JltlNECA 4 SEPTEMBRE 18 88 abonamentele ii jiMAiijiias, 4,1 ii ■: C Sea VictOi’iei Nr. 32 3 tnatb ţar», pe an . . , pe ti luni , pe 8 luni. itreinitate pe an . 4d l„ 22 le 12 r 6u v „entale ae priimeac la Administraţi* i Capitală LO bani num&rn Districte 15 bani mimăm TIMPUL REDACŢIA, STRADA STRBEI-VODA Nr. 2. Direetor-respun^ător : MIHAIL PALEOLOGD Bucureşti, 3 Septembre 1883 Nu i-a plăcut şi nu i-a convenit imului destrăbălat că’i constata: iuu incuria într'ale armatei, cănd fl-birăm lectorilor noştri de incer-ea ce o făcu ministrul de Resboiu ,:iai alaltă-ieri, de a mobilisa un corp \imai de 10,000 cu reservele lui şi li isbuti, dupe care se resemna la opunerea unuia pe jumătate, com-|ii at cu cadre şi muniţiuni impru-|itate de la alte corpuri. Spuserăm cum zisul ministru avu t-fel ocasiunea să priceapă de ce .luare i-au fost concepţiunile sale iiitare, şi să inţeleagă că ceea ce făcut regimul pretins liberal este a fi compromis o instituţiune care desvolta in mod solid sub guver-kil Conservator, şi mai in special sub neralul Florescu, ministrul de Res- |oiu al acelui guvern. /L* t Spuserăm cum actualul ministru ■n Brătianu sc încredinţa, din re.la-jfiunea ce i se dede de la direcţia II a intendenţei, că in magasinele armatei mi are de căt nădragi, şi cum de la toate direcţiunile i se arată că i'Hipsa este de toate, atăt de cadre căt ij şi de muniţiuni, iar mai cu osebire 1 | de ofiţeri. Ei bine, iată-1 pe Românul de vineri 2 septembre, rădicăndu-se deso-t că s’a înjosit prin aceasta armata omăna, şi reincepăndu-şi c.ăntecul că făcut să se salute cu admiraţiune ■stindardul Romăniei, in vreme ce noi iuu suntem de căt trădători de patrie ! Si ne ar fi numit de sigur şi Austro-jjlMaghiari, de nu ar fi astăzi probat §§c;l d-nii Rosetti-Brătianu sunt unelte n , . austro-maghiare. Trebue să aibe mare dosă de neruşinare oamen'i acestui regim pen-. tru ca să cuteze a intoarce acusaţiu-nea in contră-ne şi a susţine chiar că s'ar injosi armata romănă, sau stindardul ei, pentru că am făcut cri-ică ticăloasei administraţiuni actuale - armatei. vom servi, in contra acestei neruşinări. de o trasă memorabilă a niteia din ilustraţiunile parlamentului nostru, d. Nicolae Blaramberg, pe [oare potrivirea ei o consacră apos-’-rola neschimbată a stăruinţei acestor oameni de a-şi da merite ce nu le au. — Pănă cănd, repeta-le-vom, împreună cu d. Nicolae Blaramberg : pănă cănd o să tot căutaţi a ascunde crimele şi trădările voastre in cutele gloriosului stindard romănesc, pe care nu nemernicia voastră l’a inălţat, ci bravura inăscută a ostaşului român ! Cum ? Ni se face noă acusaţiune că aducem la iveală o situaţiune deplorabilă şi că prin aceasta dăm guvernanţilor un avis că e timpul să fie mai serioşi, să cugete mai matur la condiţiunile in cari se află armata prin nechibzuinţa lor ? ! Dar atunci nu rămâne de căt a numi crimă implinirea datoriei şi a recunoaşte că este bine să se ascundă adevărul, să proclamăm şi noi că suntem gata pănă la cel mai din urmă nasture, precum o făcu mareşa- lul Le Boeuf in preziua intrării Fran-ciei in nenorocita campania de la 1870—1871. Hei ! dar cu minciuna nu merge tot-d a-una, precum v a mers in atâtea alte. împrejurări : cu minciuna prânzeşti, dar nu inserezi, zice proverbul, şi intr'ale armatei cu minciu-na ajungi chiar la peire. Obiectaţi voi, sfruntaţilor, că dupe ministerul conservator, la 1870, n'aţi găsit nimic in magasinele armatei şi că voi aţi creat tot in-tr'un singur an de la 1876 pănă la 1877 ! Ar fi destul pentru un cunoscător de lucruri să auză susţinendu-se in mod serios, că intr'o armată se poate crea tot, intr’un singur an, pentru ca să judece despre valoarea morală sau intelectuală a nenorocitului care ar susţine-o ; dar noi nu ne vom raporta numai la cunoscători, la bărbaţii cei speciali, ci pănă la cei mai simpli indivizi, şi vom aminti aci că daca, in anul ce a urmat dupe căderea ministerului Conservator, aţi adus voi pusei şi alt material de resboiu, aţi executat numai un inceput făcut de către generalul Florescu ca ministru de Resboiu, aţi dat urmare prevederii sale usănd de cei trei milioane şi jumătate lei in aur, cei-aţi găsit in vis-teriâ, remâşiţă cu această destinaţiu-ne din creditul de cinci milioane rentă emisă la Paris, din care deja se adusese, de un milion şi jumătate, acele tunuri cari in Bulgaria au făcut ad- miraţia totor străinilor şi a Ruşilor ce nu le aveau. De ceea ce aţi găsit, de la ministerul partidului Conservator vă vom putea da inventar detaliat, ori cănd o veţi cere. Pentru moment vom spune aci că. mai ’nainte de toate, trupa care aţi găsit’o era întocmită ca pe picior de resboiu, nelipsindu-i nimic, absolut nimic din ceea ce trebue spre intrarea in campaniă. Ce aţi făcut insă indată voi, cari pretindeţi că aţi sporit la incincit armata romănă astăzi, este a desor-ganiza. a introduce perturbaţiunea in corpuri şi a le slăbi c i desever-şire. Aţi găsit legea din 1872 a generalului Florescu, pe care o aplicaţi voi şi pănă astăzi şi care prevede desvoltarea cea mai întinsă a torţelor Statului. Acea lege, spre a se aplica, era eestiunc numai de budget. Ei bine, aţi venit voi mai ânteiu şi aţi creat d'odată regimente nuoi, pe basa legii generalului Florescu. fără a vă preocupa de cadre ; aţi dat din complectul de oficiari ai trupei existente pentru trupa cea nuoă; şi, nu numai atâta, dar, cu uşurinţa care domneşte in toate întreprinderile nesocotite, aţi mers chiar pănă a gaspila nesuficientul număr de o-ficiori, formând pentru fan-faronadă stat-majoare de corpuri şi ataşăndu-le oficiări, cari lipseau trupei. Vom observa aci că a fost un noroc pentru armata noastiă că na avut a manevra in câmp deschis, şi ca înaintea Plevnei a fast întreprindere numai de bravură,'sin care Românul ir a remas mai pe1 jos de căt cei mai bravi ostaşi din lume, şi unde destul a fost să iasă din rânduri un sergent sau un oaporal spre a zice: ..înainte băieţi !•' pentru ca cu toţii să se avănte in cele mai admirabile, asalturi ; căci intr ai fel s’ar fi văzut, in desastrul nostru, stupiditatea procedării voastre, cu companii cu căte duoi oficeri sau numai cu linul, şi pe alocurea chiar fără nici-un ofiţiăr,-afirmăm aceasta şi vă des-fidem de a o putea desminţi. Aţi avut atunci ocasiunea a face experienţă şi a apreţia riscul in care s'ar fi aflat armata in câmp deschis. Profitatu-v’a cel puţin experienţa aceea ? Nici atăt. De şase ani suntem in timp de pace. încrederea Camerelor nu v’a lipsit. De credit nemărginit aţi putut dispune prin înfiinţarea banilor de chărtiă; Lege pentru sporirea cea mai întinsă a armatei aţi avut'o de la ministerul Conservator • Aţi avut şi scoale divisionare la toate corpurile pentru formare de o-ficeri ; Aţi avut scoală specială de, cavalerie, a cărei utilitate nu poate fi tăgăduită de nimeni, in ceea ce priveşte formarea de cavaleriă tare. Aţi avut dar toate mijloacele de a face mult şi bun; aţi avut şi începuturi de creaţiuni bune şi profitabili, şi aţi fost chiămaţi numai de a îmbunătăţi fără să fi avut şi dificultăţile creaţiunii. Să vedem ce aţi făcut. Aţi format numai corpuri, fără să vă puneţi in stare a spori şi cadrele pe potriva sporului corpurilor. N’aţi pus scoalele militare in stare de a vă putea da numărul de sergenţi şi de oficeri trebuincioşi. Aţi desfiinţat şcoala specială de cavaleriă. Aţi mers cu uşurinţa pănă a cugeta chiar la desfiinţarea şcoa-lelor divizionare. Preocuparea voastră n a fost şi n'a putut fi, cănd vă lipseşte priceperea şi buna voinţa, să desvoltaţi pe o scară solidă forţele militare ale ţărei, ci numai să faceţi simulacre, să parodiaţi instituţiunea pe care se fondează existenţa statului, in singura preocupaţiune ce o aveţi de a trage numai foloase ilicite din toate arterele de viaţă ale statului, ca nişte lipitori nesatiabile. Nesocotind dar acusaţiunile ce încercaţi a ne face, vom continua a ne împlini datoria şi a vă deştepta, pănă poate mai este incă timp, despre nenorocirea ce o riscă armata noastră, in condiţiunile in cari o constatăm, daca ar avea să lupte contra unor trupe bine disciplinate şi bine instruite, in câmp deschis. Aci n’ar mai fi cestiune numai de bravură, ci şi de manevră, a cărei bună executare n’o poate asigura de, căt gradele ofiţereşti bine instruite, al căror complect vouă vă lipsesc. Vom adauga in sfărşit că uşurinţa voastră, nepriceperea voastră in ces-tiuni militare şi de organisarea armatei, nu este numai uşurinţă şi nepricepere simplă, dar act de trădare naţională. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 13 septemvrie. — O intârire de cinei batalioane are să plece la Tonkin şi după mersu ce vor lua negocierile ce se urmează aci cu ambasadorul Chinei, alte contingente vor fi trimse. Berlin, 13 septemvrie. — Imp&ratul Wil-helm, cu o suită numeroasă, a plecat la a-miazi la Mersebourg. Feld-Mareşalul com-te de Moltke, cuartiarmaistrul generalul de Waldersee, generalul Bronsard de Schellen-dor, ministrul de resboiu, s’au dus şi ei asemen ea. Berlin, 13 septemvrie. — „Gazeta Germaniei de Noid“ constată, contrariu ziarelor din Viena şi din Berlin, ca in cercurile competinte a amândoror capitalelor nici nu se vede măcar o asemănare de iritare a Puterilor contra Bulgariei ; insăşi Turcia, care e puterea cea mai interesată, n’a făcut nici o reprezentaţiune şi nu ridică nici o greutate iu privinţa evenimentelor ce se desfăşură in principat. lTn cuvent al Kuro-pei contra Rusiei ar cădea cu totu fără folos in timpu de faţă. Wittenberg, 13 septemvrie. — Principele imperial al Germaniei insârcinat d’a reprezenta pe imperatul Wilhelm la serbările aniversări lui Luther. a sosit la Wittenberg. Alteţa sa a depus o coroană de lauri pe mormentul marelui reformator şi a pronunţat un discurs zicând că această aniversare trebue să ne întărească mai ales in deciziunea d’a apăra tot-d’auna confesiunea evangelică prin libertate de conştiinţă şi toleranţă. Âgram, 13 septembrie. — Turburările urmează in regiunile confinielor militare, dar mai pretutindeni sunt reprimate prin singura ivire a trupelor, care sunt cu toate astea une-ori forţate să intrebuinţeze armele. Trupe sunt trimise in toate punctele ameninţate. Constantlnopol, 13 septembrie.—Se asigură, că Ghazi Mukhtar paşa şi Reşid bey, secretar al Sultanului, vor pleca Duminică la Berlin spre a asista la marile manevre ale armatei germane. Londra, 13 septembrie. - Banca ongli-terii a scăzut cursul scomptului seu la 3 şi jumătate la sută. Londra, 14 septembrie.—Se telografi.iza din Berlin ziarului The. Morning Post că doctorul principelui de Bismark a fost chemat la Gastein, in grabă. Paris, 14 septembrie.—Nici o propunere de mijlocire din partea Engliteri n'a fost făcută pănă acum Pranciei şi Dunei. Circulă sgomotul că marchizul de Ceng a cerut mijlocirea Rusiei. INFORMATIUNI Binele Public este informat că dorobanţii noştri ar fi prins la graniţe nişte ingineri austriaci. cari luau planuri, şi pe cari, legăndu’i, i-au arestat. Democratul din Plocşti, revenuul asupra afacerei (lela Bordeni, comentează cornii meatul guvernului publi- ANUL AL VIII —No. 195 ANUNŢURI ŞI INSERŢII tiuia 30 litere petit pag. IV. 40 (teclaran pag. III . . . . 1 .IO , . II .... 2 50 , le.Bnţnrile ji inserţiile »e primesc Bucureşti , la Administraţia ziarului ia Viena, la binronrile de annnţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelilc, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu se primei Manuscrisele nvimprlmate se ard. cat in Monitorul oficial, prin care se desminte cele scrise de ziare asupra torturilor de la Bordeni şi Scorţeni. Foaia ploeşteană mănţine cele scrise, şi se miră de atâta lipsă de bună cuviinţă din partea guvernului faţă cu opiniunea publică. Furnitura cărămizilor trebuincioase pentru fortificarea Bucureştilor s’a adjudecat provisoriu d-lor C. Porumbarii şi Van-der-Laat, cari au oferit cel mai mic preţ: 50 fr. 90 c. miia de cărămidă. In a doua sesiune a curţii cu juraţi din Prahova va veni afacerea ţăranilor dela Bordeni şi Scorţeni. Domnu G. Chiţu. ministru de interne, intorcăndu-se la post, a încetat ieri Vineri, 2 Septembre, interimul ministerului de interne cu care a fost insârcinat domnu G.Lecca, ministrul de finance. Asemenea a încetat tot ieri şi internul ministerului agriculturei. industriei, comerciului şi domenielor cu care a fost insârcinat domnu P. S. Aurelian, ministru cultelor şi instrucţiunei publice, in urma intoarcerei din concediu a domnului ministru I. Căm-pineanu. TRIPLA ALIANŢĂ In privinţa triplei alianţe, mai ales cu privire la rolul Italiei, „Journal des Debats“ scrie : „Da cătsva zile presa italiană discută cu multă vivacitate asupra meritelor triplei alianţe şi asupra avantajelor pe cari Italia cată să aibă din această alianţă. Să ne ferească Dumnezeu să ne amestecăm intr'o desbatere, in care de bună seamă opinia noastră ar avea puţină greutate! Remarcăm numai . că acei dintre confraţii noştri de peste Alpi, care se intreabă Ia ce le poate servi alianţa şi intru ce ar putea-o servi ei din parte-le, nu pun desigur cestiuni inutile. Ei sunt angajaţi, o ştiu bine ; e prea târziu spre a se desface, aceasta o ştiu de asemenea ; cu toate astea le vine greu de a nu se uita inapoi şi inainte cu oare-care nelinişte, pentru a vedea de unde vin şi pănă unde riscă a merge. Când s'au aruncat cu ardoare in braţele Germaniei, ei căutau un refugiu contra fantomiei de o agresiune franceză ; numai pentru a scăpa de acest pericol fantastic le-a trebuit un sprijin. Astâ-zi ilusiunea s’a imprăştiat. Singura şansă de resboiu, ce risca să ineaere pe Frania şi Italia, şansă de alminteri cu totul neverisimilă, adică restaurarea monarhiei legitime, a dispărut pentru totdauna. Ea s a ingropat cu corniţele de Ohambord in mormăntul din Goritza, intre alte multe visuri nu mai puţin fragile şi trecătoare. ^ Italienii sunt prea fini, prea perspieaei, prea realişti, pentru ca unul din ei. chiar admiţând ipotezele cele mai stranie, să se teamă serios, după moartea comitelui de Chambord, de ostilitatea Franţei. Roate că s’au gândit h impresiunea, ce trebuia negreşit să le causeze această moarte, când noi am fost semnalaţi cu atăta sgomot urbi et orbi ca nişte perturbatori incorigibili ai păcii. N'am crezut nici un moment că fanfara resboinicâ a presei germane va li semnalul unui conflict intre Germani şi noi. Germania n are nici un interes de a ne face resboiu şi de sită parte ea este cu totul convinsă că noi n’avem cea mai mică veleitate de a o ataca. Insă, spre a şi putea desvolta in Orient marile sale proiecte politice, nu trebue oare să se asigure de inacţiunea noastră ? Şi, spre a se asigura de această inacţiune, nu trebue oare să in- TIMPUL demne pe toţi vecinii noştri de a ne supraveghea necontenit cu mare îngrijire, cu preţul de a li mai curend sau mai târziu isbiţi de noi ? Odinioară Italia era angajata de a lua precauţiuni contra noastră in vederea unei restauraţiuni monarhice ; astăzi, când monarhia s’a stins cu monarhul, ei se grăbesc să declare că suntem tot aşa de primejdioşi, câ hrănim planuri toarte perfide şi câ, de nu se va lua seama, vom pune foc la această beată Europă, care fără noi ar fi realizat de mult, sub protecţia tunurilor germane, visul filantropic şi creştinesc al abatelui de Saiut-Pierre. In politică, caşi in resbciu [.sunt atacuii falşe, manevre ostensibile destinate a disimula manevrele reale, operaţiuni tactice sub care cineva ascunde operaţiunile adevărate. Pe când se divulgă cu sgomot Europei mirate proectele culpabile ale fiian-ţei, in Orient se prepară evenimente, ce vor avea asupra viitorului lumii o infiuinţâ decisivă. Cari vor li aceste evenimente ? Ar fi absurd să voim a le prezice. Tot ce e permis a face in ora actuala este de a constata cu ce pripă pare a se precipita soluţiunea cestiunilor, ce nu se pot suleva tară riscul de a atrage cele mai .periculoase conllicturi. Nu e vorba de mai puţin, decât a asigura Austriei, prin alianţa formala, nu numai cu Serbia, ci şi cu România, supremaţia la care visează dela congresul de Berlin, să o câştige la Dunăre. Pentru aceasta regele Oarol s a dus la Vie-na ; pentrn aceasta d. Brătianu s a dus 1 a contele Kaluoky, la d. de Bismaik. Austria se lasă a ti tirită pe panta, pe caie s’a pus cu imprudenţă ; ta lunecă spre Dunăre ; in curend va luneca spre Balcani, cu riscu de a se isbi de Rusia intr o ciocnire teribila ce va decide despre echilibru Europei. Deci, pentru ea aceaLtâ mişcare a Austriei spre ost, pentru ca acest destin oriental al imperiului Habsburgic să se impli-nească, este prea evident câ neutralitatea absoluta a Italiei e necesară. Austria ar ezita fără îndoială de a merge in contra Rusiei dacă va putea, dacă va trebui, ca la Sadova, să fie luata intre două focuri. O asemenea primejdie ar tace-o să recule-ze sau cel puţin ar ţine o nemişcată. Insă o mână abilă şi puternică a ferit’o de acest pericol. îndată ce căutăm a ne explic-a sensul triplei alianţe şi rolul ce’i joacă aci Italia, ajungem la conclusia, că aceasta alianţa e o combinaţiune transitorie, ce are de scop de a garanta libertatea de acţiune a Austriei. Nici prin simpatii durabile, nici prin interese permanente, cele doue, inperie nu s’au apropiat de junele regat italian. Germania i-a arătat mult timp numai o indiferenţă cam despreţuitoare; căt despre Austria, miniştrii ei au respins cu o răceala mândră, cu ocazia voiajului regelui Umberto la Yiena, solicitaţiunile amicale ale învinsului dela Custozza. De unue vine, câ deobată s’au inţeles să admită pe Italia ca pe al treilea in menajul lor, până aci aşa de exclusiv ? Este lesne de inţeles. Afară din alianţă, Italia putea fi o pedecă Austriei; in alianţă ii lasă cămpu liber in Orient, ba pe d asupra se insârcinează de a supraveghea pe Franţa. Cea ce este mai greu de ghicit sunt raţiunile pentru cari Italia a primit de aşi incatena ast-lel independenţa şi de a îndeplini o aşa misiune stranie. I s’a promis oare „un bacşiş,“ cum afirma unele din foile sale? Şi „le courtior honnete" i-a dat oare garanţii că nici o „negociaţiune dila-torie“ nu o va face să peardă beneficiul ? Noi nu ştim, nici nu căutăm să ştim. Cu toate astea cată sâ ti făcut sa strălucească inaintea ochilor ei seducţiuni foarte mari, pentru a o face sâ primească posiţiunea ce i-au reservat. Această posiţiune n’are prin ea insăşi nimic de glorios. Italia n’a intrat in tripla alianţă prin marea poartă şi pe un picior de egalitate. „Nu incape îndoiala, zice „Neue Freie Presse", că negocierile cu d. Brătianu au avut un resultat practic şi câ România va fi, ţaţă cu cele doauă imperie. in aceeaşi situaţie ea şi Italia". E posibil oare, de a marca mai net inferioritatea acestei din urmă ? Tripla alianţă, devenită alianţă împătrită, incincită sau inşesitâ. se compune din doui mari aliaţi şi din un număr tot creseănd de mici aliaţi, o specie de sateliţi gravitând imprejurul aştrilor principali. Italia este intre ei dimpreună cu România. In evenimentele ce se prepară, ea va servi cu acelaş titlu ; ea va lucra la aceeaşi trebuinţă ca şi junele regate dunărene. Dacă aceasta ii este destul ambiţiei sale, atunci intr'adevăr ea a devenit foarte modesta. Cât despre noi, nu ’i apreciem conduita ; nici nu încercăm sa o explicăm. Italia sâ uite secoli de opresiune, sâ peardă memoria de atâta rău făcut de Austria, să permită acesteea de a recâştiga in peninsula balcanică, cu ajutorul Serbiei şi României, ce a ce a perdut in Veneţia şi Lombardia. noi putem fi surprinşi, neinţe-legănd nimic, insă sâ ne ferească Dumnezeu de a ne plânge ! Nu facem aici decât de a releva tapte, a analisa situaţii politice ; nu adresăm nimărui remonstranţe şi sfaturi, cari nici nu ar fi ascultate. S’a intâm-plat cu Italia, eeace au păţit popoarele caşi indivizii : ea s’a lăsat de vechii amici, cari adese ori sunt singuri solizi şi i s’a urât de ei ; tentaţiunea de amiciţii noi, de amiciţii temerare şi aventurioase i-a luat inima pe dinainte. Ea simte căte o dată regrete pentru trecut, dar ilusiile viitorului o intrenează. Fie! Ne-mai remâne destule sentimente de altă data, pentru a’i ura sin-cor. să nu se căiască mei odată !“ servalorul, Plev canul, Gologani D-nii Trotean aleşi secretari ir strucţiunei. a internă, Patria, Curşi Stindardul. — Bre! bre! * şi Crăciunescu au fost consiliul general al in- La Ultime Şti i rul de ieri o gr Tereueescu, s’a 1 mă „veterinar" 1848. t, s’a strecurat in numă-işeală. Sub numele d-lui ules din nebăgare de sea-n loc de : veteran de la Astăzi oricine hoaţe să ’şi caute vie un gheşeft, oiicăt Ie scandalos şi ilegal ar fi, numai să nu 'ie in prejudiciul vre-unui buzunar patriotic. Astfel şi hingherii, după cum au făcut toată vara, aşa urmează şi acum a prinde cu mare zel căni fără deosebire —■ ba cu mare deosebire, căci se teresc de cari proşti, urîţi, primejdioşi şi prind tot ce e mai bun, dresat, trumos, scump şi mult mai puţin periculos decât orice liberal-democrat-naţional-reversibil din gaşca cumularzilor. Stăpînul unui aşa dobitoc, la care ţine mult, cată sâ se ducă şi să’l răscumpere scump de la biuroul hingherilor. Cânele, după ce a simţit odată laţu călăului, nu mai e bun de nimic. Insă hingherii cumulează şi ei sume bunicele, pe cari le irnpart — cu cine ? Scandal şi ruşine ! zootie. Şi tot de o dată, spune Democratul, ordonă primarului, sâ condamne prin forma unei cărţi de judecata pe denunţător, ca calomniator, la o amendă de 50 lei in profitul acelui d. medic superior. Şi ceea-ce voia, acel d. modic, era să ia cu sine şi banii in aceeaşi zi ; norocire insă câ condamnatul — fără ştirea lui Dumnezeu — căci nu fusese nici citat, n’a avut plăcere a se supune unei pretsnţiuni atât de neealificabilâ. ŞTIRI OFICIALE Fiii o maşină de bucătărie, s’a rupt gr, d zile schelei supt denşii şi cu toţii au câ in Dunăre ; dandu-se indatâ ajutor, ş \ din ei au putut scăpa, duoi insa, anuit O vânez Chircor şi Agop Serchis, s'au i cat, gâsindu-li-se cadavrele după şase i, ' Domnu doctor in medicină I. V. Ştefâ-nescu este numit provisoriu, până la con-I curs, in postul de medic la spitalul rural 1 llorez din judeţul Vâlcea, in locul dom-I nului doctor in medicină George Sabin, demisionat. Domnu Ioan Nieulăescu, fost preşedinte I de tribunal şi fost advocat public, s’a nu-j mit in funcţiunea de administrator al cai sei de credit agricol din judeţul Dâm-' boviţa, in locul domnului C. Petrescu demisionat. Mişcarea populaţiei oraşului Ga! St de la 16 — 31 August este : „Naşte* ţ 83, din care 40 bieţi legitimi şi 3 nel timi; 37 fete legitime şi 3 nelegitime; „■ sătorii “ 5; „Morţi:" 85. Morţii au fost până la 1 an, 15 l şi 12 fete! de la 1 — 5 ani, 7 bâeţi jp.[/ fete ; de lâ 5 — 10 ani, 2 bâeţi şi 1 Ui de la 10 — 20 ani, 2 bâeţi ; de la ' 40 ani, 14 bărbaţi şi 6 femee ; de la 10 — 60 ani, 7 bârnaţi şi 1 femei ; de 1,;0 ani, in sus, 7 bărbaţi şi 5 femei. Au . şi 2 născuţi morţi. Numărul morţilor e cu 2 mai mare ca al născuţilor. Moaw a secerat mai mult vrestele prunciei şi «. maturitâţei. Boala care bântue mai mult continuă ist ., •> ti tot Enteritis. 9 AFACEREA RADU LE CC A La 1 septembrie de către substitutul de raportor a corpului al 31ea de armată din garnisoana oraşului Galaţi, d. locotonent Voi-şel, s’a luat interogatorul inculpatului Di-mitrie Lecaî nepotul ministrului de finau-ce, inculpat pentru lovire şi atentare la viaţa d-lui C. Radu, fost deputat, avocat şi redactorul Gazetei de Bacău. Dimitrie Leca este sergent, şi do câ-te-va zile este trecut in cadrul reserviş-tilor. Astăzi sâ urmează eu instrucţia mai multor martori. CRONICA Se anunţa viitoarea apariţie a mai multor ziare, cum : Farul, Regenerarea, Con Sunt numiţi elevi ai şcoalei militare de infanterie şi cavalerie tinerii notaţi mai jos cari, la esamenul de admitere, au obţinut nota medie satisfăcătoare : Bacalaureaţi : Paul Pavel Peretz, Tres-tianu Aiexandiu. MarinescuNicolae şi Ster-geanu D. Mihail. Cu 6 şi 7 clase liceale: Vasiliu Lase ar, Ştefânescu Nicolae, Protopopescu Constantin, Vasileseu Paraschiv, Saita Nicolae, Homorâcoanu Nicolae, Antonescu Ilie, Gi-vanescu Mihail, Nicolescu Ioan. Opreanu Ioan, Panaitescu Ioan, Calofeţeanu Gheor-ghe, Zamlirescu Paul, Radovici Leonida, Arion Bron, Brâcăşeanu Anton, Plopşorea-nu Ioan , Economu Demetru, Berneauu Gheorghe, Ouloglu Gheorghe. Aceste numiri se vor considera pe ziua de 5 septembre 1883. Un cuvfint al lui Edgard Poe, care n’a cunoscut pe d. Makedonski: ,A ataca pe un om de talent, este ăncâ, pentru cei ignoranţi, cel mai bun mijloc de a ajunge la celebritate. „Nici odată scorpia n’ar ti ajuns o con-stelaţiune, daca nu muşca pe Herc-ule ! Domnu O. Placa s’a numit, la casieria judeţului Dşrohoiu, in funcţiunea de verificator clasa I, in locul domnului N. I. Udris-chi, demisionat. '«[ti' Noutatl din tara Grindina noaptea. — Din Nicorli jud. Teeueiu, se scrie următoarele Po Şt „In noaptea de 27 spre 28 curent a*ţî zut o ploae cu grindină (ceea ce nu a’i mai intâmplat noaptea) care in podtrl Nicoreşti precum şi prin inprejurimi, au ia» in proporţiuni variabile până la mari mep.i ... nei nuci şi care n’a distius in modulie se poate crede, şi ca prin minune cele bu gn multe vii au scăpat de elementul disiil ..,jt getor. Cu toate aceste paguba se poate ţiiti sidera in general ca 10°/o, iar folosul cTh La comuna Vlâdeni, pl. Filipeşti, aflăm că există o mortalitate in vitele cornute, fără sâ aibă simptomele Pestei-bovine, dar care este foarte repede, aşa in cât locuitorii nu’i cunosc căuşele după experienţa ce au. Primarul, neraportănd ca să ceară venirea unui medic-veterinar, a făcut de-nunciarea un locuitor d’acolo, temfindu-se ca nu şi vitele sale sâ fie atinse de acel morb. Yenind la localitate un d. Dieco-nescu veterinar, acesta, in loc sâ facă di-secţiunea unui bou, care murise chiar in noaptea acelei zile, inchee un proces-vei-bal prin care declară că. după încredinţarea ce ’i-a dat medicul veterinar inferior, — care este primarul — nu esistă epi- O crimă oribilă in judeţul Brăila. La 20 cor. cârciumarul Marin Ştefan de pe lângă tărble Ciucea, comuna Chischani, Plasa Yâdeni, fu găsit mort in beciu, cu manele legate la spate şi indopat pe găt cu malai. D-l Procuror insoţit cu medicul judeţului transportându-se la localitate a constatat faptul. Autorul crimei so bănueşte a fi un individ cunoscut sub diferite nume, intre care şi acela de Nicolae Moldoveana şi Vasile Neculae sub care este pus şi la urmărire. Circumstanţele in care s’a comis faptul, probează câ criminalul a voit sâ ’şi resbune contra victimei sale, iar nu se fure, d’oare ce nui-a luat nimic. adus poama a crescut şi s’a subţiat, *a. de 20°/o; din care resultă câ escedentu ia 10°.o este ioIos.,, O f i* fi xi tl e Doamna Cleopatra Gelţ din Craiova, b;t- ‘ voind a dona bisericei Bucoveţu din ju i- i ţul Dolj un potir cu toate accesorile lei, argint masiv suflat cu aur, o candelă şi a. cădelniţă asemenea de argint, precum şhi luminări mari de ceară, toate in val rade le 500, ministerul e.sprimâ nuu a* doamne viele sale mulţumiri pentru actuia f Iau dabila faptă. n Moarte prin bătae.—Tn noaptea do 19 cor. in comuna Arleasca, plasa Vâdeni, judeţul Brăila, individul Miliai Crişu, fiind bolnav de peripnemonie, a incetat din viea-ţă in urma unei bătae ce a suferit de Ia Radu Apostol din cătunul Druica, comuna Bordoi Verde, plasa Bălţii fi’aptul s’a anchetat de pectivă. autoritatea res- Yopor trăsnit.—Tulcea ne spune că in noaptea de sâmbătă spre duminica pe când ploua cu tunete, Vaporii Frederic al companiei dunărene, care se se află la Ismail, a fost trăsnit şi i s’a rupt catartu ; altă pagubă n’a suferit. înecaţi |in Danăre.—In ziua de 24 August trecut, opt hamali din Sulina fiind ocupaţi a scoate din vaporii comercial Dio iu âni ni Domnu Manea Neagu, comerciant Rămnicu-Sârat, biue-voind a dona biser Asânâchioia din acel oraş un rănd vestminte preoţeşti complet, ministerul îm primă numitului domn viele sale mulţii jHj ri pentru această lăudabilă faptă. I Gazeta Tribunaleioi Alegerea magistraţilor prin sufilţ ti popular De mai multe ori s’a demonstrat res-»< ţaţele funeste produse de magistratura fn leasă prin sufrajul popular. Esemple uer.G rocite găsim pe lie-care zi, mai cu sen in America, unde funcţionează acest sistat in toată splendoarea. Următorul cas, ţţ tămplat nu de mult acolo, ne arată, o ( P. FOILETON ORLINO CAP DE BRIGANZI (TKADUUTIDNE) (Urmare.) Spre a nu deştepta vre-o bănuia-1 lă şi a nu ti vezuţi de cine-va, ei săriră peste un zid dela spatele caselor şi se uilură indatâ in grădina periculoasă, unde nu de mult o păţiseră. Ceea ce se oferi mai ănt&i privirilor lor fu acel câine grozav, vecinie argus al acestui loc, şi care zi şi noaptea păzia casa cu credinţă. Alţii in locul lor ar ii luat-o la sănătoasa, dar ei prevăzuseră pericolul şi găsiră mijloc de a scăpa do el. Aruncară câinelui o bucată de carne otrăvită şi indatâ acest păzitor cre- dincios, jertfă a lăcomiei lui, căzu mort in crude suferinţi, lăsând câmpul de bătae la disposiţia inamicilor. Izbândă ! zise incet Orlino, izbândă ! Aidem ’nainte şi să pătrundem repede inăuntru spre a nu ti vezuţi. îndată introduse o cliee falşă in broasca uşii ce dedea in grădină, şi ’n-tr’o clipă se văzură stăpâni pe situaţie. In cea d’ăntăi odae nu găsiră mai nimic care să ’i ispitească ; dar ajunşi in iatac, recunoscură după indicii sigure camera in care locuia mătuşa Măriei, şi acolo începură a face toate cercetările. Secretarul, cum şi lada rentierei, deşi dintr’un lemn foarte tare şi cu inelnietori puternice, se deschiseră cu uşurinţă de măinele încercate ale jefuitorilor’ cari, spre marea lor uimire, găsiră o sumedenie de bani in aur. Mai cu osebire o cutiuţă era de un preţ foarte mare ; intr’ensa era o găteală bogată de diamante şi ju-vacruri de tot soiul. Celelalte obiecte de valoare mai mică fură lăsate neatinse. Hoţii, după ce’şi au împărţit prada, fugiră lăsănd casa deschisă la jaful altor pungaşi. in vreme cănd Orlino jefuia, mă- tuşa Măriei mergea grăbită in spre locul ce i se spusese. Ca şi nepoa-tă-sa, se bucura d a vedea rudele sale. In sferşit, ajunseră la locul dorit; dar, nenorocire ! nu intărziară a recunoaşte că au fost păcălite. Maria avu in acel moment o presimţire îngrozitoare, şi fără a o împărtăşi mă- tuşei, grăbi d a se întoarce căt mai in ... grabă a casă. Acolo găsiră uşile deschise şi observară că au fost vieţi inele unor jefuitori. Mătuşa Măriei remase inmărmu-rită şi fu aşa de tare mişcată, incăt a se plănge nu mai putea. ^ Maria, mai stăpână pe siueşi, deşi tare abătută, văzu cu disperare ruina in casă. Se gândi la autorul sau autorii acestui jaf, fu ensă cu neputinţă a bănui chiar pe cineva. Pentru un moment, totuşi, numele lui Orlino ii veni J>e buze. Dar, cu toată ura ce-i inspirase ăst om, nu’l credea in stare de-a face o aşa infamie. Această lovitură nu era de ajuns; trebuia să le vină şi alta. Noul guvern revoluţionar cunos-cend urile ce zilnic se opunea la | progresul instituţiunilor sale ăşi cău- ta pe inamici eu înverşunare şi-i aresta in mare număr. Grija lui cea mai de căpetenie era d'a pune măna pe aceia cari, ataşaţi de persoana regelui, il compătimeau şi blestemau pe aceia cari-i luaseră coroană. Spionii cari, in acest scop, cutreerau provincia, auziseră vorbindu-se de binevoitoarele cuvinte ce d. de Sa-lignes pronunţase in favoarea lui Ludovic XVI şi de viua părere dş rău ce zisese că simte d'a nu putea să'l scape de sălbătăcia persecutorilor sei. Ei primiseră ordin d’a-1 aresta şi da’l duce la Paris sub escortă. Au făcut in domeniul seu cercetările cele mai amănunţite şi fiind că fură zadarnice se duseră la so-ră-sa, mătuşa Măriei, spre a’l căuta şi acolo. La vederea acestei bande compusă din oameni cu figura respingătoare şi cu ochi ameninţători, cele două femei se infricoşară. Acei puşcăriaşi, negăsindu-1, jefuiră tot ce mai era prin casă insultând intr’un mod revoltător pe sărmanele femei ce nu se puteau apăra. Astă scenă tragică ţinu mai bine de două ceasuri. Revoluţionarii pleca- ră iiisfgrşit. Această invazie domiciliară prii* nui un reu foarte mare. A dou noapte, sora d-lui de Salignes muţi sluga sa, temăndu-se cu drept :l căt numai pentru ea, şi, prevăzăill alte nenorociri ce ar putea să’i vib pe cap intr'un domeniu devastat ii de mai erau multe alte lucruri c< puteau ispiti pofta jefuitorilor, se b tărâ a se depărta d’acest ioc astej tănd o mai bună soartă. (Va urmai Deuu'oe. TIMPUL trebiie sl se aştepte cine-,traţii electivi : ^raţiunea preşedintelui Hayes, la 4 marte 1877 pini la ■] se deschiseră o mulţime de filtru cari se formari fel de Iţe. R,portul unui inspector, ari iraude aşa de monstuuoa-fcontracte, iu cit directorul jles, se zice. cu preşedintele, mai bine si faci lucrul tăcut, El fu dus imediat inaintea comisariatului respectiv, unde ’i se flcu proces-verbat de atentat in contra bunelor moravuri, sub care prevenţiune se înfăţişa, zilele trecute, inaintea Tribunalului corecţional. Preşedintele, către prevenit : Lumea zicea ca eşti nebun şi adevărul e că numai unui nebun ’i poate trece prin minte sl strige un birjar in posiţiunea in care erai D-ta. Prevenitul: Recunosc, la ce sl zic ? că III Căsători in dreptul Roman iţiunei persoanelor inalte corn- i eram gol cum m’a făcut mama : insă bâu-• Lacere. Subdirectorul poştelor, |j)iai compromis, iu mănţinut ie. Presa denunţi cu ener-scandalul fu aşa de mare, giije a noului preşedinte L de a ordona o cercetare ri- (duarea preşedintelui Garlield, Arthur ordoni a se urmărj npromişi in acele fraude, carţ faurului federal un prejudiciu v, 15 pană la 20 milioane dominare, subdirectorul poştelor Iul senator alStatelor-Unite Dor-seu şi mai multe alte persoan e B judecata Curţei criminale a (Columbiei, sub acusarea ca au lumi prin acte flagrante de con-|hoţii. După lungi desbateri cari multe luni, juriul dede la 11 1882 un verdict de achitare 1 din aeusaţi, de culpabilitate doui cari jucaseră un rol nein-alacere, ivindu-se neinţelegere acusaţilor principali Brady, Dor- lidict ridica o indignare gene-căte-va zile inainte, la ince-[tuţei, judecltorul-preşedinte Wyle tentativele făcute pentru a coloraţi. Duoi dintre dânşii se plln-acele tentative şi neinţelegerea privinţa lui Brady şi Dosey se imtuirei mai multor juraţi. |se reincepu inaintea altui juriu J probe şi martori ; guvernul federal fipentru susţinerea acusaţiunei mai Idvocaţi cate 100 dolari pe zi , tiei |jprimind fie-care de la 30,000 pănl |00 dolari (150,000—250,000 franci).^ jitlust.'â o mulţime de documente şi aiuri pentru a stabili culpabilitatea Sr. Procesul ţinu şase luni şi se ter-p 14 Iunie trecut, printr’un verdict "tare. ■gn, când juriul intrase in audienţa primi desluşiri asupra unui punct t. unuia din juraţi ’i veni rău. Me-liamaţi declara ci atacul provenea din ^ rivărei de whiskey de care juratul ţiceiu, sl bea mult şi, pentru a se Î'dirutn tremens, ’i se dede un pahar w ea sa obicinuită. Dupe propunerea or, preşedintele deta ordin să’i dea Icate doue pahare de whskey pe tot li deliberlrei. ist incident aduse luugi desbateri asu finetului de a se sci daca, in aceste jiuni, verdictul era legal. In Statele-jjmi sunt juraţi suplimentari, şi daca moare sau este impeclicat, trebue tcinceapă totul. S’au inţeles cu toţii ipi pe acel jurat cu alcool pentru a daca pene la sfârşit. Unde s ar li ii doi-spre-zece juraţi cari să con fa şedea inchişi şase luni intr’una ca lece din nou pe aeusaţi ? ie se poate inţelege din această in ■e din ce elemente se compune un jur ’iington. Ei au cinci negri şi şoapte aproape toţi din clasa de jos. îrdictul de la 14 Iunie a fost aspru uitat de ziarele americane. Toţi recu lâ administraţiunea justiţiei federale a Hn.t o gluma şi, dupe părerea tutulor, jsmenea judecata condamnă cu desâvftr-sistemul juriului aşa cum se aplică in iotul Columbiei şi poate in toate Stârnite. sem aşa de mult, că... Preşedintele : Da, la beţie ţi-a venit pofta să te desbraci in pielea goală. Prevenitul : Nu, Domnule preşedinte, să vedeţi cum s’a întâmplat. N’am făcut'o iu-tr’adins, ferească Dumnezeu! De altminteri, nici nu ştiam că sunt astfel... Preşedintele: Cum nu ştiai! Va să zică te-ai desbrâcat in pielea goală fără să bagi de seamă ? Prevenitul : Adică, vreau să zic că ine desbrăcasem ca să rnâ culc ; era cald in odae de nu puteam sa resutiu, şi apoi, de! ştiţi că băutura incâlzeşte... Preşedintele : Foarte bine, a casă era dreptul D-lale ; dară ce căutai despuiat pe stradă ? Prevenitul -. Ah! să vedeţi Neputend să adorm, mâ furase gândurile, câmd de o dată imi ziseiu : Ştii că n’ar strica o plimbare la aer curat ? Tocmai atunci aud uruitul unei trăsuri. Sar de grabă din pat, uitând că sunt fără cămaşă pe mine, sco-bor ca fulgerul scara ; insă, penă să ajung la poaită, birja trecuse. Cum eram cu kief m’am luat după ea şi am dat fuga pene m’au oprit sergenţii. Ve jur insă, Domnule preşedinte, că uitasem cu totul posiţiunea mea şi că nici o data nu mi-a trăsnit prin cap să es in astfel do hal pe uliţă. După apărarea avocatului său, Tribunalul a condamnat pe prevenit la o simplă a-amenda de 50 lei. Prin diversele definiţiuni ce textul; Romane dau căsătoriei, evident că coi mai expresivă este aceea a lui Modestii! care sună ast fol : „Nuptiae sunt conjuctii ma-ris et feminae, et consortium omnis vitae: divini et humani juris comunicato." Această formulă (1) de şi ne arâtită clar că soţii sunt asociaţi şi egali intre ei, (2) dar această egalitate nu resulta dir toate modurile dupe cari se contractau căiătoriele la Romani. In adevăr, incă din opoca cea mai depărtată a dreptului Roman, două principii guverna toată materia dreptului : dreptul «trict şi echitatea. Fenomenul acesta ni se iifftţi-şeazâ Şi in materie de căsătorie. In doue moduri se contractau căsătoriele la Romani. După dreptul strict femeia devenea proprietatea bărbatului, căci întreaga familie crea proprietatea sa ; după echitate femeia românea liberă şi prin urmare devenea egala bărbatului seu. De câte ori se contracta căsătoria < upă dreptul strict, femeea devenea supusă bărbatului seu (in manum convenire). Puntru acest fel de insoţire se întrebuinţau trei mijloace : 1) Posesiunea anală a ferneei de către bărbat (usus) (3), pentru că femeia românea un an intreg in casa bărbatului, fără se întrerupe prescripţia prin lipsa ei din casă trei nopţi (trinoctium) iu cursul acestui an. 2) Venzarea cu formalităţi solemne (cotio). 3) solemnitatea religioasă (conforma îeatio). bată, şi atunci, din nebăgare de seamă, a călcat cu căruţa pe copilul lui Noglie, anume. Năstase, in etate de trei ani, care dată a şi murit. în- Momente tle distracţie Un tată avea un copil. Copilul făcea gură şi se restea la tatăl-sâu. Acesta ’i zise in glumă : Resteşte-te la tată-teu, nu la mine ! Copilul se gândi puţin, apoi introbă : — „D’apoi cine ’i tata? — întreabă pe mă-ta ! facultatea de drept din Iaşi. — Preţul 0 franci. Memorandum compose et public par le comite elu par l’assemblee generale des re-presentants des blecteurs roumains, tenue â Hermanstadt le 12, 13 et 14 Mai 1881. Se află de vânzare la librăriele Socec, Graeve şi Rănişteanu, cu preţul do lei 2 bani 50. Prescurtare diu Istoria Românilor, lucrată pentru elevii şcoalelor primare de ambe-sexe de B. B. Secărcanu, institutor public in capitală. Cartea este aprobată de ministerul instrucţiunii publice ; e ilustrata cu 17 figuri. — Preţul unui exemplar 80 legea în- Nimeni nu va putea zice că strucţiunei publice nu este riguros aplicată la noi. Nu numai oamenii, dar şi vitele sunt supuse la amenzile prevăzute do a- ceastâ lege. _ Chitanţa de mai jos dată de Curierul de Dorohoiu dovedeşte aceasta : Primăria Comunei .... Chitanţă No. 53. Dl. N. Niţu au respuns suma de lei....... bani 50 amenda prevăzută la art.. 26 din legea poliţiei rurale şi art. 36 din legea instrucţiunei publice pentru una vacă. 1883 august 25. p. Primar Imnovici. Gura lumii (Va urma). VARIETĂŢI FELURIMI Bencdicţiunea religioasă obligatorie pentru căsătorii (1) Efectul căldurilor tropicale. e la miezul nopţei, nişte agenţi de po-atiaşi de ţipetele şi de risul cător-va tl'ori, văd un individ in pielea goală jind dupe o trăsură şi strigând : „Bir-I birjar ! opreşte : iţi dau 4 franci si | duci la aer curat !“ genţii, scandalisaţi, se iau in goală. Băgaţi de seamă! le strigă spectato-e scăpat din Balamuc ! •menii poliţiei reuşesc a pune mâna pe ||M şi, in locul nebunului turios la care ’teptau, dau peste un cetăţian cu kief id să se strâmbe, fără să ştie de ce (Urmare) Evident dar că mobilul căsătoriei trebue căutat mai cu seamă in înclinarea, afecţiunea, iubirea, cs ’şi datoresc soţii reciproc. Este adevărat ce şi opinia acelora care cred că scopul căsătoriei este dobândirea de prunci şi creşterea lor, se aproprie u de înţelesul moral al căsătoriei, pentru că este natural ca părinţii buni să crească bine copii lor, şi faptul acesta interesează toarte mult societatea ; dar nu se poate admite această opinie ca siugura ţintă a căsătoriei din causă că nu toate căsătonile sunt fecunde in dobândirea de prunci, şi cu toate acestea nu s’a gândit nimeni a pretinde di-soluţiunea unor asemenea căsătorii, ff) sau micşorarea credinţei şi iubirei ce şi-au jurat soţii, ast-fel că toţi aceia cari nu au dobândit copii sau 'i au perdut. continuă de a fi soţi, pentru că s’au legat a purta împreună sarcina vieţei ; şi dacă natura nu le au procurat şi această bucurie, de a a vea copii din căsătoria lor, morala nu’i au liberat de sănţenia angagiamentelor ce ’şi au luat. Marele filosof al antichităţei Aristotel voind a stabili enorma diferinţă ce esistă intre om şi toate cele alte vieţuitoare, a zis: Convieţuirea bărbatului cu femeia nu are de scop unic dobândirea de copii ; această unire are de scop mai cu seamă grijea de a’şi procura in comun cele necesarii vieţei In adevâr sarcina fie-câruia din aceşti aso ciaţi se alege numai de cât, şi este diferi tă sarcina bărbatului de acea a femei ; astfel ei ’şi dau unul altuia un concurs mu tual punând in comun mijloacele de cari fie-care din ei dispune. De aceea in aceste feluri de uniri utilul se intâlnesce special-mente cu plăcutul. Ca să ne dăm bine seamă de cele mai sus rostite, credem necesar să amintim, in treacăt, şi pe cât cadrul nostru restrâns ne va permite, care era defiDiţiunea căsătoriei si cum se contracta ea la Romani, precum si cari sunt reformele salutai ii introduse de creştinism ; căci este incontestabile - că legislaţiunea căsătoriei sa format m marele spaţiu de timp ce desparte Roma clasica de Bizanţiul creştin. In zioa de 24 August trecut, de către locuitorul Costache Soltuz diu comuna Răn-zeşti, s’a găsit un cadavru de om înecat in rîul Prutu şi da eâtre loan V. Constanda-che din comuna Cârja nişte haine legate pe un cal inecat tot in acest riu. (1) Discursul pronunţat de d. Georgel' i-lit nrocuror general al curţi, de Casaţie. >2) După ErodotV. 30. vor. 01 mima. la Sparţi, ^fărâ nici un cuvânt, se depărta femeia stearpă. In zioa de 24 August trecut, opt hamali din Sulina, fiind ocupaţi a scoate din vaporul comercial Dio Fiii o maehina de bucătărie, s’a rupt grinzile schelei sub dânşii şi cu toţii au căzut in Dunăre ; dăn-du-se indată ajutor şease din ei au putut scăpa, doui insă, anume Ovanes Chireor şi Agop Serchis, sau mecat, gâsinduli-se cadavrele după şase ore. In zioa de 28 August trecut, individul Teodor Bulgaru, care venise cu un car de fân la iarmarocul anual din Bârlad, vioriul a scoate punga din brâu spre a plăti o căciulă ce cumpărase, a atins o de cocoşul re volverului stăpânului său ce 1 avea in brău care sa descărcat in pulpa piciorului său drept Pe dată numitul individ a fost transportat la spital, unde se speră a se însănătoşi. Locuitorul Gheorghe Stoica din ^ comuna Dascălu-Creaţa, ducându-se cu soţia sa şi cu un locuitor Tudor Tăun, care era asemenea cu soţia sa, să culeagă pere, pe când se inapoiau având o puşcă cu sine, a Îndreptat'o spre un arbore unde zărise o pasere şi in urmă, văzând un şarpe şi, uitând deschis cocoşul, a intors puşca s. luând’o de ţeava a dat o lovitură şarpelui ast-fel că, luând puşca foc la împuşcat in inima, incetănd din viaţă peste câteva ore. Iu zioa de 28 August, indivizi. Tudor N. Nicoară şi Mauolache V, Tudor călărind prin oraşul Brăila au călcat pe un bătrân anume Ion Dumitru cerşetor, in etate ca de 80 ani, caie fiind dus la spital a ş> încetat din viaţă. In zioa de 28 August, Dumitrache Co-pilău locuitor diu comuna Mihai-Bravu, judeţul Brăila, plecând cu căruţa cu cai. spre a duce producte la moară, pe când trecea prin dreptul casei săteanului Nieolae No-ghe, mai fiind şi alte căruţe, a vrut să a- (1) L A do rit. nupt XXIII; 2. L 4, C., de crim. exp. her. IX, o2, li -b d. 1, § (2) Accarias. Precis de droit Romain tom. 1 de justae nuptiao: (3) Pellat. Precis du droit pnve dos Ko- mains. O căsătorie sub pămănt — Caţi-va excursionişti din Pensilvania (Statele-Unite) s’au dus să viziteze zilele trecute faimoasele peşteri de la Luray, in Virginia. In numărul călătorilor se aflau un tânăr şi o fată din Mechanicsburg, D. Vf illiarn Huber şi d-ra Cockling, logodiţi de căte-va săptămâni, care au avut singulara idee de-a se duce să se cunune sub pământ, la aproape jumătate mila adâncime. Precedaţi de un âlăuz sigur şi insoţiţi de căţi-va amici, ti nerii s'au scoborât in peşterile de la I ray şi s’au dus in sală imensă, zisă i de bal, remarcabilă prin frumuseţele ei na turale şi marele număr de stalactite ce decorează. Acolo, la lumina torţelor ce se reflecta pe păreţii scănteiători şi pe bolţile sale, d. Huber şi d-ra Cockling au pronunţat da sacramental in presenţa Rev. Rei-gart, ce a bine-cuvântat unirea lor. Se zice ca aceasta e prima căsătoria celebrată in măruntaiele pământului. INTERNATUL DE BĂIEŢI 1-HEiLIADE-RADULESCU Situat in localitatea cea mai sănătoasă a gradinei „Heliade11, din piaţa Moşilor, va deschide cursurile pentru clasele primare la 10 Septemvrie, 1883. Studiele se vor face după rnetoadele cela mai bune şi conform programei Statului. Aci se va mai in-văţa gymnastica şi exerciţiele militare. In institut sunt instalat* băi calde şi reci cu duşi pentru copii. Inserierea şcolarilor se va face de la 20 August corent. AIUHIU După o lungă practică in justiţie, ca grefier al Trib. Comercial, jude de ocol şi membru de Tribunal, am imbrăţişal cariera de advocat. MC Însărcinez prin urmare cu ori ce afacere civilă, comercială şi penală la toate instanţele judecătoreşti din ţară. Domiciliul meu este in strada Călăraşi (Vergu) No. 49. George Gr. Dancoviol. Licenţiat in drept. Institut de educaţie | , ’.'i ă la 1859, dirijat de d-şoara L Hessliug, Dresda, Bisraarkplantz. 8‘. Profesorii cei mai distioşi pentru limbi, ştii ia ţe, nimica. D. doctor D. Pawlovici din Şiştoiv va da referinţele dorite. Societatea romană pentru grădini de copii (ŞCOLI FROEBELIANE) Facem cunoscut părinţilor şi tutorilor, că şcoala societăţii numită grădină de copii a inceput incă de la 15 August şi se primesc (băeţi şi fete) in verstă de B—0 ani. Pentru copii orfani şi fără mijloace nu se ia nici o plată. Pentru primirea copiilor să se adreseze la direcţiunea şcoalei (Curtea Bisericii sf. Ecaterina.) Preşedinte : D- Cariag'di. MEDIO ŞI CHIRURG Boalele de găt, gură, uns şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondai- in Viena in clinicele lui Braun (boala de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boalede piele Consultaţiunţ de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bărăţiei.) NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Yerbnlui după fraţii Bes-chcrdle deN. DroC-BarciailU, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De v?uzare la librăriile : iraţii loa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etC-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. Curs elementar de aritmetică practcă pentru clasele primare de M. 'ţintă, institutor superior. — Carte aprobată. Preţul 40 bani. Studii de legislaţiuue comparată — Căsătoria, dupâ dreptul civil, canonic şi internaţional. — Partea I-a, cu o canonică critică la adresa Sântului Sinod, de Geor-ye Mărzescu, profesor de codicele civil la D.A KIBR1K , mâdueşte dinţii bolnavi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşeaza iuţi, fără durere, după cele mai bune sisteme ; fabrioează şi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiamat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Vodă No. 9. alături cu grădina Union-Suisse. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 3 septembre 1S83. Solo Keiita Amortioitilă. . . . 5i>|„ Kenta Koinânl l’erpetuil , 6»|„ ubligopnui Je stal. . . . 6o[0 Oblig. Cailor f- ltom. regale 5o|o , Alonicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7ojo .» Scrisuri Rurale.. . . 5ojo Scrisuri fonciare urbane . . (io[0 > » » 7o[0 > * * lmpr. cu prime Buc. (20 1 b.) Actii Ilâncei Naţionale Române 2501. , Soc. cred. mub, rom. 250 I. , , , Rom. de construcţii 5001. „ . , de Asig. Dacia-Rem. 300 1. . > > , > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . , , Bilete de Rampie Fiorini valoare Anstriaci. . Slirci germane............. liancnote franceeo. . . • Cump. Wnd 938)4 941/, 92--- 92'|, 998/4 lOO'i, 102’|? 103 O, 84--- 8 4 ■ [a 232- 235- 92'/- 10231, 103U, 88-/2 89- 980., 99--- 1021/, 103- 82ii, 33'/, 1370' 1385 208--- 212- 510- 514- 415--- 420--- 240--- 245- 1 60 1.75 1 60 1.75 2100, 2.12 1 23 1.25 99'|v lOO'/v MiOiSlît fonii »t io 187» j\dZ-A_C3"-A-SHIsr XTXj DE a-a-vis de Terrni Naţional Bncuregti COLONIALE SI DELICATESE D. 6. IW0CIA1 VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Bluturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de laTiayona. Benedictlu-Bitter de China antifebric Biter din Tia Irovldenzei antl Coleric. Chartreuz, alb, galbin, şi Verde de la grand Chartrenz Francia. Curaso de Olunda, alb, verde si orange sac, de la Viniand Fockin Plpermlnt, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac lin champagne, din Cognac. Liqnemri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeanx. ltenn-mitaMastlcă de HIo, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jaiuaique. Ananas Arac de Mandarin. Pnncb in Cognac. Rhnm si in Kirsch. Şliboviţă de Banat. Jpoiilcli* Sei*r«*io LPSULES RAQDIN sunt singurele enp-ulQluten aprobnto de Academia de medicină Les sule culQluten aprobnto de Academia de medicină din Friicin, care le-a declarat superioare tutulor colorlale preparaţiuni de Copului. NOTA Trebue refuzat ca o imitrţie frauduloasp orice fla;on care nu va ti conform cu modelul dc mai sus. Aceste capsule sunt intrebuinţate iu tdte spitaleleImilitars din Francia. Ini lTn Flhcou de 04 capsule 5 f.- Un Plocon de 40 capsule, 3 f. 50. Depositul la Paris, 78 fi 80 Faub, St-Denis f» »'* toate farmadele unde se găsesc asemenea HART1A si VES1CAT0AREA IalbesBeyres FOTOOJ t VL II VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-beşti. Drăgăsani si de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. f JOSEPH SANDROVITZ BUCU S-î EST 16. — CALEA VICTORIEI — 16. IN RATE LUNARE :>rea interesante şi pieanle trimise in plif, plătindu-se 12 buonţi 5 (t. 4, 3 şi 2 ; Rumpler, Konttp bei ropriaTnoastră|i? ţmne din Europa un imens asortiment de Costume de vc Larn, Travers, etc. Costume de Caşmir, Orleans şi Docs engicsesc, Veste 1 Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs. ver 1fss" cu (leos bire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras grş postume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi ren* PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. Preţuri reeunoseute de moderat* a CAVALERUL DE MO# T=t=sl—I—I—l—I—I—I MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A tUI SIN GER -SUNT CELE MAI BUNE DIIVLUM] premiale Cu 15Q ^edaile prim© PARIS 18 7 8 'Medailă deaur^ <25 Ii „ & sJ S 9 -< rate lunare 7 < < M a «o a 2 ^ ţ* â> ' a. 53 -1 -< s 3 £ ° 7j ^ 05 Z s tf ® X 5- - 05 '■£. 5» I » Garanţâ înscris Ori l_ SINGER poarlâ marco MiijjiiiA de cusut NEw-YORii. de sus a 6 Fabricci. G. NEIDLINGER, A^ent genei*;' !1 INSTITUTUL FROHLICI Cu opt clase, iuveţăment ş’ educaţie pentru fete, cu u curs de doi ani de inst ucţie Înainte îşi deschide al 34-a an şcolar la 24 Septemvrie. Acest curs