume arâtarea popul . unei urbane şi rurale in fie-care oraş şi deţ la epoca lucrârei statistice. Aceasta', fi de mare importanţa, pentru ca j putea şti proporţiunea ce exista ini numârul celor apţi la căsătorie şi aceia o* se căsătoresc ; şi, prin urmare '
\4>
ir-
                                                                                                                                                                                                                                                      jr
                                                                                                                                                                                                                                                s ar pu,
vedea câţi la suta dinpopulaţiunesecâ sator..ei şi câţi prefera a trai in eoncubinagiu. I • crul este de mare importanţa, mai ales po tru sate unde au inceput a descreşte sp t mentator căsătoriile legitime, şi chiar p« tru oraşe unde numărul copiilor naturali imuJţesc şi
               mortalitatea ia proporţiuni ce in ce mai mari.
    Aceeaşi observaţiune facem in privii) locuitorilor streini aflaţi in ţară: se den-mărul căsătoriilor lor, fara a se arăta lai populaţiune se referă. Ştiind cat la din streini se căsătoresc s’ar putea stabili o comparaţiune intre străinilor şi ale naţionalilor.
H
       Sil
                                                                                                                                                                                                                                                                                                     ast-:!î|
                                                                                                                                                                                                                                                                                                 casatori*!
                    t Dreptul), i
                                                                 de-ale şcoalei
Sunt 1.
                                                                                                                              *
                                                                                                                            • *
   Pe anul 1880, in toatajţara, au fost 39,742 căsătorii, dintre care 5,374 pentru oraşe şi 24,368 pentru sate.
   Naşterile au dat 171,240, dintre cari, scăzând numărul morţilor de J 65,226, ajungem la o creştere a populaţiunei de 8,014 pentru intregul an. Sâ se observe că toata creşterea provine de la populaţiunea rurala, pentru ca, in oraşe numârul morţilor întrece cu 1,278 pe al celor născuţi.
   Dintre toate draşele, Bucureştii negreşit ocupă primul rând cu 1092 casatorii, şi Gorjul locul din urmă abia cu 23 căsătorii pe an. Ploeşti, de şi dupâ populaţiune nu vin indatâ dupâ Capitala in privinţa căsătoriilor se numâra imediat după Bucureşti (402 căsătorii).
   Dacă considerăm epocele, găsim ca in lunile Marte, Aprilie şi Mai puţine căsătorii, aceasta mai ales din cauza postului Paştilor in care, dupâ canoane, nu este permis a se celebia căsâtarii religioase. Dupâ condiţiunile părţilor, căsătoriile văduvilor şi văduvelor sunt mult mai puţin numeroase de cât ale flăcăilor şi fetelor (1).
   In ceea ce priveşte instrucţiunea, pentru oraşe 3073 bărbaţi şi 1793 femei au putut semna şi 2301 bărbaţi şi 3581 femei au declarat câ nu ştiu carte; căt pentru sate, disproporţiunea este mare : 5303 bărbaţi şi
  \
numiţi:
Domnişoara Alexandrina Brănescu. ii stitutoare provisorie la clasa I de la scoa A°’ 1 Pnmari de fete din Craiova, pe b: za concursului ce a depus in Craiva. la I, me anul curent, la care a obţinut nota <*■ nerale 9, 8 la studiu şi 10 la lucru. °
   2.    Domnişoara Eeaterina Roman, idei d la clasa I, şcoala No. 2 primară de fete di» Craiova, idem.
   3.    Domnişoara Elisa Scordescu, idei la clasa I şi II, şcoala primara de fete Ocnele-Mari, idem nota studiu şi 9 la lucru.
   4.    Domnu I. Corcoveanu visoriu Ia clasa I, şcoala din Calafat, idem nota studiu.
di
w

generale 9, 6 1 *
    institutor pro primara de bâei . generale 8, 7 1
                                                                                                            Comunicat
.Minţitorul"
de ieri publică la adresa noastră următorul comunicat:
   Ziarul Timpul, de la 12 August anul curent, publica sub rubrica „ţăranii vânduţi, ca vitele" o denunţarea domnului I. Taut,■ prin care se arata ca un număr de 15 lo- i cuitori din comuna Păltiniş, judeţul Doro-j au fost siliţi de către primarul şi per-'J'
                              pe muucâ’ju
hoiu,

«K
                                                                                                                                                                                               i|
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    «11
                                                                                                                                                                                                          Domnu G. Pantazi s’a pere de la J Septembre
numit, cu ince-curent iu funcţi-
   (1) Eacâ un mic tablou :
   Flăcăi cu fete, 4528 pentru oraşe, 29,056 uentru sate.
   Flăcăi cu vâduvo, 217 pentru oraşe, 796 pentru sate.
   Văduvi cu fete, 349 pentru oraşe, 2051 pentru sate.
   Vâduvi cu văduve. 250 pentru oraşe, 2465, pentru sate.
ceptorul respectiv de a lua bani pentru ca sâ achite dările fiscali pe trimestru Iunie şi Iulie din anul curent — -acest trimestru din urină ne fiind atunci inca esigibil — şi ca pe trei din acei lo cuitori, cari au fost in imposibilitate de a)L achita acele dări, ii a depus in arestul pri-, măriei comunei Darabanii, unde se află biuroul de percepţie.
    Ministerul a cerut indatâ domnului pie- r'Pf feet de Dorohoi ca să cerceteze dacă fap- <i tele denunţate sunt adevărate şi sa refere.
Din partea domnului prefect s'a primit raportul sub No. 5.677 din 26 August espi-rat, care este in coprinderea următoare:
    „Primind petiţiunea domnului Ioan Taut. prin care arată ca un număr de locuitori din Păltiniş au fost maltrataţi de primarul şi perceptorul pentru încasarea dărilor, şi ca locuitorii au fost forţaţi de a lua bani pe muncă numai ca să scape de asemenea ne legală tortură, adăogănd că pe la Iunie li s au pretins achitarea trimestrului de Iulie, am insărcinat pe controlorul respectiv, in unire cu domnu sub prefect, să pro-ceadă la cercetarea faptelor, spre a lua mâ-suri contra celor ce ar fi violat legile in mod atat de grav. înainte de a fini cercetarea, ziarul. Curierul de Dorohoi a reprodus^ cele arătate da domnu Ioan Tâut, amplificând faptele, şi domnu Ioan Tântu a
JR
1MPUL
i
  "r cuvânt incă şi am terminat. i‘U se mai considera de nimenea ia ca o litera moarta articolul 22 ituţie relativ la câsatoria relegioa-'voarea moralitâţei ce trebue sâ '» toate contractele de căsătorie următoarele reforme :
  11 carea art. 144 din codul civil Sutelor noastre canoane,
  |(erea şi simplificarea, in favoa-unei noastre rurale, a formalita-ideplinit pentru a se contracta o Dlabilmente.
  fa din mâna primarilor atribu-berului stărei civile prin eomu-
kKursul pronunţat de d. (ieorgePi-i,r"r general al curţii de Casaţie.
                                                                                                                                                                                                                                                     ■ avui Timpul din 12 August ijjitorii se vinde ca vitele pen-darilor. Toate acestea sunt lata cum s au petrecut lucru-
   !e, domnu Ioan Tautu a chestorul spre a ii achita fonci-ţeioasa pe trimestrul Aprilie precum şi dările locuitorilor angagiaţi la domuia-sa. Per-cut socoteala şi a rugat pe “Tautu, trimestru fiind aproape ma fiind minimă, se achite, Leşte, şi irimistru de . Iulie.
        Tăutii a declarat că achită vttre şi a invitat pe percep-chitanţele, ceea-ce percepto-când insă a presenta chitanţele, Tautu a numerat 1.423 lei şi pentru suma de 129 lei a preotului sa primească 6 mandate Laţi a comunei Horodiştea; per-a putut admite aceasta şi a sa reţină la el chitanţele a 15 îtru suma de 129 lei noi şi a ,t pentru achitarea dărilor, 11 Luitori au plătit imediat iar 3 ‘fyi mit u Persu, Dumitru Ciube-Bâlan au declarat că nu au ut bani. In zioa de 11 Iulie, munci Păltiniş a trimis la ireepţie, care se află la Da-ts zişii 3 locuitori pentru a e lor-, ei au declarat că vor nu este esact ca au fost a-te esact că munca lor a fost u dări, de oare-ce pana as-locuitorului loan Dumitraş J şi in păstrarea domnului Jtiniş.
      r mai evidenta, domnule mi-esactitatea celor anunţate de K este că domnia-sa singur iile personale ale domniei sale Iunie, sub chitanţa No. 377, lle Aprilie şi Iulie, tot in acea şi pentru locuitorii angagiaţi la afară de dările celor 15 locui-ror muncă domnu Tăut a voit să •• Win mandate comunale," ajunse, >a cerceta cum, la domuia-sa.“
                                                                                                                                                                                                                                                   ' wc ca din acest raport resultă ca
ta cerut in adever de la un nu-icuitori din Păltiniş ca sâ a--ie dările fiscale şi pe trimes-primarul a trimis la biuroul fe pe trei din acei locuitori spre ft contribuţiunile pe trimestrul n.-ă nu era exigibile, ministerul, te, a intervenit pe langa dom-de finanţe rugăndu’l ca să ia ivenite in contra perceptorului, lta a invitat pe domnu prefect |u ca să facă cele mai aspre primarului comunei Păltiniş, acestea este de observat că, ân-pl Tautu, denunţătorul, este ace-llzioa de 5 Iunie, presentându-se /de percepţie din Darabani, im-flacei 15 locuitori, s'a oferit a le scale şi pe trimestrul Iulie, «asta a putut sâ îndemne pe rceptor de a comite unaseme-m zel.
                                                                                                                                                                                                                                                    Piti ănsă că foaia guvernu-n piuit a nu da de căt co-fiâlse, neadevărate, cum a in afacerea Bordeni—ceea fŞtigat numele de Minţitor suntem siliţi a primi şi pe sub beneficiu de inventar.
P iun ea religioasă obliga-‘ pentru căsătorii (1)
(Urmare)
   Domnul prim-preşedinte a respuns la discursul domnului procuror general in termenii următori :
      Domnule procuror-general,
   Conformăndu-ve, ca in tot-d’a-unn, pres-cripţiunilor art. 82 legea organică a acestei inalte curţi, aţi tractat in anul acesta in discursul domniei-voastre de reintrare, despre „familia," care este piatra ănghiulară a societăţei, fondamentul prim şi cel mai puternic al civilisaţiunei. Cu drept cuvânt căsătoria pin care se naşte familia, a fost considerată de legiuitorii tuturor popoare -lor şi timpurilor o mare instituţiune ; ins-tituţiune care stă tot d o-dată in sfera dreptului natural şi in a celui civil, instituţiune care întruneşte in sine induoitul caracter de mister religios şi de contract civil şi toate consecinţele practice cari decurg din acest dublu caracter şi sunt consacrate prin disposiţiuni positive, mai mult sau mai puţin apropiate intre sine in diferite legisla-ţiuni. Ast-fel, de ex. ca instituţie de drept natural, căsătoria nu este prin natura sa un contract timpurar şi biserica enunţă acelaş principiu zicând : „pe cine a împreunat Dumnezeu omul să nu'l despartă." Dar dacă asupra principiului toată lumea este unită, nu insă aceleaşi aplicaţiuni practice s’au făcut in toate ţările de acest principiu. Nu numai in antichitate la unele popoare exista divorţul, la altele nu. dar chiar in zilele noastre in Europa, căsătoria este indisolubilă la popoarele latine occidentale, prin influeuţa. mai mult simţită acolo, a bisericei catolice romane, pe când la noi ortodoxi de rit oriental, şi la popoarele germanice, divorţul este adoptat. Ca instituţiune de drept civil căsătoria este sorgintea întregului drept de familia, drepturi şi obligaţiuni intre soţi, intre părinţi şi copii, drept de tutelă, de succesiune, etc. Acestea explica cum căsătoria este până astăzi disputată in ceia-ce priveşte formarea şi desfacerea sa intre autoritatea bisericească şi autoritatea laică in deosebite State. La francezi puterea seculară a înlăturat biserica de la formarea acestui contract, respectând, bineînţeles, libertatea de conştiinţa individuala pe când biserica are incă ultimul cuvânt acupra desfacerei căsătoriei intre soţii vii ; divorţul infiinţat in timpul revoluţiunei celei mari, la 1792, a fost desfiinţat in 1816, şi vechia regulă de indisolubilitate absolută a căsătoriei restabilită. Această stare insă a legislaţiunei a fost, incă de sub regele Ludovic Filip, şi după o lunga intermitenţă sub imperiu, este incă şi astă-zi viu combătută de unele spirite înaintate, intre cari s’au distins celebrii ebrei fran-ceji Adolphe Cremieux şi Alfred Naquet, unul la 1848, altul astazi, şi este destul de posibil ca această campanii obstinată şi chiar violenta să aibă de efect resta bilirea divorţului, chiar in contra do rinţoi marei majorităţi a Francesilor creştini.
   In alte mici State ale imperiului Ger man, aceiaşi cestiune începe a se agita cu mai puţin resunet, se inţelege Chiar la noi in fine reforma introdusă de dreptul civil, corectivul încercat a se aduce de Constituţiune, controversele ce au născut in aplicarea combinată a acestor texte toate acestea denotă • aceiaşi stare de lu cruri.
   Un fericit compromis ar fi ceia-ce se numeşte „căsătoria mixtă căsătoria tot-de odată şi religioasă şi civilă, şi in care şi autoritatea bisericească şi autoritatea lumească işi recunosc reciproc competin-ţi lor.
                                                                                                                                                                                                                                                          (Va urma).
                                                                                                                              O crimă.
   Ni se face următoarea denunţare gravă asupra căreea atragem atenţiunea autorităţilor in drept:
   La Andrei Anastasiu, arendaşul moşiei Fontânelele (ni se pare) distr. Prahova, era o servitoare care, după mai mulţi ani de serviciu, a părăsit pe stăpân. Arendaşul trimite dupe ea pe oamenii sâi din curte şi pe un fiu al lui, cumnat cu Grarorimati. arendaşul moşiei IVulga. Oamenii dau peste servitoare, vor s’o aducă inapoi. Ea se im potriveşte. Atunci fiul lui Anastasiu o ia la bâtae, o ucide şi o aruncă intr un puţ unde se găseşte de către locuitori peste câteva zile.
   Se făcu sgomot. Ajutorul subprefectului merge şi constata faptul. L’nul din oamenii puşi in goana servitoarei, vizitiul arendaşului, amautul servitoarei, mărturisesc că omorătorul este fiul arendaşului.
   Omorîtorul fu trimis la subpretectură, şi subprefectul Crapeleanu dă drumul ueiga şului, care a şi fugit din ţară.
   Parchetul afiâ, şi prefectul consimte ăn teiu a da in judecată pe subprefect, şi iu urma se mulţămeşte cu demisia lui.
   -Justiţia informează acum, şi se aşteaptă resultatul, care se crede ânsă că poate sâ nu fia cel dorit, căci ambii arendaşi sunt foarte avuţi.
NOTIŢE BIBLIOGRAFICE
   A apărut şi partea a doua clin Teoria Verbului după fraţii Bes-clwelle cleN. Droc-Barciftllll, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu.
   De venzaro la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etO-ie Calea Victoriei, B. Niculcscu, Pasagiu 1 Roman. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32.
   Despre Respousibilitatea Tutorilor şi a Magistraţilor, studiu comparativ, in dreptul roman şi român, de Ioan F. Simio-neseu, doctor in drept. — Preţul 3 franci
   Curs elementar de aritmetică practcă
pentru clasele primare de M. Ţintă, institutor superior. — Carte aprobata. Preţul 40 bani.
   Memorandum eompose et publie par le comite elu par Tassemblee generale des re-presentants des electeurs roumains, tenue ii Hermanstadt le 12, 13 et 14 Mai 1881.
   Se află de vânzare la librâriele Socec, Graeve şi Bănişteanu, cu preţul de lei 2 bani 50.
   Prescurtare din Istoria Românilor
lucrată pentru elevii şcoalelor primare de amhe-sexe de B. B. Secărcanu, institutor public in capitală. Cartea este aprobată de ministerul instrucţiunii publice ; e ilustrată cu 17 figuri. — Preţul unui exemplar 8p
                                                                                  DE ÎNCHIRIAT
  Pe unul sau mai mulţi ani, chiar de a-cuin, o casă destul de incăpâtoare, care este situata in Strada Luminei, No, 16. Doritori se pot adresa la ori-ce oră la proprietarul ei ce locuieşte intr’ânsa.
DE închiriat ;™°r;
strada Clopotarii No. 38, compuse din 7 camere, cuhnie, pivniţă şi o cămăruţă, curte pavată şi poartă de tit-r, toate comodităţile. Doritorii să se adreseze la palatul Prinţului Ştirbei.
                                                                INTERNATUL DE BĂIEŢI
11 HELIADE-RADULESCU
  Situat in localitatea cea mai sâuâtoasă a gradinei „Heliade", din piaţa Moşilor, va deschide cursurile pentru clasele primare la 10 Septemvrie, 1883. Studiele se vor face după metoadele cele rnai bune şi conform programei Statului. Aci se va mai învăţa gymnastica şi exerciţiele militare. In institut sunt instalate bai calde şi reci cu duşi pentru copii. înscrierea şcolarilor seva face de la 20 August corent.
SOCIETATEA CORPULUI DIDACTIC
   Conform Arf. 22 din Statute şi a decisiunei din 5 Iulie trecut, D-ni membri sunt convocaţi in adunare generală pentru zioua de 18 Septom-orie ora 1 p. m. in localul liceului St. Sava având la ordina zilei urmă-;oarele cestiuni:
   1.   Dare de scamă de mersul societăţi.
   2. Expunerea situaţi unei financiare.
                                                                                                                                   PLECAREA TRENDRILOR DIN B0CUREŞT1 Cu începere de la 20 Mnin 188:4.
   La ploeşti, BuzSii, R-Sărat, Focşani, Alărăşeşt. liacăn, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (treu accelerat) îO ore 46 minute seara.
   Ta Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzeu, R-Săraţ, Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de per-soanc) 8 orc dimineaţa.
   La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa.
   La Ploeşti, Sinaia Predeal ("tren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul miit la Buzeu, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 30 m. d. ru.
   La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Sevorin, Yercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) y ore dira. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.)
   La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) 6 ore 10 min. d. a. (tren mixt.)
                                                                                                                                             SOSIREA TRENDRILOR
De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăşeşti R-Sărat, Buzeu, Ploeşti (-trenul accelerat) 5 orc dim-
De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (treDul do persoane) 4 ore i5 m. d. a.
De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzeu; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt).
De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trecui de plăcere) îl ore 15 ruin Doapte.
De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi.
De la Verciorova, T.-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. 6eara (trenul accelerat ii ore 2O min. i-nainte de ameazi (tren de persoane)
De Ia Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fnlger) îO ore dimineaţă (tren de persoaDe) 9 ore 15 min seara (trenul mixt),
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
                                               TOMA ŢACIU
                                                  No. 60. Strada Lipscani No. 60.           
                                                  Pe ziua de 9 septenibre 1883.             
                                                                          i. nmp.      Vend 
5olo Renta Amortisibilă. .                                                931/.,      941/, 
5«|0 Kenta Româna Perpetua ,                                              92-         92' 2 
6"j0 Obligaţiuni de stat. . . .                                           100 */e 101       
6o[0 Oblig. Căilor f- Rom. regale                                         102' ;2 1 03 I ly 
5o/o » Municipale ....                                                    84-         84I[u 
10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1                                          232-        236 - 
5oio Scrisori funciare rurale. •                                          92 ---      92 /2 
7oto Scrisuri Rurale..                                                    IO21/5      103U, 
5o[o Scrisuri fonciare urbane .                                           88'/,         89- 
6o]0 , , ,                                                                98M         99--- 
7o|o , > ,                                                                1021/,    103 --- 
Impr. cu primo Buc. (20 1 b.)                                             SŞiL        33 v, 
Acţii Băncei Naţionale Koni&Dt2501.                                       1375'   1390      
> > Soc. cred. mob, rom. 250 J.                                           210---       214- 
» * * Rom. de construcţii 5001.                                           504---     508--- 
, » » de Asig. Dacia-Rom 300 1.                                           412---     416--- 
> > > > > ÎSaţionale 200 ).                                               244---       248- 
                                                                                            
.........................................................................                   
                                 Diverse                                                    
Aur contra argint. .                                                      1 60         1.7b 
» » Bilete de Banqne                                                      1 60          175 
Fiorini valoare Aastriacă. . .                                            2i0l/y      2..12 
Mărci germane. . . .                                                      1 23      1.25--- 
Bancnoto franccse. ... .                                                  99<|.      lOO'/a 
Institut de educaţie
la 1859, dirijat do d-şoara I. liesslmg, Diesda, Biăiuarkplaiitz. 81. Profesorii coi mai distinşi pentru limbi, ştiinţe, mii-iru. I). doctor J). Pawlovici din Si-ştow va ţi a referinţele dorite.
n" °. nn'ale Ş* numirea unor oficeri de stare civila cari se presiute oare-care conţi U-iti 111 de cultură şi moralitate.
   4 M°J>ficarea art. 221 şi 261 din codul mvil in sens do a se face încercarea ' . impâcaciuire de către Episcopul E-paimei căruia se va comunica de procurorul tribunalului şi hotârirea definitiva de divorţ.
   5. Să nu se mai permită nici un interval intre câsatoria civilă şi beuedicţiunea religioasă. (1)
   (1) Se inţelege că la reforme cari au o relaţie cu autoritatea bisericească, trebue sâ concure şi Sântul Sinod in ceea ce il priveşte.
   Iar până vom [obţine aceste reforme şi faţă cu starea legislaţiunei noastre de astăzi, a coDtroversi ce am semnalat că esistă in doctrină şi jurisprudenţă, suntem siliţi sâ recunoaştem ca perfectă, şi căsătoria contractată numai inaiutea oficerului siărei civile.
   Am zis.
   3.    Alegerea de noi membri in cestiuni de Administraţie conform modificări Statutelor.
   4.    Desbaterea Gestiunilor ce se vor propune pentru un congres viitor.
                                                                                                                                                                                                      Preşedinte B. Boerescu.
                                                                       MEDIO ŞI CHIRURG Boalele de găt, gură, nas şi urechi
                                                                          tratează printr’o artă specială.
  D-ru |. BRAUNSTEIN
fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (SyphiJis şi boale de piele Consultaţiuni de ia 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.)
  Dr. A. WEINBERC
                                                                                 OCULIST
                                                                            fost şef de Clinica in Paris
                                                                      Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6
Labela Statistică de Procesele pendinte la inalta curte de casaţie şi justiţie secţiunea I şi secţiuni-unite, de c/le intrate
                                                                                                      si cele resolvate in cursul anului. ■mde.eMnme. ftgj# _ 1888
NUMIREA SF.CTIUN1L0R
Secţia I . . . Secţiuni-Dnite
4 006
4 009
4.037
4.043
Tabela statistică de procesele pendinte la inalta curte de casaţie şi justiţie, de. eele intrate şi cele resolvate in cursul anului
                                                                                                                   judecătoresc 1882 — 1883
                                                                                        NUMIREA
SECŢIUNILOR
Secţia II........................... .
Totalul proceielor pendinte pe anul 1883 ................... . •..........
         Total generat ...............
      3     
«•    40    
<B OO  G ro 
 ~ 00    00 
   00  g co 
 ^ =S 5 1   
* £   * C-A 
-¬    •- X  
S     = 00  
5     ©     
      Jl    
  646 661   
 ---  646   
 ---  1,307 
            3 - 
         a. -U¬ 
              - 
            ^ a 
   ©          0 
JU 9$    li     
 « m»        k. 
 O = 2          
 u --- ?    ^ = 
 ©              
U3 ©     0      
80 i5    10     
ltesolvatc
DE ÎNCHIRIAT
                             du bt SI. Dinii-tru 1.Ş33. Kta giui ai li-lea din casele de pe Calea Victo viei No. 145, proprietatea d-lui Ioan Ciu' llea, în care actualmente se află instalat11 Legaţiunea italiană.—Acest etagiu se compune din 12 camere de locuit, Seră de fiori, bucătărie, pivniţă, 4 camere de servitori, grajd de 6 cai, şopron spaţios, grădină în
laţa casei, având introduse gaz şi apă. ____
Doritorii sâ se adreseze la tipografia D-lui N. Miulescu, Sala Bossel.
CĂILE FERATE ROMÂNE
BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI
SI'l' U .A-'X’-L U IŢEA STJTv£.A.I?._A_
31 augutt 1882,
Activ
20 august 1883    27 august 18*13
  2350595 2 r (Monedă metalică şi ling,      87563856 40429937  
 23144391 J asa (Bilete hypotecare           2530985C 25314605  
          Efecte de incasat                    110435     28827 
  8300105 Portofoliu (Kfecte rumâne?ti       1149346; 1         
  575738L 1 oi totoliu (Efecte gtreino        6159576   6883660 
 22619233 Impr. garant cu Ffec. de Stal.     28340964 28549094  
  5166894 Fonduri publice                    11978725 11978725  
          Rentă Fond de reservă                514702    514702 
   812100 Imobil                               836301    836301 
   229402 Mobilier & maşini de imprim,         218558    218658 
    85933    Cheltueli de Administraţie.        70694     88073 
          Deposite Libere                    10777840 10062940  
          Conturi curente                    49702403 46500915  
 34054464 Conturi de valori                   3497349 4209883   
123675853                                   186554711 187109905 
                      1* a « Iv                                 
 12000000 Capital.                           12000000 12000000  
   288933 Fond de reservă.                     514702    514702 
 80481170 Bilete de bancă în circulaţie,    100143000 104085610 
   813193 Profit & Pierdere I semestru.       1123145 1123145   
   215374 Dobân. şi Benefici div. II semes.    251586    279455 
          Deposite de Retras                 10777840 10062940  
          Conturi curente                    61092072  58896657 
 29877183 Conturi de valori                    652372    147396 
123675853                                   186554717 187109905 
                                                                                 BUCUBESCI
2, Strada Smărdan 2
  JOSEPH SANDROVITZ
                                   BUOUREST
       16. — CALEA VICTORIEI — 16.
                                               IN RATE LUNARE
       Societătei Ştiinţelor Induttria U din Paris.
   DESTUI PERU ALBU
              Melanogen
/■k rine tura cea mai bună
(w)
W DICflDMARE Aln«, Chimist
   H         ROLEIV (Franola)
           Pentru a voţjsi pe dată SjflfjH ia tot# nnanoiila, pârul si barba . fauri primejdie pentru pele ei farft neci un miroi. — Acdeti tinctură eete mperierC tntor celor întrebuinţate pena a dl
                                                                                                                      Se gâteee* In t6te căţele cele bune de Parţumerie.
wumm
fyyiţ
mmmmm
■■ -
sr;
                                                                                                                                                                                nucuRuaiţ
                                                                                                                                                                           2, Strada Sinail
  DEPOSIT DE MASINE AGRICOB Locomol)|le cele mai perfectjonate co si fara apparat de ars pac
                                                                         de ori-ee mărime
                                                                                                         MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc.a
  __DIN FABRICA
                                                                                                                                          SOTsTS <Sc C'
                                                                      (Guhihboroiigb, Knglltern)
                                                                                                               MASINE DE SECERAT SI COSIT I
                                                                                                             Bimple in construcţie ţi timnipuluţiunu, uşoi.re, fosile tari ţi repezi la lurr
                                                                          DIN FABRICA
                                                             Adriance, Platt & Co.
                                                                           (New-York)
  .       Mori, Manege şi Muşine de treerat (cu manegiu)
  Batonze de porumb, Tricuri, Grăpi. Muşine de vinturat. PliM •şi Maşine de Semănat, <iin fabrica HOFHER & SOHKAINTZ (Viena) Depou de părţi de maşine.               Preţuri modeai’
                                               IN RATE LUNARE
    Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici sistem american cu intreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano.
i
MAGASIN
   fondat
                                                                                                                                               in
   1879
i
„vC^G-^SIIISrTTXj
                DE
                                                                                                                                                             de
                                                                                                                                                       Tstrul Naţional Bucure; ti
COLONIALE SI DELICATESE
                                                                D. G. MOCIAN
                                                         VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL
        Anunţă inaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Bluturi fine.
      Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de lajBayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, si Verde de Ia grand Chartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Vimand Fockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognae vieux, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqueruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum şi in Birsch. Şliboviţă de Banat.
              VINURI STREINE ŞI INDIGENE.
      Importate de Ia primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de Ia Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios.    Cu stima, D. G. MOCIANU.
 Bulele GATULUI 70CI SI GURI
                                                                    PASTILELE
DETHAN
     CD SAREA LDI BERTHOLET Recomandate contra Boalelor gătulu\,angine. exttncţiunile vocii, ulcer aţiunile gurei, irita-ţiunile canzate de tutun, efectele periculoase a mercnrinlui, şi specialmente d-lor magistraţi predicatori, profesori, cântăreţi spre a acilita emisiunea vocii.
Ad.DETH i\, farmacist, Faub St-Denis 90 Paris şi principalele farmacii din Franţa şi străinătate. A cere semnătura Adli.DETHAN ______l'ret franco 2 fr 50
  „LA CAVALERUL Dfl IDE"
                                                                cX5) cXDOs£>Dv'o£— •—i c <2X5'Q/S
                                                              PRIMA CASA de CONFIENTAjnTERA
                                                                                     NOUA INVENTIUNE
mt" IXORA
   EI). PUMA UD
Săpun.............. de IXORA
Essenta pentru batiste_ de IXORA
Apa de toiletta.... de IXORA
Pommada___■........ de IXORA
Oliu .............. de IXORA
jPraf de orez...... de  IXORA
Cosmetic........... de IXORA
                                                                                 37, Doulevard de Strasbourg, 37,
                                                                                                                                                              Singurul Deposit allu Aepasinei Mignot^^J
                                                                                  ANUNCIU
  După o lungă practică in justiţie, ca grefier al Trib. Comercial, jude de ocol şi membru de Tribunal, am îmbrăţişai cariera de advocat.
  Mă însărcinez prin urmare cu ori ce afacere civilă, comercială şi penală Ia toate, instanţele judecătoreşti din ţară.
  Domiciliul meu este in strada Că-ăraşi (Vergu) No. 49.
                                                                                                                                                              George Gr. Dancovici.
              Licenţiat in drept.
                                                  CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN
  No. 2. Colfu Stradei Şeari şi Covaci No. 2.S
        Pentru sesonul de Vara am primit din^propria^noastră fabrica-ţiune din Europa un imens asortiment deŢ Costume de voiage de 4 Garn, Travers, etc.
        Costume de Caşmir, Orleans şi Docs englesesc, Veste broşe de Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs.
vert.
                                                                           cu deosebire recomandam
Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveoi, Camgarn şi reflot gro-
                                                     PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc.
                                                Preţuri recunoscute de moderate
                        cavalerul de mode

DA I^IPPII/ chirurg-dentist. Tatii- f\IDnli\, madueşte dinţii bolnavi. Plumbueşte, scoate, curăţa şi aşeaza inţi, farâ durere, dupfi cele mai bune sisteme ; fabriceaza şi pune dinţi minerali iu-tocmai ca dinţii naturali.
   D. Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiâmat.
   Bucureşti. — Strada Şîirbey-Vodâ No. 9 alături cu gradina Uuion-Suisse.
                                                                                ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE
                                                                                 R I C O FI D
                                                                                                 FAVROT
  Aceste Căuşul» posedă proprietăţile Ionice a Gudronului adiosrale pe likngâ acţiunea aiiliDlonorngieă de i ■ijiotiu Ide nu nhosescu stomalml.. provăc» nici
niarce nici ^rcţij . coiiNtituosni uiuiliva montul prin in tiwtnivA balelor
contaiTio.se a ambelor sscurgeri vechi «cu recente, c.il uo a besleei şi curse* iva lfcn\ voie auri nul m
                                                                                Po ia linele truUinviiiului, şi o-inel ori-co durere a dispărut, usul
                                                                                             ÎNJECŢIUNU RICORD
      tonice şi astringente, este mujllocul infailibil do n consoîi l.i vindecarea si dc a evita in te recrea
                                                              ADEVERAT SIROP DEPURATIV
                                                           FI ICO Ft D
                                                                       FAVROT
     Acest sirop este neăpart pentru a vin decacu deseverşire maladiele pelei şi pentru a sfîrşi deacurâţi sângele după un tratamontu anti-sifilitic. El feresce det6te accidentele ce pot resulta din sifilis constituţională.
     Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculosă tote medicamentele RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FAVROT.
     DEPOSITO GENERAL.— E* Favrot, 102, strada Richelieu, in Paris ; In Iassy, Racovits, Konia; Bucuresc'i, Rissdorfer, Zurner, Theil: Galat: Talu-seschi, Marino Kurtovich; Braila, Petsalis, Kaufmes; Crajova F Polii Plojestl, Schuller; Barlad, Brettner, şi in Iote farmaciile *
Tipografia N. Hfiulei cu ,<a!a Theatrului Botuef