\|[KRrURI 7 SKITEMBRIC 1883
_^Vclministraţia. Calea Victoi-iei fN’i-. îia.
ANUL AL Vrii —No. 197
abon mentele
   ,t! ţitf.-., P* «n .                   40 I,;
      , p« 0 Inul. .                     22 Ui
      .        »' S Iun!.                Tţ Ui
.l.r* iiUUiti |'e an                    Go Ui
,«*(-.» i.      U Uiminat/iţiB
Capitală 10 bani nnniărn IDistricte 15 bani mimăm
TIMPUL
         REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2.
x
    Bucureşti, 6 Septembre 1883
    liberala administraţiune actuală, ii uciderea proprietarului Scorţea-trâmise for(a armată să restabili ordinea. Era vorba nu numai [un omor selbatie, comis de către imunitate de indivizi, dar mai cu jilire de nesocotinţa ce avură eri-fn ilii de autoritate, de insulta şi umilirea complectului tribunalului aflat 'faţa locului.
    Soldatesca urma selbătăciei ţăra-3r, tortura şi prădarea insoţi sol-esea. Unei crime de fondaţiune ii kâ o altă crimă de reparaţiune. Se (undă intr'un glod do fărădelege nritatea cu particularii. Ţeranii i-iră in neomenie Regimul de o-|e. intemeiat peste toată ţara de ministerul pretins liberal; oa-Wiii Regimului se luară la intrece-j cu ţăranii, şi’i lăsară intr’adevăr Ijos: le dede sută lajsută in barba-4 şi inichitate.
  îpe stare de lucruri avem dar inapţi noastră'?
    0 stare de iritaţiune in guvernanţi guvernaţi, care pune in pericul de momentul viaţa individului, sau li-ştoa şi onoarea lui. Dispreţ, reci-ivoc intre individ cu autoritatea care fjonslitue rătăcirea de apoi !
tr li fost intr'adever lucru de mi-poată oamenii dc stradă de ia ieri, deveniţi astăzi guvern, să ■otinue o administraţiuno regulată, să dea exemplul înţelepciunii şi al deraţiunii. Cel ce a trăit in agita-ne şi din agitaţiune, printr'ănsa pează a ’şi marca existenţa ori in iţiunea de guvern, ori in aceea particular. Trebue să-’şi dea ţiga-in petic !
                                                                                                                                                                                                       *$i cum ar putea fi intr'altfel ?
'■«Sunt două curente in partidul preta liberal, cari, impeună cu petrun-rta lui la cârma afacerilor publice, u introdus in machina Statului ; Tontul C. A. Rosetti şi curentul fcn ft'ătianu. Pre cat acestea se : uubina prin predestinaţiuue, prin combinaţiunilor fatali, tot ast-operează separat curentul Rosetti jjUăinl opiidunea publică, şi curenT Bratiiuiu ruişcănd machina Sta-l8l;i.
■ noţiunea dai' a curentului care °"ează asupra opiniunii publice, ura sc exprima in mod perma-*d logica existenţei unui jiartid 11 trebue să iui înceteze propa-ideilor subversive, să se ţină ItHşmeiitfie in iritaţiune continuă, să | nutrească ura intre clase, ca sti— >«|iilei)te ale desordinii şi vărsării de ^ge ; pentru ca apoi să se dea o-jt-iune celui-lalt curent, curentul ţTţei publice, să se producă in o-4,1 i şi selbătecii pe sccoteala prinţului de ordine earc-1 repi'esintă terea.
                                                                                                                                                                                                    Ţăranul nu se poate acusa moral-utc de avăntul anarliic dc care ide grozavă probă hi Bordcni. El *e incult; iiitr'ănsul n’a pătruns luna, care indica alte căi de a ad-’ge la dobăndirea dreptăţii, cărui
    a*<H nu i ^ dă; şi daca a auzit i i
,£l
I Wreetor-r
'■i'espumjâior : >1 III^VâL PAJ J-iOl .()(; [
   ANUNŢURI ŞI INSKkŢll
   Linia HO liUr* pi*tit y\’. IV 4 » Reclama pag. III . . 1 VJ
    >    * ii .... 2 Ml      .
   iF.Hn^nrile ţi inBerţiile se primele Bucureşti , la Administraţia ziarulat \i Fieua, la biaroarile de aoanţari lleiuri; Schalek, Wollzeile 12;--A. Oppelib, 8tnbpfc-«UHi 2; 1'arln, <). A-Uin, rup UUturnc * 4       mi' S-u>i Anni M
                                                                                                                                                                                                                                                                                      (•orii* lu-fruiimtp nu •<»* pilim KH>iiis«*risole m ■ imprim»i#• ard
e*- CUI11 °ă prin curentul 0. A. Rosetti, jurnalul Romanul, se face propagandă contra proprietarului, taxat ca asupritor al ţăranului, care ţăran nu este considerat de căt victimă pretutindeni şi tot-da-una, nimic nu
0  mai logic de căt să şi imagine ca-i este permis să iea toporul in mană să dea in capul proprietarului, ştiind că eurentul-Putore este asociatul curent,ului-Propagandă, şi crezend ast-fel datoare autoritatea a-i acoperi crima.
   Tot ast-fel moralmente n’ar putea cineva să condamne sokhitcsca exercitată la Bordcni in urma crimei comisă de către ţărani.
   Trupa trăeşto cu noi şi intre noi, a avut destule ocasii să se convingă că principiul de guvern al partidului roşu este fără-de-legea, bunul plac; avănd apoi, precum se spune, drept călăuză şi povăţuitori chiar pe agenţii poliţieneşti de la Ploeşti ai acestui guvern, a fost uşor să se amăgească a crede că, insemnăndu-se in acte de barbariă, va merita de guvernul Liboral-Naţional.
   Culpa despre tot cade, cu toată apăsarea ei, numai asupra conducătorilor pârlitului poreclit liberal-na-ţional.
   Căt pentru făptuitori, fie ţerani, fie militari, oi remăn culpabili din punctul de vedere al legii, şi cată a "şi lua pedeapsa de o potrivă., şi in-că o căt de aspră pedeapsă, daca se ţine la scăparea societăţii de pcricu-
1  ul in care o pune efectele propagandelor şi acţiunii guvernului roşu.
   0 ! nu, să nu se amăgească cineva a crede, că merită mai pucin asprimea legii ţeranii cari au comis crima de la Bordeni, pentru că s’a năpustit asupra lor soldatesca şi a urmat bătaia şi tortura. Aceasta nu absoalve, pentru că nu avea calitatea să absoalvă. Aceasta vine numai să dea un seamăn selbătăciei ţăranilor şi să procure legii indouită sarcină de a pedepsi in două părţi.
   Legea trebue să se aplice, atât contra ţăranilor căt şi contra militarilor şi agenţilor poliţieneşti vinovaţi, eâei fără aceasta in societate s ar intemeia domnia terorii, in mijlocul căreia individ cu individ, guvernant cu guvernat n’ar mai cunoaşte alt principiu de căt acela a! asasinatului şi prădării reciproce, oare duce la di-soluţiune.
   E locul aci să spunem că Timpul, nu că n’a putut, dar n a voit să se a-socicze la ideia de a trimite un reporter Ia Bordeni, cu cele lalte eăte-va jurnale ce au făcut’o.
   Ghiventul este că redaeţiunea acestei foi, fiind bine pătrunsă despre dispreţul ce are guvernul actual pentru opiniunea publică, şi despre ri-sul ce’şi face de dCnsa, n'a mai socotit că trebue să-i dea o nouă oca-siune a o batjocuri cu nesocotinţa ce ar arăta'o asupra constatărilor presei.
   X'au fost aduse la iveală atătei fapte monstruoase, atâtea călcări delegi, atâtea jafuri comise de către guvernanţi iu averea publică şi in cea privată ; şi ineă jalnri de natura I
cea mai scandaloasă, precum este mai ales acela care se face la regia monopolului tutunurilor şi sărilor de către favoritul regimului, d. Gogii Cantacuziiio, (âră ca guvernul, să voiască a şti de toate denunţările pressei ?
    8 apoi noi n’am pus cătuşi de puţin la. îndoială atestările ce. s’au făcut de către presa, locală despre xistenţa torturelor.
e-
                                                        ŞTIRI TELEGRAFICE
    Agrain, 16 Septemvrie.— Fierberea care întărâta regiunile contiuielur militare dispare succesiv. Printre numeroasele persoane arestate in urma turburarilor se afla şi agitatorul Keraicz.
    Se anunţa din Subiecza câ o nouă intâl uire a avut Ioc aproape de Kostajnica intre trupe şi insurgenţi, din care mai mulţi ar fi fost omorâţi sau răniţi.
    Oraşul A gram e cu totul liniştit. Opririle ce se ordonase in timpul tulburărilor privitoare la teatre şi la locuri publice vor li ridicate mâine.
    Sofia, 16 Septemvrie.—Sesiunea extraordinara a Sobraniei a fost deschisa azi prin-tr’un discurs al principelui in care Alteţa Sa după ce a reamintit probele de patriotism şi devotament către persoana Sa ce au dat deputaţi in cursul sesiunei trecute, anunţa ca a fost convocata in sesiune extraordinara spre a examina şi aproba convenţia, semnata de conferinţa din Yiena, privitoare la legea drumurilor de fier austriece, sârbeşti, bulgare şi turceşti, le gare impusa prin tratatul de Berlin. Principele recomanda adunări d’a lua această convenţiune iu serioasa consideraţie spre a proba ca Bulgaria nu se da ind&răt dinaintea indeplinirei sarciuelor ce’i sunt impuse prin tratatele internaţionale. A anunţat asemenea că convenţiunea ineheiata cu Rusia pentru plata cliettuelilor de ocupaţie puse in sarcina Bulgariei va ii supusă la aprobarea adunărei. Principole sfârşeşte zicând : „Am luat cu graba ocazia d’a Încredinţa pe poporul meu prea iubit că am avut şi voiu avea iu tot-d’auua de ţintă unică a vieţsi mele mărirea şi independenţa Bulgariei şi fericirea supuşilor mei,“
   Comisiunea austro-ungară pentru regularea hotarelor şi-a întrerupt lucrările din cauza timpului rCu.
   Remocratul afiă că o parte din cei torturaţi au plecat la Bucureşti, spre a. se prezenta la guvern şi la re-daeţitinilo jurnalelor ea să li se facă dreptate.
                                           CRONICA
    In Dorohoiu a apărut un nou ziar, „A-dovernl,“ organ al oposiţiunii unite din acel judeţ.
    Numita foae, aparand pe arena publicităţii, adopta in totul programa Oposiţiunei-unite, care a fost desbatuta şi adoptată de unanimitatea membrilor oposiţiunei in ma-
                                                 INFORMATIUNI
   D. Brănişteanu, directorul ziarului Steaua Dobrogei din Tnlcea, in* trimite următoarea telegramă ;
   „Vineri 9 Septembrie, Tribunalul Tuleea va judeca procesul de calomnie intentat mie de prefectul Shl-t esc ti.
   Jn acest proces, care va forma o pagină, fidelă a administraţinnei judeţului, se vor asculta   18G mar-
tori invocaţi de mine.
   „Procesul fiind inportaut, rog tri-meteţi corespondenţii d-v să asiste. Fac apel şi la membrii baroului roman, iubitor de dreptate şi adevăr, să bine voiaseă a veni să apere dreapta mea causă contra imoralităţii publice. “
   Azi, luni. 5 septembrie, consiliul general al instrucţiuuei va tine a doua şedinţă in sala Senatului.
   Epizootia in Basarabia nu numai să nu slăbeşte, ei.din contra, se ’n-tinde ; judeţul Hotiu, Sorocit şi Ben-der sunt bântuite rău de acest, flagel, anunţă Românul.
rea întrunire ţinuta in Iaşi la 25 Martie a. c.
    „Sunteui, urmează noua foae. contra re-visuirei constituţiunei actuale, iu modul cum voesc cei ce ne guvernează. Nu voim ca, sub masca revisuirei, să se aducă anarhie şi perturbaţiuue iu ţara. Nu voim ca intr’o clipă sa se dărâme intreg edificiul nostru social; să se dâraine o orgauisaţiu ne la care a lucrat atatea generaţiuni. N voim ca iu locul actualelor instituţiuni, cu care ţara s’a deprins, sa ui se dea altele cari ne vor duce la ruină complectă. Nu voim ca pe spinarea ţârii sâ se facă incer-câri bazardoa.se, incercâri cari. in alte sia te, au adus rniserie şi distrucţiune.
    „Ne vom lupta in sensul ca legea, or cum ar fi, sa fie respectată. Suntem con tra deselor schimbări a legilor, schimbat cari nu aduc decât conlusiune şi perturba ţiune in toate interesele ţârii. Legea să se schimbe sau sa se modice numai atunci cănd interesul ţevii reclama, iar iui după capriciul şi interesul câtorva indivizi. Pentru ca legea să fie respectata de toţi fără deosebire de partid, voim o justiţie inde-pedenta, singură garanţie a cetaţianului numai aşa libertatea, onoarea şi averea ce-tâţianului vor fi respectate. Garanţia aceas ta nu o vom putea avea de cat numai a-tuuci când vom asigura independenţa magistratului, adică când il vom face inamovibil.
    „Ne vom lupta pentru a asigura independenţa comunei şi a judeţului. Suntem partisanii sistemului descentralizări, intr’un mod drept şi raţional, ea cea mai buna forma de guvernământ.“
   Urăm nouilor contraţi izbânda, dar le recomandam perseverenţa şi rftbdare in spinoasa cale ce au apucat.
un altul din faţă, a oprit curgerea păraului dintre ei. Apa crescând a distrus 30 de locuinţe.
                                                                                                                                       *
    Se zice ca d. Romaneseu. actualul inspector financiar a circumscripţiei Ilfov, s a transferat in aeeoaşi calitate in judeţul CV vurluiu, iu locul domnului Bobescu, ce trece in circumscripţia Tutova.
   Diutr’o hotărâre a Curţii dc apel din Bucureşti secţia III (dosarul No. S38) rezulta că inveţatorul din comuna Panlilimon a bătut crunt pe un elev, din care cauză i s’a tras acestuia moartea. Rcsboiul iutreubă pe autoritatea competenta : are cunoştinţa de aceasta faptă V Daca are, de ee n’a luat pan'acnnm mâsuii ea sa scape şcoala d’un asemenea om?
                                                                                                                                           *
   D. Anasta.se Brutarii, din Calea Şerban-Voda No. 141, nemulţumit pe câştigul ce avea, a recurs la mijlocul d'a face pâinea mai micâ. Alaltâ-ieri insă aceasta cinstita manopera a fost dovedita de către agentul comuna], care i-a confiscat 40 de jimble găsite lipsa la dramuri.
                                                                                                                                           *
   Bustul lui Pascaly se va aşeza iu curând la teatru. Pentru acoperirea cbeltuelilor de instalare, artiştii teatrului naţional vor da o reprezentaţie la 15 curent, la Bosse! sau la Orfeu.
                                                                                                                                           *
   Comitetul teatral se adună azi pentru a examina piesele depuse la concurs.
                                                                                                                                           '•r-
                                                                                                                                                                                                                                       La Piami românesc de peste Carpaţi ss surpat un munte care. iinjireunanilii-se ,11
  TORTURILEI)E LA BORDENI
                                                                                                 Ancheta Pressei
   0 anchetă a pressei din capitală şi din Ploeşti s’a făcut duminică la Bordeni, in privinţa plângerilor ţăranilor cari declaraseră a fi fost maltrataţi şi torturaţi de oamenii administra-ţiunei, ajutaţi de călăraşi cari au fost puşi la disposiţia lor.
   Ancheta a ţinut pănă la trei ore după amiază.
   Un proces verbal a fost dresat şi semnat de delegaţii ziarelor.
   Representanţii pressei dorian să vadă şi pe ţeranii deţinuţi la puşcăria din Ploeşti; dar fiindcă d. prim procuror de Prahova nu putea să le acorde această permisiune inainte d’a cere avisul procurorului general din Bucureşti, şi fiindcă era deja târziu, doi din delegaţii pressei au pornit la Bucureşti, rugând pe ceilalţi a sta ăncă iu Ploeşti spre a aştepta răspunsul; şi, in cas de permisiune, să viziteze pe prisioneri şi să se convingă dacă in adevăr au fost torturaţi.
   Delegaţii pressei sau adresat apoi d-lui procuror general din Bucureşti spre a li se da permisiunea să vi-siteze pe ţăranii cari au fost arestaţi in urma asasinatului d-Jui Scorteanu.
   Permisiunea li s a acordat. Dar, cănd representanţii pressei sau in-fâţişat la inchisoare, li s’a refuzat intrarea.
   Ordinul acesta venise de la guvern d’a nu lăsa pe ziarişti să comunice cu ţăranii deţinuţi.
 OPOSITIUNEA UNITA
                                                             DIN TGTOVA
    Comitetul partidului conservator-liberal din judeţul Tutova. in şedinţa sa plenară de Ja ,28 August, sub preşedinţia Domnului forgu Radu vechili senator, a luat hotărîrea da continua lupta contrajregiinului duahtăţei Rosetti-Brătiauu, prin toate mijloacele legale putincioase.
   ^ Comitetul, reinoind această hotâ-■îre a avut in vedere, că mijloacele le acţiune ale unui partid politic >roh, demn şi credincios principielor sale, sunt materialmente toarte slahe faţă de o coaliţiune monstruoasă, lipsită de cele mai mici scrupule omeneşti, ca acea care deţine puterea. Mănunchiul do bărbaţi onorabili insă, cari compun falanga conservator !i-lerală din acest judeţ, n’a perdut un moment încrederea in puterea patriotismului românesc şi speră in cea dupe urmă judecată a poporului. In căt, nu se va da inapoi dela nici un sacrificiu, pentru-ca să ţie deştept, simţul românismului, chiar in ăni-mele acelora ce simt rătăciţi prin luci area cosmopolită şi antichristâ a dualităţei Rosetti-Brătiauu.
   Comitetul face un călduros apel aderenţilor partidului conservator-liberal, a şi stringe rondurile şi a secunda năzuinţele sale, îmbărbătând la luptă pe cetăţenii asupriţi dc acest regim de eorupţitme .şi de decadenta naţională : oferind celor urgisiţi a-
TIMPUL
sistenţa frăţiasca şi dcsintcresată a organului noslru de publicitate, care nu se va osebi nici o dată a apăra păsurile obştei roniăneşti.
    In starea in care a ajuns ţara in năuntru, slăită pănă la măduvă prin risipa şi jaful banului public ; demoralizată, prin scandalurile puternicilor zilei şi prin fără de legile deportărilor puterei publice, ce au avut de rezultat a impinge populaţiunca inconştientă. la crime odioase ; iar no-increderea şi duşmănia hrănită in popor prin rezvrătirea obiceiurilor ţă-
rei de guvernanţi şi care, cu re-
colta păcătoasă de estimp va ’năspri relaţiunile zilnice ale locuitorilor, ameninţaţi de foamete, arată anarhia înspăimântătoare, ce ameninţă a coprinde ţara.
    Apoi. prostituţia demnităţei, naţionale, prin politica nemernică a guvernului in afară, prin părăsirea viitorului statului roman la bunul plac al Jmperăţielor nemţeşti, severşită de d-nu Erătianu, ce intr'un resboiu apropiat poate costa existenţa noastră naţională, zugrăveşte indestul situa-ţiunea de faţă, pentru ca să facă să dispară ori-ce considcraţiune particulară de partid, şi să indice cetăţeanului iubitor de neamul seu, că numai o luptă fără preget, statornică şi leală poate aduce mântuirea.
    Pentru aceasta, comitetul partidului conservator-liberal din judeţul Tu-tova, face un sincer apel la toţi 'oamenii de bine, cari n'au a imputa consciinţei lor nici un fel de solidaritate cu fără de legile guvernanţilor, să se grupeze in juru i pentru ca cu toţii la o laltă. să lupte pentru binele comun.      (Legalitatea)
Tulburările din Croaţia
   Vorbind despre căuşele turburărilo din Croaţia Gazeta de Agram scrie Deşi temerea, că limba croată va fi respinsă şi înlocuită prin cea ungurească, a dat ocasiune să isbucnescă mişcarea, cu toate acestea căuşele adevărate sunt altele şi mai adânci Administraţia e cu totul discreditată. Funcţionari nu mai au conştiinţa datoriei lor; ei inşeală, prigonesc şi fură pe popor. Vinovat nu e organismul ci împrejurările, nu legea, ci acei cari o aplică. Poporul simte, că justiţia e prea scumpă, ca şi învăţământul.... Statul ungar se îngrijeşte la noi in Croaţia numai de inposite, finanţe şi oştire. Dar acestea nu sunt de natură a face iubit pe un stat Nici un stat nu poate ajunge la vre un bine, unde poporul se încredinţează din ce in ce inai mull* că nu primeşte nici siguranţă, nici linişte, nici dreptate, in schimbul atâtor impo-site şi para-imposite 1
Noutati din tara
   Tunelul Barbosi-Galaţl.—Siunbată seara spre 3 Septembrie s-a surpat o parte din tunelul Galaţi-Bărboşi in strada Traian, in ograda casei No. 214, inceputul secţiei I tru piej]e (je No. 62.                                  1
   Surpatura e de 18 metri adâncime şi 8 metri lărgime. Paguba se evaluează la 80 mii lei, spune Posta.
B vi 1 2' a i a
    In manifestul seu pentru restabilirea constituţiunii, prinţul Bulgariei zice, că imediat se va întruni o co-misiune aleasă dintre fruntaşii ţării, fără privire la vederile lor politice. Acaceastă comisiune, va ţine şedinţe sub preşedinţia prinţului, va elabora un proect de constituţie, care va fi pre-sentat marei adunări saţionale. Până la proclamarea constituţiunii miniştri işi vor păstra portofoliele lor, insă activitatea lor se va intinde numai asupra afacerilor curente şi se va mărgini la cea mai strictă neutralitate in toate treburile politicei interioare.
    Prinţul işi exprimă speranţa, că toţi cetăţenii vor vedea, in acest act al său, o probă despre neîntrerupta sa solicitudine pentru binele poporului şi că vor conlucra la opera co-comună cu înţelegere, linişte şi seri -osiate.
    Din Kusciuk se scie că manifestul n'a produs o bună impresie, pentru că adunarea se va convoca numai după vre-o trei luni.
    Piatră eăt oul.—In noaptea de 25—26 August trecut, pe teritoriul comunei Lo-custeni, judeţul Dolj, cazând o ploae torenţiala cu piatra, in mărime aproape ca oul de găină, a causat enorme pagube, atât la vii cat şi la porumb; a frănt mai mulţi arbori şi a omorât mai multe paseri domestice.
Gazeta Tribunalelor
   „Ceartă fără bătae n'are haz“, zice scepticismul popular. Dupe ce s’au ocărit douâ ceasuri, vâduva Chieorat şi cu vâduva Bourdon — douâ cumetre de mahala —
s’au apucat de pâr, pe care şi ’] au smuls cât au putut mai bine. Se vede insă ca cea d’antâiu a fost mai voinica, căci, dupâ păruială, a aruncat in capul celei de a doua şi un lighean eu laturi, ceea ce a silit pe aceasta să dea fuga la comisie.
   Amândouâ se presentau astfel, zilele trecute, inaintea Tribunalului corectional din Paris, una ea parte civila, cealaltă ca inculpată.
   Daca ar tiebui să credem pe vâduva Chieorat, reclamaţiunea vecinei sale, care i datoreşte 10 franci, n’ar fi de cat un pretext spre a o condemua la daune-inte-rese, şi cu modul acesta, pe de o parte sâ’şi plateasea datoria, eară pe de alta să realiseze şi un mie beneficiu.
   Preşedintele: Ori-cum ar fi, tâgadueşti ca ’i-ai smuls pârul şi că ’i-ai aruncat li-
gheanul cu laturi in
cap
     Văduva Chieorat ; Tâgăduesc, şi vâ jur po nepoată-mea, căci n'am fericirea sa fiu mumă
     Văduva Bourdon : Daca nu m’ar opri respectul ce datoresc magistraturei, mai ca aş pufni de ris.
     Preşedintele : Arata Tribunalului cum s'a inceput cearta.
     Văduva Bourdon : Cearta s’a inceput din nişte piei de iepure...
     Preşedintele: Ce piei de iepure ?
     Văduva Bourdon; Pe cari le atârnasem la fereastra ca să se usuce.
     Văduva Chieorat:      O femeia care nu
                                                                                                                trâeşte de cât din piei de iepure.... Preşedintele : Tăcere, me rog !
     Văduve. Bordon : Trâesc cum imi da măna, cucoana...
     Văduva Chieorat. : Mâ mir de ce nu le mănânci, ca sa nu mai impuţi casa cu ele, cucoana !
     Preşedintele. Te rog să laşi pe reclamanta sâ se esplice, şi pe urma o sa răspunzi şi D-ta.
     Văduva Chieorat; închipuiţi-ve că a-tărnă câte şease piei pe zi, şi din causa asta nu mai putem trai de muşte şi de miros !
     Preşedintele : (către reclamantă) :     In
sfârşit, cum sau petrecut lucrurile ? (Către inculpata): Şi D-tale sâ ’ţi tacă gura, ca. de unde nu, te poftesc afară.
     Văduva Bordon : Lucrurile s’au petrecut aşa: cl Dumneaei, eăutandu’mi ceartă penI tru pieile de iepure, mi-a zis : Cei zece I frânei ai mei, când o să mi'i dai ? strigând in gura mare că am dat faliment şi fâcându-mâ cum ’i-a venit la gura. Atunci eu ’i-am râspuns eu multă demnitate : Cucoană, nu mâ injosesc ca sâ respund la maltrataţiile D-tale ! Şi trebue să adaog, Domnilor judecători, ca Dumneaei toata ziulica imi sparge urechiele cântând cu trâmbiţa. .
   Preşedintele : (către inculpată) ; Ce ! cânţi cu trâmbiţa ?
     Văduva Chieorat ; Şi de ce nu, mâ rog ? Nu e oprit de lege.
     Văduva Bordon : Sâ vedeţi care e pricina, Domnilor judecători. Cucoanei ’i-e frică grozav de cholerâ, şi a cumpărat trâmbiţa asta de la un ovreiu eu haine vechi, fiind câ a .citit la gazetă că cholera fuge de aramâ; şi de atunci toata zioa ne sparge urechile cu ea.
   Preşedintele : Dară bâtaia şi istoria cu ligheanul, cum s’au întâmplat ?
     Văduva Bourdon : S’a intâmplat că, dupe ce m’a luat de pâr de mi ’l-a jumulit tot, m’a umplut şi de laturi de sus pene jos.
   Văduva Chieorat ; Nu ’este adevârat, Domnule preşedinte! Ve jur pe nepoată-mea.
   Tribunalul deliberează.
   Văduva Bourdon : Şi nu o numai atât Domnilor. Cucoana linge oalele de aramă şi suge gologanii ; dimineaţa şi seara se freaca pe burtă cu trâmbiţa; iţi vine sa mori de ris ! ’Şi-a închipuit câ o să se Îmbolnăvească de cholera din causa pieilor mele de iepure.
   Tribunalul condamnă pe prevenita la 16 franci amenda şi Ia eheltuelile procesului.
   Văduva Chieorat (eşind din sală necăji-
tă) : O sâ. vedem noi, la Curte, daca Dumneaei are dreptul sa otrăvească lumea cu piei de iepure !
   Văduva Bourdon: Da ! da ! o sa vedem şi noi daca Dumneata ai dreptul sa ne asurzeşti urechiele toata zioa cu trâmbiţa !
                                                                                                                           * *
                                                                                                                              *
   Drăguşin a obţinut de curând o carte do avocatură de la facultatea din Tărgovişte. şi profesează acum pe lângă una din judecătoriile de ocol din Bucureşti.
   Până mai iâri acest nou emul al lui Cicerone şi al d-lui Gradişteanu era un pa-cinic plăpumar de mahala, foarte dibace in mânuirea acului şi făcând să sboare lâna in mii de fulgi sub puterea drângului sâu. Din nenorocire, şchiopând de piciorul drept in urma unui accident, ceea ce l’a făcut impropriu pentru meseria sa, şi muşcat in inima de gelozie, vâzând ca nenea Tach bărbierul de peste drum, de când işi le-pădase briciul şi se făcuse avocat, se lăuda cât ii lua gura câ nu mai are unde să pue paralele, — Drăguşin se decise sâ îmbrăţişeze şi el această carieră atat de facila şi de producâtoare.
   Acum o săptămână fu debutul sân. lata prima petiţiune eşitâ din pana noului avocat:
I:
Domnule Judecător !
   Am fost in serviciul d-lui Dumitrache X.. . impreună cu consoarta mea Maria cu condiţiune să fim amândoi. După ce ne-am atanjat nUa luat la goană pe mine, oprind emeea şi bagajul.
   Vâ rog d-le judec stor a T chiama in judecata, ca pe de o parte sa fie obligat a ’mi libera femeea precum şi bagajul ce ’l notez in dos sau preţul lor de 300 lei n., — cu cheltueli de judecată-timbre şi urmărire.
   Primiţi asigurarea etc.
                                                                                                                                                                                                                            (Urmează semnătura)
   Drăguşin este in nedomirire şi astăzi de ce judecătoria ’i-a respins cererea pentru liberarea femeei sau plata preţului ei.
                                                                                                                                                                                                                                        (Dreptul).
Europeni. Telegraful e intrei tre Hongkong şi Canton. “ „Evenement" a primit unu doue telegrame :
    „O revoltă îngrozitoare a in Canton in urma uciderii u nez de cătră un englez. Fu cari se aflau in Canton, au i vapoarele engleze şi franceze* „Vapoarele engleze şi frai plecat de la Canton, unde au magazii şi multe case an fosi Consulatele n’au fost atacate sulii au protestat unanim con sei de energie a vice-regelui.. derile materiale sunt enorme.
^ I* 12 Yu
Turburări in Canton
    O telegramă din Hongkong, adre sată la 29 Aug. cătră „Newyork Herald1' spune următoarele :
    „Ieri dimineaţă la 4 ore a sosit la Canton vaporul „Hankow," cu pasageri. Câţi-va compraderos (mijlocitori) voiră să intre in corabiespre a recomanda oteluri. Nefiind admişi, se retraseră, cănd unul, din nebăgare de seamă, căzu in apă şi se inecă. Mulţimea se grămădi înfuriată şi începu a da cu pietri in corabie. „Hankow" ridică ancorele şi plecă pe rin in jos. Mulţimea puse foc la mai multe magazii şi case, servindu-se,cu petroleu; opt edificie au ars cu totul; au mai suferit mult şi alte case. Streinii au scăpat cu famihele lor fugind in corăbii. Chinezii n an atacat persoane. Cinci ore dupB isbucnirea revoltei au sosit trupe chineze, au împrăştiat lumea restabilind ordinea. Streinii fug din Canton Trei canoniere au plecat la Hongkong spre a apăra pe
   Din causa secetii ce a bântuit ţ* , timpul cel mai favorabil pentru agi.m lecolta porumbului este compromis săvârşire. In cele mai multe judeffU^ iei, atât dincolo cât şi dincoace chfi ^ porumbul care este principala hra> teanului, lipseşte cu desăvârşire, mii de familii de săteni sunt espia peritoare de foame. Timpul rău să , şi cu dânsul miseria; iarna, ţâranu este lipsit de lucru, din causa c-a î industrie; prin urmare el este foiţi sa consume, dar de unde daca n culege nimic din ceia cea semăna Luri
   Românul este darnic şi generos; [ nicia lui sa alinat suferinţele nenoiifi din alte părţi. Nenorociţii din Muri gedin şi Ischia au primit ajutoarele!» Dului ; nu ne indoirn că acum când x de nenorocirea fraţilor lui, dărnieiatlsi mai largă.
   Facem un apel călduros la toţi ir. din toate părţile de a se constitui jjlj tete locale şi să chibzuiasca cum aJn bine ca să adune mijloacele necesar ine a alunga mizeria ce bate la uşă.
   Apelăm la toate damele romane cmi--stituindu-se in comitet sa adune aju'fci necesare.
   Odată banii adunaţi sâ se trămita Ministru de Interne, care va ingri timp prin d-nii Prefecţi, a cuinpa rumb şi a’l distribui celor lipsiţi.
   Rugăm pe guvern să ingrijascâ di I
l
de a forma in fie-care judeţe liste w de cei lipsiţi : până se va deschide
riie ca sâ voteze creditele necesare cumpăra porumb, sâ ia iniţiativa pri marea de comitete districtuale cară n misiunea de a aduna sumele necesita scopul acesta.
Cultura Orezului
   Monitorul de azi publică raportu. S. P. Radianu, subinspector, din min agriculturei, asupra celor constatate 1 prietatea statului Dudu, unde s’a in cultura orezului. Din raport rezulta :
   a)    Ca cultura orezului este una din mai bănoase; câ poate da un benefici 80 lei la pogon ;
   b)    Câ aceasta cultură introdusă la î marii cultivatori nu numai câ le va p te sa imprimeze culturilor caracterul
di
3fci
£14
   4
iii'i
m.
. .
A
arf
Zv
FOILETON
OR LI NO
CAP 1)E BRIGANZI
                                                                                          (TRADUCTIUNE)
(Urmare.)
    A doua zi, hangiul văzu pe servitoarea vinovată venind la el spre a i cere voe pentru o jumătate de ceas fiind chiăinată de mumă-sa. Voia i se acorda. Ea pleca. Dar stăpânul o urmări de departe şi o văzu in-trănd intr’o pădurice unde voia să ascunză lucrurile furate. Atunci deodată puse măna pe hoaţă şi’u ghion-turi o readuse la han, ameninţând că va înştiinţa autoritatea.
    Maria (insă care era bună de inimă, deşi i făcuse rău, ruga pe hangiu s’o ierte, ceea ce se şi făcu, dănd'o gnsă afară.
   In urma acestora, Maria fu şi mai mult respectată, şi nimic n’ar fi lipsit fericirii sale, dacă n’ar fi avut a se plânge de depărtarea părinţilor ei, despre cari nu avea nici o ştire.
   Să ne întoarcem acum la Orlino.
   După ce ’şi-a mulţămit răsbunarea, uitase pentru cătva timp pe Maria. Viaţa lui destrăbălată şi liberlina-giele lui criminale stinseră violenţa iubirii sale ; dar aceast iubire ince-puse să renască cu toată puterea sa, şi d6nsul jurase in inima-i [iritată d a descoperi ascunzătoarea aceleea care, zicea el, dispreţuise aşa de cumplit dragostea lui.
   Se dusese de mai multe ori pe acolo pe unde locuise Maria, dar nu putuse nimic afla El desnădăjduise d a o mai afla, cănd auzi vorbindu-se, din intemplarc, de o servitoare dintr’un han care, prin împrejurimi, captiva privirile şi inimile, atăt prin blăndele virtuţi ce o caracterizau, căt şi prin atracţiunile ei fisice. Presimţirile sale cari nici odată nu’I înşelau 1 făcură să vadă in acest tablou pe Maria, şi in curănd se asigura cum că nu se ’nşelase.
   Se deghiza deci aşa ca să nu fiă recunoscut, şi sub nume de simplu călător, soseşte la ban. Acolo in adevăr o şi vede, şi'şi face repede planul d’a o fura in timpul nopţii.
   In curănd sosesc tovarăşii săi cari se prefac a nu’l cunoaşte, şi cari plecaseră după jăfuit, in timp ce căpitanul lor va cerca a se asigura de prada sa.
   Ceasul do odihnă soseşte, şi fiecare din han se indreptează spre odaia de culcare.
   Peste căte-va ore, atunci cănd noaptea e in toiul ei şi cănd totul se află in tăcerea adăncâ, pungaşii cari de asemenea se prefăceau că dorm se scoală incet şi vin la locul ce li se desemnase.
   Orlino dădu poruncile şi instrucţiunile ce avea de dat, şi, bizuindu-se mai dinainte că va răuşi, hotărăşte întâlnirea intr’un loc mai departe de han.
   Repede fie-care se puse la lucru. Toţi, prin ajutorul unor chei false, jefuiră, unii argintăria, alţii ce mai găsiră de preţ prin casă; şi Orlino, care, intr’o asemenea împrejurare, privia aurul ca nedemn pentru dân-
sul, pregătia eşirea prin care trebue să scape, şi se’ndreptează spre patul Măriei spre a o lua in braţele lui nervoase.
   Sărmana tată dormia atunci adănc, îngrijită fără indoială iu somnul ei de fericirea părinţilor.
   Răpitorul ei se apropiă de ea, ghiceşte după duleea-i respiraţie că doarme dusă şi că prilejul este de minune; şi, luănd o batistă pregătită in scop d’a-i 'năbuşi ţipetele, o puse cu violenţă pe gură. Dar din causa intune-ricului greşaşte locul, şi Maria, la acest atac neprevăzut, scoase un ţipăt puternic ce "pune in mişcare toată casa.
   îndată câinii începură să latre, servitorii se deşteaptă şi lumânările se aprind.
   Orlino văzănd că nu isbuteşte, voi să coboare scara spre a scăpa cu fuga; dar patru oameni, bine armaţi, se aruncară asupră-i ameniţănd d’al ucide de se va împotrivi.
   Orlino, pe care pericolul nu’l înspăimânta, dar care se simţia nedestoinic d’a lupta cu mai mulţi, se dete câţiva paşi ’napoi, scoase im revolver şi strigă : La mine tovarăşi ! Aceştia
veniră in grabă la chemarea caii lor.
   O luptă sângeroasă era să înci| cănd tot personalul hanului ve!| faţa locului. Numărul fiind prea ] hoţii fură siliţi a lăsa armele ji I Geandarmii anunţaţi repede pu măna pe denşi şi’i legară cot 18 De o dată se auzi un ţipăt. :î privesc in partea de unde veiwj văzură pe Maria ce era să cad spate, cănd a recunoscut pe Oi I se dete ajutor. S'a crezut d o dată că a fost rănită; nu era i nimic, şi fiecare se nveseli văză 1 venindu’şi in simţiri.
   Gendarmii plecară scoţănd pe di ţi. Aceştia, cum se depărtară pi aruncară nişte praf ce avea asum! in ochii gendarmilor orbindu-ii apoi se deslegară, luănd-o la fugi?
(Va urni
Demroc.

  ŞTIRI OFICIA
icul
domnului
j

    «crficulturei. „variaţiunea," dar le in acelaşi timp sil utiliseze lo-(le şi să imbunălâţească şi piac-fjli, introducând prin acest fapt prin deversare ;
    insalubritatea nu mai este de'temut ,irea continuă a apei ;
                                                                                                                                                                                                                                         Statul care reprosintă interesele este dator să dea esemplul bine-erganisarea „hidraulicei agricole" i[ studielor şi al îmbunătăţirilor in ministerul agriculturei, creănd |ietăţile sale sisteme de irigaţiuui |e, aducând şi un italian din Pie-noscCtor iu practica lucrărilor. Nu inţâ sa creat ministerul agricultu-a fost cerut de oameni cari cumintele şi interesele ei şi cari Seat o oparte din viaţa lor pentru
                                                                                                                                                                                                                                       milioane de români cari stau cu curbate la pământ aşteaptă de la Jnster imbunătăţiri ca să işi poată 4i sămânţa pe un sol bine preparat.
  Hm medic-veterinar C. Fometescu se provisoriu in postul de director al |ii de observaţiune Constanţa.
    jnu G. Petrescu, care a reuşit la este numit controlor fiscal, in lomului I. Enescu, destituit.
    ku Atanasie Costescu, bacalaureat, Impiegat statistic clasa II ^in direc-«Timilor, timbrului şi inregistrârei, „,iitin funcţiunea de revisor in ser-■esterior al vămilor, in locul dom-Greceanu demisionat.
                                                                                                                                                                                                                             mu A. Sişea, fost impiegat de can-J,e. este numit in aceiaşi calitate in exterior al vămilor, in locul dom-
    C. I. Ştefănescu. înaintat.
  Mnu V. C. Măldârescu, absolvent a 6 1 liceale, este numit in funcţiunea de pgat in serviciul exterior al vămilor, St. Borş, demisionst.
    dicţiunea religioasă obligaţii pentru căsătorie (1) f
                                                                                                                     (Urmare)
                                                                                                                        V
                                                                                                                   Concîusiune
    cele mai sus espuse resulta că nu nega câ căsătoria este iu ndevâr o kţiune civilă, şi ca atare ni se pre i lob forma unei convenţiuni, dar esenţa ei convenţiuni are o basă morală de se interesează foarte biserica, istoria da convenţiune civilă dă naş la drepturi şi obligaţiuni pe cari nu legea civilă poate să le regulamenteze, menea la căsătorie fiind vorba de ea individuală a soţilor, ordinea pu-lti interesează de buna pază a celor e de lege, şi ştiut este câ paza legilor Wedinţată Statului.
    h urmare, spre a se menţine armo-trebue să esiste intre Stat şi biseri-tr-'bue ca aceasta din urmă să se măr-strjct intru îndeplinirea atribuţiu-jf sale sufleteşti, atnbuţiuni inalte, căci 1» imitarea conştiinţei soţilor. (1)
                                                                                                                                                                                                         1 lăsăm dar că soţii după celebrarea [oriei lor inaintea oficerilor stărei civile n irgâ şi inaintea altarului, ca şi bise-frin bine-cuventările salesâ^pue un veto ) constatate şi regulate de legea ci-
  rocedura aceasta ne o indică canoanele fi noastre biserici, ne o impune art | 22 din pactul nostru fundamental.
  Sr c-um poate să esiste această arrno-zie detractorii noştri, intre biserică şi ■ pe câtă vreme canoanele sunt iu con I-'ţie cu dispoziţiile codului civile ? te adeverat câ legislaţiunea noastră baterie de căsătorie presintâ o antimo i gravitatea acestei antimonii ne-a ins-
jî) Discursul pronunţat de d. GeorgeFi-7 procuror general al curţii de Casaţie, m i Această sistemă a fost recunoscută jbt. Sinod al regatului ellen, prin legea jorgunicâ care in art. 16 se rosteşte ast-rin materie de căsătorie tot ce con-tpe relaţiunile civile aparţine tribunalelor iile, iar tot ce priveşte partea sufleţească, jşiţine autorităţilor eclesistice."
pir at semeri, ce nu au putut scăpa inalt
domniei-voastreinţelepciuni.
   In adevăr, domnule prim-preşedinte, prin iCspunsul cu care aţi biuo voit a onora discursul nostru oe descindere de anul 1879
   1880, aţi zis următoarele cuvinte :
   In materie de căsătorie este asemenea flagrantă coutradicţiuuea dintre art 144 şi 151. codicele civile, de o parte şi art. 22 dinCons-tiluţiune ; este vorba de Cunstituţiunea familiei şi dacă legămintele acestei prime mici societăţi sunt lăsate in incertitudine, ce trebue să zicem de fundamentele societâţei celei mai mari care se chiamă naţiunea ? Aceste cuvine rostite de primul magistrat al ţârei in numele supremei curţi, este justificarea cea mai puternică a temerilor ce am esprimat acum patru ani şi de cari suntem preocupaţi si astâ-zi. Căci antinomia aceasta este stanca de care se isbesc toţi cei ce semuncesc a descoperi care este modul in virtutea căruia se poate contracta o căsătorie valabilmente
   Să ne fie dar permis a arăta şi noi in câte-va cuvinte remediul ce credem mai eficace spre indreptarea râului.
   Cănd s’a discutat in constituanta din 1866 cestiunea ce ne preocupă, douâ argumente s’au pus inainte de partisam căsătoriei pur civile: 11 că codul civil, fiind in contradicţie cu canoanele bisericeşti, fatalmente se vor ivi căsătoiii perfecte după legea civilă, pe cari insă biserica nul le va putea consacra; in asemenea cas daca soţii vor lăsa să treacă un interval oare-care intre celebrarea căsătoriei la primărie şi acea de la biserică, care va fi posiţiunea femei şi a copilului conceput după căsătoria civilă fără să se fi obţinut şi benedicţiunea religioasă din causă ca canoanele se opun acestei căsătorii, sau din causă că bărbatul a murit in acest interval ?
   2. Dacă biserica trebue neapârat să con-cure cu autoritatea civilă la facerea eăsă-torei, neapârat că trebue să concure şi la desfacerea ei, căci alt fel soţiul divorţat numai civilmente nu se va putea recăsători inaintea bisericei; va trebui se revenim dar la consistoriile de tristă memorie.
   Partisanii sistemei opuse cereau obligativitatea benedicţiunei religioase spre a stârpi concubinatul introdus in populaţiunea rurală, din causă că codul civil nu recunoaşte de cât căsătoria civile ; „imi am luat femeia pe doi sau trei ani“ iată cuvântul care circulă in gura poporului, aexlsmat mult regretutul preşedinte al Constituantei din 1866. spre a susţine, câ concubinagiul este o consecinţă fatală a sistemului introdus de legea civilă.
   In privinţa primului argument răspundem, câ in România de Ia 1866 şi până astăzi credem câ arar6-ori se va fi consumat vre o căsătorie mai inainte ca soţul (sau soţi) ortodox să fi obţinut benedecţiunea religioasă, graţie simţului religios inplântat in conştiinţa poporului nostru; dacă dar justiţia ţârei a fost chemată a se pronunţa asupra validităţei unor căsătorii, a fost provocata mai cu seamă de cereri de pensiuni din partea femeilor cari au văduvit in intervalul căsătoriei civile şi acelei religioase.
                                                                                                                                                                                                                                              (Va urma).
                                                                                                     I>elapi<lâ,i*ile
   Citim in Naţiunea:
   Este căt-va timp, vorbind despre destrăbălarea administraţiunei, arâtam cazul d-lui Bâdulescu ca o probă vie de nepăsarea guvernanţilor noştri in materie de resipâ de bani publici.
   Lectorii işi aduc aminte câ d. Bâdulescu fusesăcondamDatde inalta Curte de Comp-turi a intoarce Statului o sumă de 10,000 lei cu care il păgubise pe cănd la 1877 se afla perceptor al vâmei Unghenii.
   De şi acest funcţionar făcu recurs in Casaţie, el nu isbuti a fi scutit de plata.
   Procurorul general al Curţei de Comptu-ri ceru esecuţiunea sentinţei, dar ministerul competent, nevoind se dea curs acestei cereri, d. Bâdulescu, fiind din acei favoriţi ai regimului de cari nimeni nu se poate atinge nepedepsit, sentinţa râmase ne-esecutată.
   Această suspensiune provizorie nu micşora insă in nimic valoarea lucrului judecat. Mai curând sau mai târziu sentinţa trebuia să fie esecutatâ.
   Ca sâ scape dar eu desăvârşire de plata banilor la care fusese osândit, d. Bâdulescu făuri in capul său o ideie destul de curioasă, dar care ’i reuşi nu se poate mai bine.
ei El intenta un proces ministerului de fi nance cerând ca acesta se fie condamnat ai plăti acei 10 mii lei ce prin sentinţă definitivă el era dator se plătească Statului.
   Ministrul, care, precum observarăm mai sus, se vede că are o mare slăbiciunea pentru acest fiu răsfăţat al regimului, nu numai că nu trimise inaintea tribunalului un avocat ca să apere interesele tesaurului public, dar i ănd allâ câ este condamnat, nici nu voi se facă apel, de şi legea ii impunea tormal această obligaţiune.
   Sentinţa râmase ast-fel definitivă, şi cele 10 mii lei noi nu intrară in casa Statului.
   Speram ea Monitorul, in urma sgomotu-lui ce se făcuse in giurul acestei afaceri scandaloase, va veni sâ ne esplice I. motivele ce determinase pe ministerul finance-lor a suspenda sentinţa care condamna pe d. Bâdulescu ; şi 2. ceea-ce il hotărâse ase lăsa in urmă să fie condamnat, tărâ măcar să se apere.
   Aşteptăm incâ, ca „Monitorul" sâ ia cuvântul, ca să ne dea aceste esplicări.
   Dacă foaia „oficială" a avut curagiul sâ susţie in comunicatul ce ne a dat do unazi că informaţie ite noastre asupra torturilor de la Bordeni erau „pure ivenţiuni," £po cănd avem astăzi probe pipăite de ceea-ce am zis, ce termeni energici u'ar fi intre-buinţat ca sâ desininţă arătările noastre asupra sfacerei Bâdulescu de ar fi fost câtuşi de puţin neesacte !
   Se vede insă că lucrurile s’au petrecut ast-fel precum le spuneam la 15 August trecut, şi câ casa statului pierde o sumă de 10 mii lei pe care nu ştim cine are să’i o intoarcă.
   Ni se comunică acum un nou caz care ne dovedeşte şi mai mult nepăsarea cu care proced guvernanţii noştri cănd este vorba de mânuirea banilor publici.
   D.     G. Olanescu, casier general al districtului Dolj in 1865, găseşte mijloc d’a sustrage din casă suma de lei 1,438,409, fără ca nici unul din nenumăraţii inspectori financiari se fi bănuit măcar această lipsă.
   înalta Curte de Corupturi, descoperind cu ocasiunea cercetării socotelilor din esorcţiul 1865 acest deficit insemnat, a condamnat pe numitul casier la plata lui prin sentinţa sa No. 451 din 1876.
   Dar sentinţa nu s'a esecutat până astăzi sub preteest câ datornicul nu posedă nici o avere.
   Acest cas e prevăzut de art. 86 al legei asupra cemptabilitâţei generale a Statului. Suntem informaţi insă că procesul-verba!, prescris de acest articol, spre a constata sia-rea do nesolvabilitate a datornicului după cinci ani de la darea hotărărei Curţei, nu s’a făcut nici până acum, şi nuivedem ponce guvernul nu urmăreşte pe d. Olanescu, mai ales că dupâ informaţiunile ce ni se dă, el are oare-care avere.
   Fi-va şi acesta din numărul privilegiaţi lor regimului ca d. Bâdulescu, ca Directorul Sucursalei Băncei naţionale din Braila, cu ajutorul acestuia, şi ca mulţi alţii cărora s’a permis a risipi banii statului şi pe cari este oprit do a i urmări ?
   Şi de cine sunt tolerate, sau mai bine zis, incuragiate acesta fapte ? De aceia chiar cari, in oposiţiune, se ridicau cu atâta tărie in contra lor, le criticau in termenii cei mai energici, şi promiteau ca, ajungând la putere, să le facă sâ inceteze pe dată şi cu desăvârşire : de aceia cari, liberali ei inşii până la măduva oaselor, după cum o afirmau in tot momentul, cnnducea partidul liberal, şi de la 1876 incoa cărmuesc afacerile statului.
   Desgustaţi de atătea abusuri strigătoare ce se petrec sub ochii lor şi care ameninţi de a face să se intinză gangrena in tot corpul mdiunei, oamenii de bine sunt cu atâta mai mult ingrijaţi de aceastăjstare de lucruri cu cât angajamentele luate, poate, in numele nostru, la Vieua şi la Gastein, ne vor găsi, când va trebui sâ Ie esecutăm tot aşa de puţin pregătiţi ca şi in 1877, aşa de inapoiaţi ca şi atunci in materie de administraţie.
   Este timp ea Românii pe care ’i mai preocupă soarta ţârei lor, sâ cugete cu se-riositate asupra mijloacelor celor mai ne-merite de a eşi dintr’o situaţiune din ce in ce mai gravă, din ce in ce mai periculoasă.
   O mai lungă nepăsare ne poate pierde şi istoria va putea zice cu drept cuvânt că am meritat soarta ce am avut.
                                                          Y A R I E T Ă Ţ I
   Metod novtttămnlor de n cnlora vinurile. —Se prevede chiar pedeapsă de lege in toate ţările inaintate, pentru acei ce falsifică vinurile sau le drege cu diferite sub stanţe chimico foarte vătămătoare sănătăţii. Intre altele intră şi culorarea vinului, iu cas cănd din vin alb voim sâ tăcem roşu sau când avem un vin roşu a cărui culoare neliind destul de inchisâ voim a-i o da in mod artificial. Ei bine, sunt o mulţime de oameni ignoranţi cari necunoscăud efectele vătămătoare ale substanţelor colorante Întrebuinţează spre acest scop, fucsiu, anilin şi alte otrăvuri cari au coloare roşie. Vinul ast-fel colorat se poate constata lesne şi iu ţările cari au făcut multe progrese pe calea aceasta nu-i dă nimănui mâna sâ întrebuinţeze la colorat ast-fel de substanţe.
   La noi insă nu se interesează nimeni dacă culoarea vinului ce-1 consumă este naturala sau dată in mod artificial prin vreuna din substanţele^sus citate, ci bea fără frică ca şi cănd ar voi sâ zică, câ nu poate să fie de cât numai culoarea lui naturala, căci românii noştri nu ştiu sâ falsifice vi nurile. Tocmai pentru motivul câ nu ştiu întrebuinţează cea d’intâiu substanţă carele trece prin minte, ca sâ poată sâ-i dea culoarea dorita vinului. Mai la indemănâ, şi care se pot căpăta fără multă bătae de cap, sunt sus numitele substanţe.
   Bine este sâ se bea vinul cum se găseşte el din natură, mai alb, mai roşu cel puţin suntem siguri câ-i natural ; lumea insă şi cu deosebire cea din clasa inaltă pretinde că cu cât vinul este mai roşu, cu atât mai bun. Râu se inşeală. Bine inţeles că şi comersanţii de vinuri, ca să-şi poată desface marfa lor, trebue sâ se conformeze gusturilor consumatorilor, prin urmare trebue să le coloreze.
   Cestiuuea este ca sâ arătăm un mijloc nevăfâmător sănătăţii de a culora vinurile şi aceasta consistă a'l eoloia cu zacliăr ars, insă fără ca să trădeze prin gust sau miros, aci e mecanismul. Pentru acest scop trebue sâ cercetăm puţin fasele prin care trece zachărul de cănd se pune la foc si până ajunge de se arde, iar in acest interval să căutăm punctul la care el nu se poate trăda in vin nici prin gust, nici prin miros.
   Când încălzeşti zaliarul, mai intâiu se topeşte incet, dacă se depărtează de la foc in dată ce s'a topit ricindu-se se solidifica formând o masă sticloasă incoloră care se numeşte zachăr de orz.
   lncâlzindu-1 mai departe incepe a se descompune, dă vapori grei de un miros plăcut şi se transformă intr'o masă inchis colorata, insa fără gust, pe care chimiştii o numesc caramela şi fabricanţii de vinuri, culoare de zachăr. Mai incâlzind caramela incâ, coloarea se închide şi mai mult, căpătând zachărul un gust amar plăcut. Chimia i-a dat numele de Asamar. Pentru scopul nostru insă il vom numi zachăr ars.
   Cel mai potrivit insă pentru fabricanţii noştri este caramela, iar când voim sâ a-vera o culoare de tot inchisâ şi gustul mai amar, atunci întrebuinţăm zachărul ars. Se vedem acum cum procedam Ia facerea colorii.
   Sâ ia o oală de fer alb sau galrauisat de o capacitate de 4 ori mai mare de căt za-chârul care T ardem. Aşa de exemplu pentru 4 chiiograme zachăr, vom intre-buinţa o oală cu o capacitate de 16 chi-Iograme.
   După ce s’a pus zachărul in oală se udă cu jumătate din greutatea sa cu apă şi se pune la foc. Iodatâ ce zachărul intră in topire trebue să mestecăm cu o bagheta. Zachărul incepe sâ se coloreze brunot şi se umfla mereu, fără ca sâ poată tiece peste marginile oalei care trebue sâ fiâ inalte.
   Când masa incepe a deveni aproape neagră, iar băşicile ce se formează Ia suprafaţă dobândesc o coloare roşie-brunâ, atunci s’a ajuns punctul la care trebue sâ '] ineer-căm. Spre acest sfârşit se scoate bagheta din oala şi se lasă să cadă picături pe o bucata ne fer rece. Picăturile se solidifică iute formând o masă care se aseamănă cu sticla neagră.
   Pe căt timp această masă mai conserva un gust dulce, se mai găseşte incâ zacliăr nedescompus şi se continua cu încălzirea ; nu mai are gust dulce sau din contra in-cepe a avea un gust puţin amar, atunci operaţiunea se poate considera ca terminată.
                                                                                                                                                                                                                     Să ia numai de căt oala de pe loc şi conţinutul ei se toarnă in nişte tave do
fer alb unde să răceşte şi se solidifică. Ace te bucâţi odată scoase afară din tave se sparg cu un ciocan, se pisează şi se pun sub formă de praf intr’un borcan, care trebue bine inchis, căci zachărul sub această formă având proprietatea de a atrage umezeala se topeşte şi so strică. Din 4 kilograme zachăr se poate obţine aproximativ 3 kilograme de caramelă.
    Voind a avea culoarea de zacliăr gata pentm a o putea întrebuinţa ori şi când, se toarnă poşte o cantitate de 4 kilograme caramelă, 2 kilograme de apă şi se încălzeşte până cănd s’a topit toată masa. Culoarea de zachăr ast-fel obţinută este o licoare de culoare neagră şi de consistenţă sirupoasă, care intinzâud-o cu apă sau cu vin ne dă ori ce culoare voim, do la cea mai inchisâ, pană li galbon auriu şi care nu se alterează la aer de loc.
                                                                   Spectacole
  Fostă grădină Stavri. Sub direcţiunea de scena a d-lui I. D.f Ionescu Marţi 6 Septembre 1883 so vor representa pentru prima oară, piesa Bărbatul păcălit comedie cu cântece inti’un act.
  Intremediu ţinut de d-ra şi d-nu Ver-neuil, d-raMarineseu, şi d-nu Borglii bariton. Spectacolul se va fini eu opereta franceză : Le Sermeut de M-me Gregoîre Jucată de d-na şi d-nu Verneuil Mercuri 7 Septembre 1883 beneficiu d-lui I. Raeo-veanu cu program nou.
SOCIETATEA CORPULUI DIDACTIC
    Conform Art. 22 din Statute şi a decisiunei din 5 Iulie trecut, D-ni membri sunt convocaţi in adunare generală pentru zioua de 18 Septembrie ora 1 p. m. in localul liceului St. Sava având la ordina zilei următoarele cestiuni;
    1.   Dare de seamă do mersul societăţi.
    2. Expunerea situaţiunei financiare.
    3.   Alegerea de noi membri in ces-tiuni de Administraţie conform modificări Statutelor.
    4.   Desbaterea cestiunilor ce se vor propune pentru un congres viitor.
            Preşedinte B. Boerescu.
                                                                       MEDIC ŞI CHIRURG Boalele de găt, gnră, nas şi urechi
                                                                          tratează printr’o artă specială.
   D-ru |. BRAUNSTEIN
fost aspirant de medic secondai- in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a Iui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3 — 5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.)
  Dr. A. WEINBERC
                                                                                  OCULIST
                                                                              fost şef de Clinica in Paris
Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6
                                                          CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
                                                          TOMA ŢACIU
No. 00. Strada Lipscani. No. 00.
   Pe ziua de 6 septembre 1883.
                                      Cump.    Vdid. 
5oIo Renta Amortisibilft. . . .       933/,    941/4 
5f>|«p Renta Românii Perpetuii ,      92---    02'ji 
6n|() Obligaţiuni de stat. . . .      100 > , 100'-, 
6010 Oblig. Căilor f- Rolu. regale    UI2' |,  103U2 
5o/o » Monicipale ....                54---    84i|„ 
10 fr. » Casei Pensiunilor 300 1.     232-      235- 
5olo Scrisuri funciare rurale. . .    02 ---    927. 
7oio .* Scrisuri Rurale..             1021/2  103M-, 
5o[0 Scrisuri fondare urbane .        8«7 -1     89- 
6d[o > » »                            S>8112   99--- 
7o[0 > > >                            IO21/4    103- 
Impr. cu p’-ime Buc. (20 1 b.)        32 '!■>  33'/, 
Acţii Ltancei Naţionale keniiue 2501. 1370    1385   
       , , Soc. cred. uiMb.roiu.2iOI. 208---   2 ia- 
      * » » Rom. de construcţii oOOl. 510---  514--- 
       » » , de Asig. Oada-Kcm 300 1. 415-      420- 
           > > » > » Naţionale 200 1. 240---    245- 
               Dlrerso                               
Aur contra argint. . ...              1 60      1.75 
      » » Bilete de Bauquo . .        1 60      1.75 
Fiorini valoare Austriacă. . . .      2101/J    2.12 
H irei germane. ......                1 23    1.25   
........                              9!"l 1  100'/, 
i

TIMPUL
iii

  cXS>^X£)Ov£KXî - --Lcr X$Q/s
PRIMA CASA de CONFIENTA,in TERA
                                                      CEL MAIsMARE SI DISTINS MAGASIN
                           fllk
No. 2- Colfu Stradei Şeari şi Covaci No. 2.
                                                                                                                                                 Penfru se anul da Vară am primit din propria^noastră fabrica- ( ' nens asortiment de Costume fie voiage de
ţmne din Emma un
Cam. Travers. etc.
     Costume de Caşmir, Orleans şi Docs englesesc, Veste broşe de Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs.
vert.
           ’1FT cu deosebire recomandam
                                                                                                                       Cele: mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro-
\
                                           PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. Preţuri recunoscute <le moderate
Cavalerul de mode
**x*x**x****xx****************

   SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME.^
premiale Cu -J5Q tnedaile prirr,e
PARIS
  18 7 8
'Medailă de aur
vumna.
rate
lunare
                                                                                                      A sc Peri de
Imitaţii
Garanţâ sigură dată
înscris
   or, s*ng«-:r c8r—~
Maşina de cusut im.ew-v.ork. de sus a
                                                                                                                                                                 Fabricei.
a Jui
, ; G. NEIDIIN GER, Agent general
I. HERTKR
                                                                                                 ATELIER DE PHOTOGRAPH1E Str Ştirbei)- Vothl No. 9.
   Prir. neensta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după sysf.vmrl cel mai nou şi pmâzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’a avut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenta d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu.
   Se primeşte uri-ce lucrare atingâtoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc. —Orele de posatsunt in toate zilele, atât in timp frumos cât şi in timp innorat de la 9 ore a. m. până la 4 p. m.
   In acest atelier [se găsesc şi tablouri iD pictură originale de vânzare.
_/£-A.<2hA_si2sncr:
•T
1870
DK
i Nn 4
   Hi a
COLONIALE SI DELICATE'
                                                                   D. G. ICIAf
                               VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL
    Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă arti- \ colele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai i. bune case următoarele BZuturi fine.
    Par la prăsente j’ai l’bonneur de re-commander â Ihonorable public mon atelier artistique arrange d'apiAs le systâme le plus nonveau et pourvu d’appareils torit neufs.—Les prix sont râduits et le liavail trâs fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu I’occasion de se convaincre re mon Iravail n’a qu’ii nous honorer de sa prăsence et nous eBperons qu’il s assureda facilement de la pefection de mon atelier. —On se charge de tonte espece de travail concernant cet art, comine : reproduction, travaux â l’etat uaturel etc. — On peu-paser tous les jours, quele teinps soit beau ou ouvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures aprâs midi.
                                                                                  Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Sa’ Ananas de la Martinlque. Banane de la'Bayona. Benedictln-Bltti i
DE ÎNCHIRIAT rSt
strada Clopotaru No. 38, compuse din 7 camere, cuhnie, pivniţă şi o cămăruţă, curte Davată şi poartă de fit r, toaie oomodităţile. Doritorii să se adreseze la palatul Prinţului Ştirbei.
de China antifebric. Biter din via frovidenzei anti Colert (’liiu ti enz, alb. galbin. si Yerde de la graud Cbartrenz Francii turnso de Olanda, alb, verde şl orange sec, de la VimandFocki
ruso
                                                                                                                                                                                           I Cbartrenz Francii
         ,       -   -    - r- orange sec, de la VimandFocki 1
1 ipermint. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francii Cognac vieux, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqnerui tot telul de gusturi de la Mar le Brisard, din Bordeaux Benr mitaMastlcă de llio, Marnscbino ŢulcA Naturală. Romuri adevl rate din Jamalque. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch In Comat Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat.
                                                                                   VINURI STREINE ŞI INDIGENE.
   Importate de Ia primele case din Franţa, Germania, ItaliH Espngne, Ungaria. 'Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo beştl, Drăgăşuni şi de Dealn mare. Preţnri moderate serviciul conştiincios.            Cu stimă, D. G. MOCIANU. ,
sr
  DE ÎNCHIRIAT
giul al Il-lea din casele de pe Calea Victoriei No. 145, proprietatea d-lui Ioan Ciu-flea, în care actualmente se află instalata Legaţiunea Italiană.—Acest etagiu se com puue din 12 camere de locuit, Seră de flori, bucătărie, pivniţă, 4 camere de servitori grajd de 6 cai, şopron spaţios, grădină în faţa casei, având introduse gaz şi apă. — Doritorii să se adreseze la tipografia D-lui N. Miulescu, Sala Bosse!
A N U N C I U
După o lungă practică in justiţie,
ca grefier al Trib. Comercial, jude
am
de ocol şi membru de Tribunal, îmbrăţişai cariera de advocat.
   MC însărcinez prin urmare cu ori ce afacere civilă, comercială şi penală la toate instanţele judecătoreşti din ţară.
   Domiciliul meu este in strada Călăraşi (Vergu) No. 49.
                                                                                                                                                                                               George Gr. Dancovici.
                Licenţiat in drept.
CĂILE FERATE ROMÂNE
JOSEPH SANDROVITZ;
BUCUREST
— CALEA VICTORIEI — IU.
«
IN RATE LUNARE

IN RATE LUNARE
Se
        vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite făli sistem american cu întreaga placă de metal, se primeşt ai piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate ]W-vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie fci note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un m acordeur şi facteur de piano.
                                                                                                                                    PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Ca Începere de la 20 Maia 1883.
    La ploeşti, Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşt. Bacău, Roman, laţi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 46 minute seara, fja Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzău, R-Sărai, Focii-mi, jVlărăşcşti, Brăila, Calaţi, (tren de persoane) 8 orc dimineaţa.
    La Ploepti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa.
    La Ploeşti, Sinaia Predeal ('tren accelerat) şl de U Ploeşti cu trennl mixt la Buzou R-Sărat, Fecşani, Mărăşeşti 5 ore 30 ni. d m
    I a Piteşti, Slatina, Craiova, T-Seteriu, Vercio rova 8 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (irei de persoane.)
    I.a Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (treuul de persoane) li ore 10 min. d, a. (tren mixt.)
                                                                                                                                              SOSIREA TRENURILOR
De la laşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău,
        R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat)* 5 ore dim-
De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de per-eoane) 4 ore r5 m. d. a.
De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt).
De la Predea], Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) îl ore 15 min noapte.
De Ia predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 orc 30 min. ameazi.
Do la Vârciorova, T-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti i ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min.Beara (trenul accelerat ii ore 2O min. i-nainte de ameazi (tren de persoane)
De Ia Giurgiu ■ 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trennl mixt),

•***********x***************e
                                                    CONSTANŢA I
                             Staţiunea Halneara
                                                  MARELE HOTEL CAROLI I
a
a
                                                                 MARE GRĂDINA ŞT TERAŢA UE MALtîL MAR EI | 90 Saloane şi camere mobilate eu lux
                                                                             VEDEREA SPLENDIDA RE MARE
Mare. :ală de miinearc, s, Ioane de convenţii!taie de jocuri şi de daA
                                                                                                                                         J- reţttri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea. îndelunga t« Stagiunea baior v n ineepeln 10/i iunielW8N Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre <a reduce şed?
Franz Griibe|
rea la Constanţa căt se poate mai .plăcuta străinilor cari o vor nora cu presenţa lor.
      Vor avea loc baluri in salon nul Hotelului, şi Concerte pe tera v cea mare snu in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu fii curi de artificii.
      Tarif special pentru cei cari caută cură pană la 1 Iulie şi dup 15 Septemvrie st. v.
                                                                                             ARHITECT
Strada Tirană No. 30. Suburb. Icoană ; poale fi găsit şi peste drum de bis. Serindari, unde construeşte palatul Curţii cu juraţi.
          Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus di rectorele Hotelului la Constanţa.
          Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiu neţi Atragem atenţia ou. public asupra curei (le struguri din vi ' ile Constanţei.
Tipcgi o fi a A. Mndeun aia Theatruhci Sosi el.