kAMBATA 3 SEPTET [BRE 1883 Administraţia, O alea Victoriei Nr. 33. ANUL AL MII —No. 194 abonamentele ,3 toata tara, pe an . . . , pe 6 Innî. . , pe 3 Innî. . 14 streinitate pe an . . . 40 lei . 22 lei . 12 lei G0 lei nentele ee priimesc Ia Administraţie. Capitală 10 bani număra Bj Districte 15 bani număra TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Direetor-respundător : MIHA1L PALEOLOGU ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 40 Reclame pag. 111 . . . . 1 50 , , II .... 2 50 Ananţnrile ji inserţiile se primesc Bucureşti, la Administraţia ziarului ia Vienn, la biuronrile de annnţnri Heinrit Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Clemeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primer Manuscrisele nelmprlmate se ard. Bucureşti, 2 Septembre 1883 După cele ce cunoaştem astăzi ca ?ru cert, atăt din atestările cari io diferitele organe de publicitate aine, căt şi chiar din mărturirile oprii ale organelor guvernului nos-, Romanul, Telegraful, Gazetle de nimanie, sorţul s’a aruncat asupra itului Român de-a purta jugul a-nţei austro-germane, cu tot riscul poate ea aduce existenţei acestei ni. Fără causă bine-cuventată, cu lip-cliiar a instinctului de conserva-iune care guidează chiar pe ori-ce nta, s’a scomptat de pe acum vii-i'ul Statului Român la Berlin şi la ena. Prin faptul acesta compromiţător, fcăma se constitue inamica dedată a unuia dintre vecinii ei cei [ai puternici, pe a cărui bună-voinţă r fi trebuit să compteze tot atăt ca ne a eelui-ialt; face o alegere nesocotită, ca acele creaturi agitate, pre-Mostinate a-şi da onoarea şi reputa-Iţiunea cu cea mai condamnabilă u-jMurinţă. Să se bage bine de seamă la po-1 s'u'umea aceasta care o crcază StaI luiui nostru guvernul său fără minte. Roi suntem in coastele a duoi velini mari şi puternici, Rusia şi Aus-Iro-Ungaria, cari pare adjnnşi in momentul de-a se angaja intr’un duel de moarte. Noi putem gena prin atitudinea noastră, sau pe o parte sau pe cea-laltă, şi putem iarăşi prin înţelepciunea noastră, daca cm avea un asemenea guvern, să fim asigurători şi unei părţi şi celei-lalte. Ei bine, la ce ne hotărăşte erodată guvernul partidului roşu? Să ■ fim ante-garda catanelor cesaro-cră-f I eşti in momentul cănd pacea in-(Itre cei doui vecini sar rupe ; şi ast-lel ne impunem riscul de a primi Inoi primele lovituri ale adversarului # h Austriei, in trebuinţa ce ar simţi Ru-^tia de a ’şi asigura flancul, şi chiar de a transporta teatrul resboiulv pe reritoriul nostru, a indura prin urmare toate ororile resboiului. State intr’adever mari şi puternice, | precum ar fi Francia sau rmglitera, fie chiar şi Turcia, nu urmează astăzi o po'itică de aventură. Se poate pricepe lesne că şi pentru ele, ca şi pentru noi, un duel intre Germanism şi Slavism nu ar putea fi j, lucru indiferent. Ele neapărat că se preocupă de eventualitatea aceasta ameninţătoare şi’si păstrează un rol oare-care. Nici unul insă dm aceste State nu a dat semnele unei intre-prinderi de noroc, şi mai ’nainte de toate incearcă şi pipăie bine t6ră-ruul pe care vor avea să stea. Noi, cu toate acestea, conduşi de către acest guvern de perzare, fără să jj vrem a şti de raţiune, fără să ne preocupe nici-o temere, ne asvSrliin in vuitoare impinşi de o oarbă temeritate. Dar datu-’şi-a vre-o seamă guvernanţii aceştia, despre modul curii s ar putea insgliieba alianţele şi de ii mi partea opusă Germanismului ? Ar putea cinc-va, care ar avea mintea in-treaga, să ea asupră-’şi a asigura ca in tabăra Germană ar fi mai ea-rantat de căt in altele cari s ar putea forma in contra-i ? Interesul bine inţoles al unui Stat mic ca al nostru nu este altul, de căt de a se inconjara de garanţicle ce le poate oferi neutralitatea, şi negreşit că, daca m> ar fi fost dat să ne bucurăm de o neutralitate garantată ca aceea a Belgiei, aceasta ar fi tost cea mai norocită situaţiunc pentru noi. Dar adiind aceasta, iarăşi Înţelepciunea ar fi trebuit să in-demne pe guvernanţii noştri a adopta o liniă de conduita ceservată, păuă cănd ar putea vedea mai limpede, pană cănd s’ar desemna mai bine grupele şi principiele in numele cărora au să lucreze fie-care. Eşind de pe terenul acusaţiunilor, pe care guvernanţilor noştri nu le vine bine la socoteală, şi aşezăndu-ne pe acela al cercetării stricte a profitului care ne promite alianţa incbiăiată precipitat cu Austro-Ger-inania, intreba-vom aci : pe ce ar putea corupta guvernanţii noştri, ad-mitbnd că politica la care s’a aliat, şi pentru care a promis să lase a se versa săngele Românilor, ar eşi deplin triumfătoare ? Ar putea domuiele lor să ne numească unul din avantajele ce le aşteaptă, o compensaţiune reală a sa-crificielor şi riscului nostru ? Până a nu ni se da respunsul, care credem câ’l vom aştepta in van, vedem cu toţii un semn al genero-sităţii poeticei germane de astăzi, stăruinţa care a depus’o representan-tul Germaniei in Conferinţa de la Londra de a ne denega (Geptr1 să participăm la Conferinţă ca Stat Suveran, şi tot-d’odată de a obţine un mandat spre deposedarea României de Dunăre. PoJ'tiea germană ţine acum o poliţă in v:,itutea căreia pretinde să ne ia resuflarea noastră pe Dunăre. Şi care e cea mai norocită isbăn-dă a guverne1 ui Roman in această afacere ? Este, pre căt se asigură din toate părţile, că, prin oferirea sângelui nostru, spre susţinerea causei Germanismului cotropitor, s ar fi obţinut consimţimentul Austro-Unga-riei d’a prelungi scadentă politii : să nu ne cotropească astăzi, dar du-pe cc vom fi adjutat la isbănda armelor ei ! Să ne pătrundem incă-odată, şi pană este poate incă timp, să ne pe-trundem ca politica uimata de cutie guvernul Ioan Brătianu, mai cu seamă in această afacere a alianţei, este o nenorocire asupra ţerei, ba incă un act de vedita trădare. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 13 Sept. — Ziarul „Le Temps" continuă că noile convorbiri ale principelui de Bisinark cu contele de Kalnoky au avut de rezultat d’a reinoi alianţa nuslro-germa-nă un pe period de şease ani. Acelaşi ziar asigură asemenea că şi Ro mania şi Sorbia au intrat in zisa alianţă. \ieua, 13 Sept. — După ce a asistat ia slujba solemnă celebrată in catedrala Sfanţului Ştefan cu ocazia aniversării a 200-a a învingerii Turcilor dinaintea Yienei, Impă-ratul s a dus să precideze ceremonia pune-rei pietrei care sfirşeşte bolta nouei primării. Majestatea Sa era insoţit do Arhiduci, de Regele Ispaniei, de sindicul Romei. Burg-maisterul Capitalei a salutat pe Irn-porat la sosirea Sa şi Francisc-Iosif ’i-a răspuns cu multă graţiositate. S’a arătat apoi in Iogea primăriei unde a primit omagiile unui mare număr de asociaţiuni ce erau rânduite inaintea palatului municipal. După aeeastă solemnitate împăratul a deschis cu solemnitate exposiţia istorică. Londra, 13 Sept. — „Morning Post* menţionează sgomotul că impăratul Wilhelm va avea in curănd o intrevedere cu impe-ratul Rusiei la Tilsitt. După informaţiile aceluiaşi ziar principele Alexandru al Bulgariei ar fi hotărit să abdice daca Austria şi Germania nu ’i vor făgădui a T sprijini contra Rusiei. Agrani, 13 Sept. — Mişcările insurecţionale cari au isbucnit pe coufiniele militare au fost foarte serioase ; la .lacubovaţ, unde intăritare era mai violinte, trupele au dat focuri asupra mulţimii; au fost 15 morţi şi mulţi răniţi. Yiena, 13 Sept. — Ieri seară s’a dat la palatul imperial un prânz de gală in. onoarea regelui Spaniei, la care a luat parte ambasadorul Rusiei, delegaţii militari de Ia deosebite ambasade, ministrul de resbel şi al alacerilor străine precum şi un mare număr de generali. In timpul prânzului, impăratul a ridicat un toast pentru regele Spaniei, care a răspuns in limba germană. Mai târziu impe-ratul a ridicat un al doilea toast pentru Ţarul, cu ocazia sărbătorii sântului Alexandru. împăratul şi regele Spaniei au plecat astă-noapte la manevrele din Moravia. ti'e fundamentale a Catedralei din acel oraş. O ŞTIRE GRAVĂ Următoarea telegramă ce ziarul oficios din Vicna, 7)in Dresse, a primit-o din Bucureşti, eu data de 10 Septembrie stil nou. iufăţişănd o gravitate excepţională, o vom comenta in numărul viitor. Pentru azi, o reproducem numai după numitul ziar vienez : „Din sorginte cu totul sigură, se aude, că pe baza consiliilor oficiale ruse va începe in curend o agitaţiune contra noilor schimbări a politicei externe române. Co-gălniceanu, provezut cu mijloacele necesare, a primit conducerea agitaţiunii care nu va fi Îndreptată numai contra guvernului, ci in caz de nevoe şi contra poziţiuuii Regelui Carol. “ INFORMAT IUNI Monumentul lui Alexandru II, impăratul Rusiei, ridicat la Chişinău, era să se inaugureze ia 30 August ; dar din cauza intărzierii cu facerea piedestalului inaugurarea s’a amâna . Comisiunea pentru regularea hotarelor ungaro-romăne ’şi va termina zilele astea lucrările. Acuma ea lucrează pe linia ce duce laiurnu-Ro-şu in districtul Uniedoari; pe la 8 ale curentei comisiunea va ajunge la puntul d'î urma, Scărişoara. Ieri au traversat Bucureştii vre-o două zeci ofiţeri şi vre-o optzeci sergenţi ruşi. Dela gara Tărgoviştea au mers la gara Filarct ducăndu-so la Giurgiu. De acolo sau îmbarcatpen-t.u Rusciue. Consiliul general al instrucţiunei se va ocupa in această sesiune de următoarele cestiuni: 1. Organizarea şcoalelor rurale, introducem! in program învăţarea unui meşteşug. 2. Introducerea in programul şcoalelor normale noţiuni dc psicologio şi de morală. ’ 3. Revizuirea programului şcoalelor reale. 4. Revizuirea progamului semina-riclor, etc. Duminica viitoare, va fi la Constanţa ceremonia punerii primei pic- O întrebare D. I. 0. Brătianu, primul ministru, a fost prin Viena şi Gastein, unde a conferit cu contele Kalnoky şi cu prinţul de Bismarck. Scopul călătoriei sale ni l’au făcut cunoscut ziarele din Yiena şi din Berlin. Dealtminteri ăl ştiam cu toţii. D. Brătianu s’a intors ănsă in ţară, anunţă unele gazete. întrebăm deci pe Românul, oficiosul guvernului : A sferşit cura d. primministru, care, după spusele sale, a fost rugat de familie şi de prieteni să se întoarcă la Aix-ies-Bains ? Pe căt ni se afirmă, d. Brătinu a fost departe d a se gândi la reînceperea curei. Nici chiar n'a dat pe la Aix-ies-Bains. Nu cumva n’a mai resimţit durerile reumatizmalc, in urma conferirii dela Viena şi Gastein ? Cum române atunci cu notiţa dată de limanul in ajunul plecării d-lui prim ministru ? Cum rămăne ăncă cu decretul din Monitorul oficial prin care se acorda de către M. S. Regele un concediu d-lui I. C. Brătianu, primul său ministru, d’a merge la Aix-ies-Bains să’şi sfărşească cura ? Am dori lămuriri atăt din partea Romanului, cat mai ales şi din partea Monitorului oficiul. CRONICA Duminică, 4 ţlb) septembno orele 8 şi jum, seara se va celebra iu biserica Sărindar cununia religioasă a tenorului B. N. Q. Beslegeanu cu domnişara Eugenia Briol. Urâm tinerei perechi toate fericirile, precum şi o îndelungă viaţă. * S’a acordat medalia Bene-Mcrenti clasa I domnului L. Grandeau, decan al lacultă-ţei de ştiinţe din Naney, pentru diversele şi importantele sale lucrări ştiinţifice. * Domnu G. A. Urechiâ, profesor la facultatea juridică din laşi, s’a numit decan al acelei facultăţi pe un nou period de (rei ani, funcţiune in care a fost reales tio către corpul piolesoral al facultâţei. Conform cu disposiţiile prescrise la art. 9 din legea oficerilor de reservă in conformitatea ordinului ministerului de resboiu o-fic^rii de reservă din corpul I de armată se concentrează pentru instrucţie, de la 29 Septembre păuă la 18 Octombre anul curent, la diferite corpuri de trupă. Prin urmare dar toţi oficerii menţionaţi mai sus se vor afla negreşit presenţi pentru serviciu la corpurile de trupă pentru cari sunt destinaţi iu zioa de 29 Septembre, urmând serviciul pană la 18 Octombre 1883. Sunt dispensaţi de această concentrare aceia dintr’euşii cari ocup funcţiunea de casier public şi cei cari se allă in străinătate pentru studiu, ca3 de boală etc. Aceia insă cari fac parte din corpul profesoral au dreptul a işi alege epoca parti-eipărei lor la concentrarea prin raport către corpul de armată, putând incepe serviciul chiar din luna august, ast-fel ca la incepe-rea cursului şcolar in Octombro, ei să fie deja desconcentraţi după impiimrea zilelor fixate pentru concentrare. * O şcoală de ţosut se va deschide in luna lui Noemvrie la satul Novaci din judeţul Gorj. Ministrul instrucţiunii publice a angajat ca directoare pe o româncă din Săcele (Transilvania) * Localul expozitiunii Cooperatorilor fiind deja terminat, d-nii ezpoza^ţi suut rugaţi ca până la 4 Septemvrie inclusiv să transporte obiectele de expus, de oare-ce de la 5 — 13 Septemvrie urmează a se faed expertizele şi decorarea. * înscrierile pentru bacalauriat au inceput de ieri, La 15 ale acestei luni se deschide sesiunea de toamnă pentru aceste examene. Comisiunea esaminâtoare pentru stagiunea de 15 Septembre este compusă in modul următor : D. Orăscu la matematici ; Alexe Marin, Ia ştiinţe fisice ; Francudi, la limba elină ; Brăndzâ, Ia ştiinţe naturale ; Crăciunescu, la limba latiuă şi franceză ; şi d. Tocilescu la istorie, geografie şi limba romănă. * In urma torenţialei ploui de ieri noapte, canaturile diu strada Clemenţei; din strada Teiului ; din strada Polonă ; din calea Dorobanţilor, din dreptul caselor cu No. 32 păuă la No. 52; diu strada Lipscani ; din strada Sf. Voevozi; din strada Romană ; şi din strada Dionisie, s’au surpat, intrerupend astfel circula-ţiunea. Pe multe alte strade, pe unde s’au făcut canalurile, Întreprinzătorul a crezut de cuviinţă a nu mai reface pavagiul, cum este pe o parte din strada Berzei, pe strada Teilor, şi altele; sau, pe unde Ta refăcut, e mai rău de/um a fost inainte. Iată cum se fac lucrările la noi. Iată cum edilii noştri se interesează de cetăţenii capitalei cari î au trimis acolo nu spru a se lungi pe sofale, ci a vedea, a ingriji de interesele comunei. In toate_jiepâsare şi rea voinţa Congresul preoţilor in Focşani Delegaţii preoţilor din Focşani s’au ales pănă acum in 16 judeţe ; intre delegaţi este şi archiereul Calistrat Orleanu, unul din cei mai mari susţinători ai clerului mirean. Cu această oeasie reproducem următoarea ştire ce o dă Luptătorul din Focşani : „S’a svonit că poliţia ar fi având ordin de la prefectură, să interzică intruuirea HM PUL preoţiloi ce a sâ aibe loc in ziua de 25 septeinbre. — Datori suntem sa spunem cft poliţia na primit asemenea ordin : aceasta nu e de cat o intimidare ca preoţii sa nu se întrunească. Se vede cat de colo, ca e o intrigă calugareasea. Către dd. miniştri de Finanţe, al Domeniilor publice şi către direcţiunea Băncei Naţionale era un mic port incantator, incunjurat cu ciuuite, a fosi nevoit să înceteze cu fabri verdeaţa. Ceea ce nelinişteşte pe navigatori, este ca traseul strimtoiii Sonda este răsturnat cu totul prin cataclism, care a afundat cu totul unele insule şi a făcut să ieasă altele, ceea ce va impedeca navigaţiunea. Franţa şi China Romanului se trimite o acucare foarte serioasă in contra d-lui Con stantin Fleva, deputat şi directore al băncei sucursale din Brăila: „Casieria din Rimnicul Sărat a trămis in 1881 un proces verbal de secestru in suma de 57,276 lei bani 50, datoriţi de d. Constantin Fleva din arenda unei moşii a Statului pe anul 1879. “Acel proces verbal s’a trămis de către Ministru de Finance Controlorului d. Alec-sandru Mibâilescu cu ordin d’a proceda la seeestrarea averii ce va fi având d. C. Fleva in Brăila. „Controlorul napoiază cu raportul cu No 24, acel proces verbal zicând că „cercetând a dovedit că d. Fleva nu poseda in acel judeţ nici un fel de avere. „Casierul de Râmnic cere, cu adresa cu No. 6251 anul 1881 a se secestra salariul ce priimeşte d. Fleva ca directore al Băncei sucursale. Acest secestru s’a pus şi esis-tă şi până astă-zi. „Se găseşte la Râmnicul Sărat că moşia in cestiune, Socariciu, din acel judeţ, a fost supt-arendată de d. C. Fleva vârului dumisale d. Ion Trifon, impiegat subaltern tot la Banca din Brăila şi care asemenea nu are nici o avere vâditâ. „Se mai găseşte la tribunalul din Braila actul legalizat, cu No. 40 din anul 1881, prin care se spune că d Trifon a plătit d-lui Fleva arenda pe cinci am înainte Astfel suma^ce se datorează acum Statului de d. Fleva se urcă la lei 110 mn.„ Foile engleze se ocupă mult cu cestiunea franco-chineză. „Saturday Review11 crede, că China e gata de resboiu şi că va face mult rCu Fran-cejilor, dănd ajutor pe subt ascuns steagurilor negre. Cea mai bună so-luţiune a cestiunii ar fi, dacă Franţa şi China ar invoca pe Anglia ca ar* bitru, deşi prin aceasta nici Anglia n’ar ajunge intr’o posiţiune plăcută, de-oare-ce lesne ar putea fi silită să intrebuinţeze forţa pentru recunoaşterea sentinţei sale de arbitra. „Economist" scrieDacă inving Iran cejii, politica din Peking se va schimba cu totul şi vom avea să luptăm cu Franţa pentru China, cum a fost in cazul cu Egiptul. Dacă insă ar inving» China, atunci ae va căuta să se scape de toţi streinii. In caşul prim am avea un resboiu cu Franţa, in al doilea un resboiu cu China. Ast-fel dar o fiiiul nostru de Externe cată să faeă totul spre a impedeca isbucnirea unui resboiu." „Post" din Berlin cere de asemenea, ca o mare putere neutrală să intervină, pentru ca să se impedece un resboiu nebun şi pernicios B n 1 a r i a Catastrofa de la Java Io l s Mişcarea din Bulgaria in contra regimului generalilor ruşi nu se j oate prevedea la ce capăt va ajunge. Se zice, că Bulgarii sunt foarte indîriiti contra agentului diplomatic rusesc, d. Ionin.—Corespondentul din Sofia al „Correspondenţei politice" spune, că prinţul Alexandru ar fi dat ordin generalului Sobolew să părăsească Bulgaria pentru că’şi arogase dreptul de a destitui şi numi prefecţi. Atunci generalii ruşi iu presentat un ordin dela guvernul din Petersburg, ca nici intr’un cas să nu plece din ţară. Prin- vi mi i» ■ pui o|,Hra dessti-U'- f°rmarea unui nou cabinet. Insă re" ti o ‘Văiit. ili-ctimţân i tot pi'psentantul Rusiei, d. Ionin, a pus a >n r d 200 p-rsoan». prinţului următorul ultimat: Să de- i'i i o totul a»op« it de ma- Pue puterile nelimitate, ce i-a dat (Fine). La intrarea Bvtaviei era o grupă impor-i ta 1» un vâtâşel, merse colo să plâieascâ contn-buţ.inuea pe trimes!rai curent Iulie. — La reclamarea şi protestările sale, contra unor asemenea barbarii, primarul na voit se ’i dea nici o ascultare, şi de aceia a venit la Ploeşti să reclame d-lui Prim-Pro-eufor Sperăm că parchetul va lua măsurile cuvenite. pentru a se da satisfacerea legală ' ■ Iui ultragiat de un om public. Democratul intona marşul primirii. La ore e 9 a m denţi Universităţi din Bucuroşii şi laş, pleca cu trenul accelerat la Turmi-Sevi La Piteşti trenul oprindu-se zece mir după o prealabilă avizare, sin lenţi Vo întâmpinaţi de primăria oraşului in ai tirea serbării congresului al doilea reuni < in 1681. La orele 5, 52m. p. m. trenul sind iu Turnu-Severin, se va face recejfl nea studenţilor pe peronul gării, după* sebita programă intoemită ad lroc de :!tţ siliul comunal. De la gară, studenţii \ intra in corpore in oraş, mergând la mărie de unde se vor incuartira. Luni 5 Septemvrie La orele 8 dimineaţa se va oficia in serica catedrală un Te Deum la care nţ bri congresului, autorităţile civile şi mi re şi onor. cetăţeni sunt rugaţi a asista.fi orele 12 şi jum. din zi va avea loc des, j; derea congresului şi constituirea lui in i-lonul Apollo. După mai multe-comunicări culta două dizertaţiiini; apoi in conformi; ji cn art. 13 din regulament, se va trage ta sorţi comisinnea verificatoare. Seara va av»a loc un concert al cărui i-i nit este destinat pentru crearea unui M zeu la şcoala reala care se va înfiinţa ai acesta. n, se vor i* Marţi 6 Septemvrie La orele 6 dimineaţa, escursiuni in ii prejmuirile oraşului. La orele 2 p. m., >| va ţine a doua şedinţă a congresului. Du 1 comunicări, se va asculta o dizertaţiune j la orele 7 seara va avea loc banchetul co. ffrflo ii 1 îv i greşului. jir*' Domnule Redactor a »''asului a fost distrusa, şi ’h n şti nu s» o o" - o a oraşului d» jos t-ul ar fi insărcinat pe Lfrecow cu fi 1.500 persouri» sau naţiunpa bulgară; cel mult in şase Dela ultimul resboi incoaci, Românii s’au deprins să cinstească ziua de 30 August pentru marea şi indo-ita ei insemnătate. In ziua de 30 August ostaşul român a împlântat tricolorul nostru pe teribila redută a Criviţei. Tot 30 August este ziua onomastică a Maj. Sale impgratului tuturor Rusielor, Alexandra III, precum fu- j Institutul Negri din Galaţi. — La Septembrie s-a făcut inaugurarea institutu lui „Negri." Erau faţă la solemnitate toţi membrii asociaţiei şi mai mulţi părinţi ai elevilor. Sfinţirea apei s-a oficiat de vene-'■'lidiil preut Iconom I, Crâescu. Dupâ a-ghiasmâ, d. sub-director al institutului I Otescu, a ţinut o alocuţiune de ocasiune foaite bine simţită. Inscrierele la acest institut continuă cu mare activitate. Zilele a ceste se regulează orarul şcoalei. Persona-Iul institutului e complect. Pe săptămâna viitoare aflăm positiv că vor ineepe regulat cursurile. Şi cu această ocasie ne facem dar o plăcută datorie de a ura toată propăşirea acestui aşezământ de cultură şi a-1 (recomanda cu tot dinadinsul părinţilor de j familie. - , . - . ,sese S1 a marelui s§u părinte, de pie-1 prncn«.,i n , . „ io. In - ula Serang a fost cu t»tu] him convoace marea adunare na- memorie Alexandra TT <>, , , co ® hasc0Tici La iu-ratâ. Şl niri-un suflet n’au putut scapa tonală pentru revizuirea constituţiei ; ţu- t ’ i * . ■' , . 1 iaf- angLI®. s'a ratat la tribunalul din Gări» de astru să renunţe chiar de a mai semna de-1 . * .’ ă tocmai această im‘I ^l, sectia ,Procesul Foscolo-Raşcovici. In noaptea de 2u August vulcanul P* crete şi a promulga legi. După 0 Pieiuiaie din urmă a dat ocasiu- 1S ateri'e au ţinut 8 ore, asupra chestiu-pandâyang a inceput a arunca flăcări şi 'uptâ crâncenă, prinţul a trebuit sâ 116 se manifeste bravura arroa-torente de lavă. Se vedeau asupra Suma- cedeze şi a semnat deja manifestul tei noastre prin acel strălucit fapt militar. trei trei coloane imense de foc ce se ra- de convocarea adunării naţionale, dieau la o mare inălţime; coastele vulea- Foile germane Spun, că la Salzburg Miercuri 7 Septemvrie La orele 12 şi jumătate p. m., se va ţii n a treia şi ultima şedinţă a congresului. Di pă mai multe comunicări, se va asculta f_j dizertaţiune, se va citi raportul comisiuniJS verificatoare, se va alege comisiunile ordwi nizâtoare şi se va trage la sorţi oraşul il I n care se va ţine congresul anului 1884. in 1 chiderea congresului. Notă.—Conform art. 4 din regulament j> comisiunile intrunite vor hotâră de ma nainte ordinea de zi a fie-cerei şedinţe congresului. Comisiunile de organizare. Concursuri agricole .. — h Membrii cari compun juriul din judeţul) | i Olt pentru concuişurile agricole şi industrialei;»^ ce se vor ţine anul acesta in acel judeţ j i sunt, aleşi de judeţ, domnii: T. M. Galiţa, Uraf, popescu şi Toma Dimtrescu ; iar din partea Y. Perieţeanu, B. D. Gabunea, Nae Proto- I lâ ii ministrului sunt domnii: I. Calinderu, S.i î’if P. Radianu, doctoru Stăncescu, doctor-veterinar Deculescu, maior Munteanu şi I.j Insă mai de unăzi, in ziua de 30 “"îi1*..* m «■ ui toţi cetăţenii torente de lavă ce curgeau departe in toate direcţiunile, o ploae de petre cădea pe o intindere de mai multe mile, şi atmosfera era ineârcata cu o masa atât de mare de praf, in căt intunerecul era complect. S'a mai adăogit un ciclon la acea scenă de devastaţiune, smulgând acoperemintele caselor, arborii, oamenii şi animalele. De odată scena se schimbă: muntele se surpă, şi in punctul unde se rădică Papan-dayang s’au vâzut şeapte piscuri deosebite ce vârsau prin erateiele lor valuri de vapor şi de lavă albă, cari, nevălind incet coastele, formau grămezi aprinse de o sută [de metre intindere. Din partea de jos a oraşului Batavia mai n’a mai rămas urmă. La palatul guvernatorului, care e in oraşul de sus, acoperemintul s’a surpat sub o masă de materii vulcanice, şi trei servitori au fost ucişi. In insula Serang n’a scăpat nici un suflet. La Cheribon de şi inundaţiunea n’a făcut mari stricăciuni, căderea stăncelor şi lavei a făcut numeroase victime. Birtinzong Samarang, Jogjukerta, Surakerta şi Sura-’ baya, acest din urmă la 590 mile destrim-toarea Sonda, centrul cataclismului, au suferit mult. Tumerang a fost acoperit cu lavă, şi aproape 1,800 persoane au perit; Figelenking a fost aproape distrus. Desas-tr ele sunt tot atât de mari la Waranje, Talatoa şi alte puncte. Căt despre oraşele Telok Betong, Anjer şi Tjeringen, nu mai sunt de căt o gramadâ de ruine. Anjer Bulgaria. La Berlin s’ar fi ştiind, că , • , , , oficeri ruşi, travestiţi ca negustori marton Ia un P™ediment, Pe căt merg Ia Sofia Prinţul Alecxandru ^ apolitic, pe atăt de per culosdin ar fi voind să părăsească spinosul partea guvernanţilor noşţri. tron a Bulgariei, insă Europa ’l in- In dimineaţa acestei zile cetăţenii deamnă să persiste ia postul seu „’Novaia Wremea“ din Petersburg regretă, că in Balcani a scăzut prestigiul Rusiei şi recunoaşte, că diplomaţia rusească a comis greşeli faţă cu prinţul Alexandru şi cu Bulgaria. Ruşii sosiţi in Bulgaria n’au prea cunoscut ţara şi astfel au ajuns pe cale de a compromite interesele Rusiei in acel principat. nei de competenţă. Resultatul a fost că fâcându-se divii-genţâ de opinjune intre judecători, causa se va trata din nou la 23 Septembrie viitor. Darvari. Mumă denaturată. — Maria II. Dobrea din disp. I-a, Galaţi fiind că a lepădat copilul seu acum căte-va zile, poliţia in urma unei serioase cercetări a arestat-o ieri, anunţă fosta. Ce se petrec in judeţul Yaslniu Se petrec lucruri frumoase in judeţul Vasluiu, zice Liberalul. Ancheta trimeasă de minister in aparenţa nu a constatat mai nimic, in realitate insă consecinţele ei se vâd. Aşa am spus cu altă ocazie că ministeru de finanţe a fost nevoit sâ inchiză opt cârciumi de ale d-lui Basta-che, măcar că in comunicat nu se spunea nimic ; mai mult : de când inspectoru circumscripţii a XlII-lea, d-nu Catargi a constatat abuzurile şi sustragerile de spirtoase de la moara Grecilor, fabricantu vâzându-se strâns de aproape şi controlat, ne mai putând, de altă parte, trage foloase licite obi - începuseră să ’şi impodobească prăvăliile şi casele cu steaguri, cănd deodată se iviră agenţi poliţieneşti şi in mod demonstrativ siliră pe oameni să’şi retragă şi ascundă stindardele, să ’şi inăbuşe bucuria, sentimentele de mândrie naţională şi de recunoştinţă! In faţa acestei atitudini a oamenilor guvernului, toţi au remas plini de n.edumerire şi indignare. Oricine vede şi prevede lesne, in ce pericol aruncă viitorul ţării tirănaşii noştri dela guvern printr’o politică antinaţională şi de aventuri, şi deci, subsemnatul mă cred a fi ecoul sentimentelor tuturor Românilor, punend următoarele întrebări: Furturi. — Posta află că d. inspector Lueasovici, s-a transportat la gara Bai boşi iu urma unei denunţări, şi făcând ancheta a găsit culpabili 5 funcţionari, care i-iiu şi dat pe mâna parchetului. Culpabilitatea lor j cousta din diferite furturi comise atât in dauna statului cât şi particularo. Membrii cari compun juriui concursurilor agricole anul acesta in judeţul Romanaţi sunt, aleşi de judeţ, domnii: Nieolae Guran, l Nicolae I. Dimitriu, Dimitrie, R. Locus- i teanu, preotu Dimitrie Bobicescu şi Atana-e Popescu, veterinarul judeţului ; iar cei din partea ministerului sunt domnii : Vasile Su-ditu, Ioan Râduleseu, Tache Oroveanu, ]»-niţă Atanasiu, Brătăşanu Ioan Toma şi Nicolae Bibian. Asociatiunea generala a Studenţilor universitari romani Benedicţiunea religioasă obliga-toiie pentru căsătorii (1) PROGRA IVEAi. Congresul Studenţilor universitari romani, reuniţi Iu Turnu-Sov i i In zilele de 5, 6 şi, Septemvrie 1883. Sâmbătă 3 S ptemvrie La orele 4, .Sui. p. tn. studenţii Universităţi din Iaşi, vor pleca cu trenul accele- Oaie statul nostru nu mai arc nici > rat la Bucureşti, uude vor ajunge Duminică O umbră de libertate şi indepen j 4 Septemvrie la orele 5 dimineaţa. Duminică 4 Septemvrie denţă ? Ne-am injugat oare la carul strein ? Nici ca stat, nici ca indivizi nu mai suntem liberi să facem ce voim in casa noastră ? Studenţi Universitâţei din Bucureşti, vor >ra»pt;t p» peronul gării sosirea studenţilor universitari dm laşi la ora 5 dimineaţa: la intrarea trenului in gară muzica militară va (Urmare) Iu materia ce ne preocupă este in joc valoarea morala a persoanelor şi iată pentru co pretindem că aci avem a face cu un element nou care, după cum am zis, este elementlu moralitate). Vorbind ast-fel, nu înţelegem a zice că morala este streină celor-alte contracte şi obligaţiuni, dar voim să arătăm că contractele comune, in genere, au o relaţiune negativă cu morala, din causă că este de principiu că părţile contractante pot deroga la legea generale prin convenţiuni, cu singura restricţiune a art. 5 din codul civil, relativ la ordinea publică şi bunele moravuri. Sunt acte licite pe cari legea nu le prohi-bă dacă nu contravin disposiţiilor citatului art. 5, pe cari insă morala le desaprobă. „Nou omne quod licet honestum est" a zis jurisconsultul roman Paul (2); aşa, de esem- (1) Discursul pronunţat de d. George Fi-liti, procuror general al curţii de Casaţie. (2) Dig. de regulis juris lib. I. tit. 17. TIMPUL teorie, îinpriumitul, vânzarea, fripte repiobate de morala, dar pu-.i aceste contracte le prohibii ating ordinea publică şi i)ime. |i, precum când s’ar cumpăra li-jnui om, sau s'ar inşela un mi-iiifănd cine-va de neexperienţa contractului de căsătorie insă j nu este numai negativi ci şi po-Lla şi dreptul se contopesc şi din ragem definitiuuile dreptului Lcerne căsătoria. Ipiisarea familiei arbitrarul T,m8a ai'g"menta tot ast-fel ne tle casatori© ? Dar cine 8l,stl0 <••4 şi „„ Şi ui mate-ar cuteza să in voinţei resnltă din faptul că. după cum contractele se pot modifica tot-kjă voinţa arbitrară a părţilor con-le vreme ce relaţiile dintre soţi, şi fiu, scl., sunt şi râmân tot-precum Ie a regulat legini-pausă că Ia aceaştă organisaţie I ie interesează esenţialmente mo- Iul acesta el observăm la toate le, şi di iar in ţâiilo unde nee-g.j scrisă obiceiul ţine loc de lege |i poate fi alt-fel ; căci indată ce Ce, că fie-care individ poate sâ’şi iaţa după instinctele numaiapro-naturi, ne având nimica de co menii sfii, desbrăcat de veri-ce societatatea nu mai esistâ. entru ce vedem societăţile in consistând in viaţa uniformă sia şi pănă astăzi conservă starea a iamiliilor. In Roma antică mtească (patris potestas) domina ipn insă societăţile desvoltându-se pud, libertatea individuală ’şi lua puternic : resultatul acestui avânt jfontra datinelor organisărei fa- *ta reacţie sunt inspiraţi aceia cari B recuroaşte nici o particularitate dui de căsătorie şi cari, prin ur-cufundă cu cele-alte contracte co- Dar i!ul căsătoriei ur ti tot in- cia cod'r'!-?' ? °S.l,d S° diw""‘ Frâu-noleon i"M atloldiunei, Na, ( ,llnre' fac^"1 «l'isinne la iniero- ' «'or,al ca singurul mobil al contracte- °' C7UM*’ • ™ : >Tn contract nu con-1 9 c,U obligaţiuni geomotrico. conţine sentimente.» ft) (Va urma) teresul nu T 8*111 “ă : Şi bălan de rut ministe coroa mioarei fami- Obscrvaţiuni meteorolog ICC Ieri, mite, Vulcan II ijoria nu este o eonvenţiune, f( contraă simplu. ten ţ/e esact a zice eâ contractele au peruri materiale, nu putem, in mod »ra nici o distincţiune, să dăm a-pniţiune şi căsătoriei, care are insăşi persoanele şi eonvieţui- nverat că consimţimăntul reciproc spre a se căsători impreună, es-’un mod liber, in afară de verile ţine de esenţa contractului ; le acestui contract nu se regulează K voinţă a părţilor contractante -espresele preseripţiunile legei ţct după cum am vâzut deja, rao-jpe un element esenţial al orga-ţiliei, şi societatea se interesează peioent să predomine la toate con-căsătorie, moralitatea fiind pâr-pna, puternică spre intărirea ordi- şi la contractele comune ter-Hpfpind de modul in care a voit V 3 se înţelege părţile coutrac--iforie, chiar actele dota'* puţin 'ta. in termenii lor, de cele ţ*. ^ âcsstui principiu, la eontrac-consultăm legea numai T* părţile nu ’şi au manifestat Fr \oinţa lor şi pi-jn urmare, * remedia la tăcerea fa'fante, sau pentru ca T ntiuni contrarii -'bunelor Paucni, Bacău, Hărlău, Fălticeni, 1 septembrie, dupe telegramele pri-11 plouat in următoarele localităţi • p. , Ar ?l’ T- J‘'b Roşiori, Slobozia, Hoeşti, Mărgineni. Filipeşti. Valea Călugărească, Urlaţi, Focşani, Odobeşti, Adjud. Neamţu, Roman, Paşcani, Vasluiu, Codâeşti Huşi’ Drănceni, Măraşeşti, Fâlciu, Tecuci Podii Turcului şi Ştefăneşti. La Rîul Vadului şi la ceaţă. Oălduia a variat intre 5 grade (Vulcan) Şi 17 gr. (Brăila şi Târgovişte). In Bucureşti, azi 2 septembrie, nuor. La 10 ore, termometrul centigrad arată 21 gr. Iveşti, Măgurele a fost Pe de :dtă parte, primim <|ju Măgurele următoarea telegrame Soţia mea suferind insulte la judecătorul Pisireămi, am c ''"In* eompelinte satisfac iiei. Aceste maltratări s’au constatat cu mar-t°>i , am aşteptat ca justiţia să fie eqn bilă fără consideiaţiune de camaraderie. In ■lensmne i„sa, procurorul insărcinal a da relaţiun, exacte ministerului, pe de 0We « dat relaţium false, iar pe de alta a trimis afacerea la judecătorul de ocol. caie influinţat de colegii sei, a condamnat pe judecătorul Pistreanu numai la 25 ]ei a-mendâ. arehetul local in loc să fie satisfăcut de această sentinţă uşurătoare şi amicală, spre aşi resbuna, mâ pune sub privigherea po-iticnească or unde m’aş afla. Ast-fel, la 30 August, voind a mâ duce in’capitală. la debarcadera din Giurgiu am fost intimpi- cu trei agenţi Către exposanţi Domnilor, localul exposiţiunei fiind deja terminat, sunteţi rugaţi sâ bine voiţi ca in zilele de 1 până la 4 Septembre inclusiv sâ tiansportaţi obiectele de expus : de oare ce, cum ştiţi, in intervalul de la 13 Septembre inclusiv expertizele şi decorarea. V. C. Bntculescu. „ procurorului şi judelui instructor de aici, de a mâ ca pe un criminal nat de procurorul de Vlaşca polifieneşti, după telegramă urmări Ast-fel vâzându-me a-merinţat mi-am părăsit interesul, şi m’am înapoiat temăndu-mâ să nu intimpin şi altele mai rele dacă aş fi urmat drumul. Denunţând presei liberale abuzul de pu- ilegalitatea parchetului local, aştept in-1 E prelucrată o pănă la urmează a se face ^Iscarea maritima a porturilor Brăila, 30 august. Sosite : Bricul italian Luigi din Livorno eu cărămizi. Vaporul postai austio-ungar Thetis din Constantinopol cu diverse. Bricul otoman Cara-Cuş din Vasilico cu lemne de foc. Bricul otoman Afeti-Bahri din Vasilico cu cărbuni de lemn şi lemne de foc. Alamana otomană Aghios Nicolaos din Vasilico eu cărbuni de lemn. Plecat .- Vaporul postai austro-ungar Thetis pentru Constantinopol cu diverse. tere, crezâtor in dreptatea puterei centrale să ia măsuri severe contra nedemnei con duite a judecătorului care pune pe recla manţi sub privigherea poliţienească arătând prin toate mijloacele indirecte şi nedemne pe culpabili. _ Cu stimă Nicolae S. Terenşescu Veterinar de la 13 septembrie 1848. Precum se vede, ambele relaţiun de mai sus se contrazic. Pe deoparte, tribunalul este ne mulţumit de prefectul Kiriţescu de oamenii sSi ; iar pe de alta un cetăţean din T. Măgurele se plănge in contra judecătorului Pistreanu. Gestiunea dar fiind incurcată, am ruga, pentru restabilirea adevărului ca d. Ciru Oeconomu, procuroru general al Curţii, să facă o anchetă serioasă asupra celor denunţate. notiţe bibliografice A aparut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle. '<'•/ isSii 23505922 23144390 8300102 5757383 22019233 >106894 812100 229402 85933 34054404 123075853 12000000 288933 80481170 813193 215374 29877183 ; 5853 n (Moneda metalică şi ling. ' asa (Bilete hypotecare Efecte de incasat ^ , e , (Efecte rumâneşti Portofoliu JEfecte streiue Impr. garant cu Efec. de Stal Fonduri publice Rentă Fond de reservă Imobil Mobilier & maşini de imprim, Clieltueli de Administraţie. Deposite Libere Conturi curente Conturi de valori Pasiv Capital. Fond de reservă. Bilete de bancă în circulaţie Profit & Pierdere I semestru Dobân. şi Benefici div. II semes. Deposite de Retras Conturi curente Conturi de valori 37309971 17563856 25304420 25309850 86679 1J 0432 11067790 11473467 6000281 6159576 27964454 28340964 11978725 11978725 514702 514702 836301 836301 218558 218558 69122 70694 10732990 10777840 49500776 49702403 3598810 3497349 ISf.IS8r.TD 186554717 12000000 12000000 514702 514702 98691300 100143000 1123145 1123145 222829 251586 10732990 10777840 61199248 61092072 699365 652372 185183579 186554717 BUCURESCI J. Strada Smărdan 2 - ti' BUCURESCI • 2, Strada Smărdan 2 ■'V DEPOSIT DE MASINE AGRICOLE Locoibie cee mai perfecţionate co si fara apparat de ars pae de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT ete. etc. DIN FABRICA pmaesftall, scosrs (Gainsborough, Englitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru. DIN FABRICA Adriance, Platt & Co. (Nevv-York) Mori, Manege şi Maşine de treerat (eu manegiu) Balonze de porumb, Tricuri, Grăpi, Maşine de vinturat, Pluguri, şi Maşine de Semănat, din fabrica HOFHERR & SCH.CANTZ (Yieiia) Depou de părţi de maşine. Preţuri moderate § 6 Adeverata CA,!ÂLLEMANDE COMPUSA DB LESUEOR [•'ace sa dispară pistruele, împedecă sbdrciturile, albesce şi indulcesce pelea. GASTELLIER, Parfumeur-Chimlste 4", rue de la Chaussee-d'Antin, PARIS ŞI LA TOŢI PARFUMORI ŞI COIFORI ~ pentru a ie pâri de ori-ce contrafacere, a eiige marca Pabncei de mai iui 6'«((#)>;. O1 • O ■«((•). O .(•)» O • IJoalele Stomacului DIGEST10N1 GRELE PRAPURI şi PASTILE PATE1 ISON On Bismutli şi Magncsiă Diplomă de merit la expoziţia din Viena Aceste Prafuri şi aceste Pastile antiacide ş digestive vindecă boalele stomacului, lipsa de apetit digestiunilo grele, aerimile, vărsăturile dări afară, colice; ele regularisează funciiunile stomacului şi a intestinelor. Adli.DETHAN, farmac'Fob St-Denis,90,Par şi in prim. farmacii din Francia şi străinătate A secere pe etichete timbrul gtivernului şi semnătura J. FAYARD — Prafuri 5 fr.—Paştii franco.fer. 25C " «■*» ■ .... vacfcx*** * *** *************** IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, AI AI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposit la l)-nii F. bruzzesi & G-ie Calea Victoriei 55 . I. IIERTER ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’a avut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingătoare de această artă precum; Reproducţie, lucrări in starea naturală ete.—Orele deposatsunt in toate zilele, atât in timp frumos cât şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m. In acest atelier [se găsesc şi tablouri in pictură originale de vânzare. Par la presente j’ai l’honneur de re-commander â l'honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prix sont răduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre re mon travail n’a qu’â nous honorer de sa prăsence et nous esperons qu’il s’assureda facilement de la pefection de mon atelier. —On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction, travaux a l’etat naturel etc. — On peu-paser tous les jours, quele temps soit beau ou ouvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’ă 4 heures apres midi. DE ÎNCHIRIAT strada Clopotarii No. 38, compuse din 7 camere, cuhnie, pivniţă şi o cămăruţă, curte pavată şi poartă de fier, toate comodităţile. Doritorii să se adreseze la palatul Prinţului Ştirbei. — 1 " cX£> •019'CX.:o HZ-TJ. PRIMA CASA de COMENTA,in TERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Colfu Stradei Şelari şi Covaci fot, Pentru sesonul de Vară am primit din propria "noastră L f ULine din Europa un imens asortiment de Costume de voii.» Garn, Travers, ete. Costume de Caşmir, Orleans şi Docs englesesc, Veste bil Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs. vert. *9*^ cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Coeimin şi Haras grav Costume eu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi refl i j PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. Preţuri reennoseute de moderate CAVALERUL DE MORI :===================--1 Ssi a MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER SUNT CELE MAI BONE DIN LUME.- premiale cu 150 medalie primo PARIS 18 18 Medailâ deauB H PMH.AOti.OI rate lunare v Garanţâ I sigură dată 1 inscris I 0 33 - •j a 53 v II o,... SINGER C = poarla marco Muşinădccusut new-york. do sus a a lui Fabrice). G. NEI DLINGER, A£enl general SMmtia ADEVERATE INJECTIUNI Si CAPSULE FI I G O FI FAVROT Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăogate pe lăngă;u «* ţiunea antiblenoragică de Copahu. Ele nu obosescu stomahul şi nu provocă n ' diaree nici greţă , constitueseu medicamentul prin eseelenlă in tratarea bole) contagioso a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, catare a beşicei şi cur; ' rea fără voie aurinului. Po la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul INJECŢIUNU RICORD tonice şi astringento, oste mifiilocul infailibil de a consolida vindecarea şi de evita intercerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV Q 3F1 33 F A V R O T * Acesc sirop este neăpart pentru a vin deca cu deseverşire maîadicle polei şi Lru a sfirşi de a curaţi sângele după un tratamentu anti-sifilitic. El feresce de I accidentele ce pot rosult;; din sifilis constituţionala. : Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculosă totc medicamente)I RICORD, ca re nu vor* purta siglimu C. FAVROT. DEPOSITO GENEPAL — E- Favrot, 102, strada Dichelieu, in Paris : I Iasstj, llacovits, Knnia ; Bucuresci. Pissdorfcr, Zurner, Thcil; Calat:, Tatu scsclti. Marino Kurtovich; Braila, Petsalis, Kaufmcs\ Crajova, /■’. Pohl, Plojestl, Schuller; Barlad, Brettner, şi in Iote farmaciile. pol tfl Tipografia N. Miulesm raia Theatrului Bosrel.