Inert 2 septembre 1883 abonamentele Caloft 'Victoriei rsv. «&, ANUL AL VTTT— No. 19:; , (,itt> ţ»r». pe an . . , pe 6 Ioni , pe 3 lnnl I îtreinâtate pe an . 40 1.1 S2 UT 12 1*1 60 l«T ntele ie priimeec la Administraţie. I! lapltalft 10 bani număra Tiistrict© 15 bani nnmărn luciiresti, 1 Septembre 1883 Iri-cine caută să găsească raţiunea fi a putut impinge pe guvernul ,'tn. de sub firma Ion Brătianu. se asvSrle in braţele politicei aus-ennana cu o pripire zăpăcită şi nai pe cănd această politică ger-fi a sosit in punctul de-a pune it pe Dunărea noastră, nu poate ite altă raţiune de căt că guver-iicesia, oferind Austriei şi Ger-iei alianţa României, urmăreşte ul de-a ’şi salva situaţiunea in unea Dunării, de-a obţine adică (Sesiuni de la Austro-Ungaria in -ce priveşte executarea tractatului . Londra, ratificat de unăzi cu va a dou8 puteri, ehor jurnaleie străine opuse cei germane impută Conferinţei Londra greşeala de-a nu fi 'f'zut această consecuenţă. fir este oare aci o scusă pentru Jernul Romăn ? iată ceea ce tre-le să ştim. Si respunsul este cate-*i(. nu. . [piesa in cestiune constată numai «pure nenorocire, o pornire fatală • României intr’un curent contrariu otolesiM puterilor Occidentali şi fcarii puteri a Nordului : şi ni- nic alt. căt insă pentru cumpănirea inului românesc, sau pentru folo-'a României din extrema politică a ţinetului Brătianu, aceasta nepri-Id o pe dănsa, nici nu’şi bate câţi de a o califica ori analisa. i ne lămurim atunci tot noi intre despre această politică. a este a sări din put in lac. ţj®um ? Vrea guvernul să obţină consuni de la Austro-Ungaria la apli->rea tractatului european privitor la |nn tre, şi pentru aceasta găseşte ne-igrit să se asvgrle necugetat intr’o mtură care ar putea să fie funestă senţei Statului? de uimitor lucru asemenea porte. B căutăm să cumpănim de ce f ne ar putea fi concesiunile caii le-ar tace Austria in privinţa Mrii: dar, daca am admite că ar 4 merge ea cu generositatea sau spiritul de concesiune pănă a se da de drepturile ee-i revin din ^'■atul de la Londra, tot nu cre-j11 că ar fi permis unui guvern să f- un sciiimb de aşa gravitate, o-J’iud alianţa României Austro-Unga-drept renunţarea acesteia la măre. yuvernul care o face aceasta este I nenorocitul jucător, care, ameţit j perderea unei părţi din averea i merge la bancul intreg, in care i aşteaptă ruina desevărşită. lată unde adjungem cu un guvern ' apelpisiă ca acesta. Noi n'avem să judecăm Europa, (cum o fac unii politici fără ex-■ ienţă. Fie-care işi ^ede de inte-sele sale şi nu intră nici un grâ-* de sentimentalism in raţiunea d Stat. Daca s’au învoit puterile in Suferinţă să cedeze la pretentiunile Bstriace privitoare la Dunăre, fie- s ' 1 îl iu ANUNŢURI ŞI INSERŢII l/inia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pftg. III . . . . 1 50 » , II .... 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Diret.tor.resp«n(Jător : MIHAIL PALEOt OGU AHHDţurile gi inserţiile se primesc Bncnroştl t la Administraţia ziaruloî îi Vlena, Ia bioronrile de anunţuri fleinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppeiik, Stubeb-stein 2;—Paria, C. Adam, rne Cl^menc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn ae primat Manuscrisele nelmprimate se ard care a făcut'o numai obţinem! in schimb cornpensatiuni. — Noi avem să vedem guvernul nostru ce face şi cum a urmat. Pe timpul cănd Austro-Ungaria işi pleda causa dinaintea puterilor cerend a fi verătă in Comisiunea Mixtă a Dunării, ca riverană pe partea noastră, unde ea n are nici un deget de păinent, făcntu-'şi-a datoria de a vorbi, de a o combate acest guvern ? — Ştiut este că nu. Dupe aceea, mai ’nainte de a veni puterile la înţelegere pentru adunarea Conferinţei de la Londra, ingri-jitu-s’a acest guvern să-’şi caute un reazim intr'o parte din puteri, tot atăt de forte ca Austro-Ungaria şi Germania, pentru ca să nu adjungem a fi cu deseverşireisolaţi, precum remaserăm cănd Conferinţa se adună?--8tiuteste asemenea că nici de aceasta nu s’a îngrijit. Ba incă din contra, pre căt politica austro-germană ni se arătă mai ostilă, cuatătamai multseindesui in-trensa guvernul Roşu. şi, cu preţul celor mai mari umilinţe, adj unse pănă in punctul in care se află astăzi, acela de a se infeoda cu des8v8rşire acestei politice. Acest fenomen surprinzStor denotă, nu o politică de Stat urmărită de către cabinetul Brătianu, dar o predestinare, care il duce fatalmente acolo unde a decis’o puterea ce dispune de spiritul şi raţiunea primului ministru. Să nu penlein firul adev8rului pipăit. Ministerul pârlitului roşu, nesăţios de putere, ’şi-a cătat asigurarea despre o resturnare din ţară in falsificarea listelor electorali şi demoralisarca majorităţii alegătorilor, iar despre o resturnare din afară, in aşezarea d-lui Ion Brătianu, supus şi ascultător, la picioarele cancelarului care dictează din Berlin voinţa sa in România, impărtăşind ast-fel posiţiunea favorabilă ce o are căţelul cancelarului, care respunde la numele de Tyras. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 11 Sept — Amiralul l’ierro oare după cererea sa $1 din rauza sănătăţii xale, a fost scos din comandamentul seu al operaţiunilor contra Madagascarului, a murit. Se asigura ca Englitera, care a « inţoles intr’un mod prealabil cu Franţa şi China va oferi hunele sale olion spre a fixa noile frontiere ale Tonkinului. Ambasadorul Britanic, lordul Lyona e aşteptat mâine la Paris. O depeşe din kong-Kong anunţa ca au iabucuit turburari la Canton in urma mor-ţei accidentale a unui Chinez despre care Chinezi credeau ca a fo6t omorât do un Portuger. populatmnoa a ars mai multe caso. Străini s au refugiat pe bordurile vaselor. Agrani. 11 S«pt. — Ştirii* din Zago-ria sunt mai satisfăcătoare. dar neorandu-eii s au semnalat la frontierele do eu*; in mai multe locuri ţftrani *':ir fi resculat contra autorităţilor, insultând pn primari, pe preoţi şi pe institutori. Agrani, 11 Sept. — Ştiri foarte gtaie sose.se din districtele situato pe frontiera : amănuntele inca lipsesc; dar se asigura ca locuitori satelor intre Glina şi Petrinia sunt in plina reaoularc conlra proprietarilor. Detaşamente tari de soldaţi sunt trimise in acele părţi. * esta, 11 Sept. — Iu conferinţa ce s’a ţinut supt preşodinţa primului ministru Tisza pentru afacerile din Croaţia, delegaţi Croaţi au declarat ca sunt gata a pune toate silinţele lor spre a aduc# repede o so-luţiune satisfacatoare a crizei prin concurau Reichstagului comun. Coustautinopol, 11 Sept. — Alcko-paşa, guvernatorii general al Rumeliei Orientale, se va întoarce doi la Filipopoli. Vieun, 1] Sept, — Serbările cu ocazia a 200-a aniversare a scaparei Vienei de către regele Poloniei, Ioan Sobieski, au început azi. AUSTRO-GERMANIA ROMÂNIA Asupra întrevederii dintre ministrul nostru preşedinte d. Brătianu şi corniţele Kalnoky. „Journal des De-hats" scrie următoarele: „întrevederile ce |.j a avut d. Brltti.mil cu comitete Kalnoky şi cu d. do Bisninrk nu pot lăs* nici o indoiala asupra senini li-rnţiunii politice a ultimei calatorii a rvgelui Romftniei. Dnc6ndu-.se la Berlin, regele (’a-rol n'n voit numai sa liica un act de deferenta eatra şeful familiei sale, a cărui protecţiune i-a lipsit eu toate astea iu circumstanţe grave, dar a mai preparat şi infeodarea României la tripla alianţa A-tăzi primul mi nistru eomplecteaza opera incepGta de suveran. şi când d. Brătianu se va iutoarce la Bucureşti, după o petrecere mai mult sau mai puţin prelungita la Aix-los -Bains, va fi 111 Europa un stal mai mult ce va gravita in orbita politicei germane. Austria, Italia, Serbia şi in tine România vor forma in centrul continentului uu fel de asociaţie diplomatica, dirijata de un gerant unic, ale cărui puteri vor ii nelimitate. Graţie acestei combiuuţiimi, guvernul din Berlin nu va exercita numai o egemonie de fapt, ci o a-devorata dictaturi. Anglia va trebui sa se resigneze la o politica insulara, pe când Franţa şi Rusia vor li privata do partea lor legitima de influenta in afacerile europene. Se înţeleg.* lesne ca Germania ş: Austria au căutat sa «- asigure de concursul guvernului din Bucureşti. România, a rarei intarvonira a fost decisiva la Flevna, nu va avea sa joace un rol mai puţin conside-dernhil in rasul când un conflict ariabueni intre Rusia şi coaliţia dirijată de Germania. Fără sa tie silit a'şi impune sacrificiegrele şi a lua parte activa la lupta, va fi destul pentru regele (’arol sa observe ratra vechii sAi aliaţi din 187? o neutralitate cam ren voitoare pentru a'întrerupe orice comuni-raţie intre Rusia şi populnţiuuile de rassa slava din peninsula balcanica. Sa presupunem. din contra, ca Romanii ar fare rausa comuna cu guvernul din l’etersburg şi veriga ce lipseşte la lanţul rel lung slav, ce merge dela ţerrnii Balticei la gurile de Cat-turo se găseşte inloruita imediat. Ymcninţală fiind nu numai de a ii luata de la spat# din pai tea meridionala, dar de a se vedea incurrata in grave dificultăţi interioare, ce n'ar lipsi sa fie suscitate de eatra naţionalităţile agitate printr'o activa propaganda pan*lavi*!A. Austria probabil ca ar ezita di a se angaja bucuroasa intr’o aventura, al câm desnodâniont i-ar fi greu sa'l pre vadă. A deverul este, ra daca e vădit interesul rabiu#t.-lor de Berlin şi V iena de a edmito pe România in Zollvereinul diplomatic, pe care d. de Ristnark l'a organizat in centrul Europei, .apoi e cu mult mai greu a descoperi motivele schimbării fiara veşte de tront a regelui Carol şi a d lui Bratiaou. Negreşit ca nu se supun unui sentiment de recunoştinţa suveranul şi ministrul seu preşedinte apropiindu-se de Germania şi Austria Acum eatova luni. la Londra, reprezentantul imperainlui Wilhulm a făcut un lf;rg destul de eflin cu legaturile de lauiilie ce unesc pe celo douft familii suverane, luând iniţiativa decisiunii ce a exclus pe delegatul României dela lucrările conferinţei dunărene. De alta parte, nu s’a uitat cu ce mândrie cabinetul austro-ungar a relevat pasajul din mesajul regal, in care Garol I afirmase, cu prea multa energie. Independenta statelor sale şi rnclamaţiunile vshomonte din partea organelor celor mai autorizate ale Presei vieneze, in privinţa 11-nor imprudente de limbaj ale d-lui Gră-dişleanu, ce'i scăpaseră intr'o iuiprovisa-ţiune, 80 poate considera ca un ce sigur, ca nu de geaba 1111 popor, al cărui amor propriu a fost in mai multe ronduri aşa de crud isbit, consimte a se apropiu de foştii săi adversari. Compensaţiunile ce sunt promise României iu schimbul alăturării sale la tripla aliauţă, nu «unt greu de descoperit. Grija ce o pun unele depeşe, datate din Gsstein intru a declara că România a incheiat cil cele doue imporie un contract analog cu acel deja semnat de Italia, şi intru a adâo-gs. ca soluţiunea afacerii dunărene n fost provizoriu amaunta, nu ne-ar pute» la«a nici ce» mai mica indoiala asupra aranjamentelor la cari a consimţit d. Braţianu. Ne pare cu totul imposibil sa admitem, ca ministrul roman sa fi sacrificat libertatea de acţiune a ţerii sale, fără a reclami o satisfacţiune pentru amorul propriu naţional al concetA. tonilor săi. Cabinetul din Bucuroşii s’a in-feodat la tripla alianţa de sigur spre a obţine cAteva mici concesiuni in regularea ces-liunii Dunării. E cu puliuţa ca după ce a avut pufine motive spre a se felicita de largul ce a incheiat la 1877 cu Rusia. Românii sa nn voiasca a contracta acum cu Germania şi Austria o nsoeiaţiune cu mult mai puţin avantajoasa. Ori şi cum, rolul lor in aceasta negoeiare, treime să ne pricinuiască mai puţină surprindere, decât ne-prevedere» Europei, care. crezând ca regulează iiiivigatiiinea unui fluviu internaţional, a procurat mijloace de acţiune, de cari diplomaţia austriacă dispune dupft pine. *tă luptă ncevitîibilă intre Slav şi Teuton, ce. ilup8 «pusele generalului Skobelew. era iminentă, să se fi amănat oare indefinit ? Să nu fi fost iu prezicerile acestui bărbat de res-boin. decât unu din acele audacii familiare eroului dela Plevnă şi dela Gecg-Tepe V Skobelew iui avea numai el singur, mulţumită popularităţii sule celei mari, mijlocul d’a realiza proectele ce-i inspirau patriotismul seu şi ura sa contra Germanilor ? Nu, zioevorn eu d. Eduard Mar-beau, autorul studiului intitulat Sinii şi rmtom; Skobelew nu era un halucinat. Recitească-se discursurile lui. releve-se unul că te unul toate griefu-rtle ce el semnalează, şi atunci se va vedea cauzele conflictului oe treime să isbttcniască mai curSnd sau mai târziu. , iiv-at. „de vom scap», precum nadajduesc, intr'o „zi sau intr'alln, nu vom putea-o faco de „cat cu sabia'n înăiiă.. P'oceat străin, p’.i-„cost uzurpator de drepturi, p'acest intri-„gaut. p’*ce*t inamie atăt de primejdios „pentru Ruşi şi pentru Slavi. , am să i nu-„nnsse. Este autorul „Avântului spre Ori-•vnt!* (Drang nach Osten! — Elan wrs .l’Ku!). II cunoaşteţi top. — E*t.« Ger-„manul !“ !• ie-cine şi reaminteşte explozia de strigăte ce aceste cuvinte produseră in preş,să. Se aştepta la o desapro-luire oficiala venind dela Gncina şi la disgratia generalului : pe lângă Tron erau 8usA Ignatiew şi prieteuii TIMPUL soi, cari găndiau şi ci ccea-ce Sko- belew iiidrăznise să zică : Ignatiew, cazacilor d'a trece Balkaiiii merge să Tnplânteze lăncile spre a _ , _ . lor in a carni operă de căpetenie, tratatul j poarta daurită a Stanibulului. Oon-din San-Stefano, a fost distrusă la stantinopol nu mai este de căt un lierlin. şi impreună cu el toată su- bis căt timp nu se va vida cearta darea rusă, geloasă de influenţa ce germană. Toate izbirile vin de la avea şi are partidul german in con-1 Berlin siliurile suveranului. Puteau ei oaia | lăsa să cază un blam asupra lui Sko- La Berlin belew ? In acelaş timp, in sfănta cetate domnii Katlcof şi Aksakow, patriarhii ghiarele abuilei ruseşti naşe acum sfintei Sofii La Berlin s'a hotărit da se tăia ce se atăr-şase ani pe minaretele s’a făcut acea ligă aus- şi pontifii panslavismului, aţâţau prin tro-germană ce isolează pe Rusia şi-i articolele lor din Gazeta de Moecova I taie drumul Occidentului, şi din lîuss, sentimentele de ură, a că- „Pentru mine nordul Europei cu ror întreagă violenţă o desveluise vi- Germanii, pentru tine sudul cu Sla-teazul general. Şi apoi Skobelew nu vii . a zis prinţul de Bismarck con-era el oare omul cel mai popular din telui Andrassy dispunend ast-fel in Rusia, eroul legendar cu cu răgi u profitul Austriei domeniuri pe cari intrepid şi cu caracter neimblănzit, Ruşii le consideră intr’un chip reli acela asupra căruia se bizuia spre a gios drept ale lor. conduce armatele ruseşti când cea- Dela Berlin se'mpinge sul scăpării ar fi sunat pentru Slavi ? mane cari copleşesc ţerile slave cte-Sermanul ţeran rus care n a i‘e- J la nord, şi tot de acolo se asverlc fuzat nici odată obolul s6u colectoru- CRONICA D- I. Coengiopolu, clin strada Popa-Uetri No. 32, a incetal grabnic din viaţă ier dup6 amiazi. colonii ger- 1 ui comitetelor de propagandă moscovită aşteaptă ziua aceia cu[nerăbdare. A isbi pe Skobelew pentru-că a a- asupra Turciei curentul de emigraţi cari in trecut se puteau perde in America. In măna Germanilor trecut-a puţin nunţat lumii noutatea cea bună, ar I căte puţin administraţia, comerţul şi fi[fost d a se sdruneina credinţa (era- industria Turciei. Ofiţeri prusieni insta- latu-s’au la Constantinopol spre a reorganiza armata Sultanului. nului rus in Ţarul moştenitor ai Ţarului liberator. A fi aşteptat o desaprobarc oficia lă şi sinceră din partea lui Alexandru III era o naivitate. Asigurări pa-cinice, cuvintele cele mai curtenitoare la adresa împăratului Germaniei, o mustrare generalului pentru a fi uitat că disciplina militară nu auto-1 instalaţi ca stăpăni. risează d'a vorbi ca tribun, Marea cale de la Petersburg la Bosfor trecea intr’o vreme prin Vie-na, azi va trebui să facă marele ocol prin Berlin; şi, daca "vreodată i găsesc liber drumul la Cons-antinopol, Germanii au să fiă deja Domnii N. Mandrea şi Al. fii mi, consilieri la iualtii curte de casaţie şi justiţie s’au numit membrii in consiliul general de instrucţiune, pe un period de trei ani. * Profesorii şcoalelor secundare din Bucu reşfi se întrunesc azi, 1 septembre, la liceul sf. Sava, spre a se consulta cu delegatul lor din consiliul general asupra diferitelor cestiuni privitoare la programe şi îmbunătăţirile ce se pot aduce inveţămen tului. întrunirea se va ţine la 3 ore după ameazi. un cuveni de ordine partidului naţional spre a înăbuşi mişcarea, o înştiinţare publiciştilor din Moscova d'a înceta strigătele lor de resboi, şi toată astă mare gălăgie a încetat. Find-că resboi nu se mai putea face la primă-vară, Occidentul redeveni liniştit şi reintră cu fericire in somnolenţa! obicinuită. împrejurările par a fi dat dreptate optimiştilor. De atunci Ignatiev a căzut in disgraţie, Skobelew a perit ca prin minune, şi foarte mulţi oameni au fost şi sunt inea convinşi in Occident că pacea nu va fi ăncă mult timp turburată. Dar INFORMAT IUNI Un nou conflict se zice ca s a m-templat la vama de la Mamorniţa, judeţul Dorohoiu, intre vameşu roman şi cel austriac din cauza unei contrabande constatată de funcţionarii noştri. Judecând după sfârşitul ca a luat afacerea de la Iţcani, suntem aproape încredinţaţi că şi de astă dată tot autorităţile noastre se vor găsi vinovate „Un proces curios pe orizont, zice L’ln- dipendance. Se zice că d. Biicoianu, directorul Creditului funciar urban, care a cumpărat os-pelul Dacia şi vila de la Filaret, proprietăţi ale socrului sâu d. Lambru Vasilescu va fi tras in judecată de către acest din urmă. * Se zice că estimp epitropia siminarului Nifon va înfiinţa şi clasa VI a seminarului cu acest nume. Credem că atăt i. p. s. s. mitropolitul efor, cât şi d-nii membri ai e-pitropiei vor ţinea seamă de rumoarea opi-munii publice şi de observările coprinse in douâ articole ale ziarului nostru pe care le am publicat in Iul iu trecut. poporaţiunile de pe ţSrmii Fistulei nu invederează viitorul cu aceeaşi linişte. Ele cred că dacă imperatul Wilhelm şi mareşalul Molt-ke nu ar fi trecut şi unul şi altul peste 80 ani, Skobelew, intorcondu-se la ă arşovia dupe pronunţarea acelui D-nii comandanţi de corpuri vor incepe de la 5—6 Septemvie inspectarea trupelor. discurs, ar fi găsit campate sub Gurile cetâţei poloneze, garnizoanele Posen şi Cracovia, puse in mişcare dupe un ordin plecat din Berlin. Dar imperatul Germaniei ştie că acest resboi va fi cel mai îngrozitor Se zice că moşnenii Bordeni adresaseră o petiţie Regelui cu căte-va zile mai nainte de comiterea omorw lui, arătând plângerile lor in contra proprietarului Scorţeanu. Acea petiţie se află in măinele d-lui ministru Leca, Comisiunea care va esaraina pe aspiranţii la bursele aflate vacante in seminarul central a inceput s6 funcţioneze de azi 1 Septembre. Ea se compune din directorul seminarului p. s. s. archiereul Silvestru Bălă-nescu şi proiesori G. Dem. Teodorescu (liceul Sf. Sava), Z. Demarat (liceul Matei Basarab), I. Mateiescu (seminar), dr. Georgian (seminar). AFACEREA DE LA BORDENI vrut, se zice, să ’i dea nici un curs. „ . din cate s a vfizut de la invasiunea Mon-golitor, şi, fiind-că simte că va trebui să se Înfăţişeze in curenţi înaintea lui Dumnezeu, nu voeşte a avea să dea socoteală de sângele a cărui versare ar fi putut-o impedica. Atăt Slavii căt şi Germanii înţeleg toarte bine toate consecinţele ce treime să aibă acest conflict. La Sado-va, lupta a fost pentru a se şti dacă Prusia sau Austria va representa in Europa rasa Germană. La Sedau, era vorba d’a se hotăra dacă Franţa sau Prusia va ţine sceptrul european. Prusia a reuşit repede Ta aşeza rasa Germană sub lieghemo-nia sa, şi d’a transfera de la Paris la Berlin meridianul politicei europene ; pănă aci supremaţia politică este asigurată rasei Germane in de-terimentul rasei Latine. Acum, este vorba de o afacere cu totul alta. Resboiul ce se pregăteşte nu este numai un rSsboiu de Stat cu Stat, de rasă cu rasă,—este Orientul ce va lupta cu Centrul formidabil ce 1 a constituit Germania. Armatele ruseşti se pregătesc a năvăli asupra Europei, desfăşurând stindardele sfintei Rusii, spre a procura tutulor Slavilor binefacerile comuniunii ortodoxe. Germania va şuieri o lovitură groaznica, şi-i va trebui toată cohesiu-nea şi aventul ce ştie să inspire Germanilor iubirea de patrie, pentru a resista la acest resboiu de exterminaţi une. Ruşii ştiu că nu mai e de L'lndependance Lioumaine trează ştirea că d. I Brătianu ar fi stăruit la \ ierna şi la Gastein pentru ca cestiunea Dunării să fiă tranşată înainte d'a incepe negociările iu privinţa unei alianţe Se pare ensă din contra că negociările au inceput de mult şi că intrarea României in alianţa aus-ar fi un fapt indc- plinit. Azi, 1 septembrie, incep cursurile la şcoalelc secundare din ţară. intreaga Tot azi, so ţii cu juraţi. deschide sesiunea Cur- aj uns Monumentul dela Plevna, ridicat iu amintirea luării Griviţei de ostaşii romăni, şi a cărei inaugurare s’a făcut in zioa de 30 august, constă intr’o capelă sub care se află o criptă pentru osemintele soldaţilor căzuţi pe câmpul de luptă. La Raliova şi la Smărdan, tot m amintirea victorielor armatei româneşti, se vor ridica monumente, a căror inaugurare se va face in curfind. La Raliova, se va ridica, pe un piedestal de granit, o statuă in bronz represintănd un dorobanţ (curcan). La Smărdan, pe un piedestal la fel, so va aşeza o statuă represintănd un venător Democratul mai scrie următoarele : Am vâzut intr’un ziar din Capitală că un comunicat al guvernului, publicat in Monitorul Oficial, tăgădueşte torturile şi jafurile comise la Bordeni şi asigură că d-nul procuror general care a fost la faţa locului, a constatat că atât magistraţii căt şi călâraşii s’au purtat cu cea mai mare blândeţe. Deprinşi a respecta adeverul cu ori-ce preţ, nu ne putem mira in destul de atitudinea guvernului in această causă. Coprinderea unui asemenea comunicat, nu poate inşela pe nimeni, şi mai cu seamă pe cei din oraşul Ploeşti şi din comunele învecinate, cari au avut ocasiune se urmărească şi să vadă toate faptele petrecute. Nu mai departe de căt Sâmbătă 27 August, d-nul deputat Ioan Villacros se afla la redacţiunea Democratului , când veniră 7 femei din Boideni cu copiii lor in braţe. Se ingrozi şi d-sa, impreună cu noi, de cele ce auzi că s’a petrecut acolo, cu deosebire că noi controlam pentru a 7-a oară ceea-ce spuneau aceste temei, cu ceea-ce auzisem de la alte 0 serii de oameni, ce veniseră mai nainte din Bordeni şi din vecinătate, narăndu-ne faptele petrecute. Intre altele ne adaogă că, sosind d. procuror general la faţa locului, au incetat de indatâ cu torturele ; iar după plecaroa d-sale (căci nu a stat de căt căte-va ore), a re-inceput cu mai puţină cruzime de cătănteiu. Pe d-nul procuror general l'au făcut se crează că numai Alexandru Basile era cu mănele umflate de bătăi, fără sfi ’i spue că umflaturile erau produse de un instrument infernal de tortură ce se numeşte ghicitoare . Şi atunci d-sa I’a inveţat sfi ’i aplice, acestui nenorocit, cârpe cu apă rece. Acest instrument, printr'o întâmplare miraculoasă, ne-au căzut in măna mai pe sub seară, şi ’l punem la disposiţiunea ori-câ-rui curios care voeşte se ’l vadă. Prefectul şi poliţaiul au adus Ja Bordeni agenţi d’ai poliţiei, speciali ca se ’l aplice, călăraşii nu erau apţi pentru asemenea meşteşuguri infernale. Ei s’au ocupat mai mult cu jafurile. întâlnind pe d-nu Prim-Procuror, d-nu deputat Villacros şi d-nu Pâtârlăgeami, ’i comunicară toate acestea adăogandu-i că luciul se poate constata cu inlesnire. Bietul oui.........dete din umeri. încă o dată dar, comunicatul guvernului ne pune in mirare. Nu inţelegem cum nişte crime atăt de vedite, guvernul se voeas-că a le tăgădui ; cum bărbaţii de la guvern, eşiţi din pârlitul liberal, se apuce asemenea cale. Apoi tot aşia ziceau aceşti bărbaţi acum căţiva ani, la un fapt identic de la Cuca-Macăi din Argeş?! Cu adâncă mâhnire se ’l vedem azi mai pe jos de chiar guvernul regulamentar de la Balta Liman. Dacă reposatul Barbu Ştir-beiu, domn al invasiumlor streine, ar fi lucrat ast-fel, nu’i ar ti remas acel frumos nume de bun administrator. Sub Domnia sa, un fapt identic a avut loc chiar in acest judeţ. Sub-prefectul de Câmp, Ioan Finţescu aplicase torturi unor Ţigani care făcuse mai multe tâlhării cu torturi şi omor. Domnul, informăndu-se din Inde-pendinţa belgieă de acest fapt, indată a ordonat destituirea şi darea in judecată atăt a Sub-prefectului, căt şi a dorobanţilor şi vâtăşeilor ce executaseră torturele. Acel guvern nu da comunieate de negarea faptelor petrecute ; ci ordona de indată pedepsirea culpabililor, ascultănd glasul justiţiei şi al opiniunei publice. Tot aşa face oare guvernul de astăzi ? Ce prin asemenea comunicate se pot ascunde nişte crime, atât de atroce ? Noi am cerut anchetă la faţa locului, ear nu un comunicat pripit de tăgăduire şi pe care nimenea nu’l cr6de. Şi cum va crede lumea asemenea comunicate ? cănd alal'tă-ieri, Sâmbătă, mai văzurăm cu toţii următorul fapt : In Ploeşti venise din Bordeni preoteasa părintelui fon, eu chirigiul Nicolae Basile. Oamenii poliţii cum zăriră pe Nicolae, recunoscându-l că este unul din persoanele torturate (dar nevinovat, căci judecătorul instructor şi Procurorul il pusese deja in libertate), cum il văzură, zieem, il înhăţară şi’l duseră la prefectură, unde Prefectul il bătu cu insu-şi mâna sa ca şi pe cel despre care am vorbit in numărul trecut : apoi ordonă de! arestâ la poliţie, de unde il făcu scăpat tocmai pe seară, cu condiţiune de a nu se intâlni cu nimeni şi a se in-turna imediat la Bordeni. Nu ştim cât va continua astă stare de lucruri. * erau in erupţiune. Flacărele c« Gurnang Guntur iluminau atme V craterul acelui vulcan ieşiau toi * roiu sulfuros şi de lavă ; une-t* explosiuni intricoşate, şi tot-d urmate de o ploae de cenuşă * tre vulcanice, cari isbucniau in* imprăştiau in toate direcţiunile" moartea şi devastaţiunea. Pe mare fenomenele observai1 cele mai extraordinare. Norii i încărcaţi de electricitate, in ca in acelaşi timp vre-o 15 troir| femei şi copii fugiau din toatb plănd aerul cu ţipete de gr0az tune a catastrofei au fost inmi locuinţele lor sub grămezile de materii vulcanice. Seara ciocnirile şi erupţiunil u in violenţă. Insula întreagă pare , de mare. Enorrno valuri o f violenţă atât de mare, in căt soi in trecerea lor şi amerinţar chiai insula. La mezul nopţii upin luminos [ s’a format pe eatei guiui, ce este la sud-est. Erupţiunile sporiau cu căt j acel nor. Torente de lavă curge] tele vulcanilor, impleau văile j tot in calea lor. Pe la 2 norul s’a rupt in doue ziua s a vezut că o enormă baL mint de la Pont-Capucin până j, Passoerong dispăruse pe o mile pătrate. Doue sate mari erau d *rusoşii nul din cei 15 mii locuitori I scăpat de moarte. Unul din inc^i le mai curioase a fost formareŢ in zioa de Marţi după ameazâ, ;Ţ insuliţe vulcanice ce au ieşit in tfţţ Sondei, pe o linia dreaptă incepjor capul Hog, despre Sumatra, Jj posiţiunea Merakului şi a mijloc, ce se surpaseră in dentâ. / (fii* oarei t şi s'a ja Catastrofa de la Java In privinţa insulei lava norocirii ne mai pomenite, a fost cercetată, V. Coc. ne mătoarcle amănunte : şi a de dă nc- care ur- „Java este una din insulele Oceaniei, posesiune a Olandei. Nu prin mărimea teritoriului seu, ci mai mult din causa bogă-iei solului şi frumuseţei sale a fost numită regină a Oceaniei. Această înfloritoare şi bogată insulă a fost de curând victima unei catastrofe in genul celei de la Iscliia, dar in proporţiuni enorm mai mari. Un grozav cutremur de pământ a rseturnat’o aproape cu totul şi vre 100 mii indivizi ş’au găsit mormântul fie in valurile mării ce au năvălit asupra uscatului, fie in crăpăturile solului. Vom da deci căte-va detalie asupra acestui fenomen geologie ce se intămplâ foarte rar in dimensiuni atât de mari. Pe ţermul Sumatrei, in baia Lampong. in fundul căreia se afla oraşul Telok-Betong o grămadă de petre vulcanice a implut un vast spaţiu ocupat până acum de mare. Co-munieaţiunile sunt imposibile intre Telok-Betong şi Java. Primele semne ale erupţiuni vulcanului Kra-katoa au apărut la 25 August ; la Saraper-ta şi Batavia s’au auzit bubuituri subterane. Mai intui lumea nu sa neliniştit, dar puţin câte puţin o ploae de praf a intunecaţ atmosfera, şi toată noaptea au inundat acele douâ oraşe petrec aprinse. Dimineaţa couru-nicaţiuuile cu Anger erauaintrerupte, podurile rupte şi drumurile nepracticabile. Apele strâmtorii ferbeau, temperatura lor se rădicase cu mai mult de 20 de grade, şi ţermurile Javei erau lovite de valuri enorme. S au observat in insula Madura, la mai mult de 500 mile de strâmtoare, munţi de maro, ce rădicau mase spumegănde, cari ascundea orizontul. La 20 bubuiturile deveniră din ce in ce mai distinse, şi la ameazâ Maha-Meru, cel inai mare din vulcani, incepu a arutca flăcări îngrozitoare. Apoi Gumang-Guutur şi cea mai mare parte din micii vulcani se puseră şi ei in activitate, aşa in cât aproape o treime din cele 45 cratere a insulei Java Domnu I. Dobreami, numit controlor fiscal Gr. Uzureanu. fost con -ti in Jocul ful Domnu G. Cbristescu s’a num, ţiunea de arehivar al casieriei gel,ne judeţul Tulc-ea, in locul domnul i Georgescu, care rămâne in dispu, Domnii Stânescu Ioan, A vraişti mitrie şi Dimitresc-u Alexandru s ir* in posturile de conductori postm:| III, pe zioa de cănd vor incepe^ Noutati din tarif. Strangulare.—In zioa de 24Ui locuitorul Ioan Antohe, in etate (feti din comuna Gherinăueşti, judeţ» el s’a găsit strangulat in un zemuie da casei sale.; după cercetările fJU constatat că nunrtul s’a strangnlatfliic boalei de care suferea. Ceasul rBu.—Citim in Mehedimt Ori do căte ori românul pleacă un işi face cruce şi zice : „Fereşte-n li ne de ceasul râu !“ Se vede insist ticâ Dumbravă, un tener ţeran i de vre-o 24 de ani. din comunal» Mare, plecănd in seara de 6—7 gul Severinului spre a ’şi cumrte ceva, a uitat să ’şi facă rugăciune unită, şi mergând călare pe drum hi bă cu cărăuşii lui Ştefan Voinea Leiuer, ce se inlorceau cu doutO goale şi una cu pluguri de la leii, bârşia in pădurea Lunca-Yirju, p înaintate din noapte, vede o ceată şi incepe a da chiote. Voinea şi Leiner, care pănă aci1 seră duşi fiind bine potriviţi de ciuma lui Coşoveanu din Venju-J aceste chiote se deşteptară şi zârin-Dumbravă dând chiote pe lângă căi crezut că au de a face cu boţii. 1 Leiner se scoală şi trage cu revob supra lui Dumbravă care cade in lovit in spate de un glonţ, de und a fost ridicat de cărăuşi şi dus la Rogoya, unde a stat până a doua 2 au venit şi vitejii impuşcători ce se seseră in pădure de frica celor-alţi credeau a li chemaţi iu ajutor do' bravă, şi cănd primarul a putut 'v i ■I | trimit«ud P® rănit in cura spitalului criminal ’naintea parchetului. Se L că pacientul va scăpa cu viaţă. DIN DOBROGEA n escroc din Constanţa;—Cu data de iugust se comunică Poştei: A. fost aci un armean anume Gumşian, ire o moşie in apropiere de Constan-a valoare ca de 20mii franci, cuprin-lu-se şi gospodăria. El era in Jrelaţiuni comercianţi, că juca cărţi, şi cum se zi-este şi mason. Zilele aceste a făcut o ocherie din cele mai indrăsneţe şi mai 0 combinate. A făcut contracte cu mai ■Iţi comercianţi de aci pentru venzâri de oJucte de pe moşia sa, (şi din cele ce [ca că ar fi cumpărat in Bulgaria, Juund auturi, dup® obiceiul comercianţilor, şi in juă a fugit, fără să se ştie unde este. Su- care a inşelat pe diferiţii comer-auţi se urcă la 58.000 franci. Bărbier ucigaş. — Un sergent Geor-U din corpul gardiştilor, s'a inbolnăvit 1 Jălbinare. Un bărbier armean i-a zis Ll va vindeca. Sergentul increzendu-se, nuierul i-a tăiat aţa sub limbă şi l-a stat pe cap. Sergentul a murit din a-,jtă causă in spitalul comunal, Moara provenit din tăerea aţei de sub lim-Barbierul a fugit şi până acum nu s-a ut prinde. antina din Constanţa. — Zilele ai a fost aci in anchetă pentru caranti- d. Manovici, inspectorul lucrărilor tec- e, şi a constatat de adevărate cele pupate de „Poşta". Ancheta a avut de con-inţă destituirea lui Leboeuf. Acesta im-mnă cu d. Guarracino, se zice, că ar fi i la d. Cogălniceanu, şi l-au rugat ca să îu facă caz de faptele petrecute cu caran-m., Cogălniceanu le a respuns in mod ffliergic şi le a zis că ei nu mai pot sta in —T«pr. română de a căriea ospitalitate şi bine »ljfactri au abusat. Construcţia bisericei s’a .suspendat. Se zice că in urma afacerei cu aLcaruniina societatea de construcţii a desăr-t. Vw;:t pe d. Guarracino de a fi antreprenori;/ ei.“ Tutunul in Dobrogea. Citim in ziarul 'ulcea : De un timp incoace tutunul ce se debi-azâ in oraş e foarte prost, şi mai cu earnă calitatea a doua care se consumă rai mult la noi, aşa că loeuitoiii se ling cu drept de regia tutunurilor, care e crede că trimete in Dobrogea tutun de calitate inferioară de cât acela ce se con-__ i [urnă in ţară, pe căt timp din contra ar <;] rebui să se ingrijească mai mult de fu-"TBniitorii Dobrogeni care pe lângă toate plă-hjtes-te şi tutunul cu preţuri exorbitante pen-(•ru oamenii care până acum eiau deprinşi fuma tutun bun cheltuind numai doufi-■i bani pe zi. | Credem că onor. direcţiune a regii aflând rre acestea se va grăbi a satisface pe P'fu fumători Tulceni trimiţend in Do-tutunuri de o calitate mai bună, P-'S ce va face pe Dobrogeni să uite ef-Piâtatea din trecut, in comparaţie cu pre-' actual al tutunului. Mişcări in justiţie Dom nu I. Panaitiu, actual preşedinte al hibunalului Dorohoiu, se permută in a-Cceaşi calitate la tribunalul Vaslui, in locul Aminului D. Gota, care trece in postul ocupat de domnu I. Panaitiu. ‘>unt numiţi şi permutaţi : Domnu Ath. Herăscu, licenţiat in drept e la facultatea din Bucureşti, judecător de jilistrucţie la acelaşi tribunal. Domnu G. Strâjescu, care a făcut studii drept la facultatea din Liege, substitut I • tribunalul Vaslui. Domnu G. II. Dimopolu, licenţiat in drept oe la facultatea din Paris, fost procuror de ribunal, procuror la tribunalul Tutova. Domnu Dimitrie Dancu, doctor in drept fa la facultatea din Lipsea, actual supleant L tribunalul Mehedinţi, in aceeaşi calitate ţi tribunalul Covurlui, Domnu N. Algiu, licenţiat in drept de facultatea din Aix, actual supleant la Dibunalul Argeş, iu aceeaşi calitate la tribunalul Mehedinţi. Domnu I. Mânescu, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, actual substitut la tribunalul Dămboviţa, supleant la tribunalul Argeş. Domnu C. D. Popescu, licenţiat in drept "e la facultatea din Bucureşti, substitut la tribunalul Dămboviţa. Domnu Dimitrie C. State, licenţiat in drept de la facultatea din Geneva, substitut la tribunalul Dorohoiu. Domnu C. Buzdugan, absolvent a 2 ani de diept la facultatea din Iaşi, ajutor la ocolul Ialomiţa, judeţul Ialomiţa. Bcnedicţiunea religioasă obligatorie pentru căsătorii (1) Domnule prim-preşedinte, Domnilor judecători, Articolul 22 al Constituţiunei noastre din anul 1800, care declară benedicţiunea religioasă obligatorie pentru căsătorii, a dat loc la multă discuţiune şi controversa atât in doctrină cât şi in jurisprudenţă. Ast-fel, unii jurisconsulţi susţin că legislatorii vechi, neincrezfitori in faptele proprii lor raţiuni, au lăsat organisarea familiei in mâna clerului şi că numai prin o i-novaţiune a dreptului modern a trecut organisarea familiei din mâinele bisericei in acelea ale Statului ; ca Statul a regulat prin codu civil contractul căsătoriei ca şi pe toate cele alte contracte, că prin urmare astăzi căsătoria este un contract pur civil ; că obligaţiunea benedicţiunei religioase din art. 22 din pactul nostru fundamental este singura urmă ce mai găsim in dreptul modern din vechea alianţă a dogmelor bisericei cu contractele civile. Că această dispo-siţiune constituţionala nu este de cât o es-presiune de gratitudine a Statului Român către biserica rfisăritului, căreea in mare parte se datoreşte conservarea naţionalitâ-ţei noastre (1) ; că in fine obligaţiunea benedicţiunei religioase nu are nici o sancţiune, pentru că art. 22 a stabilit numai un principiu, care aşteapiă reglementarea sa, că deci acest principiu nu se poate aplica până nu se vor confecţiona legile de cari vorbeşte legiuitorul constituţiunei prin frasa din acest articol „alarâ de caşurile ce se vor prevedea prin anume lege". (2) Această din urmă interpretare a fost admisă şi de curţile de apel ca şi de această supremă curte, (3) de şi jurisprudenţă a variat, după cum imediat vom vedee. Alţii susţin din contră că legiuitorul constituţiunei, vfizend că codul civil Alexandru Ioan rupse cu desăvârşire şi fără motiv cu biserica, cu moravurile invederate ale poporului şi admise sistemul lumei catolice, şi, inţelegănd că această inovaţiune a nemulţumit poporul român, a revenit prin articolul 22 la moravurile abandonate a le poporului, declarând contractul de căsătorie un contract mixt. (1) De asemenea, suprema curte, dupe o di verginţă, prin decisia sa No. 61 jjdin.' 24 februarie 1879, a- stabilit că art. 22 din Constituţie işi are aplieaţiunea sa şi in ceea-ce concerne obligativitatea benedicţiunei religioase. Această cestiune, care se discută şi astăzi şi in privinţa căreia nu s’a zis incă ultimul cuvent, invederat este că îmbrăţişează materia cea mai importantă in ordinea socială ; este vorba, in adevăr, pe de o parte de organisarea familiei, care, cu drept cuvent, s’a zis că este fundamentul societăţilor, iar pe de alta de preceptele sfintei noastre religiuni a răsăritului, care, după cum am văzut, a contribuit puternic la salvarea naţionalitâţei noastre şi care se 1 2 3 (1) Discursul pronunţat de d.ţGeorge Piliţi, procuror general al curţii de Casaţie. (1) Vezi discursul de deschiderea cur-ţei de casaţiune pe 1870 — 1871 şi răspunsul primului-preşedinte, publicate in buletinul curţei de casaţie pe 1S70, pag. 193—196 şi 222. (2) Vezi studiile domnului G. G. Meita-ni asupra Constituţiunei Romanilor fasc. Iii, pag. 91. Idem jurnalul „Dreptul" pe 18S2, No. 9. pag. 3 — 5. (3) Vezi decisiunile curţei de casaţie No... din 2 Iunie 1872, No. 431 din 2 Decemvrie 1874 şi 26J din 9 Uctomvrie 1879. Idem sentinţa No. 21 din 1871, a tribunalului civil de Ilfov şi decisiunea eui-ţm de apel din Bucureşti No.... pronunţate in procesul intentat de doamna Luxiţa Cupa-renco comitetului casei de pensiuni. Idem decisiunile curţei de apel din Iaşi cu No. 170 din 1878 şi a curţei apelative din Focşani cu No.... din 11 Iunie 1879 (lj V. jurnalul „Dreptul" pe anul 1872 No. 48, şi discursul de deschidere a cur-ţei de apel din Bucureşti pe 1875, publicat iu jurnalul „Dreptul" pe 1875. declară de art. 21 din Constituţie de religie dominantă a Statului român. Ne propunem, dar, a zice şi noi câteva cuvinte asupra acestei importante şi grave cestiuni, pe care in treacăt am atins’» in discursul nostru pe 1879—1880, spre a ne incerca să demonstrăm, cu istoria in mână, că biserica răsăritului nu s a coborit nici odată, benevolmente, din sfera inaltă in caie se allâ aşezată de sfintele canoane, spre a usurpa drepturile puterei laice, şi că, de căte-ori s’a amestecat in afacerile lumeşti, a fâcut’o impinsă de necesităţile timpurilor ce străbătea, tocmai pentru a salva şi conserva naţionalitatea coreligionarilor săi ; că dacă revoluţia cea mare a voit sa emancipeze Statul de pretenţiunile bisericei apusene şi astfel, dacă codul Napoleon a regulat iu mod civil organisaţia familiei, nu aceleaşi argumente au militat in favoarea inovaţiunei , de altmintrelea toarte salutarie, introdusă şi la noi de codul civil in materie de căsătorie. Că prin urmare numai prin confusiune şi rea înţelegere a pretenţiunilor bisericei răsăiitului, foarte modeste in comparaţie cu acelea ale bisericei apusene, se poate face atâta a-larmâ contra acelora cari nu voese a admite că benedicţiunea religioasă, impusă contractului de căsătorie prin legea fundamentală a ţârei noastre, ar fi un lux, de care se pot lipsi cetăţenii fără cel mai mic scrupul I Organisarea familiei in legislaţiune con-stftue un sistem a parte Legiuitorul modern ca şi legiuitorii veacurilor trecute s’au ocupat de familie in deosebi, afectând un titlu intreg contractului de căsătorie, nevoind a T discuta la olaltă cu cele-alte contrace, pentru că organisaţia familiei constitue in legislaţiune un intreg sistem şi un sistem cu totul a parte, ca unul ce primeşte un element nou care predomină in toate disposiţiunile sale legislative, vreau să zic, elementul mo-ralitâţei. In adevăr, prin proprietate se consacră dominaţia omului asupra lucrurilor materiale ; această dominaţiune se modulează in virtutea principiului egalitâţei, după care principiu libertatea fie-câruia se mărgineşte acolo unde incepe libertatea color-l-alţi; astfel că şi doininaţiunea fie căruia asupra lucrurilor materiale se opreşte acolo unde incepe dominaţiunea aUora. Omul insă, de şi este o fiinţă liberă, el este tot-de-odată şi o -fiinţă socială, ca atare, are adesea nevoe să modifice limitele dominaţiunei sale asupra lucrurilor materiale, această modificare este sorginta conven-ţiunelor, iar, îndeplinirea lor este lăsată-bunei credinţe reciproce. Prescripţiunile codului civil despre obligaţiuni, sunt menite a evita neînţelegerile şi a deslega conflictele ce se pot ivi din ne-indeplinirea celor stipulate. De asemenea, disposiţiile acestea legislative sunt menite a garanta şi despăgubirea ce se cuvine persoanelor cari pot fi victima unui prejudiciu din partea acelora cari, nesocotind legea, comit un delict. Dar toate aceastea sunt bune când este vorba numai de lucruri materiale, nu astfel insă putem raţiona şi când ne ocupăm de unirea a duou persoane spre a trăi împreună. (Va urma) felurimi In noaptea de 15—16 August, s’a aprins şi ars un pătul cu porumb al domnului Ef-timie.Zisu, arendaşul moşiei Elisabota, judelui Teleorman, iar in noaptea de 17—18, sa aprins şi ars cu dosăvârşire 3 şire de grâu snopi şi o magasie de scânduri in care se alia ca 129 chile mari grâu, scăpând, prin concursul locuitorilor numai şirele de pae. Până in present nu s’a putut descoperi de rude a provenit acel foc. Iu noaptea de 20 ale curentei, in câtuna Bladeşti, comuna Oârniceni, plasa Turia, ju deţul Iaşi, a ars stadoala cu grâu a doamnelor Smaranda şi Victoria Tlmliin, causa nu s’a descoperit Paguba să urcă aproximativ la 2.800 lei. t Momente de distracţie — Astă casă seamănă cu corabia lui Noe, zise un arhitect unui proprietar care nu avusese nici o dată afaceri cu d-sa. — Pentru ce ? intrebă proprietarul curios. — Pentru că in ea se află tot soiul de dobitoace. — Te inşeli ; „D-ta n’ai intrat incă in intru". In hala Ghica un bâeţoiu se uita cu atenţiune la coşiurile unui pescar. — Ce te uiţi la peştele meu ? (intrebă pescarul, vrei să cumperi ? — Ba nu. — Ori vrei să furi ? — Ferească sântul. — Dar ce faci ? — Vorbesc ou peştii. — Ei, ce'ţi spune ? — îmi spune că de 15 zile au părăsit balta in care s’au născut. Un bot tradus inaintea curţii cu juraţi se infăţişâ intr’o zi inaintea pretoriului ca să fie judecat. — Ai advocat ? intrebă preşedintele. — Nu, rfispunse hoţul. — Unul din domnii advocaţi presinţi să binevoiască a ajuta cu consiliele d-sale pre acuzat. — Bucuros, răspunse un advocat, il voi ajuta eu. — Treceţi in camera d’alăluii spre a ve consulta, zise preşedintele. — Ei, ce ine inveţi să fac d-le Advocat? zise hoţul vfizendu-se singur cu consiliatorul seu. — Ce ai dori d-ta? — Să dau dosul. — Vrei cu dinadinsul ? — Foarte mult. — Atunci deschide uşeioara aceia şi dai d’o scară, coboară’o iute şi pre uşa din faţă eşi afară şi ia-o la sănătoasa. Preste c-âte-va minute, Advocatul se întoarse in pretoriu singur. — Dar acuzatul? intrebă preşedintele. — A fugit. — Cum se poate ? pre unde ? — Pre uşeioara din dos. — Dar bine d-ta nu erai acolo ? — Ba da şi după cum ’mi ai recomandat d-ta insuşi „l’am, ajutat cu consiliele mele" ca să scape mai iute. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Des-cherelle deN- DrOC-BfimailU, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. I»e venzare Ia librăriile : fraţii loa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Soeec etC-ie Calea Victoriei, B. Niculescu. Pasagiu! Bomăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. Studii de legislaţiune comparată — Căsătoria, dupe dreptul civil, canonic şi internaţional. — Partea I-a, cu o canonică critică la adresa Sântului Sinod, de Geor-gc Mărzeseu, profosor de codicele civil la facultatea de drept din Iaşi. — Preţul 6 franci. Curs de geografie pentru usul invejă-mentului secundar. Europa (fără România) E prelucrată după cei mai buni autori de G. Th. Bnzoiauu, profesor de geografie. Preţul lei 2,50. Memorandum composo et publie par le comite elu par l’assemblee generale des re-presentants des decteurs roumaius, tenue ;i Hermanstadt le 12, 13 et 14 Mai 1881. Se alia do venzare la librăriele Socec, Graeve şi Eănişteanu, cu preţul do lei 2 bani 50. Prescurtare din Istoria Romanilor, lucrată pentru elevii şc-oalolor primare de ambe-sexe de B. B. Secărcanu, institutor public in capitală. Cartea este aprobată de ministerul instrucţiunii publice ; e ilustrată cu 17 figuri. — Preţul unui exemplar 80 CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TREN orilor din bucureşti Cu inccpero de la 20 ălaiu 1883. La Rloeşti, Bnzeu, R-Sarat, Focşani, Mărăşeşt. Bacău, Roman, Iaşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 46 minute seara. -[a Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzeu, R-Saraţ, Focşani, Măriişcşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La I’loeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal (tren accelerat) şi de la Ploeşti cn trenul mixt la Buzeu, K-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 80 m. d. m. La I’itoşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.) La Giurgiu o ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) 0 ore 10 min. d. a. (tren mut.) SOSIREA TRENURILOR Dc la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi, Bacau, MărSşcşti K-Sărat, Buzeu, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzeu, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 ui. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzeu; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). Do la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) îl ore 15 min noapte. De la Rredp 'l, Sinaia, l’loeşt- (trenul accelerat) 12 ore 30 tnin. ameazi. Do la Verciorova, T-Sevcrin, Craiova, Slatina, Piteşti i ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat ii ore 20 min. i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţa (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trenul mixt), INTERNATUL DE BĂIEŢI 11HELIADE-RADULESCU Situat in localitatea cea mai sănătoasă a gradinei; „Heliade", din piaţa Moşilor, va deschide cursurile pentru clasele primare la 10 Septemvrie, 1883. Studiele se vor face după metoadele cele mai bune şi conform programei Statului. Aci se va mai in-vfiţa gymnastica şi exerciţiele militare. In institut sunt instalate băi calde şi reci cu duşi pentru copii. înscrierea şcolarilor se va face de la 20 August corent. A N U N C I U După o lungă practică in justiţie, ea grefier al Trib. Comercial, jude de ocol şi membru de Tribunal, am îmbrăţişai cariera de advocat. Me însărcinez prin urmare cu ori ce afacere civilă, comercială şi penală Ia toate instanţele judecătoreşti din ţară. Domiciliul meu este in strada Călăraşi (Vergu) No. 49. George Gr. Dancovici. Licenţiat in drept. Pensionul de băeţi, Panait loanid din Craiova Strada Obedeanu, vis-a vis' de d-huI D-r Demetriad No.... sub direcţiunea sub-semnatului, cu onoare fac cunoscut d-lor părinţi de familia că, pentru acest an şcolar, se mai pot primi 12 elevi interni pentru liceu, gimnasie şi chiar pentru clasele primare. Director, B. Năuianu. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 1 septembre 1883. Cump. v euu 5olo Renta Amortisilnlii. . . . 93i/. 941/, 5»|0 Renta Română Perpetuă , 92--- 92'h 6"|o Obligaţiuni de stnt. . . . 99 3,4 100',.. 6010 Oblig. Căilor f- liom. regale 102'|., 103 G* 5o/o » Monicipale .... 833/4 84 Mo 10 fr. » Casei Pensiunilor 300 1. 232- 235 --- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 02 --- 921/, 7oio .» Scrisuri Rurale.. . . 1023], 103 iŞ 5o[0 Scrisuri fonciare nrbane . . 88'/? 89- ()0[0 > > » 9811-,, 99- 7o|0 » > » 1021/, 103- Impr. cu prime Buc. (20 1 b.I 32i b 33i/s Act ii Naţionjle Române 2501. 1390 1405 , , Soc. cred. mob, rom. 250 1. 210- 214- » , » Rom. > > > > Naţionale 200 1. 245--- 249- Divorse Aur contra argint.....; 1 «0 1.75 > » Bilete de Banque . I 00 1.75 Fiorini valoare Anstrir.că. . . - 210i/o 2.12 Mărci germane. . .... 1 23 1.25 liancnote francase...... 99J|? lOO’/o TIMPUL Boalele GATULUI Ml Si GURI PASTILELE DETHA1T MAGASIN fondat CU SAREA LUI BERTIIOLET Recomandate contra Boalelor gâtulu\,angine, extincţiunile vocii, ulceraţiuniic gurei, irita-ţiunile cauzate de tutun, efectele periculoase a mercuriulm, şi specialmente d-lor magistraţi predicatori, profesori, cântăreţi spre a acilita emisiunea vocii. Ad. DETHAN, farmacist, Faub St-Denls î)0 Paris şi principalele farmacii din Franţa Si străinătate, A cere semnătura Adh.DETHAN _______Preţ franco 2 fr 50 COLONIALE SI DELICATE VIS-A-VIS I)E THEATRUL NAŢIONAL Anunţă hulitei nobilimi, şi onor. public că. pe lingă articolele necesari Iu menaţ/iul casei, au importat