,«n)i * sKi'TJvMimr: las’s I ------------ ii^a jcţorlei PVr. Îi2. AXUL AL VIII — Xo. 10* ABON MENTE LE |.rft ţ»r» P* Mi . ■ . 41) [*-: , p» 0 luni . 22 1*1 p? S luni. . 12 l»i ■Viniitatc pi an . C(j Ini ti- priim>nc lt iiinr.nistrsţit ipitulă 10 buni mimării Islrirtr 15 ban» miinăru I (cViresti, 7 Septembre 1883 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI INSERŢII *.\v. r. 30 litere petit paju IV. 40 Kt‘cintflw puţ. III . . 1 50 ► » II .... 2 50 , ix unsurile tji inserţiile se primesc MicnroşU , la Administraţia ziarulnl \t î loiia, ia binreurile de anunţuri Heinrii Sclialek, V/ollzeiJe 12; — A. Oppelik, 8tnbeK ■ itein 2;—Paria, C. Adam, rne ClnnieDC 4 A. Loratt, rne S-tei Anui 51. IMi-eolor-respumlft «or : MIHAIL PA LEOl OOCJ Marile nefnmrrte no tr prlmoi MannacrlKfilc nclniprlmato &e ard. ii|qp earea. Monitorului ife a dosminţi fit* torturelor severşite de eă-[filănişi şi agenţii poliţiei din . la Bordeni. a adus intr'o isii cesliunea aeeasta • fasa iperirilor pressei. Au mers la faţa ii reporterii de la cinei din mi-ie jurnale politice din Bueu-ronduşi de către persoane din jiiinea foilor ploe.şteno, Demo-şi Vocea Prahovei, şi au a-wultat, caro confirmă că inlr'a-torture şi jafuri s’au comis de torţa publică, chiămată a potoli ţăranilor contra autorităţii jtt-peşti. din care a resultat omo-prietarului Scorţcanu şi mal-magistraţilor şi a martirilor. I remăne acum cu negare i ulm? Ouin remăne mai cu cu afirmarea făcută de către procurorul-general al curţii de din Bucureşti, că mi sa intre-tortura, nici s’a comis acte midalism asupra ţăranilor ? *(i;tina din duoă: ori reporte-Cflor cinci jurnale din capitală au g[ş' spus noexactităţi, ori că d. [tailr-general insusi a susţinut un lovăi1 in faţa societăţii, şi a gu-M ii care ’şi-a pus deplina in-Ve intr'ănsul. *il acesta merită cea mai mare ‘ine. A se imputa unuia dintre >e>e inalte ale guvernului, de ||er judecătoresc : aceluia chiar IJ ii datoreşte ascultai'e autori-J poliţieneşti a nouă judeţe ■camă cu parchetul lor şi cu li prefecţii şi primarii de sate ; ste chiăinat de lege a suprave-i a controiil pe toţi in iirmă-I crimei şi delictului : a i se acestuia complicitate cu tor-^"ii şi prădătorii, sau măcar ||nâ a acestora, este a se aco c oprobru magistratura in par represivă şi a i se ucide tot J. M poate lăsa iialtă eonfra-a-^4 colectivă a cinci organe ale la afirmarea d-iui procuror al curţii de apel din Bueu-'Cănd şi o parte şi alta pretin-inoaşte bine faptele de la faţa muie se ştie că s’au trans-■ afară numai dacă nu va fi bhvernul actual să nesocotească această ooasiune, impresia lăncă ce remăne in conştiin-(5riua i astăzi justiţia este cctamente rtcsorganisută şi pu-ca la serviciul administraţiunii jj’Ti de fără-de-logi şi prade, jjiiunea zisului personaj din bătură este astăzi de tot coma. Domnia sa însuşi, in inte-restigiului seu, ar trebui să cere o supra anchetă la an. î ca. care supra anchetă este iu 11 o tace procurorul general al Scurţi de .Justiţie şi (Jasaţiune. această cerere d. Oecouomu, ţhinistru] Justitei n ar lua in-11 ţiativa să ordone anelielă su-cel ])iiţin ast-fel va avea dliiiiu. aiui . tat mai mult respect penlru opiniu-nea publica şi do a fi dat oeasiune a so restabili Încrederea in magistratură. daca se bizueu o putea face. Printre toate cate concerne afacerea de la Bordeni. eeea. ce este demn de remarcat, e. caracterul teribil ce şi-a luat Romanul de astăzi, asoci-andu-se a condamna actele de barbaria severşite do, i^Ttre oamenii guvernului pc care el il susţine. El strigă, căt ii poate gura, să se trântită ancheta nuoă la iaţa locului, la care sa se chieme şi reporterii ce au dat rclaţiune că s’au comis torturi, ca sa se stabilească temeinic adevcrul şi să se facă exemplu de înaltă justitiă cu torturatorii, ctc. Ce l a fi găsit intradevâr, pc organul fâră-de-legilor, de se agită acu cu aşa aprindere contra torturci ? Nu este tot el, cel de la 1868, care susţinu cumplitele torturi severşite Ia. Mărăşeşti de către cei mai de aproape ai sei, fostul director al telegrafelor şi poştelor, reposatul Făl-coianu. şi prefecţii de Tecuci şi Putna ? Xu tot acest organ a tot felul de monstruosităţi declara amor pentru virtute, tortura de atunci asupra unor nenorociţi indivizi inocenţi, cu ouă coapte la subsuori şi cu peri de porc trecuţi prin părţile cele mai sensibile ale corpului ? Cum ceea ce a fost amor pentru virtute atunci, este astăzi, la acelaşi organ de principii, oroare şi imoralitate ? A! VC ghicim noi : incearcăacum două lucruri monstrul ce. mare nimic sacru : ni ui ănteiu o reabilitare a. trecutului odios al guvernului lor, al dornica salvarea ţăranilor criminali, spre alimentarea prin acva»ia a spiritului anarehic propagat de dăn-sul in tară. Dar, in punctul danteiu, este de observat, că nu numai pata de la AI ă-răşeşti remăne neştearsă, pentru că a susţinut’o Romanul ca amor pentru virtute, insă că torturile nu se reproduc de căt numai cănd sunt roşii la guvern. Este inherentă selbatieia in oamenii de sânge. cari la toate alegerile şi întrunirile publice au căutat să învingă pe adversai ii lor cu reteveiul, cu muşcarea. urechilor, smulgerea, bar-boi, si chiar ucidci'pa. Ei nu pot scutura de pe dânşii un nărav ce este. din fire. lutr’al douilea punct este de regretat că, pc căml Românul stărueşte din toate puterile a sc constata tortura, ceea ce lui nu i se potriveşte, in acelaşi timp nu zice un cuvânt măcar spre desaprobarea condamnabilei fapte severşită de către ţărani. Este odioasă această purtare şi in cât pentru oameni cu pătrundere, de sigur că nu-i ar putea amagi in primita scopului odios cu caro Românul condamnă şi abjură un principiu practicat de ai sei ca principiu do virtute. SURI TELEGRAFICE •Sofia. 17 Septemvrie. —înţelegerea intre 1 'beriili şi conservatori sta indoplinit. So-•"'iiaia, in alegerea membrilor comisului in s-ovinnfe cita face respnnsnl la discursul tro anini, a numit in număr egal deputaţi de amândouă părţile. Adresa va fi mâine in-nifinaffi Principelui. Berlin, ]< Seplanivrio.— (-irculft. sgomo tul cil o introvedere va avea loc la Kiei intre impâratul Wilholm şi Ţarul. Cn i.oat, astea in cercurile bine informate din Berlin nu se ştie meii nimic de aceasta intre vedere. Roma. 17 Seplomvrie.—/tarut de Roma anunţa ca in urma unei inţelegeri iucbeiate cu d. de Seblozer, ministru al Prusiei, Va ticamil a consimţit in ullima lege politica — eclesiaslica votata de Reichstagul german in penultima sa sesiune. Paris, 18 Septemvrie,— După o depeşa din Hong Kong publicata de New-York-Herald, generalul Bonet ar fi sosit la Hong-Kong, trârnis de d. Hennand, comisarul civil francez. Steagurile negre ar fi luat indarat pozi-ţiolo lor şi star fi apropiind de Hanoi. Im ie, spre a so inscri in registru respoc-liv. "M(i f‘ot 4 vc'lea şi programa speciala a acestui coiicui’s. Înscrierea se poale face pană in prezioa concursului. INFORMATIUNI Trei dintre ţăranii torturaţi la Bordeni au sosit in Bucureşti şi se află la spitalul Colţea spre. .căutare. Procesul tiranilor dela Bordeni. in afacerea Scorţeanu, se va strămuta, se. zice. dela Curtea cn juraţi din Jhocşt-i la cea din Bucureşti; aceasta din cauză de suspiciune mai mult sau mai puţin legitimă. Următoarea telegramă s’a trimis din Băcău de către văduva Maria Bo-gaciului : „Primarul din Bibireştl nu mă lasă să ieu popoşoiu din ogorul meu, măcar pentru mămăligă, zicând că sunt datore stăpânului (mai bine zis călăului) din Ungureni. Nn sunt datore; muncesc de 9 ani pentru uă chilă păpuşoi luat. Sunt văduvă bolnavă, am două fete şi n'ain hrană. Eog cereţi dreptate pentru mine. Am reclamat şi ministrului d ale curentei luni. Legaţiiiuei romitnă din Roma a rămas toacă de de la 1 Angiist. Atăt ministru căt şi secretam seu sunt duşi la plimbare prin alte ţări. Românii d’acolo n’au la cine să se adr-seze. Ast-fel lndip roii mâine ne spune că unul din compatrioţii noştri a fost nevoii să’şi înscrie copilul de curând născut la un ofiţer de stare civilă italian, din pricină că legaţiimea noastră ora inclusă tun. Ce face d. ministru de externe ? =1: La 1866, constituţia a dat titlul ţerei de Romăjiia ; la 1881, sta proclamt Regatul României, şi cu toate astea eată ce se poate citi pe pecetea pusă de comisia despăr-ţirei a III-a din Bacăn, la Ugalizarea actului cu No. 623 din 27 Iunie. „Principatele-Unite. Comisia dispărţi-rea a 3 a T. Bacău. 1862“(!! !!!???) A Persoanele ce compun juriul esposiţiunilor agricole şi industriale anul acesta In judeţul Bacău, sunt aleşi de judeţ: domuii D. lordache Iuraşcu, Diinitrie C, Lnpaşcu, C. Auastasiu, Ilie lîaeoviţă şi N. Drâgoeauu; iar din partea ministerului sunt domnii general Dimitrie Lecca, Caton Ghcorgbe Pocea, Dimitrie Condopulo, Vasile Buzdugan, Nicolae Bioşteann şi preotul David Climes-cu. Dumiuică 4 Septembrie curent, pe la orele G seara,pe cănd arestaţii de la Telega, se inapoiau'de la Salina-Telega la peniten-ciai, pe drum, patru : inşi, de origină-Turci, au rupt convoiul şi au evadat. Unul s’a împuşcat, un altul s'a prins viu, iar duoi, fiind favoiisaţi de posiţiunea locului, au dispărut. Lupta a foa făcut cunos- şi in ziua aceea. L’a prins după drum bătut hoţeşte. Am constatat semne do răni foarte evidente, pe piept, pe găt şi pe braţul drept. Kl declară că i-a dat doue palme şi d. jude instructor. I sau luat: zece băniţi ovăz, 11 găini şi o căruţă cu ffin. Durnitrache N. Staicu, am constatat că are semne pe umorul drept de tăietură de sabie. Michalacke Antonescu, notarul satului, spune că i-a pus printre degete un instrument, pe care’l descrie foarte bine, ca fiind compus din patru bucăţi de lemn de fag legate impreună la un căpătăiu, iar la cel-l'alt putăndu se străDgo sau lărgi după voe, care l’a cut că d. procuror-general Încuviinţează ce- rerea, şi, prin consecinţă, am fixat impre- ună ora vizitei, pentru zioa de 5 Sept., astăzi, 9 ceasuri dimineaţa. Pix la 9 ceasuri, j d. prim procuror se prezintă la otelu nostru, făcendu-ne cunoscut că, cu cea mai J mare părere de reu, nu ne mai poate permite să vedem pe deţinuţi, de oare-ce in I timpul nopţi, a primit un contra-ordin de la minister, oarei oprea de a ne Încuviinţa cererea. Vintilă Rosetti. Duiliu Zamfirescu, loan C. Gărleatiu şi C. Gh. Simionesvu. CERTIFICATU MEDICAL in timpul din urniri. După cp s a i oştit la I' ian ţa. şi-a întors galeş ochii spip Rusia, dandui a inţplegp, ca o lasă a face ce vrea in Bulgaria, iar acum se năpusteşte asupra Angliei, anume contra foii Cetăţii „Times”. Organul cancelarului german zice, că foaea engleză se sileşte (a seinana zâzanie intre Germania •Şi Franţa, şi ameninţă pe Anglia chiar cu o înţelegere, insă fără să spună, cu cine şi cu ce scop ar li acea înţelegere. După cum se pare. mănia gazetei germane a fost provo-,ca,tă pi’intr’un articol din „Times11 asupra conflictului franco-chincz. Corespondentul din Paris al foaei eu con-ecuenţa logică ce resultă din , menilnr, le impune ş; lor impori, tatea de a se pregăti, la ce se p alţii, şi aceste pregătiri la toate i tesc numai la susţinerea relaţiui j sentului—nu. România când va ineheia alia chieiat'o !...) va cere inainte J rantarea existenţei sale şi a intra tului omogen şi cu elementul se! ( tiv de stat ; dacă nu s ar condm gerea alianţei de acest principiu, săşi sucurs actualei aserviri politf lor sei, şi ast mod ’şi-ar perpetu » gleze a comparat pe Franţa cu Ro Copie Astăzi 3 Septemvrie, anu curent 1883, prezentâudu-se aici la Ploeşti inaintea sub-in medicină şi hirurgie, tineicu să nu ’l vire iu beciu la iertat. | tusem a ni’l procura, şi’l avem in posesiuneu L’am văzut pliu de săuge pe haine. —' noastră, — il recunoscu numai de căt, dacia Spuu« că diu cauza palmelor i-a curs său- rjU(j ca intoeinai ast-fel era acela cu care i-au zdrelitraăna. Ne arată semne eve- ( semnatului, doctor dinte de presiune pe degete. Îndată ce i-am ' Constantin Tziegler, trei indivizi şi anume: aratat un ast-fel do instrument, pe care pu- Gligore Ivan Dragomir, Alexandru Vasile bert diavolul, care şovăeşte intre sfaturile lui Bertram şi Alice, dănd Angliei rolul desinteresatei Alice, iar Germaniei rolul egoistului Bertram. Insă ziarul prinţului Bismark poate să fie iritat şi din alte motive. 0 depeşă spune, că d. Gladstone, care se află intr o călătoiâe de plăcere pe Mare, ar fi avend de gănd să rnear- nea şi tierDerea interioară şi in ci * slăbiciunea sa. Oamenii de stat ai României, ... vat navea patriei, şi-au adus-o li! . carele se află aslâzi, conduşi şi q J inte de aceeaşi divină inspiraţiuu »j lâ şi patriotică, nu vor declina p . ^ pucatâ, pe care sunt in.soţiţi de 4 ■ votul naţiunii întregii. Sa erei I sta... Dar pentru ca tabloul să capot .j rit mai viu şi mai clar, să se di- . fi ga de gănd să penelului nostru. pănă la Kopenhaga, unde actual I Austru-Ungaria, şi in special ge şi pe nas şi pe gură. 6'oştea 'lăbărcă, moşnean, din Bordeni. —A lost bătut ca şi Cti-lalţi,—lovit cu ciomagu in cap, — din ordinu căpitanului1 Gougopulo. fusese torturat. Declară că, pe când il bâteau cu două trăgători, d. prim procuror era de faţă şi zicea la soldaţi să’l lase. Marin loniţă e rănit ca şi cei-l'alţi in Am constatat o rană mare, in regiunea parietală dreaptă a cnniului. Cămaşa plină ' de sânge iuvochit. Lui i s'au luat 8 găini. Mihai ştefan,—pe acesta l’au bătut şi chinuit cu lemne după cap, şi 1 au legat de 0 furcă de şopron. L a strâns cu un presa- ' cel (vertejiu), şi apoi sergentu care I chinuia ' 1 a bătut peste piept cu un baston cu ma-ciuliţă. Aut coustatat că mâna stângă şi pieptu prin dreptul ţiţelor, ii sunt umflate. j Lui i s’au luat şase găini şi un sac cu patru băniţi de orz. Oprea Staicu, moşnean, bătut in grajd de un aprod de la poliţie şi de d. sergent spate. Fiul lui Dobre Stoica spune că plecase de acasă, şi că in lipsa lui ’i-a spart dugheana doi călăraşi şi doi miliţieni, luăn-du'i tutun pentru 14 fr. şi alte lucruri,— iar că tatălui său ’i-au furat 332 lei, in bani, aliaţi inlr’o pivniţă pe care au spart’o. Afară de aceasta, ţerani toţi declară că şi Petre loniţă Barbu, care ’mi-au declarat J că sunt din comuna Bordeni. cerând a le da ajutor medical, şi am constatat lesiunile J ce purta fie-care pe corp in urma torture-lor suferite, am găsit după esaminarea fă-| cută că: individul GJigore Ivan Dragomir 'se afla cu mâna, dcgetoleşi antebraţu stâng, paralizat, ast-fel in căt nu poate a se servi de această mână nici cât de puţin, iară tot la braţul stâng, d’asupra incheieturei cotului se vedo o dungă roşie circulară care, după afirmarea pacientului, e te rGmasă ca urmă din strânsoare cu fringhia la care a fost espus şi care 'i-a cauzat şi paralizia antebraţului stăng de caro suferă şi azi. La Alexandru Vasile şi Petre loniţă Bar- 11Uei'te este o întrunire de monarhi, i Afaiă de (Mm! Rusiei şi de regele l Greciei, se află la curtea regelui Danemarcei şi prinţul de Wales. Mulţi cred, că această întrunire este o conţi ademonstraţiune la călătoriele regilor Spaniei, Romănici şi Serbiei. VOCE TRANSILVANĂ (Asupra alianţei României cu Austro-Ungaria) un agent de căpetenie al tortureler, era a- bit am aflat asemenea dungi roşii circulare produl de poliţie Tătaru,—iar că d. poli- ^ la braţe d'asupra iuchieturei cotului, şi la ţaiu al oraşului a fost iu tot timpul de faţă. — Adaogă că mai sunt şi alţi locui-itori cu semne de bătăi, dar lipsesc din comună. Toate aceste declaraţiuni ale ţârauilor sunt consemnate aci intocmai după spusele Popescu de la călăraşi. In urma ace.'tora 1 ]orj fArâ ujcj un adaos sau comentai iu din a venii d. 8tefanache Boloean de ’i-a dat * doi pumni in cap care ’J-a ameţit. — A-dâoga că a măm-at două palme şi de la d. prim-procuror. I s au luat 12 bauiţi de ovăz, patru gâi ui şi 50 oca mâlaiu. Fărvu Marin, moşneau, se plânge câ’l-a bătut d. căpitan in persoaDâ. Am con.-tatat că are semne de lovituri pe oinoplatu stăng şi pe şale. Preoteasa Theodora, nevasta preotului spune ca, in zioa constatări, a venit d nu suprefect, in persoană, şi a chemat pe popă, de l’a dus la curte dis de dimineaţă. Acolo ’l-a bătut in beciu pe iutii udate in-suşi d. căpitan, şi după aceea ’l-a pus să apere pe mort de muşte. I s’a luat: 3 găini, 2 raţe, 50 oca porumb, 3 gâşte şi 6 coţi pânză. Apoi a pus’o călăraşi să le cumpere trei oca rachiu. Lo-a cumpărat. Ei au cerut din nou, şi, ndu- parte ne. Pentru cei aflaţi in prevenţie, delegăm pe onor. reprezentanţi ai Românului, Na-ţiunei şi României libere precum şi ai gazetelor din localitate să cerceteze şi să ’şi dreseze actele ce vor crede de cuviinţă. Făcut in Ploeşti, astăzi, la 4 Septemvrie 1883, intr'un singur exemplar. Românul, Vintilă Rosetti. L' lndependance, Roumainr- Alex. Ciur cu. România liberă, Duiliu Zamfire sen. Naţiunea, C. Ghica Simionescu. Telegrafii, Z. Arbore. Democrata, loan C. Gărlianu. Vocea Prahovei, D. A. Drăghiceanu Post scriptum.—Subscrişi, reprezentând eomisiunea presei, delegată să cerceteze torturile de la Bordeni, — râmaşi astăzi in Ploeşti, spre a vizita pe deţinuţi din arestu preventiv, despre cari avem informaţiuni, că sunt oribil torturaţi, — ne-am adresat mâna dreaptă, partea esternâ, in dreptul degetului celui mare o rană, la cel d’eutei de 9 şi la cel d’al doilea de 6 centimetre lungime, rănile sunt superficiale şi presintă aspectu rănilor combuste. Pacieuţi spun că ei căud erau legaţi taro şi expuşi la arşiţa soarelui s’au format acele răni. Acestea constatăndu-se, se atestă pe baza adevărului şi conform cereri intâmpina-te prin presentu certificat cu adăogare că suferinzi suDt puşi in incapacitate de a munci, iar cel cu antibraţul paralizat şi anume Gligore Ivan Dragomir pentru un timp mai indelungat daca nu pentru tot-d’auna. Sub titlul acesta. „Gazeta Transilvaniei” primi de la unul din fruritişii ardeleni următorul articol, căruia ’i dede loc fără observări din parte-i, reservGndu-şi a reveni mai târziu acupra cestiunei importate, ce o atinge: roanei S-tului Stefau, nu este inter.a poatia solitară, consistentă din aceei |j|i t ci e un rnosaie compus din elemente :* ■ Ştim bine, ca unul din aceste cler) | meaza extremităţile râdecineloi . j 1 României iudependinte, şi că prii t ' termenii redecinelor sale se află i [ ^ te pe pamentul austio-ungar ; dan* cesar pentru existenţa şi înflorind lui. in mânia l'ruutarielor politice,iM | la toate râdeciuele, şi legea natura L J ne, că asta aşa a să fie şi pe viii-* ce va exista acest arbore ; dacă in ] nele mai depărtate bolesc, starea îi i vine abuonnalâ şi se slăbeşte putereuw jb1 fti pecetea doctorului 1883. Doctor in medicină şi hirurgie Constantin Tzieglier Septemvrie 3 (15) Ploeşti. Germania şi Anglia „NorcUleut.sc.he AllgemeineZeitung” desvoltă o remarcabilă nervositate „La ordinea zilei sunt alianţele, şi lumea mult se interesează de ceea ce va face România faţă de complicaţiunile iminente. Momentuositatea alianţei României derivă din posiţiunea ei geografica intre două puteri mari cu interese diverginte. Se poate realisa o alianţă intre România şi Austro-ongaria ? este cestiunea momentului care mult agitează spiritele totor Românilor. Şi cu tot dreptul ; căci toţi recunosc, că starea actuală politică uu se mai poate susţine de căt numai cu ruina materiala a statelor, de unde urmează uatural, că prin alianţelo încercate cu atâta fervoare are să se stabilească o bază nouă, de şi nu permanentă, dar totuşi mai durabilă, basa unei transformări politice, stipulaţiuui nouă pentru coudiţiunea vieţui pop- arelor din Orientul Europei, de care ne ţinem şi noi. Mulţi zic, că alianţele se fac pentru susţinerea păcii, adică a stalului quo. Dar cum convine această theorio cu adevărul recunoscut, că starea actuală nu se poate conserva fără do ruina materială a uiai multor state, putem zice a totor statelor, caii stau inarmate din creştet până in lâlpi? Este lucru evident, c-ă atât Austro-l'nga-ria, căt şi România, au mare lipsă de pace care însemnează susţinerea statului quo, insă întregului arbore m mare mesurai Nu noi vom spune, că in statiLi Steian elementul rudit cu acela ai fo niei sutere, boleşte: asta o dovedeai i nemulţâmiiea şi agitaţiunea ce-ai-i-j s’o persecuţiunile iu contra noastr ■-sa ta România, şi căreia i-a dat e- iii jui ualistica romană, iârâ deosebir- .•Ma* loare. Ge simpatia, ce alipire adeveiat -am către aliatul uieu, dacă acesta ■* nimicească lirele râdeciuslor de şi Hai depărtate, ale existenţei melo V dac zâ să smulgă din păment aceea paj; consistenţă elementului meu ! Şi ® pot să aştept du la acel aba., a cu ganisrn uu este sănătos ? iu a ei uu este pace, căci uu toate memlen li familiare, nu toţi factorii sei vir ! m asemeuea menajaţi, ademenea indritl Diu aceasta putem conclude, ca sinceră, durabilă şi valoroasă, atâil una, cât şi pentru cea-lallâ parte, u. tunci se poate inchieia intre rnoiiai \ stro-ungerâ şi România, dacă eieunj mân din monaichiă va (i repus in d. sale, pe terâmul seu leg?!. Şi cere este^acest terâmV Este după părerea noastră acea siaj LI liticâ, care ni s'a croit nouă Knmâ i, dieta (camera) s •deleauu de la 8 in r nu' 1863, priu concursul ambilorM constituţionali : îep^senia'iţa (erei #> FOILETON OR LI NO (AP DE BRIGANZI (TRADUCTIUNK) îndoială in de ajuns, şi nu ştiu ce mai păstrezi răbdării mele ; dar, dacă aş prevedea chiar pentru, mine cele mai mari nefericiri, aş prefera soarta mea aceieea de a trăi cu Orlino, şi voiu bine cuventa cu resemnaţiune măria care m’ar izbi adorând totdauna sărita ta voinţă. * # (Urmare.) Ce fel! eşi zise densa ; iată omul pe care tatăl meu el stima aşa de mult şi pe care mi’I alesese drept soţ! Iată pe cine onora cu prietenia sa şi in cine eşi pusese toată încrederea! Ce orbire fatală! Consimţind la dorinţele tatălui meu, aşi fi devenit soţia unui cap de bandiţi care pe fiece zi nu trăeşte de căt din omoruri şi din jafuri, şi care u’ar fi avut să’mi ofere de căt tributul săngerănd al spoliaţiunilor lui ! De o miiă de ori eţi mulţumesc Dumnezeule d’a fi luminat spiritul meu şi d’a fi călăuzit a- mea inimă ! M ai încercat fără Cu toate acestea, Orlino iubia ăncă pe Maria cu pasiune, şi piedicile ce neîncetat intălnise făceau ca ardoarea lui să devină mai violentă. Şi, cum avea o voinţă de fer, şi că nu pără-sia nici o dată o întreprindere fără a o vedea coronată de isbăndă, botărfi, chiar cu pericolul vieţei lui, d’a face noui încercări. Am spus că era foarte îndemânatic in travestiri,kşi că, chiar cunoscSndu-l foarte bine, era cu neputinţă a'l recunoaşte. Cu indrăzniala lui, veni car pe la han unde află că Maria este bolnavă. Ştirea această CI amplu de bucurie, căci slabă fiind, nu se va mai putea opune căud va fi luată cu d’a sila. Şi iată ceea ce’l încuraja mai mult in proectul său îndrăzneţ: Maria era foarte religioasă, şi, cu toată boala ei, sc ducea de doue ori pe lună la preotul de la biserica din sat, ce era la jumătate ceas departe de han. De astă dată. nu ’mi vei mai scăpa-, eşi zise Orlino. El Bşi procură nişte vestminte de preot, şi astfel imbrăcat se indreptâ in spre acea biserică, in ziua căud ştia că Maria va merge la duhovnic. Acesta primi pe falsul preot cu bunătate. După puţine minute se ivi şi Maria. Orlino ştiu foarte bine să ’şi joace rolul; el plecă, lăsăndu-i impreună, căci poate, zicea el, bolnava arc ceva de spus modicului sufletesc. Pe căud ministrul lui Dumnezeu mângâia pp tâne-ra- fată şi se silia a o tace să spere, Orlino, stăpănit mai mult de căt orcănd de violenţa pasiunii sale, se ocupa de izbănda întreprinderii sale. El se dusese să gă-siască pe tovarăşii lui, cărora Ie împărţi rolurile şi le arătă locurile unde trebue să scasctmză. aşteptând plecarea Măriei. In-ferşit Maria se ivi pe drum, şi, la locul unde erau ascunşi hoţii, i'u înhăţată. Ea ţipetele ei Snsă, preotul cu câţi va oameni săriră in ajutor, şi impreună cu mşte jandarmi ce din fericire treceau p’acolo, puseră mâna pe unul din ei, iar ceilalţi se făcură nevăzuţi. Banditul prins, legat cot la cot, fu silit a spune vizuina tovarăşilor sfii. El fii duse puţin mai departe, la o stâncă, pe care dănd-o puţin la o parte, lăsa să se vadă intrarea unei subterane, Gendarmii intrară înăuntru şi găsiră provisiuni de tot felul: iarbă, gloanţe, puşti, pistoale, carabine, pumnale ăncă pline de sânge. Puţin mai departe : butoac cu viu, cărnuri sărate. orez. comestibile de tot soiul. Făcfind mai departe cercetări, găsiră o mare cantitate de aur şi argint, despoiat de pe sfintele icoane. Ast-tel se sffirşi nenorocita întreprindere a lui Orlino. Cerul începuse a obosi să mai in-ccrcc resemnaţiunea Măriei, şi ziua fericită era aproape să străluciascâ căud sufletul ei aşa de suferind si aşa de trist trebuia să fie v' de cea mai dulce mfmgăcre. Ce lipsia acestei nenorociţi tiine ? Bogăţia ? Inima sa- o clisei Societatea lumii mari ? Ea ii tea falsa-i lucire. Ce trebuia dar pentru a mi acea inimă zdrobită? E uşorii cit : era presinţa părinţilor ei. I Furiile revoluţionare se lini in Franţa, şi sângele cu care -udată stinsese toate urile si case toate partidele. D. şi domna de Salignes pr de aceasta spre a se întoarce minele lor. Căt nu fură finsă prinşi, şi căt de mare nu fu diI lor. vczcnd casa jefuită şi află. moartea soră-si mim şi de ful I (Va o ri că-si. i TIMPUL X &dioa pactul bilateral prevăzut cu itiibutele legale, şi care numai prin juraşi comună, s'ar li putut des -ulur el s’a desfiinţat iu anul IS6'8 d. fără de eonsimţimăntul acelei tanţe care a conlucrat la naşteri do dulce ui s’ar cânta cântecul ,iă al libertăţii, egalităţii şi frâţietă-.ecesităţii culturei şi egemoniei unşi alte sofisme, resfrânle de mult [ictica constituţiunei federaliste elveţii Li cât de mult s’ar sili diplomaţii -ungari de altă parte să convingă pe ţ Loştri din Komăuia, că interesele lor La cer o alianţă strânsă cu Aus-L ngaria : toate aceste vorbe fru- , uu vor putea să adoarmâ nici iu jnţul de libertate naţională, nici in noştri de dincolo bănuelile şi neincre-ce i coprinde văzând că suntem lip , această libertate, fără de care noi fi pururea nelinisciţi, iar neliniştea P, va fi sorgintea nesecată a neliniscei 10| celor ce stau cu noi in legătură. Din Dobrogea Itîiehiu-otravă — In ziua de 1 Septer::» *'* G orele o post-meridi ane, ta cârciuma de pe strada Sânţi împăraţi No. 17 din o-ra>ul Lulcea, a venit un individ, anume Ignat \ ainor, de naţioualit ite ungur, supus au trine, de meserie ci-mar fără nici un domiciliu, iusnţil de uu individ, Costacbe Croitorii şi au băut 50 dramuri rachiu, când numitul Ignat Vainer, cazând jos, a inceput ai eşi spuma din gură. Ce dată comisarul respectiv s’a transportat la localitate, însoţit de medicul oraşului, dorn nu Boglia-cu; dar pe căud boluavul se transporta la spitalul comunal, pe drum a incetat din viaţă. Caşul s’a comunicat pachetului. Benedicţiunea religioasă obligatorie pentru căsătorii (1) (Urmare) ştiri din streină ate |vrei in Ungaria. ii-ietar lângă Egerzeg, isbucnind [urările antisemite, a fugit dela ie, lăsând numai pe servitor, Mai lin intoreând-se ovreul la moşia pvitorii şi-au exprimat mirarea ţi s a dus in Palestina. Ovreul d să rămână la moşie, dar serviciu zis să plece. El s’a opus, slugile l’au apucat la bătae, inii trebuit să scape cu fuga. Ilg'ia doreşte şi ea să trăia-eu toată lumea in pace, 1 ue spune Times, respunzănd Articolul din „Nord.: Allg. Zeitung. ygluera nu caută să inchee alian-Suilitare cu Franţa sau cu Ger-ytau.v. dar işi oferă amiciţia arnbe-r state. Legături amicale se pot chea intre popoare şi fără tractate 'ţplomatice. Germania cea tare ga-j^ntează lumii, că nici o putere nu j turbura lesne pacea. Statul ger-i Ap şi-a intrebuiuţat bine forţa: fnenţa lui a fost bine făcătoare. .'Serbia- — Din Belgrad se te-aafează, că n’au incetat ancă ma-testările de bucurie, pentru nu-fea regelui ca şef al unui re- «|uit austriac. „Numai dinastia renovici înţelege şi îndeplineşte ■nţele poporului sârb. Moşul r lui, Miloş, a scăpat pe Serbia de »ul turcesc, iar nepotul s6u Milan jkdus Serbiei civilizaţiunea euro-Gauă şi i-a câştigat simpatia Jî'ti." 1 Ovreii in Rusia. — Din Peters-«rg se anunţă, că mai multe case «prăvălii ovreeşti au fost jefuite L2i Xowomoskowsk. Din lekaterinos-sau trimis cazaci spre a resta-ordinea. „Xovvoe Wrernea11 spune, că la fiferopol in Ori mea a fost nu mult o luptă crâncenă şi [ta intre lucrătoarele, femei L evreice şi şi creştine, din fabri-de conserve a lui Abrikosoft. Au "mas moarte mai multe femei, pli-le de sânge şi cu piepturile şi obra Juile sfeşiate. Poliţia a intervenit cu |ma in mână şi cu greu a despă-t pe aceste hiene intimate. Causa se nce că au fost ee. De asemenea nu credem că causa intro-dueţiunei concubinatului in comunele rurale este lipsa din codul civil a sancţiunei benedicţiunei religioase ; căci precum foarte bine a zis dom nu ministru de finanţe in Constituanta din 186(1: nu este un ro-In evreu man jn ţara Romaneasca care să se socotească insurat până nu se va duce la biserică. Causa dar a râului ce există şi astăzi, cu toata obligativitatea impusă de art. 22. este mulţimea formalităţilor pretinse da codul civil spre a se putea contracta o casă torie valabihnmte ; formalităţi adesea imposibil a se indeplini de populaţiunea noastră rurala in starea de ignoranţa in care se atll; la lipsa de ver ce cultură a locuitorului de la ţară dacă vom adâoga ignoranţa acelora ce sunt investiţi cu atri-bunţiunile oficerului starei civile prin comunele iurale şi reaua lor crediuţâ, pretinzând adesea de la nenorociţii ţărani nişte taxe ilegale pentru confecţionarea unor acte scutite prin lege de ver-ce tară, vom avea tabloul complet al căuşelor pentru care populaţiunea noastră rurala este constrânsă a trăi in concubinat cu tot respectul nestrămutat ce are pentru dogmele părinţilor sei. Singura antinomie (de altmintrelea foarte serioasă) ce exista intre legea civile şi sântele canoane, este art. 144 din cod relativ la impedimentele căsătoriei. Acost articol a fost luat din art. 162 codul Napoleon. Am zis insă, şi nu vom mai repeta aci, ca biserica râsăritului nu a inspirat Statului nici una din temerile de care voit a se feri legiuitorul frauces, că prin urmare legiuitorul roman, când s’a ocupat de impedimentele la căsătorie, trebuea sa consulte datine bisericei noastre, de la cari naţiunea nu a inţeles şi uu a voit nici o dată a se depărta. Deci, spre a stârpi concubinagm ce gangrenează populaţiunea noastră rurală, să simplificam şi reducem formalităţile dictate de codul civil; iar pentru a împăca pres-criptele bisericei cu legea civile, să modificăm singurul art. 144 din codul civil decretând aceleaşi impedimente la căsătorie cari existau şi inainte de noul cod. Faptul acesta uu se poate considera ca un pas in-darat pe calea progresului si a civilisaţiunei, pentru c-a rudenia in veci a fost considerata ca un impediment la căsătorie şi moralitatea publica a desaprobat totd’auna casatori i intra rude numind’o „incest" (incestus) (1). La reformele de mai sus sa se decrete mâsura ca in zioa in care oficerul stă-civile va declara soţilor că sunt uniţi prin Ell- agitaţiunile autisenu- Noutati din tara încetare din viaţă.—Iu zioa de 30 Au «st trecut, locuitorul Voicu Badea Lupu |!n comuna Dobroteşti, judeţul Teleorman uefendu-se sa ridice uişte fân de lângă flldurea domnului Berendei, a iucetat din iţa lângă acea pădure, unde s’a şi găsit Bdavru. biu cercetările urmate, constatăudu-se câ I esista nici o bănuială, de oaro-ce a fost * nav de mai mult timp, s’a autorisat iu ifi'M mentaroa cadavrului. căsnicie, in aceaşi zi şi ime'liat să urmezo Şl benedecţiurea religioasă ; ni modul acesta armonia intre puterea bisericcasi-a şi cea laică va fi periecta, iar moralitatea publică satisfăcută pe deplin. In privinţa celui de al doilea argument relativ la divorţ, răspundem că do oare ce am admis câ bisericei aparţine partea sufletească apoi nu vom greşi, .Iacă vom ad mite sistema ce se practica intr o ţara surora in ortodoxie cu a nostrâ. In Grecia când soţi sunt siliţi sa recurgă la mâsura estremă a divorţului, incerca-rea de irapăciuire ce, după art. 221 şi 261 din codul nostru civil este de atributul preşedintelui tribunalului, acolo se face de prelaţi bisericei. Soţul care cere divorţul să adresează cu cererea sa de divorţ la episcopul eparhiei ; in acea reclamaţie nu se a-aratâ nicâ un motiv de despărţenie, episcopul are un termen de trei luni, in in tervalul căruia se incearcă a impăea pe soţi. După trecerea aceslui termen fără nici un resultat de impăciuire şi chiar dacă episcopul nu a luat nici o hotărâre, soţul se adresează la tribunal şi atunci incepe procesul de divorţ după regulile procedurei civile. îndată ce s’a pronunţat hotărirea definitivă de divorţ, procurerele tribunalului o comunica in copie episcopului eparhiei, carele ea act de despărţenia căsătoriei. Cu sistemul acesta, ce şi noi propunem pentru ţara noastia, credem ca nu se mai poate ivi nici unul din inconvenientele cari alarmau in Coustituantâ pe toţi bărba ţii ce nu vedeau scăparea de cat in eăsa toria contractata numai civilmente (1). Sa zis de adversarii opiniunei noastre, că chiar de am admite obligativitatea benedicţiunei religioase la căsătorii, incă nu se va putea aplica acea obligativitate mai nainte de a se confecţiona legile de cari vorbeşte art. 22 din constituţie. Dacă este esact a se zice că o constituţie nu declară expectative ci ordonă in mod imperativ cum are sâse urmeze in caşul de care se preocupa, apoi nu credem ca intărzierea confeeţionârei acelor legi ar putea ţine in loc aplicarea obligaţivitaţei be uedicţiunei religioase. In adevâr prescripţia art. 22 este o dis-positio constituţionala care priveşte pe toţi Românii a căror religie dominanta este ortodoxia ; aşa dar la a noastră părere legite pe care le aşteptăm nu pot fi relative de cat la căsătoriile dintre Românii ortodoxi cu persoane de altă religie. Ei bine, in privinţa acestor căsătorii am propune ca ele să fie libere a se contracta cu singura restriefiune de a se obţine pre-alahilmente benedicţiunea bisericei noastre dominante. (1) (Va urma). Şi rei * 1 ^1) Discursul pronunţat de d. George Piliţi, procuror general al curţii de Casaţie. (1) Imulţirea impedimentelor din causa de rudenie ar fi parnicioasă numai intr'un Stat mic, in care toţi membri societaţei ar fi mai mult sau mai puţin rude intre ei, aşa ca căsătoriile ar deveni rari ; la noi insă din graţia Domnului, un asemenea inconvenient cu greu sar produce. Cu toate acestea fiind câ ştiut este că impedimentele la căsătorie au fost imulţite de imperaţii creştini spre a iucuragea celi-batu pe care 1 considerau, la acea epoeâ, ca o lapta plăcuta lui Dumnezeu, şi fiindcă faţa cu ideile inaintate ale civilisaţiunei moderne aceste prejudecăţi au trăit, credem că este bine ca şi biserica sa se conforme acolo unde este cu putinţă, cu cerin tele progresului; ast-fel in aşternerea căuşelor de impedimente la căsătorie sa nu se mai aibă in vedere de cat igiena şi moralitatea ce irebue să predomine in sânul fa- Modificarea aceasta credem că este de competinţa Sântului Sinod, că prin urmare mi atinse nici cum sântele şi nestiamiitalele dogme consacrate de cele şeapte Sănte bi-noade ecumenice. (1) S’a vorbit (*) şi se vorbeşte incă mult de gravele inconveniente ce prosinta judecarea proceselor de divorţ de tribunalele ordinare ; şi mulţi bărbaţi distinşi din societatea noastră susţin ideea unui tribunal special şi unic, in care să fie repre-sintate toate interesele şi compus de bărbaţi cu autoritate, cari sâ inipue prin pres-tijul lor ambilor soţi. Şi principalul argument al susţiitorilor acestei inovaţiuni este că magistraţii noştri de la tribunal sunt foarte juni şi fără experienţa, in cât nu pot sa aibă o autoritate suficienta faţă cu nişte ligauţi adesea in vârsta inaintata şi faţa cu o materie aşa de delicată ca acea a divorţului părţile fiind nevoite de multe ori a tăcea revelaţiuni de natură a veni in ajutorul causei lor. Răspundem că suntem cintra inovaţiunei şi pentru menţinerea orgariisărei actuale cu are care modificări, iar motivele noastre sunt cele următoaie: sistema actuală, admisă in materie de divorţ ca si iu toate procesele de ver-ce natură, s a găsit că pre-sintă garanţia cea mai mare pentru justi -ţiabili. Toate naţiunile civilisate o practica. Aşa dar de cat a crea tribunale escepţio-nale, este mult mai bine sâ sunliorăm şi să perfecţi- nâin organisaţia noastră judecătoreasca de astăzi. In adevăr juneţea magistraţilor noşlri de la tribunal este un inconvenient de care ei nu pot fi culpabili. Ştiinţa şi probitatea fiind primele lor calităţi să căutăm prin posiţia ee le vom crea sa se considere destul de onoraţi a sta pe fotoliul de judecător la tribunal cu toata vârsta lor inaintata şi experienţa dobândita. Am zis in discursul nostru pe 1879 ca in ţara noastră avocaţii îşi tac stagiul in magistratură spre a intra mai in urmă .şi definitiv in barou, invers de ce se potreco in alte ţeri civilisate unde barou serva dn stagiu spre a intra in magistratura. Iuta răul unde reşade. Prin urmare spre a rem->dia inconvenientele ce resultă din neesperienţa junilor noştri magistraţi, să căutăm a le îmbunătăţi soarta ca să rămână definitiv in ma gistraturâ, sâ le facem posiţiunea aşa de a vantagioasa in cat de acum inainte barou sa serve de stagiu pentru a intra in magistratură ; ast-fel do exemplu, pentru primul preşedinte al tribunalului o adevărată înaintare sa se considere trecerea sa ca prim preşedinte la curte, aşa şi pentru ce-lealte funcţiuni judecătoreşti şi atunci go Iunie se vor produce mai rar la tribunale şi vom avea şi acolo judecători matuii şi experimentaţi şi cu prestigiu destul de mare ca să nu se mai sfiască soţii a se pre-senta inaintea lor cu toata iucrederea. (*) Vezi discursul de decliiderea eurţei de cu-aţie pe anul judecătoresc 1873. ŞTIRI OFICIALE Eforia spitalelor civile din Bucureşti, este antorisstâ de a primi legatul de 32.-mii lei veehi lăsat prin testamentul defunctului Lazăr Calenderu iu folosul spiţa-Ini ui C Iţea. numit, la Domnu Iacob Argintarii s'a casieria Judeţului Dămboviţa, in funcţiunea unea de verificator clasa II, in locul domnu lui Turna Potopeanu, care ră năne iu disponibilitate. VARIETĂŢI Oţet artificial, la 4 ectograme de z.a-ehâr şi 3 litri de apa cu 30 gr. drojdii de bere. Lasă să fearvâ la căldură douâ-spre-zece zile şi vei avea un oţet bun, dintre care 32 părţi vor putea sătura 3 părţi de carbonat de potasă, pe când 100 părţi din cel mai bun oţet natural saturează 5. Un mijloc simplu de asenţit cuţitele, bricele, coasele şi altele.—Se pune briciul sau cuţitul in apă in care s’a pus mai nainte ’/j. parte din greutatea da acid sulfuric sau sare şi se lasă sa stea ojumătate oră ; apoi scoate se şterge uşor şi după câte-va ore se da pe o peatrâ de ascuţiş ge 5—6 ori. Cu mijlocul acesta poate avea cini-va brice sau cuţite ascuţite. Economia Rurală. Spectacole Fosta grădină Stavri. Sub direcţiunea de scenă a d-lui I. D. Ionescu, Marcuri 8 Septembre se va representa pentru prima oară, piesa in beneficiul d-lui I. Ra-coveanu, Balu-Mortului, comedie inti’un act de d-nu V. Ureche, jucata de toată tru-ga română d-nu I. D. Ionescu va juca rolul lui Buriţescu: intermediu cântat de artişti streini. Un drame pour rire en 1769 operette en un act. Paioles et Musique de Herve. Grădina Teatrului Dacia direcţiunea Grigore A. Manolescu. -Joi la 8 Septemvrie 1883 se va juca pentru a III a oara marele succes : Duoi Sergenţi, dramă militară in 3 acte din repertoriul celebrului Ernesto Rossi. Tradusă din italieneşte de d nu Titus Dunka. Sâmbătă la 10 septembre 1883.—Pentru reinlraraa domnului I. Ancst'm se va juca pentru prima oară piea : Berarul Deputat cmedie in 3 acte. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi pari ea a doua clin Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle dcN. Droc-BarciflUU, director til gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Mialescu. De venzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Soccc etO-ie Calea Victoriei, 11. Niculescu. Pasagiu! Român. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. (1) Şi la catolici sunt admise aceste căsătorii, dar cu obligaţiune pentru soţul necatolic de a işi boteza şi creşte copii după religia catolică. Resrript. Pii VI Roscow II, 64, 92, 815. Ut prolis utriu*que sexus edneationi in religione catliolica, quo me ! ori modo fas erit cnutum sit, Despre Responsibilitnfea Tutorilor şi a Magistral lor, studiu comparativ, in dreptul roman şi român, de ioan F. Simio-neseu, doctor in drept. — Preţul 3 liam-i. DE ÎNCHIRIAT Pe unul sau mai mulţi ani, chiar de acum, o casă destul de inc-âpetoaro, care este situata in Strada Lumiuei, No. 16. Doritori se pot adresa la ori-ce ora la proprietarul ei ce locuieşte intr'ânsa. DE ÎNCHIRIAT strada Clopotarii No. 38, compuse din i camere, cuhnie, pivniţă şi o cămăriiţă, curte pavată şi poartă de fier, toate comodităţile. Doritorii să se adres- ze la palatul Prinţului Ştirbei. INTERNATUL DE HAJEŢI 11 HE:LIADE-RADULESCU Situat in localitatea cea mai sânetoasâ a gradinei „Heliade", din piaţa Moşilor, va deschide cursurile pentru clasele primare la 10 Septemvrie, 1883. Studiele se vor face după metoadele cele mai bune şi conform programei Statului. Aci se va mai in-vâţa gymuastica şi exerciţiele militare. In institut sunt instalat- băi calde şi reci cu duşi pentru copii. înscrierea şcolarilor se va face de la 20 August corent. SOCIETATEA CORPULUI DIDACTIC Conform Art. 22 clin Statute şi a decisiunei clin 5 Iulie trecut, D-ni membri sunt convocaţi in adunare generală pentru zioua de 18 Septembrie ora 1 p. m. in localul liceului St. Sava având la ordina zilei următoarele cestiuni: 1. Dare de seamă de mersul societăţi. 2. Expunerea situaţi unei financiare. 3. Alegerea de noi membri in cestiuni de Administraţie conform modificări Statutelor. 4. Desbaterea Gestiunilor ce se vor propune pentru un congres viitor. Preşedinte B. Boerescu. MEDIC ŞI CHIRURG Boalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o arta speciala. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Băraţiei.) Dr. A. WEINBERC OCULIST fost jef dc Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. (i CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 6». Pe ziua de 6 septembre 1683. Uump. Vdliil 5olo Reuta Amortîsibil&. . 93'/* 940. 5°|ft Renta Română Perpetuu , 92 --- 021J, 6°|« Obligaţiuni de stat. . . . 100'/, 101 Uoro Oblig. Căilor f- Rom. regale 102'i2 103U 5o/o > Municipale .... «4 84 i|. 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1. 232- 230 - 5olo Scrisuri funciare rurale. • . i>2- 923,', 7,no .> Scrisuri Rurale . i 02 /2 103l|, 5o[o Scrisuri fondare urbane . . 8b’/, 89 - tio[o > » » 98'lv 99 --- 7y[0 > » * |02i/4 103- Impr. ca prime Buc. (20 1 b.) 32 ,2 33i/„ Acţii Băncei Naţiousle Koinâur2501. 1375 1390 > , Soc. cred. mub. rom. 250 1. 410--- 414 - > , , Rom. de con-trucţii 5001 504- 50b - » , , de Asig. Diioia-Rum 300 1. 414 --- 418 > > > > » Naţionale 200 1. 244 --- 24b Diverse *ur u'ntr» argint...... 1 CO i.?r. » > Bilete de Banqiie . . I 00 157 Fiorini valoare Anstriecă. . . . 2.0i/2 2. 12 M trei germene....... 1 23, 1.25 1 UMANI tf Jir rs*...... 99'|,/ 100' , EAU ET POUVRES DENTIFRICES ilo la facilitate: uerivaui, recoinmainlat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea râpele a bolelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Gat. grippei. durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor de sele),etc.— PAIUS, HI, line de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, in tote pharmaciele. a de medicinii din Paris. PE PARIS —8, PLACE L OPERA PAR So găseşte la toţi farmacişti, si conf'ei Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERDE < mare obţinută de dentifrices. SBKTCEI.E MAI BUNE DIN LUME ~ - U 150 irieda,le p_nme ^t%|PAR Medailâ de MALADII CONTAGIOSE Vindecare* slcui-a şi rapide 1LF.LK Mo rdICS ApyrD^aie H A.jO'-tnin dc uj ku»il •« .i• ui in n vtiudi- jic-ntr* nc«1or i :tn, «ucenic fircurrn# ic * u dat ua reputat . ji ,»u dui DiiKtfM ■ t.iul^itnr r««i i .ci i iri trebuc a %c pă >ruivl I JAru mai g.o» hh^lKi I*. Nu lif.< Perenele CARI cunosc PILULELE DOCTORULUI ■ OTMES DIN PARIS 'nu eaitu ase purga, atunci când ele simtauestai trebuinţă. Nu se tem neci de desgust neci de fobosâlă, pentru că, contrariu celor alte purgative, acesta nu operăză bine decăt când este in-,solit de uă bună mâncare şi de băuturi intări-itore, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie care k alege, pentruase purga, cea sul şi mâncarea! acari ii convin mai bine,dupeoccupatiuniteA sele. ObosOla purgatiunei fund annulată M prin efTectul bunei alimentatiuni, Ies- J ne se hotăraşce cineva a repeta purgativul ori de cate oi'ieste ^■Ctrebuintă. INSTITUTUL FEOHLICH Giiraniâ sigură dat înscris. (11 opt dase, fnvâţ&mfnt si educaţie pentru fete. cu 1111 curs de doi ani de instrucţie Înainte l>i deschide ui 34-a an şcolar la 24 Septemvrie. Acest curs din niiâ. afară de studiole ştiinţifice şi pedagogice, coprinde şi per-clionarea in limbile moderne, musica instrumentala şi vocală, in ■sen şi pictură. Primirea elevelor începe la 21 Septemvrc. Vieţui I Gr una nţje rgasse No. 1 S ÎNGER 13$ l NEW YORK. C G. NEIDLINCER,A*finl PILULES O; poarlâ marca ie sus a I*«ibr icci. DE BLANCARDJ h riodure ferreuxlnalterable Sans odfnr ni sSieor dtfw^cQode- jzrjain&tM. be k£deeihe 6 I U) Aceste IIA.PURILE convine contra: Afecţiunile «crofulose, Guiţa, II achit isniii, Anaemie. Canatiiuţiunile lymphatiee, etc., etc. ammm Y yn 1‘fLMemr-,, infailib ■ J Vj | I I pervativa. Singură ■1IIIII1 f.«'.i. —i- Se găsesce , I Paris la JULE FERRE farmacist, Nd ui lîroii. la Ru -ureşti Ia d. ZI RNEI? farn] pro,similarii este uă imitaţiune a for u f,Ri*talea adevăratului N- B. — Trebue observat SemTiătura nâstră alatura(a aci pusă in josul etichetei. irmanile din A SE FERI DE CONTRAFACERI. 206 A se feri de irnitaţiuni, ori , exterior I He Oevn)nietrrconsiA*Ttec4mni»DreDar« |V*rJ Tlaconsde PilnlesouirrcirDleronl ruini'n1 O*® * la partte lnlerieme DOQCilon.ct bi cirtulnr# n-lKcsnc i TANIAR INDIEN GRILLON r » TTnmn r a v * m T ,, ^ _ v _ mm mm ■ ■ - . o oi\o ui i n r. v. i i_t, 11 o* am pi dupoaciiop.et la sbrrmtarţ ci-d*ssons ^PnARMACIEN. tur Bonaoarte .£0. Ailiii.u.-, -r,,i PAKJS. îf2, »*nli v Mt>iiiiipuriv 1 Ui.t.iiri.î r. A Terţi ti n! ||- ,ţ'1 : '• ' * ...... • ini nituri um- •'*» *r*..i» ; ••f>Mructiun) \ t*i * r • irul#* liifiaiiV !! Afecţiuni ;,le ictl. nisipQ, »)6lrâ, gutl, di&hrtâ, alhtmnnAciA. IIAUTEKIVK Afecţiunile rini-tlnlnrO. ale beşicel nisipa, pătrl, goli, diabeli; Albummâriă. A sd cere numele isvornlni pe capsnIA. DeposilQ In Bucuresc! In DD. Wnr-lonovilz şi llerlog. CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN 2. Colfu Stradei Şeari şi;Covaci |\o No une iiin Pnrni !n araa,U priujit <«n:propria’n0a8trăfabrica- ■u-m Tniws h,,U“ ",jeus a-sortil,1S!lt de i Costume de voiage de }csC?it^td%f^Mr-|0,leanS Şi Docs en^Iesesc' Ves,e broşede ii ii(uet. Mantale de voiage de Docs. I?®5" cu deosebire recomandăm OU IODUR DE POTASSIUM Aceel.i «,lr iiiediruDieatul cel mai bun pentru a »«u r«bfle : Ulcere. Tumori. Gomme. Exoitose, i losa şi Tuberculos!. lAWrfa U J. FERRE. ,.turn>u,B IU rnr Riehrlus.it .la.BOYVEAU LAPrECTEUR APĂ TONICĂ fDICaUEMARE, 0I1H1IT ROUEN IFuanoia} Orlbesu crescere* pirului, tmpedeck dt-colentlnMa si 1 redă Pommada Epidermală eNTIPIUICULAftl Opreeee ctdem pirul «rug. aiireta. — Anta] Je | letrol Naţional Bucureşti Cavalerul de mode - Dle-minei- VIS-A-VfS !)•’ THEATRUI/ NATIONAL -1nunţii tntuirt uoOtlinit. .\t om>y, oMe necesar. /.; rnrutii/iul rusei, au nur case următo inli tti-uturi fim IPSOS DE CAMPINA ca grefier al Trib. Comercial, jude de ocol şi membru de Tribunal, am îmbrăţişai cariera de advocat. M8 însărcinez prin urmare cu ori ce afacere civilă, comercială şi penală la toate instanţele judecătoreşti din ţară. Domiciliul meu este in strada Călăraşi (Vergu) No. 49. George Gr. Dancovici, Licenţiat in dre ,t. VnisH dublu dr Olanda, A nise t. i!<* Itordeaux. Absent de Snli Ananas do Iu Miii'Miiii|uo Italiano dr ladlHjonn l i nodirMn Itlttoi do (bina autîli'hrlo Ititor din îia î’ioiidoiizol anti Coloric ( hartrou* aii* galblu. h> Vonlo do la crand l hartronz Francla ( nraao do Olanda, alb, vordo şi orange s o do Ia Yltnand Fookii IMporniinf verde, Ciilbon, şi alb do la OH Freres din Francia (ognno vlonx, t oirimr tiu chaiii|iagnp. din Ciuciiar, I/iqucniri toi toiul do gusturi do la Mm Io Brisnrd, din Hordonux Itonu mila Mustiră de Hio, .Mnruscliino Ţuică Naturală itoniuri adoră-uite din Jamaii|no. AiimiaR Arac «le Mnndnrin. Puncli in Cognar Itlnini şi in Kirsoh. Şliboviţă do Banat. VINI Bl STliKlNK ÎŞI INDIGENE. Importate de Iii primele rase din Franţa, (iermania, Italia, Kspacno, L’ngarin Transilvania. Indigene «Io la Cotnari. (Jdo-••oşti Diăgişntii şi do Dealn mare. I reţnri modorato, «erri-olul oonştiinoioK, < n stimă, I» (}. MOCIANl'. CEA Al AI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA TKNcIJIALA PKNTBU CASE Mare deposit la U-nii F. Brnzzesi k O- »• Calea Victoriei 55 avocat s’a mutat in Slrada Luterani No. 9 ala Tfieatrnlui Bosie’f MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI • ROB BOI VEAB lAFTECTEUR ROB BOYVEAU1AFFECTEUR maoastn fondat IU 1879