MAiy i o şl urni mu; iss Litra t»*tîk ţara. [><* an I. » P« 6 1 pa 3 ] nitrn strrinătate pe an •IO |ri 22 12 V. fi(> lei REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Direelor-respun^ător : MIHAJLPALEOLOGU ABONAMENTELE namPnt^U ne priira^BC U Administr p^i* »!< ^ «hiiinjwtr VtctOinei nîr. 32 Ju Capi tal S 10 bani nnniArn |n Districte 15 bani nnm&rn ANUL AL VIII—No. !'"> anunţuri m ir; >• I.inia 30 litare petit pag. IV Reclame pag. III ... . . > II ... . ‘r.nnţarile gi inserţiile se âncnreştl , la Administraţia Viena, la binronrile da annnţnr Scbolek. Wollzeile 12;—A. Oppelilr itoin 2;—I’arla, C. Adam, rne ( A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se pr Manuscrisele nclmprimate ae ii Bucureşti, 5 Septembre 1883 Reproduserăm o depeşă, trămisă fld !a Hueiireşti ziarului Die Preş e Viena. in oare se denunţă Opo-siiiuiiea, şi mai anume d. Kogălni-ceanu. ca instrument ai Rusiei spre răsturnarea, nu mimai a guvernului oan lîrătiann. dar eliiar şi a M. ale Regelui. Fiind că e vorba de o depeşă, să ii se permită «a face mai ănteiu observaţi unea, că nici-o depeşă politică u poate trece necontrolată de către j. irecţiunea telegrafelor, care are şi Ireptul de a o opri. atunci căml conţinutul ei e de natură a aduce o perturbaţiune in spirite. Aceasta stabilită, ne vom intreba acum: cine a putut da 'din B'.H'-mresti asemenea telegramă, şi cum ar fi iutut’o strecura fără ştirea guver-ului ? Ea netăgăduit conţine o aeusaţiu-e şi o denunţare; acusaţiune cotiră Rusiei şi contra Oposiţiunii, şi enunţare, a d-lui Kogălniceanu ca agent de resturnare a Regelui. Ei bine, nici de la o autoritate . Srusă, nici de la Oposiţiunea din Ro-ptănia, nici de la d. Kogălniceanu nu putea să pornească o asemenea jjdppeşă. Conspiratorul n'are interes Isâ bată toba că conspiră. El nu se poate denunţa insuşi, pentru că in-Uresnl seu este să lucreze pe iu-fnmlate, să nu deştepte ingrijiri in adversar ca să-l poată lovi mai lesne şi mai sigur. fl Daca dar nici-una dintre părţile *incriminate n'a putut da telegrama i in oestiune, nu mai remăne alt de eăt guvernul Romăn care o putea da. înjugat la alianţa Austro-Germană, avencl conştiinţa crimei ce a fâeut'o, (le-apune statul Romăn in inamiciă declarată către Rusia, Regimul actual se va ppreocupănd negreşit de posiţiuneasa J laţă cu naţiunea, ele grava respun-| dere care apasă asupră-i, şi va fi cuB getat cl insuşi la consecinţele ce poate atrage fapta sa; şi atunci, pentru că ■- ar avea poate să intreprinză cine ştie ce campanie contra Oposiţiunii; pentru că va fi voind să recurgă la cine ştie ce mesuri discreţionare spre înăbuşirea simţimBntnlui naţionai, tur-’wat de fapta regimului; el eşi pre-găfoşte tC*remul prin denunţarea de tată. Daca am mai admite că d-nii Ro-setti şi Brătianu, caii se pricep mai bine de căt ori-cine in trebi dc con-şi'iiaţiuno, judecă cc ar fi făcut dumnealor in asemenea impregiurare.— eănd jioatc vor fi avCnd şi cugetul că acum intre minister şi Regele ar eii-ta nu fel de pact. de a nu se contraria unul pe altul, şi a urma iainisienil dupe inspiraţiunile proprii ale Suveranului, cu aceeaşi nepăsare cu care şi Suveranul ar lăsa să Iaca ministerul ori-ce ar voi in interiorul tării; daca, zicem, in aşa mod va fi judecănd vechii conspiratori de meseria. interesul lor de a cugeta la mijloace extreme este vădit. Dar bine; cu cuget infernal vă luaţi voi misiunea de delatori şi puneţi la index naţiunea ; eu potte de nouă resbunare căutaţi in spionagiu mijlocul de a pune in aplicare prin-cipiele de teroare de cari sunteţi n-nimaţi ; pentru ce nu vă mulţămiti numai pe pelea românului V Ce mai căutaţi să vă legaţi dc o putere care in nimic nu vă genează ? Pentru ce se provoacă, dc către acest guvern, un Stat atăt de puternic ca Rusia, cu insultă că ar avea î sa urzească cl o conspiraţie contra voastră ? Xu simte d-nii Rosetli şi Brătianu ca nu so poate asculta, fără un sim-timănt de legitimă indignare, delaţiunile .sale de către guvernul contra căruia, sunt indreptale v Este o insultă gravă pentru o putere mare a i se arunca iu spate acu «aţinui dc felul acesta., caii o înjosesc pană a lăsa, impresiunea. că ea n ar a vea, in credere in sine şi eă. incapabila dc a lupta deschis pe teren contra vrăşmaşului care i sar ivi in faţă, caută să-l rostoarne de mai ■minte prin mijloace oculte. Pe ce sar fi bizuit d-nii Rosetti şi Brătianu ca să facă această insultă ? căci dc sigur că cunosc şi apreţiază gra\ itatca respunderii şi de la lăine-le nu 'şi-o puteau lua, ei cari nu ştiu dc căt să se umilească in faţa străinilor ca să li sc permită a deţine puterea şi a trage dintr'Snsa toate foloasele ! N’aibc toarnă perturbatorii de meseria : Rusia arc atâta putere in căt să lupte şi contra forţelor Austriace ca şi contra forţelor Române, fără ca să aibe nevoia să viseze la posi-ţiunca Regelui Carol şi a, ministerului sPii roşu. Daca lor le-a căşunat pe Oposiţiune şi pc Rusia, temeiu nu are acusaţiunea lor, dar ca denotă că conştiinţa lc este apăsată de trădarea ce au comis-o injugănd România la alianţa Austro-Germană. ŞTIRI TELEGRAFICE Viena, 14 Septemvrie. — „Monitorul Armatei11 publica numirea regelui Milan ca colonel şi proprietar al regimentului 97 de infanti r e şi aceea a prinţului Alexandru al Bulgariei, ca colonel al regimentului 0 de dragoni. Paris. 14 Septemvrie. — Tribunalul d comerţ al Senei a pronunţat sentinţa sa in afacerea „Uniunei genei ale. “ In virtutea acestei sentinţe, cele din urma trei emisiuni făcute de zisa societate pentru angmen larea capitalului sâu social sint anulate şi membri consiliului de administraţie sint condamnaţi a plaţi iu mod solidar suma de 20 milioane franci. O depeşe oliciala din Tonkin anunţa, ca trupele franceze au ocupai cele doua oraşe s luate langa fortareţa Son Tav spre miaza noapte de Hanoi. Francezi au perdut in aceasta afacere, vr’o 50 de oameni, iar Anumiţi aproape 500, Berlin, 15 Septemvrie.- Gazeta Germaniei de Nord, vorbind du silinţele sistematice ce’şi dă Times pi-ul.ru a semăna desbiuarea intre Franţa şi (ierniania, zice „ Times nu poate să spere in mod serios ca sa câştige pe guvernul francez in favoarea vederilor sale ; căci acesla ştie câ pe cât timp so va conforma tractatelor, Franţa va avea pe germani de cui mai buni vecini ai sei caro'i nreazâ toaio izbânzile po si bile.“ Agitaţiuni de felul acestora a lui Times ar putea lesne sâ Iacă a so naşte in opinia publica din Germania dorinţa d a cânta o înţelegere cu Franţa, inţelegere careu ar ti poale aşa greu de dobândit şi care de sigur ar face lui Times- mai puţina plăcere de cât aplauzele momeiitaiio ale presei de bulevard. Pete sburg 15 Septemvrie. —I). deGicrs ministrul afacerilor străine, se va duce iu «•urând in Elveţia spre a '.şi vecl-a pe fin-a -a bolnava, dar nu se va opri nicăieri in călătoria sa. Articolul iiiipâciuilor. publicat lalOSep temvrie de Gaz. Germaniei dc Nord privitor la politica Rusiei in Bulgaria wi Îm- bunătăţii in mod simţitor ro'aţiunne Rusiei cil Germania. Be considera azi ca probabil câ Ţarul va avea in curând o inlalnire cu iuipferatul IVillielin. INF0RMATIUNI 1 fii'ocţia drumurilor do (i p n'a vrut să don bilete de liber percurs până Iti Bloeşti delegaţilor presei. însărcinaţi să meargă la Bordeni. Guvernul iu loc să înlesnească ancheta presei, vrea s o impedice. Oomisinnea însărcinată cn examinarea căpitanilor aspiranţi la gradul de maior, a început sâmbătă lucrările sale. Se vorbeşte despre o denunţare ce s'ar fi trimis guvernului contra unor neregularităţi ale uneia din succur,şalele Băncii naţionale. Contrariu ştirei dată după unele gazete, d. I. Brătianu nu s’a intors Se aşteaptă pe Vineri sau Sâmbătă, La intoarcere dela Aix-les-Baius, unde s a dus numai de ochii lumii, se va opri iar la Yiena, a mai conferi cu contele Kalnok}'. Rom. Liberă adresează o mică întrebare d-lui ministru de resboiu.Ce face cu d. colonel Liyarto in urma verdictului de achitare, căci, dnpă ştirea ce avem, pană acum, nu a fost reintegrat in comandamentul seu, ci se află tot in nelegala posiţiunc de suspensiune. Rugăm cu stăruinţă pe d. ministru respectiv, iu numele echităţii, a da dreptate celui ce oare. spre a nu ne sili să vorbim mai mult in această, afacere. „Standard" anunţă, că Germania s'ar fi înţeles cu Austria să convoace, uu congres pentru desarmareagenerală. Austria, Spania şi Italia au promis că vor^participa la congres CRONICA „Vocea Cov,“ spune, că dorobanţi noştri nr fi surprins şi ar.-stat, la frontieră pe nişte ingineri austrieci, caro ridicau planuri. Tn tirgul Novaci, judeţul Gorju, se va inliinţa o şcoală pentru ţesut. * Înaintea viitoarei sesiuni a curţii eu ju raţi din Prahova se va pertracta procesul ţeranilor din Scorţeni-Bordeni. * V. ComrluiuJui află că d. Iacei» Li-vesen, avocat al .-latului, in urma mai multor excursiuni co a făcut in jndeţelo Bacău, Roman şi Neamţn, a descoperit câle-va cetăţi istorice, adevârate monumente naţio nale din timpurile glorioase ale trecutului nostru. Cetăţile descoperite se Duinese Tulburea Siliştea şi Băceşti. La Mulburea a descoperit o piatră in lăţime de mai bine de un metru şi cu o in-scripţiune din timpul lui Ştelan cel Mare. La Siliştea a dat de o peştera foarto intf -rosantă şi care se probează că datează din (impui marelui erou al Moldovei. Osebit do asta a mai gâ-it peste 40 documente d3 maro valoare pentru i-toria noastră, precum şi o geografio care se o cupă cn descrierea Moldovi in 1771. * Citim in „Binele public Se mai semnalează un nou caz de per- seouţiune in armată, şi lucrul este toarte trist, căci se atribue tot d lui General An-gelescu George, cel ce, din ură personală, se năpustise de unâ zi asupra veteranului colonol Logadi. De astâ-datâ se spune ci generulul ar ti ap!i-at patru zile arest, de vigoarea maiorului llri-tiidorescu, directorul şeoalei militare din Craiova, un ofiţer distins, sub pretextul ca i-ar fi adresat, un raport in termeni necuviincios! in realitate insa liind-că s ar li constituit la procos ca apărător al colonelului Logadi. Ar fi bine sâ dispară col puţin din armată asemenea mizei ii. Re calea Moşilor, fnţâ’n faţa cu farmacia „la sfinţi,“ este o casă care ameninţă d’a cădea. Deja grinzile au început a se desface şi nu o mirare de-a nu se intâmpla vre-o nenorocire, daca Consiliul comunal uu va lua cuvenite mâsuri. Ii atragem deci atenţiunea, rugind-o să trimită un inginer sâ constate starea acolui imobil şi a dispune prin urmare, conform regulamentelor in vigoare, dâramarea lor. * Am primit azi primul numeral noului organ de publicitate, ilustrat, „Curierul Capitalei". Constatăm deocamdată numai a-tfla, că e bine scris, bine ingrijit şi promite să spună numai adevărul, cea eo este mult foarte mult! Prin Purgator in Paradis Din cele ce lăsăm să urmeze mui Iu vale, se va vedea că alianţa aus-tro-geniiană este un paradis in care nu a putut petrunde guvernul actual mai nainte de a fi trecut prin purgatoriu. Oa in Divina Comedia a Iui Dan-te, aşezaţi fiind capii roşiilor, de către Raţiunea Germană, in Infern, in regiunea spiritelor ataşate Rusiei, dar cu însuşiri de infidelitate, cu disposiţiuni de a se rădica prin ab-urare a trecutului până la înalta sferă in care domneşte sceptrul Prusian, i s’a acordat spălarea de păcate, împăcarea cit Austro-Ungaria. Ast-fel avem astăzi in mărturirea că „intrarea României iu alianţa Germanismului a trebuit să ţie precedată d'o împăcare a ac stei din urmă cu Aurtro-Ungaria"', explicaţia şirului de capitulări inaintea Austriei din partea guvernului Rosctti-Brăti-anu, la care asistăm de mai mult timp. Înţelegem acum că abţinerea acestui guvern, de a. lupta in contra protenţiunilor Aust.ro-lJngnriei caml cerea şi obţinea aceasta de la Europa locul de onoare intr’o (.'omisiune riverană cescereea pentru partea Dunării din jos de Porţile-de-fer, a fost un debut dc spălare, (Dimpreună eu declaraţiunile cu dublu sens ale acestui guvern, caro lăsa a se înţelege că România adera la Gomi-siunea Mixtă şi la participarea Austriei intr’Cnsa ca riverană cu dreptul la presidenţă. Tot ast-fel au fost şi scusele undite ce s’a supus a le face guvernul roşu pentru cuvintele din Mesagiul îegelui la deschiderea sesiunii din 1882. Şi iarăşi ast-fel fapt dc purgaţiu-ne au fost explicaţiunilo prin „Monitor" şi prin notă dată la Viena spre lesaprobarea simţimfmrolor ee trăda discursul do la Iaşi al d-lui Petru ■rădişteanu aplaudat de către M. Sa îegele. Şi negreşit aşa a trebuit sâ (ie şi mi potolirea, conflictului dc la Vama Ipomii lără prelenţiune din partea guvernului roman de a i se face de către Austria scusele meritate pentru insultarea autorităţii române do financii Austro-Maghiari. Spălatu-s’a, dar cânii acestui guvern şi mai vSrtos de căt coloarea propria s’a făcut Neamţ şi s’a făcut demn de a fi admis intru impBrăţia Austro-Germană. Gu patria lor insă cum aurCmas? I ot in Divina Comcdiă se găseşte aşezat de Raţiune trădătorul de patriă in locul de unde iertare nu se mai poate dobândi. Deci, căt pentru Paradisul Român, calea de pur-gaţiune e pentru tot-d’a-una inclusă acestori spirite damnate, şi vor remăne locuitor perpetui ai întunericului şi chinului. Iată comunicarea ce ne inspiră re-flecţiunile de mai sus, iată ce i se scrise din Berlin ziarului Nene Fre-ie Presse cu data din 10 Septembrie : „In urma unor asiguiâri, pe cari le primim din cele mai bune sorginţi din Berlin, inţelegerea dintre România şi Germania trebue a fi considerată ca îndeplinita. Nu s’a tăcut până acum nici o intocmire in scris; dar s’au discutat, in mod verbal, toate acele eventualităţi ale politicei europene. in care România ar fi chemată se joace un rol. Precum odiuinoară, cu ocasi-uuea alipirii Italiei către Germania, s’a cerut o leală inţelegere ^a ceb i d’ăntâi cu Austro-L’ugaria, inţelegere care sa manifestat iu formă esterioară prin câiâtoria perechii regale a Italiei la Viena (Jj tot ast-fel intrarea României in alianţă trebue sâ lie precedată d'o împăcare a acestei din urmă eu Austo Ungaria. Pace ori resboiu ? „Journal des Dăbats" nu im-eten-ză a vorbi despre alianţa, cc acum e mai mult ca triplă, şi crede a putea asigura că pacea generală nu va fi turburată. Numita foae scrie: „Deşi evenimentele din Bulgaria şi as-piraţiunile Slavilor de sud sunt demne de toată atenţia Europoi, ar fi o deosebită e-xageiaţiune de a pretinde, că cestinnea O-îieutului ar fi in ajunul de a se red1-de. Dm gust, din interes sau necesi disposiţiunile marilor puteri sunt prea cifîce pentru ca mănţinerea păci: g.- sâ poată, in aceast moment, da Io ■ rioase nelinişti. Informaţiunilo noasl cutare asupra întrevederii dela S nu ne laşa nici o indoialâ asupra rnlui combinaţiunii diplomatice, ce minat prin admiterea Serbiei şi R in alianţa austro-germană. Recunuaşi in principiu este un simtom destul d părător graba statelor secundare do asocia la proectele marilor putori, căci ta să aibă cineva neîncredere iu desiuter sarea Curţilor mici. Mai lotdaunadiu pan i lor vin exigenţele cele mai greu de sal -făcut, când e vorba de a se procede la împărţirea pradei. Totodată astăzi putem considera ca un cu sigur, că nu cestiuni teri -ritoriale, ci consideiaţinui degpolitică interioară au decis guvernele din Belgrad şi Bucuieşti de a se apropia de Germania şi Austria. Regele Milau a avut sâ caute iu alarâ un sprijiu şi o protecţie contra manoperelor unei dinastii rivale, şi d. Brutia-uii, desperând poate cu drept cuvânt do a mai ob,ine ceva dela Europa, a crezul câ găşeşte intr’o inţelegere directă cu cabinetul aiistro-iingar un cuprom mijl.ic de a i'esolva inextricabila cestiuue a Dunării, ll) Nn trebue sâ se uite câ Imponm rele Austriei n’a iuUus viaita Regelui şi Reginei lialiei i IM PUL aşa de dureroasa sub toate privirile pentru amorul propriu al poporului român. Este evident, că in schimbul servicielor ce aşteaptă de la Viena şi Berlin, cele do-ue regate noi au trebuit să contracteze angajamente. Se ştie, că darurile cu titlu gra tuif, nu ocupă nici odată decât prea puţin oc in negocierile întreprinse sub influenţa d-lui de Bismark. Nn ni se pare prea greu lucru de a ne face o idee destul de complecta despre situaţia ce au aecep* tat’o Serbia şi România in combinaţiu-noa diplomatica, in care cancelarul dela Berlin a insghebftt statele Europei centrale. Guvernele din Belgrad şi Bucureşti, propriu zis, n’au contriHi.it o alianţă ofensivă şi defensivă cu cele doue iniperie; n a fost un act de asociaţie, in care să ti stipulat contingentele de pus in campanie şi părţile de beneficiu. In loc de a ti adevăraţi asociaţi ai Germaniei şi Austriei, Serbii şi Românii sunt mai mult nişte clienţi, cari, in schimbul sprijinului, de care au trebuinţă spre a pune un capăt la dificultăţile politicei lor interioare, se angajează, ca la primul apel să facă causâ comună cu protectorii lor in caşul când tendinţele politicei ruse ar redeveni agiesive in peninsula Balcanilor. De alta parte, inlormaţiuni particulare, ce ni sa par a fi demne de toată increderea, ne permit să afirmăm, că cestiunile economice au ocupat un loc destul de larg in întreţinerile dela Salzburg. D. de Bis -mark şi corniţele Kalnoky nu s’au mulţumit de a prelungi pentru şase ani tractatul de alianţă ce uneşte pe cele doue im-perie, ci ei s’au silit să aplaneze şi difi cultăţile, ce până in acest moment au pus piedecă regularii definitive a relaţiunilor economice, ce sunt a se stabili intre Germania şi Austro-Ungaria. Astfel noi nu putem ascunde, că unirea celor doue imperie este azi mai strânsa decât ori când. Guvernele din Berlin şi Viena se supun aceleaşi impulsiuni şi ele au la spatele lor un cert numer de state se-mi-vasale, gata a merge la primul semnal, in caşul când politica rusească ar face să se ivească noi complicaţiuni in Orient Insă asociaţiunea formate prin politica austro-germanâ, ori cât do regretabila ar fi pentru principiul echilibrului european, cu toate astea va avea drept re-sultat, de a face aproape imposibilă criza, pe care afacerile din Bulgaria şi Seibia erau de natură să o provoace intre Slavii de Sud. Apoi numita foae aduce mai multe pxem-ple. Intre alţii, un profesor din Tulcea a fost luat roaptea cu forţa şi dai peste graniţă pe când soţia sa ora tocmai de durerile naşterii şi in pericol in moarte. Sau in tors oare vremurile tătarilor V — Ce, cocoano Alexandre, ai venit să ne mitresc-u judcrâlnrul ,-u l’upesiu ilv.> ,iul iei moşia ? şi incep a’l lovi presle obraz, ! cu batjocurile şi ameninţările Dupei, niaca. rânindu-l cu un cuţit lângă ochim j au venit pănâ la casă la Scorţeann, unde El vezSnd aceasta a tras cu revolverul au mas noaptea, căci de fugit nu puteau zicend : — Trag d’ocam-dată numai in de oare-ce ţăranii erau in bande pe la di-vânt, dar daca nu mo veţi lăsa in pace, dau ferite locuri, ca să nu lase pe nimeni sa in carne. f treacă, temându-se să nu vie cu armata. Tatâ-sfiu, bătrânul Scnrţeami, auzind stri- [ Bălăceam) şi Râşcanu, care, cum vum gătele fiiu-seu, ieso şi el afară. Ţăranii a- spus isbuti.se să fugă, a făcut ce a făcut, şi tata au aşteptat, şi ftl ia la trănteli uui- s’a Irămis un escadron de călăraşi sub plfndu-l do săngo, şi rânindu-l la cap. In comanda căpitanului Gougopulo : numai aşa stare s’a retras iarăşi in Primărie. j cu sosirea lor abia s’au putut astâmpăra ţe-Primul-preşedinte vezund atâta desordine, rănii, spune ţăranilor că cercetarea s’a amânat, 1 Torturi nu sau făcut. — Au venit, OMORUL di: la bordeni Iatit ce se scrie din Ploeşti cătră „Poporul* Era fixată de tribunalul Prahova ziua de 22 august, pentru o cercetare judecătorească ne mai putfind’o continua şi intrebă pe meni la Ploeşti cari au vezut pe asasini oa- in comuna Bordenii, sro a se asculta martorii a două părţi in neînţelegere, şi anume: Scorţeann proprietar, şi moşneni vecini ni proprietăţii sale. Toata judecata urma pentru vre-o 70 pogoane ce pretindeau moşnenii că le a răpit Scoiţeami, cu ocasia miei hoiarnicii intreprinsă de dânsul, şi a cărei întărire venise el sa o ceară tribunalului. primarul de la Bordeni şi pe Popa, daca i-am văzut şi eu pot să meargă pană acasă la Seorţeanu in nimic, siguranţă; primarul Ol asigură că ţeranii s’au liniştit şi că pot merge. Pe linsa declaraţiunii acesteia, priinui-preşedinte ia la braţ pe Scorţeann şi pornesc. spre casă. I’e in încep ţOialin a bate pe ’ ' nu sufure nici unul de cumperi lll:ii i-lIiII. „„ ^ *c’ii '-1 mu.ua peid.n Pentru <1. prefect al -Ni Re denunţă următoarele, at atragem atenţiunea d-lui PrefeS -Mâi zilele trecute, un tener i se intro trăsura mai multe cet veiid cu ce să nlatiascâ, a lăsat aur amanet, până va aduce pai jarul depuse ceasornicul stăpânul lăimitrache I-ocţiâiieanu. Subcomisarul secţiunei 54 er mirosul unui copoiu, afiâ de ai duce la d. Eocşănoanu, căruia i soni icu l spre a'l ţine el in past -mitul domn. crezând a avea de Sunt 15 daţi in judecată, intre cari Popa şi Primarul. Instrucţiune e terminata, şi, dupe n seamă ca, ii pe Ioniţa Constautinescu, şi alţi. Pe când încheiere : i ' '','“l SH ;|l)a in odaia d-lui'Fi* *- * ............................-1 • ’ .............. nu mm Subcomisarul ti ii i i ţeamilui era câte-va persoane din Ploeşti braţul lui Bălâceanu şi incep a-l lovi cu mele acelor ce, trebuia su-i omoare. Pe lista ‘ planul. spre petrecere, magistraţii ’.şi au zis că e- ciomegele in cap. Sub aceste lovituri a ! erau : I. Scorţeann, fiul seu, Mobleveami, I Tot contra acestui cinstit şi de'i ra o ocasiuue de divertisment a merge să căzut mort,, căci i se desfăcuse craniul. Io liţâ Constantinescu şi foţi martorii lui a?ellt l'0,HiouoSc * a denunţat de ; judece la faţa locului, de cat a ebiăma mar- | încercând priinui-preşedinte a-l sprijini Seorţeanu. i ca;rC11 ocasia turii la tribunal, şi aşa au pornit la Borde- a fost lovit şi densul preste mănă. Atunci j Această listă sa găsit U asasini. Le S'ropSa, "o afiâ’iu Sîre r-V m in ziua de 22 augus : el şi cu Răşcanu fug cum au pulul pana căutase Vecinica pomenire săinbătă in ,l6tate. a şters - cum se şterge la Mislea sa ceară adjutor, şi de acolo a biserică, cu Popa in cap, nsl-fci că erau ceasoniit’, o lupă microscopică şi dat telegramă prefectului să tramiţâ iăla- hoiărăţi a face ceea ce au făcut N’ar ti fost caşul să se transporte tribunalul in complect la faţa locului pentru mergea spre casă Seorţeanu, o altă ceată alâta lucru; insă, pentru eâ la moşia Scor ■ ‘Io ţărani le iese inainfe, ol siriiilge de la lui la Bordeni, ţeranii făcură o listă de. mi Prim-preşedinteie, P. Balâceami. Judecătorul, A. Dimitrescu. Seorţeanu cu advocaţii lui şi anume N. raşi, căci e revolta Popescu şi N. Râşcanu. Cu toţii au tras la locuinţa proprietarului Seorţeanu. Aci au aflat pe d-na Seorţeanu, pe Romanesc u profesorul cu soţia d sale, pe , Ohristodor Zaim, pe G. Râdulescu directorul prefeeturei da Prahova şi alţi câţi-va. 0 masă imbelşugată ii aştepta. Se ospătară cu toţii şi dupe aceasla porniră lapri- c-einlij-le ■ măria comunei, spro a asculta mărturii pro-' _ LiLBonleni este republica, căci eu puşi de pâiţi. (Popa) sunt republican ca Gambetta! Se alia acu,., aci complectul tribunalului, j Iu ,oc ,ft fio fdiipostiţi, erau d8rft mai in I. Seorţeanu cu Inul seu Alexandru ş, to- prilnejdia iu casa p L varâş, lor N. Popescu şi N. Râşcanu. j Au stat ];l popă ftra sa poa(ft seapa> de Primăria cade ia o depărtare de 15-20 ]a 11 ore diminoaţa până la 5 oie seara, minuto po jos de la casa lui Seorţeanu. Iu j După ce au omorât pe Seorţeanu, ţeranii Judecătorul Dimitrescu cu avocatul Popescu, s’au râtrns la gazda lui Davidescu, care era advocatul ţăranilor ; şi care gazdă era popa din sat. Adjunggud acolo, casa le-a fost inconju-ralâ de săteni, iar popa îşi batea joc de dânşii, (lăndu-le ţuică si cate o jumetate de pară. pe cari denşii le refusa ; şi zi- Gazeta Tribunalelor ^l’roeum se vede, subcomisarul Je oi doreşte CU 4»riSH»ref-S«fci-! -nvr ceasornice. Am ruga ensa pe d. Prefect, c uori de sigur sa organiseze Poli i semunea coleeţion işti. să bine di-puno să se tacă o ancheta şi decăţn po cel vinovat. Cetăţenii t sec-ţie sunt foarte nemulţâmiţi. SPAIMA D0BR0GE1! Citim in „Steaua D:“ „Mijlocul întrebuinţat de d-1 Stătescu spre a vflre spaima intre locuitorii Dobrogei şi ai face să sufere in tăcere jafurile şi spo-liaţiunde administraţiei sale, fără să îndrăznească nimine a reclama, au fost isgonire din ţară a locuitorilor. Cu acest mijloc, a isbutit a face din populaţia judeţului o ceata de automaţi, fiind că indatâ ce ar îndrăzni vre unul să reclame că au fost spoliat de funcţionarii publici, i se pune inda-ta ştreangul in gât şi se dă peste graniţa ori care ar fi condiţiunea ini socială. Prefectul judeca, condamnă şi ezocută fără apel şi recurs1*... FOILETON tot acest percurs nici un semn de vre o a-gitaţiuuo nu se vezu; insă cu toată liniştea aparentă, iu sat se observau ţerani mi-şuind uuul printre altul. Se apropiată şi ei de locul judecăţii şi se ineepu apelul mar-tnrilor propuşi de ambele părţi. Po când era po Ia jumătatea martorilor, ţerani roagă pe primul-preşediute, a mai intărzia cu facerea apelului nominal, căci advocatul lor N. Davidescu şi inginerul Berg nu sosise incă. Primul-preşsdinto ii ascultă şi intrerup6 facerea apolului nominal. Preste 5—10 minute soseşte şi Davidescu şi incepe cu continuarea apelului nominal. Pe când se făcea apelul nominal, se aude cu neveste şi copii, mai dau in el cu ciomege şi pietre, ziefiudu-i : — Ei ! cucoane Iancule, ai vrut să ne iei moşia, noi ’ţi-am luat viaţa ! In acelaşi timp ’i despicau capul şi ’i băgau pietre; in căt, la autopsia care i s’a făcut, s a găsit, in loc de creeri, pietre şi cheia de la ceasornic. L au şi despoiat voind a’l arunca in-tr’un puţ părăsit; insă, tem6ndu-.se că are să vina armată, l’an lăsat in câmp iar ei an fugit. Fiul Iui Seorţeanu, v6z6nd eâ pe tatăl sfiu ii omorîse, şi că ţeranii zicoau „hai să oraorăm şi pe fiul sfiu“ a fugit şi s’a ascuns in pădure, pană a venit oştire de la sgomot afară. Când colo... ce era? Ţăranii 1 Mislea, adicâ 30 soldaţi, incepuse sa bată pe unul din martorii lui ’ Ţeranii nu s’au mulţumit cu atâta, ci au Seorţeanu, anume Moldoveanu, (land in el impresurat casa lui Seorţeanu, voind a-i da Curtea cn juraţi din Galaţi La 2 Septembrie curtea cu juraţi urma a judeca primul seu proces din această sesiune. La ordinea zilei era procesul privitor pe prinţul Em. K. Vogoridi. ci. Th. Baiş Şi alţi pentru calomnii aduse d-lui Anasta-sin prefectul Judeţului Tecuciu şi altor funcţionari administrativi din aee-t judeţ, cum i . Starea producţiunei agricole. — că ai fi făcut ingerinţi iu alegerele electo- i ţ’l,nea grâului, ca cantitate şi calin Cronica agricolă şi econot* râie din anul j879 Curtea a amânat procesul pentru sâmbătă 10 Septembrie a. c., din causa iiecomploc-tei proceduri in privinţa inculpaţilor, toarto dificilă alt-tel de iupiinit, căci afacerea nume-râ mai puţin de peste 200 martori, toţi domiciliaţi in judeţul Tecuciu şi a căror impoitanţâ in causa este de o însemnata valoare. — Posta. cu ciomegele şi trantindu-I pe gios. Fiul lui Seorţeanu iese să vază ce sgomot e alură şi incearcâ a interveni sa lase po Moldoveanu. Ţăranii so adresează la el 1 conuri a apăra ast-tel : foc din patru părţi. Norocul a fost că a-ceastâ ideă le veni mai târziu pe seară când veniră cei 30 oameni de la Misiei şi incasa. Prin venirea soldaţilor scăpară şi Dimi ORLINO CAP DE BRIGANZI p.v (riUDUCTIUNE) (Urmare.) Co (T,T Cusă, să fncă ? Ouin şi’tn* fi putut indulci eu suferinţele ? Ya muri fără îndoială sub povara a LI tor nenorociri. Fuga părinţilor ei, moartea tragică a niătuşă-si, suferinţele indurate trebuiau să liă mai puternice de căt slabii ei fiinţă Dar nu; Maria va triumfa tic toate piedecile şi va şti să invingă pro-pi’ia-i durere. Iva inălţa o i’ugăciunc către Cer, vCrsă căteva lacrimi destul do amare, zicănd adio asilului ce a văzut-o uăscCnd, şi, degliisată sub imbi'ăcămintea simplă de ţărancă, merse o zi întreagă spre a face să se peardă cu deseverşirc urma şilor săi. Insfărşit se opreşte, obosită de drum, şi intră intf’un han ce’l văzu din cale spre a se odihni puţin. La sosirea ei, toate privirile fură aţintite asupră-i, aşa, de mult. blănclă-i faţă exprima bunătatea şi candoarea. Modesta rociiiă cu care era im-Inăcată nu putu să ascundă origina şi educaţia sa, fruntea ei nobilă, o-chi-i expresivi, mersul ei uşor şi mai ales cuvintele sale, totul in sfârşit dedea de gol urmele naşterii sale. Stăpănid hanului ii făcu mai multe itnrebări. IVIaria respunsc cu precizio şi cu blândeţe. Spunea căaremasfă-ră sprijin, tară avere şi că se trage dinţi* o familie moartă do mizerie. SfOrşi prin a cere să’i dea un loc in lian spre a sc odihni, şi iu schimbul unei munci să i se dea pâinea zilnică. Hangiul avea inimă bună ; totul Cd interesa in persoana Măriei. Ei avea destule slugi la el ; dar dorinţa d’a tace o faptă hună Cd sili să primească pe fată. Departe d'a i incredinţa funcţiuni înjositoare ce expun po o fenice la insultele eălCt,orilor fără a li eu putinţa a se apăra, el ii dote o sarcină de care amorul ei propriu nu putea roşi, şi porunci celorlalte slugi d a o respecta precum se cuvenea. Iată dar pe Maria, servitoare la ban, ea care la părinţi era iiicojura-tă de slugi, şi care trăise in belşugul ce dă avuţia, Fără îndoială că alta in locul ei n’ar fi voit, să se coboare aşa jos, sau, primind acest rol d.- Şcolari sau hamali ? Se vid pe fie-ce zi elevi de la şcoala de mesei ii purtând in spate, prin noroiu sau prin colb, câte o bucată de lemn pentru vr’o osie, ori un drug do fer pentru a face un cuiu. In trei feluri este rea consecinţa co decurge de aci : işi pord elevii timpul de lucru, şi perd mai mult de căt ar trebui, işi strică îmbrăcămintea peutru care n o să mai fie bani a o înlocui, şi apoi e lucru prost a vedea elevii umblând pe strada ca nişte cârpaci serăruţi. Sar putea cumpăra material pentru un timp unii îndelungat şi po lângă eâ sar fitceii atrase repede ura, pizma tovarăşelor sale. Una, dintre ele mai ales o ura, a,şa de grozav, in eăt se o*'l,ndi o pearză, sau cel puţin să facă a li dată afară, Spi e a isbuti in ticălo.sn-i proiect recurse la cel mai odios fapt. Ea, tină dela stăpânii sen mai mulle tacâmuri de argint eu ProducţiuiiHii orzului. — Porumbul. - it nimburile târzii şi cele timpurii. - . j| ţele. — Vide. — Producţiunea pn - Asta-zi când cerealele suni ir t nate; (and starea porii tuburilor esi cută, no putem da seama intru c-â**1 îesultatut recoltei. După informaţiiaui am primit din multe localităţi se pcj* vi că in jumetate din judeţele ţerA. nume in Moldova şi eâte-va jude Muntenia recolta grâului a fost mţî a porumbului promite a fi bună. li 1 alte judeţe, după loc şi imprejurâi a produs puţin; ast-fel pe moşii ino unele au dat o c-liila şi chiar 30 dtb pe pogon; altele de abia au produs niţi şi po alocurea mai puţin trebuinţă tu* fi arătat multă silă in tra pentru dănsa : h> ■i>''i!i,-!•' îndeplinirea, datoriilor ei. j dina si’si promis - i-, , ' Dar Maria, înzestrată 'naiute de Maria de acest fm-t i,,' c-.sul toate eu o modestie ângerească, şi s ar prinde de veste cu inima rănită de atăte crude du-j Ocasiunea nu intăr/id ren, avu destul cura)' şi bun simţ ţişa d’a suferi ori-ce, lăsăndu-se in voiaj Dupe doue zile .... maro..........„er de când a se infă- putoa dispera, po dCnsa care indurase aproape fără a sc plănge surghiunirea părinţilor săi şi sfârşitul tragic al mătuşă-si. Un suflet ce a tost in stare d a suferi atătea încercări, putea ăncă să braveze şi altele. Ea nu intărzia a deveni pentru t°ţi im obiect de respect şi de admiraţie. Un străin, vOzCiid-o pentru ăntăiă oară, ar ti luat-o drept stăpâna, casei. Această deosebită cinste ce i se observa, că’i lipseşte mai multe facâ-muii, şi ameninţ;! pe tonte slugile salo că le va închide pană ce se vor hotăra a mărturisi Imţia, Maria nu era laţa la această scenă, reţinută fiind uiţi o odae pe care tocmai o curăţa. , -Aceea, caro jurase perdorca ei. pro-h'a ca lipseşte şi o acuza de acest furt. Spre a da ăncă mai multă tă-ri“ spuselor salo, afirm;!, jiirăndu-se, ca, a văzut-o luând acele tacâmuri, a laiigCml că dac,a n a spus aceasta de atunci a fost din pricină că cre- Calitntea grâului variază: iu mulţiM* taţi ni se comunică că este bună; iiai s a constatat mâliirâ. Ca greutate acewl osebire : alaiuri cu grâu de 60 61 şB| iibre se vede altul numai de 57 litri! aspect, ca faţă am văzut grâu cu iuf aij ca in anii coi mai buni, alături cu it! pârlite şi sbâivite. Oizul a cşit slab mai peste tot loclci causâ că s a semănat prea târziu şi dea a o fi tăcut 'lin porunca s păuului. Hangiul era un om eu bun i era un lisimmmist excelent. El servase iurbnrarea ealomniatoare. î se făcu că nu bagă de seamă, i punăndu-şi a o urmări. Peste opt zile, vinovata servit care învinovăţise pe Maria. se ,< din pat in spre miezul nopţii ; i indivptâ iu verfiil picioarelor t l°cul din grădină unde ascur tacăniinile. Stăpânul ei o urinar dibăcie tarii a li văzut, şi sc ii dinţa de adcicr. Eoineea lionţă sosc argintăria din groapa ee săi o lua cu sine şi morse s’o asci in odaia ei sub saltea. Hangiul, care se ascunsese n ainte, dupe un garderob, obseri toate mişcările. (Va ii Dt'iuror timpi; timp. Ovezul a reuşii mai ■, |ir ni sa comunicat din jle judeţe oa niv.liI a dai. mutilau joue-zeci du băniţi. Iinile simt slabe de tot, de oare-ce 7 ,>e an fost semenate mai că n’a I ,1 a fost de ajuns in multe judeţe: ,nt, foarte multe localităţi unde se |lipsă. Nutreţurile semenate. precum nSzârichea, au reuşit pe unde a lost L do timpuriu. i'nibul, după cum am /.is şi in Gro-in Iulie, care a fost semănat de tiuiţi in condiţiuni mai bune, a luptat cât-va împotriva secetei. Cu toate a la 14 August mai c-ă se uscase, .burile de felul acesta tot vor produce 15 şi 25 şi chiar 30 do băniţi la acele insă care s’au semănat târziu oas iniei, n'au legat şi prin urinare pr da nici un produs. Din nenorocire multe judeţe in această categorie, şi paste tot locul porumburilo ţăranilor. Jjilova recolta este frumoasă, insă unii agricultori se tem ca să nu se coa-Jimhnl; aceasta s'ar nu tea intâmpla ite numai daca s'ar reci timpul şi ar a-o brumă timpurie, in anul acesta soiurile de porumb rin precum sunt cincantinul şi po-Ll portocaliu au luptat cu vigoare cou-cetei. La şcoala de agricultură unde â semenate ca la zece pogoane de a-iiea porumbe recolta şsţe. bună. Pe la ugast se găsea cincantinul buîi de numai ibei tute şi egalitate nu presintâ pen-"" din causa că densa sn considera •':l bea v"ţu!,ii seu (liliac 1,M->( şi soră a i. P'dor ei | , iris loco). <-i mediii acnasla destacea vu-co pgalurâ a f in ei familie. >M'J cil ])|*0J«i ;;i bat. . m că direcţiunea şcoalei a trimis rni-alui de agricultură o mică cantitate menea porumburi pentru a se irn-in câte-va judeţe. Ar ti de dorit să nstate resultatele dobândite in compa-ie cu porumburile ordinare, itr'un cuvânt anul acesta ca şi in 1879 dovedit că porumbul semănat de ti in 1, cu toată aceasta secetă nepomenită, va Jduce o recoltă de mijloc. Faţă cu aseme-Eşlresultate suntem mâliuiti a vedea că i stâruesc a pune porumb pe ia Săn-Iii C instantin. Această îndărătnicie contra -|1®«'vv, trebue să inceteze odată de oare ^4 BsuU&tele se traduc prin suferinţe şi jMftiV de tot felul. Cănd alături cu po-flfiEil care nu produce nimic se vede al-rare va da 30 ue băniţi, şi aceasta fi-câ a fost pus cu 25 sau 30 zile mai Rlpuriu, râmăue eiue-va cuprins de durei că fapte atât de simple nu conving, jţntrebarea este: sătenii intârziazâ serae-turile de buna voia lor, sau sunt impre-AViri care ’i silesc ? Şi una şi alta. Sunt livatori care au nenorocita deprindere a nu lucra la timp: alţii din contra nu l: căci, sau sunt nevoiţi să lucreze după loiala, sau că vitele sunt atăt de slabe leat nu pot munci pană ce nu prind pu-iţe din iarbă. Ori-cum ar fi, trebuesc Iute măsuri de îndreptare. Nu se inai poa-1 tolera ca din causa neingrijirii sau a ?or invoeli râu chibzuite, o parte a popu-lunii rurale să fie expusă a peri de foa-J» sau a se indatora pentru cine ştie , ti ni numai pentru a putea trăi păuă la > Ita viitoare. De altă parte invăţâtorii Iu caşul insă in care căsătoria să contracta conform regulilor ochilâţei. adică sub loi ma libertaţei individuale, femeia conserva nestrămutate legăturilo cu propria ei la-milie. şi rămânea [sub puteiea părintelui S'jii, dacă el trăia. In genere, aceasta căsătorie se olectua prin un simplu coiisimţi-mffnl, (ara ca bărbatul să aibă vrn-o piliere asupra femeei sale. Această căsătoi ie iu adevăr era un simplu contract ce se putea resilia m mod unilateral. Din acosto puţine cuvinte resultă că la Romani căsătoria se efectua âau iu virtutea priiicipielor de proprietate şi putere ce cetăţeanul Roman avea asupra lamiliui sale, sau prin contract, coniorm voinţei părţilor. înceţii cu incetu insă principiul acosta riguros, in virtutea căruia fouieia devenea proprietatea bărbatului, dispăru (l) aşa că subTjTiberiu numai căsătoria prin conlaroa-tio^se introbuinţa şl mimai de clerici (fla-mines dialos) ; împăratul iasă ordonă prin anume lege că şi la aceste căsătorii, săvârşite in mod religios, leineia, să rămas liberă, numind subjugarea ei de către bărbat „horida antiquitas“. (2). Căsătoria sfârşi prin a se contracta numai prin liber consimţiinent ; dar libertatea individului aduse cu sine nestatornicia voinţei, ast-fel că durata căsătoriei a-juiiseso să depindă de capriciul momentului şi de interesele părţilor contractante. Nestatornicia in căsnicie, iată ultima sta-e a societăţei Romane pe la finele republice! şi sub imperiu. August căută prin legea Iulia et Papia Poppaea să iucurageze căsătoriile (3), con-acrâ eoiieubinatiil spre a înlesni alianţa in-re persoanele cari nu aparţineau la aceiaşi lasă. Făcu insă distimţiune intre concubină şi soţia, iu sensul că concubina nu se bucura do onorurile bărbatului 4, nixi dig-nitate, niliil interest. Această stare de lucruri aduse decadenţa moravurilor. Să nu uitam insă, că despotismul eu domnia la acea epocă, nimicind ver-ce si m ţi -mănt, ver-ce cugetare liberă, fu una din principalele cause a corupţiunei moravurilor. Sub mantia despotismului mai cu seamă, invidia, aviditatea, cupiditatea, străbătu cu inlesnire straiele societăţei, intre-buinţănd născocirea aceea mârşavă ce se numeşte josorare şi care, neavănd nimica sfânt, nu cruţă nici un mijloc, spre a ajunge la scop. veoţii precum şi sfaturi ale autorităţii fflle trebue să indemne pe ţârani a şi & lucrările ia timp. iile care au suferit in destul pe aloeu-din causa grindinei, n’au suferit mai S"ţn din lipsa de ploac. Săpatul şi plevi-Imu intărziat şi s’au executat in condi fci i nefavorabile. De altă parte seceta a but vegelaţiunea in loc; boabele au râmas '•mica niăngâere pentru <-uliivalorii iniin-esto abundenţa prodinţiunei a pruno-1D' De ani indehmgaţi nu s’a vâz.ut alăt.ea File ea est-timp. In cele mai multe loca-pţi a trebuit să se sprijine crăcile ca să p se frănga. | Intr'un cuvânt prodneţinnea agricola, a Duhlia cestuia, mulţumitoare pentru o par ■ a ţerei.este păgubitoare pentru alta. Fa i cu această situaţiune caută să se ia din Pfiup măsurile cuviincioase pentru a in-mpina lipsa de producte. — Economia 'irală. leiierticţiunca religioasă obligatorii pentru căsătorie 0) Ij (Urmare) ® âsatoria contractată conform drep(ului strict I (1) Discursul pronunţat de d.lic orge Fi It'i, piocuror general al curţii de Casaţie. IV Reformele introduse de chrestianism Această urgie a corupţiunei nu se putea invinge de cât prin chrestianism. Veni Mântuitorul luniei şi prin propagata cuvântului lui Dumnezeu, refâcu din temelie conştiinţa omului. Cristianiunul nu decretă legi nuoi, căci destule şi multe bune erau legile esistente, căută numai să redeştepte in om conştiinţa propriei sale valori ; şi iată pentru ce gasiin puţine precepte despre căsătorii, dar foarte eficace spre reformarea şi realţarea sufletului. Prima definiţiune şi cea mai apropiată ■le înţelesul moral al căsătoriei o găsim in noul testament. Aceasta formulă sună astfel : „Pentru aceasta va lăsa omul pe pâ rintele seu şi pe muma sa, şi se va a lipi de ferneea sa, şi amăndoui vor fi un corp.“ (1) Apostolul Pavel se exprimă şi mai clar prin frasole următoare ; ,Dar nici bărbatul nu este fără fenice, nici ferneea fără bărbat in Domnul, f2) şi supunerea femeei către bărbat o admite intru atata numai, intru cât ferneea ca fiinţă inai slabă are ne- voe de protecţia bărbii ului, ast-fel hai halul i se decla '.I d■< mp ;d lemeoi ororii in l'ris-tos e-d.o naj* i ricei." Ci) Vi'i-.Lulol i’.('.*( 1 slarţc • ..liii i ir mi ’ri.i .,!:■ in., • | ini-|rr i |.'| ) Din colo prcivil ş. ! ;i-;l,nâ din Santa Fvaiigolii>, resultă c.i propagarea cu-vin:ului lui H)uuino/.eu, ittU.igmid ogoismul prin iuilemnul la iubirea aproapelui nostru a restabilit împăcarea sufletelor in viata conjugală. Această impâcare sufletească, această armonie a forului intorior al soţilor, trebuia pusă in concordanţă cu necesităţile vieţi extorne. materiale. Sarcina aceasta aparţine puterei laice, (5) precum împăcarea sufletelor este atributul escl.isiv al bise-ricei. Ast-fel preceptele odictato de biserică inainte ‘de împăratul flCustantin. nu au fost nici o-dată 'impuse laicilor. De la a-ceaslâ epocă insă incepe lupta crâncenă intre biserică şi Slat. Marele Constantin, ca impâral. roman, nu voia să admita nici o stavilă a tot puterniciei sale; el convoca sinoadele, le di-solva, şi nimica nu avea tărie fără sancţiunea sa (I) In sinodul din Nicea el a propus formula simbolului credinţei adâogând in proiect cuvântul: cel eo esto de o fiinţă. (2) Cele mai multe disposiţiuni despre căsătorie sunt edictate do limpâraţi. Ratriaihii insă. au introdus la aceste disposiţiuni diverse adăogiri şi modificări, de caii împăraţii le sacţionau dândule putere de lege ; prin mijlocul acesta benedicţiunea religioasă a cununiei luă putere de lege in secolele VIII şi XII. (3) Impâraţii dar avea o jurisdieţiune completă atăt in afacerile laice cat şi in cele bisericeşti. Cu toate acestea sa întâmplat uneori ca şi biserica să se ocupe de afacerile judecătoreşti diu causă poate, că societatea trecând atunci prin aspre încercări, judecătoriile perduserâ mult din prestigiul lor. Or cum ar fi, in lupta crâncenă eo se incinse pe acosto timpuri anormale in Europa apuseană, biserica romană simţi superioritatea sa in aceăstâ luptă faţă cu puterea laică, şi nu lipsi de a’şi aroga subjugarea acestei puteri. Spie a ajunge la acest scop, biserica apuseana pretinse că de vreme ce omul se compune din suflet şi materie (trup), apoi sufletul domină materia, că prin urmare puterea laică nu poate fi de căt braţul cu care trebuesc. eseeutate decretele bisericei. Ast-fel patriarhul Romi fundăudu-şi tronul apostolic pe basele thoocraţiei, îşi puse pe cap indoită coroană (regnum), considerăn-du-se ca representantul lui Dumnezeu pe acest pământ şi impâratul impâraţilor. (4). După asemenea principiijnu este de mirat dacă biserica apusului ’şi-a arogat o intrea-gă jurisdieţiune asupra căsătoriilor. Reacţia contra acestei a tot-puternicii a inspirat, după cum am arâtat, pe aceia cari, luând căsătoria de sub jurisdicţiunea bisericei, se incearcă să dovedească că ma- ţi) Gajus 1. § 111. 2) Taeitus Anual. IV, Ib, bajus I 136 (3) Taeitus Alinul. III. 25. Gajus II. 111 J44. 280, L. 72. § 4, L. 74. § 4 .le con- dit. (§ 35 1). _ ^ (4) L. 3 de coiicub. (2o— ■ )• lo 4ii. $ 4 de legat (32). L. 3. § 1 de donat. ţ24 -lj. această lege fu abrogată mult mai m urină. v. ^sevel. 1)1. . (1) Apost, Pavel epist. cât re l^fesuni cap ' (2) Apost. Pavel căi re Corinth, cap. XI, 11. ritajul, faţă cu disposiţiile codului civil, este un simplu contrăct, (5) fără să segăndeas-că că cu modul acesta se recunoaşte valoarea morală a căsătoriei. Dar aceasta temere nu poate esista nici o dată in Romănin, ţară eminamente ortodoxă. In adevGr biserica răsăritului întinse ju-risdicţiunoa sa asupra căsătoriilor abia pe la finele împărăţiei bizantine, când mai că dispăruse autoritatea judecătorească. Aceaslâ jurisdieţiune se desvoltă sub dominaţiunna barbară, când episcopii judecau toato conflictele ce se iveau printre creştini. Era dar natural că aceaslă jnridsdieţiu- (3) Apo"l. Pavel către Efeseui, cap. V, 23. (4) Epislul. A pst. Pavel cal re Efeseui. cap. V, 32. Şi Apostoli era insuraţi, aceasta resultă din cap. IX, din epistola 1 a Apostolului Pavel către Gorintliei, unde se z.ice : Aci nu avem dreptul a duce cu noi pe o soră temee din surorile noastre ca şi cei alţi Apostoli şi fraţii Domnului şi Chafa ? Uni pretind că şi Apostolul Pavel era insural, vezi Renan, St. Paul, pag. J49, de şi resultă contravin din intâia sa e-pistolâ către Corinihei, cap. VII 1, 7 şi 8. (6) Care putere laică inbrăţişâ creştinismul, graţie Iui Constantin cel maro. (1) Novei. Just. 131. (2) Istor, Diser. (3) Nov. 89 â Iuip, Leon. — Idem 24 a lui Alese. Comin. (4) Iniioo. opiat. 1, 335, ;j()2 şi 32(i, XI, 89. (5) Bellot, du maiiagu ue precară şi impusa bisericei oe nevoile timpului cn slrâbâtca, să dispară de o dată cu im'clarea causoior carii mi <1 il. naştere; d-.-ci. .-1 ■ *111î nosfrii civil, ili.ml Irilmnalclor civi " j-uliicarea afacerilor reia ivo la căsa- im raţiune, ci s’a grăbit a face ceea ce h gi-la iuiiile anterioare de mult trebuia *ă l'ma, a adus adică lucrurile in starea lor normala de mai nainte.. I V a urma). FELURIMI La 24 curent intre orele 2 şi 3 din zi o gireadâ de grâu de la moşia d-lui H. Oortazi, de pe moşia d-sale Vâcnleşti luând loc s’a consumatei! totul, eauzămlu-sâ o pagubă do opt până la zece vagoane grâu ; aceslu nu era asigurat. Focul caro se presupune că s’nu cauzat do la scânteile loco-mobilei, a fost atât de grabnic in cat abia s’a puiuţ scăpa maşina şi locomoblla. SUMARIUL REVISTELOR Şcoala rurala ziar pedagogic al corpului invftţatoresc primar rural din judeţele Dolj şi Romansţi, No. 4 : învăţătorul şi şcoala sătească. — Biroul conferinţelor învăţătorilor. — Didactica-Varietate. Economia Rurală pe luna August : Cronica agricolă şi economică. — Starea producţiunei agricole. — Prodneţinnea grâului, ca cuantitate şi cualitate. — Pro-ducţiunea orzului. — Porumbul. — Po-rumburilo târzii şi cele timpurii. — Fâ-neţele. — Viile. — Produeţiunea prunelor. — Circulara ministrului agriculturii privitoare la starea recoltelor. — Măsuri de luat pentru a intâmpina lipsa. — Concurs publicat de ministrul instrueţiuuei publice pentru formarea biblioticei şcoalelor rurale. — Esposiţia de arie şi Industrii de la Moscva. Industria Textilă. — O ciupercă care atacă râdâcinele viţei. — Valoarea nutreţului — Recolta porumbului este compromisă. — Ogorul. — Statistica recoltelor. — Regulamentul legei pentru iu fiinţarea ministerului de agricultură, industrie, comerţ şi domenii. — Fabrica de basalt artificial. — Seceta şi agricultura. — Concurs pentru formarea bibliotecei şcoalei rurale. — Corespondenţa agricolă. — Recete şi lapte diverse. — Revista Meteorologică şi Tabloul pe luna august 83 st. n. VARIETĂŢI Fabricaţiunea săpunului in familie.— Se iau 32* 1 2 3 4'2 ocale apa de rin ori de ploae şi 4'/4 ocale sodă, 4 oca unsoare de porc şi 3\4 oca seu. Aceste toate la olaltă se pun intr’un vas la foc, amestecăndii-se no-incetat, până ce incepea fierbe. După aceea se ia de la foc şi se lasă a se răci până in ziua următoare. Acum eară se pune la foc şi se ferbe 2 ore (eomptandu-se de cănd a inceput a ferbe); se mai adauge ca 1 oca apă. După 2 ore se ia o probă intr’un pahar, şi dacă se întăreşte masa,săpunul oste bun: dacă insă nu sar intâri, alunei se mai adauge ‘/2 oca seu şi 5—JO otsilo tiv apă, cu care se fierbe din nou. Daca s'ar părea că masa esto prea unsuroasă, so mai adauge o cantitate proporţională de sodă. Când proba luata intr’un vas arată că se Spectacole Fosta grădină Ntavri. 8nb direcţiunea de scena a <1 - lui I. D. Toncsui Luni 5 Septombre in beneficiul d-rei T. Mariucs-cu so vor roprosenta ""penl.ru prima oară, Diioi Englezi coinedio iuti'un act cu (antice. Mare intremediu ţinut de d-na Lagy Ver-neuil, d-raT. Marinescu, va cânta: Bălcescu murind d-nu F. Verneuil şi d-nu Borghi bariton şi d-nn. I. D. Ionescu, le Retour D’U-lysse. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a dona din Teoria Yerbiilui după fraţii Bes-chereUt doN. Droc-Rarciauii, diroe-torul giiimnziuliii din Giurgiu, in odi-tura tipografici N. Miulescu. De ven/.arc la librăriile : fraţii loa-nit-iu, Lipscani şi Şelari. Socec etC-ie Calea \ ietoriei. B. Niculescu. Basa-giul Romăn. — Dopositul general la ti|)ografia-editoare N. .Miulescu, Valea Victoriei No. 32. Curs elementar (le aritmetică practcn pentru clasele primare do A7. Ţintă, institutor superior. — Carte aprobată. Preţul 40 bani. Memorandum composo et publie par le comite elu par l’assemblee generale des re-presentants dos electeurs rouinaius, tenno a Hermanstadt Ie 12, 13 et 14 Mai 1881. Se află de vânzare la librăriele So cec, Graeve şi Rănişteanu, cu preţul de lei 2 bani 50. Prescurtare din Istoria Romănilor lucrată pentru elevii şcoalelor primare de amhe-sexe de B. B. Secăreanu, institutor public in capitală. Cartea este aprobată de ministerul instrucţiunii publice ; e ilustrată cu 17 figuri. — Preţul unui exemplar S(> INTERNATUL DE BĂIEŢI 11HE1IADE-RADULESCU Situat in localitatea cea mai sănătoas'; a gradinei „Hehade“, din piaţa Moşilor, va deschide cursurile pentru clasele primare la 10 Septemvrie, 1883. Studiele se vor lace după metoadele cele mai bune şi conform programei Statului. Aci se va mai in-veţa gymnastiea şi exerciţiele militare. In institut sunt instalat) bai calde şi reci cu duşi pentru copii. înscrierea şcolarilor se va face de la 20 August corent. ANURCIU După o lungă practică in justiţie, ca grefier al Trib. Comercial, jude dc ocol şi membru de Tribunal, am imbrătişal cariera de advocat. Alo însărcinez prin urmare cu ori ce afacere civilă, comercială şi penală la toate instanţele judecătoreşti din tară. Domiciliul mea este in strada Călăraşi (Verga) No. 49. George Gr Dancovid, Licenţiat in drept. Institutde educaţie1 1 te. feudal iiităreşte masa, se mai adauge la 1859, dirijat de d-şoava I. Iles.fling, Dresda, Bisinarkplantz. 81. Profesorii cei mai distinşi pentru limbi, ştii iile, mu-ică. I). doctor D. Pawloviei din Şiştoir va da referinţele dorite. litră) do sare pisata, so amestecă bine şi se ia de la foc, pentru că acum săpunul s'a ales d'asupra eară apa române dodesiipt. Acum so ea o cutie de lemn, a cărei fund şi păreţi sunt prevăzuţi cu găurele, peste, aceasta se aplică o pânză, care să nu lie prea deasă şi se toarnă toată masa mai groasă in cutiea cu pânza , unde să stea până in zioa următoare, cănd săpunul este destul de.văiTos spre a se putea tăia in bucăţi. Iu loc de uusoare de porc se poate lua numai său, in caşul acesta se eau 7 ■ fi. 4. 3 şi 2 ; ItumpU", Koniip/iei//. h> Prii ut. Stoind. Qnors.trnso. 3. Catalige asupra uno lec-lit- <• -pi.-anie gratis. i. m:i«ri ^:b j L DEPOSIT DE MASINE AGRICOLE Locomoiiilfi ci mai perfecţionate cq si fara apparal de ars pae de ori-ce mftrime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. etc. d i n k a n rt î c. a XjXj, SOZLnTS O '^V (Gitiiixhorough, Englitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Sni]ji!i* in Construcţie şi nnuiiiiulatiuin1, uşoare, fouitâ tari şi rfp“7.i In lucru DIN FABRICA Ain ‘. Preturi moderate ateijfr de fhotourafhik Str Ştirbey- Vodă Xo. 9. Prii: aceasta :nr. onoare a recomanda I Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst.rtnil cel mai nou şi proveznt cn aparate noi.—Preturile reduse .şi lucrarea oarte fina. Onor. public care n’aavut incă |ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cat a ne onora cu presenta d-lor şî speram ca se vor asigura de perfecţiunea Atelierului mm. Se primeşte ori-co lucrare alingatnare de aceasta arta precum : Reproducţie, lucrări in starea naturala ele.—■rele de pnsal sunt in toate zilele, atat in timp frumos eat şi iu timp innorat de la 9 ore a. iii. pana la 4 p. rn. în acest atelier 'se găsesc şi tablouri in pictură originale de vftnznre. ^ AX**** ******* ***X****X****XiC*.g X Par la presante j'ai l’lionneur de re-commander ă I honorable public mou atelier artistique arrange d’apres Ie systeme le plus nouvean et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prix sont reduits et le travail trus fin. L’honorable public qui n'a pas eneore eu l'occasion de se convai i.cre re mon travail n’a qu’ii nous bonorer de sa presenee et nous esperons qu’il s assureda facilemeut de ia pefection de mon atelier. — Ou se ciiarge de tonte espece de travail concernaut cet art, comiue : reproduefion, travaux ii l’etat naturet etc. — On pen-paser tous les jours. qnele temps soit biau ou ouvert, depuis 9 lioures du mălin jus-qu’ă 4 beures apres midi. MAU.IS1N fi'inht iii IHlu TAG-Asm jj: ta: UOLONIALK 81 DELICATE’ | a mi t ' Y1S-A-VIS IU. TJIEATHUL .NAŢIONAL Wf A>n„t(.) nu,lin nobil,mi. onor. j.uUic că j,r Ungă ort , 0,1,Ir necesari la met,I(,iul rus, , „„ ,/,• ta ctic „u I'ituc case următoarele Jh'tilun fine. ' iii set doi) In de Olanda, Aniset de Bordeaux Absent de Mi tnanas de la Martiniqiie Banane de lii'Biiyoiiu Bencdlr'in-Bli.i de China antlfebrie Biter din vin i'rovlden/.ci an ti ('”!!! Coie i ( hiu lrenz. nl!) gnlhin. şi Verde de la «rând ( harlreuz Fran * • ( urasn de Olanda, alb, verde şl orange s r de la Vinuuid Focki , I Ipeimint verde, gtilben, şl alh de la Get Freies din Frana I Airillllt r «AH V i'n..... . I - . (ognae V'enx, Cogjiae lin rhampagiie din ( ogime. Miineiri toi lelul de gusturi de la Hn, le Brisard, din Bordeaux R« if'AMI'llIlKi I'iiIaA V..I.Ia 1» . . uilln Mustiră de llio, Mnrascliino Ţuică Naturala Bon.uri mU*. , iute din JnniHique. Auaiius Arae do Mandarin Buneii In rom» llhuni şl in Birsrli. Şliboviţă de Banat. I ta i \ IM Bl KTIIKINK Şl INOIGI NF. In» por tute de In primele casc din Franţa, . emani., Kspngiie, Imraria Transilvania, Indigene ‘ de la Fol nari O» heşli Orăgaşam şi de Benin mare. I reţiiri moderate ser*< ciul conştiincios. Cu stimă. I> (i. MOCIANB.) X * X * * X * X X X X X X X X X X X X « X IPSOS DE CAM PIN A CP A MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SULIDA Şl MAI KEtTnă TENCUIALA PENTRU CASE Mar* tieposit la U-nii F. Rruzzesi & C-u* Calea Victoriei 55 DE ÎNCHIRIAT Jstirula ( lopot'iru No. 3S, cuipii-e din 7 cameie, cuhnie, pivniţă şi o cămăruţă, curte paietă şi poartă de ti' r, tone uomodităţile. Doritorii să se «dres m Ia palatul Prinţului Ştirbei. , DE ÎNCHIRIAT ;A giul al Il-lea din casele de pe Calai Victoriei No. 145, proprietatea d-lui Im I ju-Dea, in care actualmente se nfiu instalată Legsţiunea Italiană. —Acest i tngiii se compune din 12 camere de locuit. Seră de fiori, bucătărie, pivniţă, 4 camere de servitori grajd de 6 cai, şopron spaţios, grădină ît faţa casei, avend introduse gaz şi apă. Doritorii să se «dreseze la tipografia It-lu N. Miuleseu, Sala Bonei. JOSEPH sandrovit; 10. nucii ai CST - CALEA VICTORIEI — 16. r, U n n ii n u ii ii ii li H u ii MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI S ÎNGER ~sm cele mai bune din ldme^ prefniajecu |nedaiie pi-j^ PARIS 18Î8 Medailă de aur II «V ' S2NGER CC2 l'oarti marca H|.na.Vi»adctuşul kew york. de sus a :mi a lui G. NEIIJLIN(i EH, A^ent ^ciuta 1 Dr. A. WEINBERC OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. ru. Bucureşti strada Smărdan No. 6 ZJO IN RATE LUNARE CĂILE FERATE ROMANE I rate lunare (■aranţâ sigură dală |[j instris. Fubriccl. pi-Ecarka thendrii.ok din bucureşti Tn începe-e de la 20 Mnln ISS.J. La Plorjti, |{ntju. R-Sir t. Fo,B,„ M,u ,,.ţt. Ii.icOii. |< o romi, f'»i, ‘(nlaţi şi BrUiln (tren uc-c lerulj ,o or<* '16 (niioile „im, qu î'lorşii (Sm»i«. I'rnleul (Kiizfu, h-S..r:ij, EW Ş>('i, Marliş şti, Biăil», (inii)ţi. (trea de jer ««aii ) 8 nr. diniine..ţu, t.a I lO fti, S.imiii, Credeai (tren .1 ii'Jeer.) , „r. diniliiMjţ*. I.ll 1'iOrjl . Si||»i:l fr ili»l (. III «COrllTAp şl J|. I.) Ploejli cn trenul mut I, jjiufn, H-şjrat, Fiirjiiu. .llarişi'şlt fi v,« ,“o in. d m Irt lilcşli, SIvtiM, < tio u», I' 8e»»r:U, Verfin fov.i 3 ore 15 ulii (d. d. u. ilretml lii'geiş o orc (Iun. (Irennl arcei r.vt) Cere 30 iii. prea dc peraoane ) I a Oiurgcn 5 nre 15 ui n. di iu. (Iieioil fulfei | ? orcdim (Irennl de persoane) o nn 10 min. <1 a (tren luiit) SOSIREA TRENURILOR De la Inşi, Roman, [Irilln, Uil-ţi. Bacău, JUr«|eiti R-S^rat, linzSu, l’loeşti flretiul accelernt)' 5 ure dmi De la Galaţi, lliftiln. lliiziu, Ploeşii (trenul de i>. Roan#) <| ore 15 »n. <1 a. De la JUrUşeşti, fVj.hi, R Şerat. Budii, l'loeyti (Predeal, Sluaial 10 ore seara (ireu nuit), De Iu Predeal, Sinaia. Pleoşti (trenul de plăcere) i| ore 15 min noapte. De la i rede I, sinaia, Plu*|ti (‘.renul accelerat 12 orc 30 min, amenzi. Do la Vercinrora, T-S*v rin, t-şii 1 ore 15 nun. (trenul fulger) 7 ore 50 ^ min, «oara (trena) accelerat ii ore aO min. j. : X rainte de nneili (tren de persoane) ! X Giurgiu ' 3 ore d. a. ftrenul fnlu*ri .a ... I -diminua acara (Irenul mixt), ” " ... i ^ I IN RATE LUNARE I # ' • iult‘ liane şi Cianiiio din cele mai denumite sistem american eu întreaga placă de metal, se priineş. piane vechi in schimh, eomaudele se primesc din toate W vinciele, la eumjjîlrarca unui piauo se dă si una eolceţi ţi note dv pinno 30 Luoflţi, se găseşte in tot-d'a-una un mi acordeur şi facteur de piauo. X X X X X X X X X CON8TANTA iiîsion B LtlDciii'ii MARELE HOTEL OAROL I,'il MARE (iltAniXA M 11.RAŢA l’E MALUL MAKE1 DO SaJoiiiie şi (‘«mieiT iiioImtiIc ni lux VKhKUEA Sl'LKNMJi.l l‘K .MARE ,r 11,11‘‘ • ' 'Kii;, tir rotirri. uliul/,- ile jocuri fi ile ifn.\ . /1nn i/oiiii, mim, , rciujanii'i.li sj.tciah /ui, , uşalcrta int/rlm , X ^lugiune 8W ^ Mttro x am o -- ,l Litio*- \ ii iueepe ia Ill/| iunie Işjţj) X .... |.lllî,ll,illni‘!l !l11 Vil ci'ulă nici O elieliuiiiiA spre n reduce şed Crtiosa, Slatina, Pi- X 1 il ^ (JII's*allt:1 ’1J se ponte Jlliti piActliA strflillîlor 1'ftt‘i O VOI’ rnul fulger) 7 ore 50 ^ ăOra CU pl'eSeilţa lor. ' 01 avea lee h duri iu sulonnul Hotdiilu si Concerte pc tern Sa^-iSi"'*’**"*• ................. fre,,vi,*,i*"“p1'""'*l Frunz Crube| ARHITECT , •iin oaiitfl cură pAnA Iu ] Iulie şi dup ii (I iui F. Ficus di _ luni special pentru cei iţ Io Septemvrie st. v. O lenti u im:i timple iufonii iţiuiiî, n se adresa li ţţ reetorcli» Hotelului Iu Uoiistanţ,'). Strada TicnB v o . X ÎJ?’ IIotl'lul •" |, .............. m ti.olu Tnan.i No. 30. Subnrb. Icoa^1 . Atm iu ntcnţia on. pubfm asupra curei de striururi ■ : ■ ■ 1 ■ Oonstnnţt s" un ; poiitc li găsii şi peste ih uni ,|,. I w J''s- Sorimluri, unde consfrueşte pa-' ^p. latul Curţii cu juraţi. Tipografia JS. Miuic'cv -ala Theă^U iios. el. 1 !