-n0l i SEPTEMBRE 1883 Calea Victoriei TSr. 33. ANUL AL VIII—No. 192 lBONAMENTELE t»r», P' “ • • • • pe 6 luni. . . ps 3 luni. . . Ln&tite pc an • • • 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei li se priiroasc I. Adrainistreţie. bitiilă 10 bani nnmăru jricte 15 bani nnmăru ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III . . . 1 50 > , II .... 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBE1-V0DA Nr. 2. Direetor-respundător : MIHA1L P ALEOLOGU Ananţurile şi inserţiile se primesc Bucureşti , Ia Administraţia ziarului ta Ylena, la biurourile de anunţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rue Cldmenc 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu se primei ttaausorisele nolmprlmate se ard. ciiresti, 31 August 1883 ia •ii (lupe O oră, se decle semnalul radi-1 dupe vr’o opt zile spre Ii urina negoţieril© i > a* irodus ieri un fapt care, pe ne a mai da o probă că lip-avernului pretins liberal cub irii naţionale, in acelaşi timp ează şi amorţirea, aproape ge-a simţi mintelor noastreMe conţii pentru memoria acelor eroi, căzuţi iu Bulgaria spre neamului romăuesc. ziua de 30 august. Ceea ce te ziua aceasta este roinviarea vi româneşti, redobândirea an-trăluciri, care prin vitregia r, rămăsese numai o timbra, intea formidabilelor întăriri ale r, asverlindu-se cu elan impe-trupă care nu mai mirosise a de puşcă, puse piciorul pe Li tare dintre posiţinnile de la ■ pe fortul Griviţa. |fse implăntâ, cu stindardul ro- , arborul nouei vieţe a Statu-istru, şi, in fâlfâitul puternic al stindard, se scutura vulturul tul sclaviei şi-şi luâ sbor liber la Iudependenţei. a cineva simte că trebue să ~ ■•^veselească de un mare câştig ua-. altă dată mai propriă nu poate jjsi in istoria renaşterii României. - ia august este botezul focului, este vennarca României cu geniul for-ŞBc-easta cată să fie data de globii® amintire, căci atunci s’a pus troiul de sânge, vărsat cu bra-_j f, sigiliul nemuririi neamului roiesc. Iu Plevna, dar Griviţa exige a-l||iţiunea particulară a fie-cărui ro- 1. Plevna este un resultat, nu in-Afacultatea de la care el derivă. 5e putea intr’adevăr să nu cază mia, să nu se obţină prin urle victoria ; cu toate acestea, rele de la Griviţa nu se mai pu-b şterge. •Mta.sebirea dar aci este intre rame ji inimă. Daca instituim ser-de Stat, adică numai oficială, oa mării Plevnei, nu putem să nu serbătoare cu dublu caracter, toare oficială şi populară, ziua i> Grivitei. ) este drept ceea ce susţinem aci, ' ederează insăşi disposiţiunea gu--Tudui, de a serbâtori data de 30 S-st, precum văzurăm ieri prin o-1 religioase in toată ţara, spre a-Dlirea sufletelor eroilor căzuţi la iţa, şi prin banchet militar la ai i. Iar nu este numai atâta : daca ne ■'im bine, acelaşi guvern, in anii Şuţi, dase, precum se cuvine, un actor mai accentuat naţional ani- ■ rii luării Griviţei; nu credem că iînşelam afirmând că, până in a- irecut, şi cancelariele nu lucra-b* * ediliciele publice şi particulare decorară cu stindarde şi covoare. Cum insă anul ncesta, nu se mai na ca mai naintc ? gs-te ciudat intr’adevăr faptul că, fje ce ieri de dimineaţă se dede, ir> agenţii poliţieneşti, semnalul de-*«ii edificielor, tot prin aceştia, carii stindardelor, ca şi cum n'ar mai fi trebuit aceasta, şi ele se rădicară. Ce comedie să fie aci Greşit-au subcomisarii in observarea tipicului cunoscut? Care e causa retragerii stindardelor ? Daca am admite că, numai prin confundarea datelor in care guvernul a instituit serbâtori naţionale, s'a luat oare-cari disposiţiuni de decorare i oraşului, ce rău public ar fi resultat, lăsăndu-se să urmeze înainte decorarea, sau să stea pe loc cătă apucase a se face ? Contra cărui principiu se păcătuia prin aceasta ? şi pe cine ar fi vătă mat sau mâhnit aceasta ? Să fie oare vre-un romăn, a cărui inimă să refuze a consacra in dulce amintire de tot momentul eroismul roman, cănd acelaşi romăn, cu o ascultare demnă de remarcat, scoate steagul înaintea ori-cărei ceremonii oficiale ? Noi n am putea admite pentru nici măcar unul dintre români asemenea nesimţiri insultătoare. Dar atunci cine... ? cine oare să fie acela pe care I ar fi putut supăra o manifestare inofensivă naţională, sau căruia i-ar fi trecut umbre de niscai bănueli nefundate sub privirea serbătoririi zilei de 30 august ? Cui aţi voit să plăceţi, in fine, pe cine aţi avut trebuinţă să mai me-nagiaţi, tăvăliţilor guvernanţi, isbind ast-fel şi intr’un simţiment naţional, abătând de la cel mai frumos cult pe aceia cari au dat ascultare agenţilor Poliţiei voastre ? Daca trebue să deplângem şi cu această ocasiă ticăloşia oficială, care este atăt de dovedită in toate, nu mai puţin credem că urmează să exprimăm regretele noaste, că spiritul public e in atâta amorţire, căt să nu simtă el trebuinţa de a lu era intr’ale inimei şi conştiinţei naţionale chiar independent de autoritate. Nu este spre onoarea şi atestarea demnităţii cetăţeneşti ascultarea care se dă, in mod nerezonat, gesturilor ce vin de la poliţia. Asta ar semăna ca şi cum poliţia ar avea in fa-ţă-i nişte manecliini, ce mişcă numai dupe cum ea ii trage de sfoară Noi inţelegem preceptul ev angelic daţi Cesarului ce este al Cesarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu: ast-fel că cetăţeanul, proprietar sau comerciant, să dea şi autorităţii, la ocasiune, tribut de consideraţiune. insă să-şi păstreze tot-d a-uua conştiinţa sus. căci ingenuchiănd'o, profană cea mai sublima operă Dumnezeu. cu d. Cliallemel-Lacour. Se zice ca generalul Schraitz, comandând acum al IX-lea corp de armată, va fi numit ambasador al Francei la Petersburg. Agram, 10 sept. — Ultima noapte s’a trecut liniştita ; oraşul ş’a reluat azi fisio-nomia sa obicinuita. Cetăţenii se insărci-nează ei singuri de bunâ-voe d’a opri neo-randuelile şi întrupările. Cercetarea făcuta asupra ultimelor evenimente a constatat că turbur&rile n’au avut de loc un caracter turburător ; ele au fost provocate tot-d’auna de ţărani. Purtarea trupelor a fost foarte omenoasă. In urma unor noi sosiri de ţfirani in timpul nopţii, detaşamente de soldaţi au fost trâmise in mai multe sate. Eseeuţiunea de sentinţe pentru plată de impozite inapoiate a fost suspendata in toată ţara ; această măsură a produs pacificare parţiala. Sofia, 10 sept. — Adunarea naţională e convocata in sesiune extra-ordinarâ pentru 3 septemvrie, spre a examina conven-ţiunea privitoare la legarea drumurilor de fier austriaca, sârbeşti, bulgare şi turceşti precum şi convenţiunea eu Rusia in pri-vinţ t cheltuelilor ocupaţiuni ruseşti in 1879. a lui ŞTIRI TELEGRAFICE INF0RMATIUNI Azi, 31 august, a 200-a aniversare a liberării Vienei de sub Turci, s’a cântat la Bărăţie un De profundă pentru sufletele polonejilor căzuţi şi a regelui lor Sobiesky. Precum am mai anunţat, măine 1 septembrie incepe sesiunea ordinară a consiliului general de instrucţiune. Sesiunea va ţine dela 1 — 25 sept. Şedinţele vor avea loc in sala Senatului. Ieri 30 August, la orele 7 dimineaţa, bricul „Mircea,“ cu elevii fiilor de marină, a plecat de la Cons-tantiuopol la Atena. CRONICA Paris, 10 sept. — D. Patenotre, ministrul Franciei la Stokholm, e numit ambasador la PeKin, intocuind pe d. Tricou. Marchizul de Tseng, ambasador al Chinei, a plecat azi la Londra ; se va intoaree La 9 septemvrie se va infaţişa in Tulcea procesul intentat de Sutrupul-prefect din Tulcea Paul Blâtescu (fratelele ministrului de justiţie) d-lui Rrânişteanu proprieutrul ziarului „Steaua-Dobrogii-* Apărarea va li făcută de d-uu Victor Atanasiu unul din tinerii membrii ai boroului capitalei. Domnia sa va pleca peste câte-va zile la Tulcea pentru a lupta pentru libertatea presei, lovita aşa crud prin mesura luata de indiazneţul şi abuzivul prefect. f» Zilele trecute o banda de 14 hoţi, care bântuia de mai mulţi ani trei judeţe diu Moldova : Putua, Tecuci şi Bacau, a fost prinsa in judeţul Tecuci. Prefectura judeţului tramisese p’un oficier de calâraşi, d. R. Kopetski, impreună cu trei soldaţi, şi aceşti patru oameni au reuşit, după o căutare neîntreruptă de 18 zile, sâ prindă şi sâ stăpâneasca pe cei 14 oameni. Banda avea drept şef p’un anume Balcan, evadat de mai multe ori diu inchisoare. El nu este ancă prins. * La 3 Septembrie se va judeca la Curtea de apel din Bucureşti procesul lui Gold-stein şi Ieroslawsky, condamnaţi de tribunal pentru faliment fraudulos. La 1 septemvrie se vi ţine licitaţie la ministerul de Resboiu pentru darea in întreprindere a furniturii de cârâmidâ tre- buincioasă pentru fortificaţia oraşului Bucureşti. * In Constanţa, pe malul mirii Negre, d Ciricleanu poseda o fabrică de tăbăcărie. * La Brftila, se va construi un local pentru tel egraf şi poşta. In acest scop se va ţine o licitaţie la 29 septembrie la prefectura de acolo şi la Direcţia generala a poştelor. * Colegiul III electoral pentru consilieri generali de la judeţul Ialomiţa este convocat, in zioa de 3 Octombrie 1883, ase întruni, la orele 10 dimineaţa, in locul comunei de reşedinţă, ca să aleagă trei consilieri la vacanţele declarate in consiliu. In zilele de 20 şi 21 Septembre se vor alege delegaţii cari compun colegiul III. * Domnu doctor Petre Ulvineanu s’a confirmat primar comunei urbane Câmpina din judeţul Prahova şi domnu Mihalache N. Cilieorghiu, ajutor. * Comitetul agricol al judeţului Iaşi va ţine exposiţia agricolă şi industriala din anul acesta dela 25 sept. pănâ la 2 oc-tomvrie inclusiv. * Şi la Galaţi se va construi in curând un edificiu telegrafo-postai. Licitaţia se va ţine in ziua de 6 octomvrie la prefectura de acolo. * Oasele cari au făcut sondagii in Dunăre, — spune „LTnddpendance Roumaine“ — au cerut de la comisiunea insârcinatâ cu studiarea planurilor pentru construirea unui pod peste Dunăre şi Borcea sâ escludâ pe toate acelea cari n’au făcut sondagii. Gestiunea nu s’a tranşat inca de co-misiune. * In curând va apare un nou ziar intitulat Curierul Capitalei. * Dincolo de gara Filaret, spre Giurgiu, un creştin ţine o crâşmă in vie, lăngâ drum. Suntem informaţi, că acest creştin, acum câteva septemâni. ar fi omorât pe un băiat pentru că a umblt la struguri, deşi băiatul i-ar fi oferit cinci franci despăgubire. Ucigaşul — se zice — a foşt arestat, apoi liberat, şi liber se afla şi astăzi! Adevârat să fie ? Din causa minierului insuficient al candidaţilor inserişi pentru concursul ce era sa se ţină la I Septembre 1883, pentru trâ-miterea in strainâtate a trei mediei-veteri-nari ca bursieri spre a se speciahsa, s'a a-inanat acest concurs pentru zioa de 15 Om tombre 1883. * Pentru ocuparea mai multor burse ce se afla vacante in internatul scoalei superioare de medicină-veterinară, ministrul dome-nielor publică concurs pentru zioa de 1 Oc-tombre 1883. Concursul va avea loc la direcţiunea scoalei (strada Fântânei No. 3), înaintea juriului întocmit la timp. Aspiraţii, pentru a fi primiţi la concurs, trebue sa depună la secretarul şcoalei, pana la 25 Septembre, actele următoare : 1) Actul de nascere şi diploma de natu-ralisare daca este împământenit; 2 Actul de vaccină; 3) Certificat de absolvirea a cel puţin 4 clase gimnasiale ; 4) Obligaţiune subscrisa de părinţi sau tutori prin care se augagiazâ ca la cas de retragere din şcoala inainte de terminarea complectă a stu-dielor, sa restitue Statului banii cheltuiţi cu iutreţiuerea. Hotarele noastre despre Austria Citim in ziarul „Suceava. Am aşteptat cu plăcere venirea in judeţ a comisiunei internaţionala pentru rectificarea hotarului nostru despre vecinii din Austria, in credinţa ce avem ca rectificarea se va incepe şi sfârşi mai nainte Ia noi ş’apoi va păşi in judeţele limitrofe, mai ales ca comisiunea citasă cu termin pe toţi „mărginaşii" ce se hotărâse cu Austia. Decepţia ne a fost mare când am aflat că comisiunea ş’a inceput lucrarea de la „Pietrele Roşi" şi s’a dus pe Carpaţi in jos. Dar nu face nimica, mai bine mai târziu de cât nici odată, căci noi speram ca tot vom avea vizita acelei eomisiuni, dacă nu anul acesta, cel mult la vara viitoare. Prin rândurile ce vor urma vrem sft prevenim comisiunea şi sâ i atragem atenţiunea asupra unor incâlcâri de hotare făcute de „bogaţii noştrii" megieşi in judeţul nostru, incâlcâri numai care le cunoaştem noi cei ce scriem aceste rânduri, căci se poate sâ existe şi multe altele pe care noi nu le cunoaştem. Mai intâi ştim că ia „Dorna" din plasa muntelui, moşia râzăşasca, ni s'a incâlcat hotarul de vecinul nostru Austro-Unguresc cu mulţi ani in urmă pe o intindere, daca nu de mii, dar de sigur de multe „sute de fălci" pe muntele numit „Calimanii," rivalul „Ceahlăului" căci hotarul fiind in vechime pe obcina muntelui, astă-zise coboară pe alocurea până pe fin părâu ce intra la noi, şi pe alocurea merge pe coasta muntelui; cea ce nu e nici măcar hotar natural. Mai ştim apoi că pe moşia statului Mălinii sa incâlcat şi se incalcâ hotarul de către Austria la munţii Bărşescu, Valea Colibei, Bulăteu, Şuverita, PahOmie, etc, şi la poalele munţilor la Blidăresa până in apa Moldovei unde chiar este astă zi un proces internaţional pendinte. Pe moşii particulare n’avem cunoştinţa de altâ încălcare de hotar din partea puternicului nostru megieş de cât acea ce se face d-lui G. Yâseseu, pe proprietatea sa Podenii-Buneştii unde megieşul ş’a iezit un iaz sprijinind iezâtura şi apa pe malul numitului proprietar cu o obrăznicie ne mai auzita; nu’l lasă nici măcar să’şi adape vitele, ne cum se pescuiască, de şi jumâtatea iazului e in Moldova. Ba mai ştim ca pe moşia Vuceştii proprietate a d-lui Sturzescu s’a tăcut încălcare tot la un iaz, incâlcare identica cu cea de sus. Noi Sucevenii, am ruga dar comisia internaţionala pentru verificarea hotarelor noastre cu Austria se procedeze cu mare prudenţa şi scrupol cănd va veni la noi, şi sâ nu cedeze cu uşurinţa Împărăţiei, care cu toţi ştim, ar vroi să ne ia cu hapca şi bucăţica judeţului ce a mai rămas după cedarea Bucuvinei, ca sa ne şteargă şi numele ce purtam asta-zi numai cu 4 plaşi din vr’o 7 cate eram inainte de anec-sare. Paşalâcul din Tulcea Cu toate protestaţiunile ziarelor contra călcării flagrante a unor îirticole din Con-stituţiune privitoare la libertatea pressei, vedem cu mâhnire adâncă ca guvernul de azi nu ia nici o măsură contra prefectului din Tulcea Statescu. Cu toate telegramele trimise de d. Bră-nişteanu, directorul ziarului Steaua Dobro-gei, către d. prim-ministru, nici o dispo ziţiune nu s’a luat. Acum d. Brânişteanu se adresează din nou guvernului şi-i cere, in virtutea art. 35 din legea organica a Dobrogei, care prevede ca ua prefect in Dobrogea se pune in urmărire numai dupe autorizaţia Consiliului de miniştri, d’a se revoca din funcţiune prefectul de Tulcea şi d’a fi dat in judecată. Poliţaiul diu Caracal In urma^celor denunţate do noi contra poliţaiului Tlieodorian, d-uu Ministru Cliiţu TIMPUL a cenit iniormaţiuui de la d-nu prefect respectiv de la caro a şi primit raport câin-tr’adever d-nu Tlieodorian in anul 1875, pe când ocupa funcţiunea de casier comunal, a fost adus la bara justifii sub inculpare că a delapidat şuma de lei 2851 bani 26 prin lalsilîcarea unor recepise şi sustragerea unor declaraţiuni de vârsâmânt ale perceptorului fiscal. D-uu Ministru inşi nu s’a crezut mulţumit cu aceasta şi spre a’şi forma convicţiunea sa morali asupra inocenţei d-lui Tlieodorian a cerut noi informaţiuni di» dosarul causei, promiţând prin comunicatul dat prin Monitorul oficial, ^că re săltatul ce se va obţine, se va comunica l i timp. De şi de atunci a treeut aproape doufi luni, acel mult dorit resultat nu 1 am mai vezut apărând prin Monitor, Se vede că ori ordinul d-lui Ministru sau raportul d-lui prefect s’a inecat in Olt, căci poliţaiu in ciuda orăşauilor funcţionează incă, şi re-gretabilile sale fapte sunt aprobate cu acest mod de şefii sei. Ca să cunoască d-nu ministru Chiţu şi d-nu Prefect Caleţeanu mai in detail afacerea d-lui poliţai», şi dace doresc a’şi face convicţiunea morală despre inocenţa d-lui Tlieodorian, ne oferim noi a lo arăta pe scuri pentru ce densu, eu chiu cu vai, a fost achitat de Tribunal. Dupe ce a fost prins cu măna in sac, şi pe când pentru acest fapt se afla in tem niţâ, a depus banii, nu din punga sa, ci prin venzarea averei nenorocitului sfiu garant P. Păunescu, care astăzi stă pe drumuri cu droae de copii, comiţend cu modul acesta o indoită faptă hoţească — Judele instructor, in vedere că faptul se consumase, l-a declarat culpabil, dar Tribunalu sa milostivit de el, şi putem zice l-a graţiat eară nu l-a achitat, şi aceasta numai pe te-meiu că depusese banii luaţi cum am zis din averea nenorocitului seu garant. Dacă dar se constată până la evidenţă că numit poliţaiu a mâncat banii comunei, şi a inşelat pe garantul seu, pentru ce oare este mânţinut inca in funcţiune? De ce d-nu Ministru şi d-nu Prefect nu ia disposiţiunea a se alunga o asemenea persoană care murdăreşte poliţia chemată a păzi onoarea şi averea cetăţenilor ? Ce ? nu se mai găseşte in ţara Boinăneaseâ persoane oneste care să inlocuiască pe d-nu Tlieodorian ? Sau actualul guvern a stabilit ea tot ce este ne-onest, incapabil şi hoţ, să fie cocoţat in slujbe şi protegiat contra legei chiar? Dacă aceasta este adeverat, apoi rugăm pe d. Ministru să interviu a se numi Tlieodorian ca Casier general, trimiţfindu'i pe Policrat ca inspector financiar, şi ’i asigurăm că ’i va dovedi cu suficienţă că este meşter in finanţe, şi prin urmare demn a ’i se iuere dinţa ori ce funcţiuue publică. Ne mirăm ce se fie cauza, şi ce talişman apără aşa de tare pe numitu poliţaiu? Nouă ni se pare că aceasta nu provine de cât diu puţina energie a d-lui Prefect Caleţeanu, şi din nepăsarea d-lui Ministru Chiţu. O foiţă ce apare in Caracal sub titlu „Vocea Eomanaţuiui" redactată de o iudă a Naşului poliţaiului ’şi dă osteneala a’l apăra, şi poate d-nu Caleţeanu a dat crezfimănt celor conţinute intrensa: dar pentru a’l lămuri, ’i vom arăta noi că cele relatate de zisa foiţă sunt tot in sarcina poliţaiului. Dupe ce recunoaşte da adevfirate cele ce am denunţat, pentru a-1 putea apăra, intre altele, susţine că „acum poliţaiul este mai energic ca altă dată" şi lăudăndu-1 in strune şi in organe susţine că aşa poliţai nici că am mai avut, şi ca moţ adaogă că denunţările trebne să fie tăcute de veri o persoană care doreşte a lua funcţiunea lui Theo-dorinn. Ei d-lor de la „Vocea Eomanaţului" Ni so sfâşie mima, şi regretăm din suflet că tocmai d-v care aveţi datoria de a Înfiera asemenea peisoane, din contră ie susţineţi şi ’i apăraţi cănd este vorba deta'şi primi res-plata cuvenită —- Noi, dacă am denunţat faptele d-lui Tlieodorian, să credeţi c-ă aceasta nu am făcut-o injscop de a-i lua func ţiunea, căci ve declarăm pe onoare, că nici nu suntem do acei ce voesc „a se injuga la caru stătu,ui şi nici ne-am gândit măcar un minut la aceasta; dar indignaţi că in această ţară actualul guvern incuragiază tot ce este mai infect, ne-am decis a cere, daca mai esistâ veri un control din partea celor dela cărrnâ şi agrege cu modul acesta atenţiunea lor asupra celor ce am denunţat. Ne intrebaţi ce spargeri, furturi sau crime s’au comis fără a so li dovedit de poliţai ? — Da rondul nostru ve Jnlrebăin • dovedit a Jăudatu d-v pol,ţaiu pe autorii şi obiectele lurate prin spargere de la uenoio-cităfemee din malialaua'tărgului d’afarâ? Dude sunt autorii şi cei patru boi furaţi de la lîoldem ? Unde sunt caii furaţi de la Matei Şişcu, şi câte altele care au reinas moarte? Cât despre crime ne a cam ferit D-zeu, căci despre partea poliţaiului no puteam culca pe urecbia acoea. ’L mai lăudaţi că a descoperit şi prins pe pungaşii ţigani care furase banii zarafilor diu bălciu Sf. Ilie , Ei bine ! pentru dibăcia Întrebuinţată contra ţiganilor prin martorul „Vină do bou“ cinstit d-v poliţaiu a primit in schimb doi cai pe care ’i a vândut d-lui Leoveanu, ajutor de primar din Caracal — Judele instructor l-a dat judecăţii, insă la curtea din Craiova sa strecurat ca şopârla, ajutat se vede de veri o mână influentă, şi a venit eară la fotoliul seu Eată dar faptele 1 udatului d-v poliţai, conduita şi maniera cu care ’şi indeplineşte serviciu seu. Toata acestea nu sunt do ajuns d-le Da-leţene spre a te convinge că poliţaiu d-tale nu merită funcţiunea ce ocupă ? Nu oste destul pentru d-ta tot ce s’a constatat ? Voeşti să fii înconjurat de tot ce este incapabil şi neonest ? Să ’ţi fie bine ! Noi credeam că cu Venirea d-tale ca Prefect să scăpăm de asemenea persoane, dar vedem cu destul regret, că in loc de a fi aşa precum ne aşteptam, d-ta nu numai că 'i mănţii. dar inmulţeşti nulităţile ce te in-conjoară. Am perdut ori ce speranţa şi i-lusiune despre d-ta, şi râmănem in credinţă că nenorocitul oraş Caracal este blestemat de D-zeu iu toate privinţele. X. Şcoala comercială din Galaţi Publicăm aci o corespondenţă asupra anchetei, ce sa făcut la şcoala comercială din Galaţi. Ne pare bine, cănd veclem, că pudicul român incepe a se interesa de instituţiunile naţionale. Nu ne putem insă in destul mira, cum s’a tolerat veuS acum o ast-fel de stare de lucruri. Atragem atenţiunea D-lui Ministru respectiv şi’l rugăm să-şi facă datoria. Scoalele nu sunt şi nu pot fi a-panagiul unor persoane. Scoalele, sunt intreţinute cu mari ertfe din partea statului, cu scopul d’a promova instrucţiunea naţioală ; dar nu spre a creeaun mijloc de e-sistinţă pentru nişte trântori, ca să nu zicem mai mult. Galaţi 26 Aug, i88‘i In urma raportului comisiunei examinatoare şi a unor articuie de ziare, ministerul comerţului a numit o comisiune de anchetă cu scop d’a cerceta situaţiunea şcoalei noastre comerciale. Această comisiune, compusă din domnii Ânanescu şi Troteanu, profesori, şi d. Borgheti, directorul bancei naţionale, şi-a terminat ieri seară cercetările sale. Nu putem sci, cari vor fi vederile comisiunei de anchetă, nici nu voim a anticipa nimic in privinţa raportului ce vor face : ţinem insă, ca unii cari sintem datori a ne interesa de mersul instrucţiunei din ţara şi special din localitate, a comunica onor. public ceea ce am putut afla din ancheta făcută. Comisiunea a avut de basă raportul comisiunei şi astfel am putut afla şi părţile esenţiale ale acelui raport ţinut iu cartoanele ministerului pâne acum, precum şi scuzele onorab. profesori ai acestei şcoale. Punctul 1. asupra căruia s’a anchetat este destrăbălarea şi lipsa complectă de disci plină. Oare onorab. comisiune putut-a găsi martori suficienţi intre profesorii acele şcoale spre a putea susţine, că nu s’au scris chiar in timpul examenelor cuvinte murdare şi imorale do cătrâ elevi asupra caietelor de caligrafia, comptabiiitate şi de desemn ? (iasit-a martori, că toamna trecută elevii au fost trecuţi tară un esamen serios, şi că au fost examinaţi d'o comisiune de 3 persoane şi diu studiele, ce aceste trei persoane nu le-au predat ? Nega-va comisiunea impreuuâ cu onorab. profesorii, că elevii n’au scuipat in timpul lecţiunilor pâlăriele4u-nor profesori ? Nega vor Dumnialor, ca la profesorul de desemn elevii in maioiitate israiliţi şi-au făcut duoe serbâtori pe sep-tâmână sâmbăta şi lunea, l'âra ca directorul, a visat, să iee inesuri de iudreptare ? Oare pute-so-va nega că directorul şcoa- lei a întreţinut elevi interni şi aceş- tia au fost favorisaţi la înscriere şi la note ? Putea-so-va nega, ceea ce directorul însuşi a declarat comisiunei, că „Domnia sa se ţine tot de regulamentul vechiu şi că in consecinţă nu pune notele elevilor de cât din trei in trei luni şi că la esameue 11’avea notele puse pe 3 luni anterioare ? Nega-va d. Director, că nu şţie româneşte şi caietele de comptabiiitate, corectate do D sa, oare nu vor dovedi aceasta in mod suficient ? Putea-va nega d. director, şi domnii profesori că asupra incasârilor de 2 lei lunar dela fiecare elev nu s’a ţinut absolut nici o coiiferenţâ conform regulamentului şi că din aceşti bani, nu s’au cumperat de căt 2 aparate fisice ? A luat comisiunea de anchetă socotelele in regulă asupra acestor bani, incasaţi dela 1876 incoace? Putoa-se-va nega, că profesorul de matematice onor. D. (.ilieorgliiu, are 2 avertismente de incapacitate şi unui pentru rea purtare din partea Ministerului ? Putea-se-va nega, că cei mai buni elevi din clasa a 3 şi a 4 n'au ştiut sustragerea fracţiunilor ordinare in presenţa inspectorului generai, d. Haret ? Putea-se va nega mai departe, că d. Au-disio, profesorul de limba italiană, este lipsit de auz, din care causă elevii in loc d’a recita lecţiele — recitează alte cuvinte ? Nu mai vorbim de alte miserii şi de transformare şcoalei in şcoală curat ovreiască ; dar cele amintite mai sus putea-se-vor face muşama ? Vom vedea. încercările n’au lipsit cu ocasiunea anchetei. Mentorul acestei şcoale a căutat a ponegri buna credinţă a comisiunei, afirmând „că raportul tinde a lovi in această şcoală, fiindcă d. Radu membru al comisiunei exami-mătoare este membru in asociaţiunea,, Institutului Negri1 şi fiind-că „Institutul Negri" are şi el o secţie comercială". Onorabilul mentor a uitat, că in luniu Institutul Negri nu esista. A mai uitat, că Doctorul Tăcheanu, al doilea membru din comisiunea examinătoare, nu face nici acum parte din această asociaţiune. Apoi pentru a-şi ascunde pficatele merge pene a pune in bănuială bnnă-credinţa unor bărbaţi nepătaţi incă in nici o privinţă, bărbaţi cu o reputaţiune, ce chiar inimicii nu li-o pot eontesta — mi se pare prea mult. Dar să aaşteptăm resultatul anchetei şi vom vorbi. In tot caşul nu credem, ca ministerul să mai lase această şcoală in starea miserabilâ in care se află. Vom insista a se trâmite anchete peste anchete pene se va descoperi tot, ee se petrece in acesta şcoală întreţinută prin sudoarea noastră a eontribuabililer. De şi din c-ăteva cuvinte, ce am schimbat cu Dl. Troteanu, mi s’a părut, că Domnia sa şi colegii sei din anchetă ar ti aplicaţi a favorisa pe domnii profesori cari au adus şcoala in această stare miserabilâ, totuşi nu-mi peimit a bănui şi las să vorbească faptele. c. GENIUL SI NEBUNIA SE ATING. Ducleic, preşediutele consiliului de miniştri a depus pe biuroul camerilor fran-cese noul proect de lege asupra alienaţilor. In adevăr, devenise de mult timp necesar de a .-e revisui legea care domină a-cestă categoria de bomavi. Progresele medicinei mintale au modificat forte mult ideile ce planau odin oră asupra alienaţiei mintale; aceste progrese an parcurat mult drum intre epoca cea veche, când. nebuui erau priviţi ca nişte liinţe divine, intre ce.» ele eri, când maladiile zise ale sufletului , erau separare într’un mod pusitiv de acelea ale corpului, şi între cea actuală, cîud tulburările iu-teligiuţei sunt atribuite modilicaţiune'or patologice ale mutrelor nervose. Profesorul Ball a ţinut la asiiul Băuta ănua un prea interesant curs do deschidere, pe care confratele nostru D-rul (. he-vallereau l’a publicat în France medicale. fcă crede în general, zice D-rul Ball, că nimic nu diferă mai mult du un nebun de cât un om sănătos ia minte, şi aceste doini clase par cu lotul limitate. Mulţi magistraţi mai cuget că, pentru a face acest diagnostic, nu este necesar a recurge la luI minele unui doctor. In diseuţiuuua lege; I din J 883, un orator striga „că este de a- juns a vorbi cine-va un cuart de oră cu un om ca să se vază dacă este alienat." Adevărul este, că adesea nimic nu pbte fi mal dificil de cât acesta. Gând după bătaia din Isiy fu vorba de a trage fruntariile occidentale ale Algerii şi a desemna limitele sale cu Marocul, acesta operaţiune fiind terminată pe ore care întindere învecinată cu mediteraDa, diplomaţii marocani ziseră Francezilor : numai oste acum nimic dc împărţit ; este desertul; să tragem dar, din punctul unde am ajuns o linie drepţi spre Sahara. Musulmanii înşelau, căci aceste deşerturi pretinse nelocuite, erau ocupate ue o po-pulaţiuue nomadă de şease sau şepte sute de mii de suflete. Tot ast-fel, pe limita nebuni! şi a ra-ţiunei locuesc nu cite va sutimi de mii, ci miliuue de indivizi, populaţie esenţial nomadă, care face deso iucursiuni si in-tr’o parte şi într’alta. I na din classele cele mai importante ale acestei populaţiuui flotante est9 acea a impulsivilor. Indivizi forte sănătoşi la minte, diu tute punctele de vedere, aii neîncetat o iin-pulsiune ne-resistibilă a comite acte nein-ţelepte. Un om de spirit, distins, şi ocupând o înaltă posiţiune în lume, avend să ia de soţie pe o văduvă, jună, frumoşi şi cu o avere Urta mare ; el povestea doctorului sSu Nu pot să mă însor; fidanţata mea pretinde să mă duc în provincie, să’i fac o visită ; ’rni este însă peste putinţă să călătoresc îu drum de fer fără să simţ imediat trebuinţa, de a mă arunca involontar pe ferestră." Se făcură îucercâri cu tote astea a ’l obicinui, urcănd în tren ; dar nu putu să ajungă la prima staţiune şi dânsul fu silit a desciude, să nu ’şi pue în execuţiune fatala sea tendinţă.. Lă altă foi mă forte curiosă este mania boţii, Kleptomania. Oameni, care sunt de o onorabilitate peifecta, simt necesitatea de a fura neîncetat obiecte de diferite valori. Ast-fel este omul, care fura tacâmuri de argint iu tote casele nude se ducea să piîuzescă; el era însoţit de un servitor a căruia atribuţiuue consista îu a restitui obiectele luate. Un altul care avea mania se fure hărdae de spălătorie, ce pentru dansul erau cu totul netrebuinciose. I-ă tendinţă şi mai gravă- este impul-siunea la sinucidere, la care bolnavi sfârşesc prin a succomba ; —^impulsiunea la incendiu — impulsiunea la omucidere. Un artist din ce!mai onorabil! ajunsese prin eueigiă şi muncă a scăpa de miserie pe numerusa sa tamilie pe care o adora : numai el însuşi cunoscea nenorocita sa stare mintală, şi un tote acestea, când ţinea în braţe pe copiî se! avea uă tendinţă iresistibilă să ’i arunce pe ferestră. Iutr’uă di înclinat pe logăn, asista, plin de durere la agonia unuia din copiî sri care murea de guşter, şi cu totâ starea desperată în care se afli, gândindu-se la mortea apropiată a copilului, era silit să facă tote sforţările posibile să nu-lstrengă de gât. Mistici! formeză uă cla*a şi maî nunie-i'6să; - să ştie câte nechibzuiuţe şi super-sti^iun! n'au produs religiuuile îu ori ce timp. Dupe mistic!, vin vertiginoşii cu uă foi mă diu cele mat curiose . agoraphobia. sau spaima de spaţiulI mar!. Buut indivizi, car! nu pot să rămâe singur! pe câ npii nicî chiar să trecă uă stradă plină de lume. Ln membru ai Institutului nu putea să trecă piaţa Concordia; ajuns până in mijioc î venea aweţeia şi era silit sâ se pue jos. Acest erudit cu mintea forte sănatosă, lucea adesea incursiuni profunde în doiuenul nebunii. boima opusă a agmaphobieî, esteclaus-trophobia şuii spaima spaţurilor închise, asupra căreia ball a obse vat caşuri iorte remarcabile. Uâ damă se suia cu bărbatul şi copii se! iu turnul Saiut-Jac-ques. Ajunsă pe la mijlocul scSreî, i se păru că a amju înefiiijaudu-se uşa de jos": îudatâ fără sâ mal asculte, desciude îu tngâ, îuibiaucind pcrsonele care se suiaîi Şi se astâmpăiă numai, când se vgju cu Utul afară. Sunt bolnav! cari, mi pot să se sue pe ml trotuar, sa calce po uâ piatră, să trecă pe sub umbra num arbore fără a fi sidţ! să iacii (ire-cari sforţări. Sexuali par a fi maî numeroşi în Germania, sbii cel puţin îu acesta ţară monomania lor a fost descrisă " sub numele fio „instinct sexual contrariu, Kontrare sexucll Empfmdung.u Aceştia simt _ pentru indivizi de sexul lor şi < ji sin ne pentru femei ; de asemenea m fată cu astă monomanie se simte îu mijlocul tovarăşelor sale, şi cu bărbaţi nu ’î inspiră nicîuăa Un consiliar al curţel din ’I | fectat de acesta ciudată aberaţia blicat sub un pseudonim propria precum şi observaţiunea altor b-aceiaşi afecţiune. Un soiu de liinţe tot d’aum a pătrunde în domenul nebunii si , chondriaci, car! ma! adesea su adevăiaţ! alienaţi şi cu totul nesu u :n line halucinaţi, descrişi de . formând un grup special. Unul din miniştri care a luc pentru desvoltarea instrucţiuni p Francia, om de un spirit în adevr rior, erudit şi literat din ce! mai li D. V...., a crezut totă viaţa sa,4t persecutat de jesuiţ! şi, când se o consiliul de miniştri ocolea mul. uita mereu la piciore „pentru a lin cea densul, scuipăturile ce jesuiţi! ar 1 cat pentru densul." la alt halucinat forte cunoscutei doctor ilustru, mort de curând, .Vis unei metode, şi pe care Virchow primul doctor tiancez. Este tot a fesor U.... care dicea iu 1848: ,1 se pune pieşedenţia ltepublicei iu tal Aş concura şi de sigur aş fi numi Aşa dar, suntem înconjuraţi de :ti eî se află pe tute treptele scări s îu tote posiţiuuele : omeni! cei mf ligenţl şi ce! maî iluştri nu suntri de ore care monomanii, ce ’î fac-di să trecă peste limită. Dar diu fericire, precum o (jice’liî uând profesorul Ball, nebunia nu ft compatibilă cu cele maî frumfisenc ale inteligenţii. Nebunia şi genitl adesea împnjiţii ating, şi chiar de multe ori civilii»* ar fi rSinas in loc, dacă nu s’ar '>*A nebun! pentru a-i înlesni calea. (Progr. Medic. Biij.ii Entusiasm fărâ causi i Primirea unui ministru siliţi ia tot locul, de către iumea ci ■ fl cu onoare, tar cele mai ades ţa cu linguşituri, din partea postia: lor cari se fericesc că li s’a tat ocasiunea să ceară a Uşs mângâiaţi cu o porţiune din bi gi Statului. Deci nu e mirare a auzi îi giurul ministrului cutare, ia iul jurarea cutare, lumea, care esi cesitoasă, s a strâns multă şi juj tată. Dar ceea ce ne miră epti neala care vedem că ’şi a clăii-revisor şcolar al d-lui ministr e reliau, să trântită reiaţiuue teţg lică pe ia jurnale despre modui*. a fost primit dumnealui la Boşii . . -lui liceu de acolo. cu ocasia inaugurării clădirii tih Oraţiuni cu entusiasm făcute 4b ministru şi transport general Iii spune depeşa. Pare că această depeşă ar I-ltl compusă la chef şi cănd nu mt«1'^ cineva co face. Oe lucru a făcut atât de I bietul ministru al Instrucţiim căt să motiveze asemenea transju Poate că nici e dumnealui inim rul clădirii de care e vorba, şi i se datorea unui oraş importai Botoşanii. Poate că d. Aurelian-l re altă parte in aceasta de că j uerositatea de a’şi are ta chipul ţl JSu e vorba; destui de „nosn este bărbatul nostru de Stat; da* cest transport nebun, nu 'şi aref plicare pentru noi. Iată textual depeşa ce prim şi noi despre evenimentul miraci de care vorbim: Astăzi inaugurat clădirea uoului diu Botoşaui de către d. Ministru Ouţ inconjurat de toate autorităţile eivi militare de intregu! corp didactic şi to | blicul Botoşeuilor'. Serbarea entusiasti _ mirea ministrului excepţioualâ mulţuu K publică generală, depeşă de recunoş ti adresată M. M. S. S. Miuistru Au H an, objectul celor mai simpatice ini fes ţâri. Bădes# TIMPUL luscat diu gresală.—Iu zioa de 23 servitorul Moritz Grimberg, de la Luii din iarmarocul anual din ora-jjad, cercând buna stare a unui pis-[se câştigase la panorama de solda-1 regimentul 12 de dorobanţi Roşu [ie, şi pistolul fiind incarcat, glonţul ! iu capul ebreului Sâni Rabinovici, 4 murit la spital. pbit.—In dimineaţa zilei de 19 Au-[sel Saber. morar la fabrica din co-liroşteni, judeţul Ialomiţa, pe când i cureaua machiuei, dinţii de la fusul j: a apucat liaina şi trăgându'l in I » sdrobit cu desăvârşire. [ul diu Bărlad. — Punerea pietrei Jurnale a liceului, ce este a se con-oraşul Bârlad şi care trebuia sa se la 25 ale curentei, s’a amauat, fara e cunoscut termenul. Biarocul din Bârlad este in plina i e acum. Au intrat deja o mare mul-cai şi vite cornute ; insa auimaţiu-gului este foarte slaba incâ, din cauza cumpărătorilor. â 1 lepădat.—Zilele trecute, pe când ce venea din Bucureşti se opri in iuzâu, de o data sâ sui in tren o cu un copil ca de 8 luni, depuse 1.1 in vagon, rugând pe cei-l-alţi a jia pânâ ce va aduce şi pe mama Ducftudu-se, nu sâ mai întoarse şi ilecâ. înţelegând câlâtorii planul, cer-opilul ce sugea lapte dintr’un bi-i găsiră asupra lui un bilet, prin arata numele şi vârsta, gând trenul in gara Braila, copilul in seama poliţiei. (Poşta.) «itat la viaţă.—In ziua de £3 au- «i 'Mzice Poşta, a plecat din Hărşova Salo, pădurar al pădurilor statului aren-pu Calin Ignaţ din Brăila. Cu dânsul Jecai şi un lucrator de la pădurile lui n Ignaţ. Pe drum, pe când Sava tre-l'*'J nu biltoe, tovarăşul sâu l’a isbit cu un bor in spinare cu atâta tărie in căt to-,uf s a dus pană in muche. Sava fiind Joj’ujc, n a căzut jos indatâ ce a tost Ici râsucindu-se a dat sâ apuce pe a-ftil sâu şi să-l doboare jos; acesta in-ntându.se a fugit, ear Sava âl chema sâ-i scoată toporul din spinare Ne-id a inturna pe agresorul sâu, Savas’a douâ-zeci de minute până la nişte por-p.rora plătindu-le un napoleon l’au dus la comuna Cioban, după ce mai ăntâi icos toporul din spate, ircrea pricinuita lui Sava de tăeturâ mers a făcut să-şi peardâ simţirea şi după ce doctorul i-a dat concursul Bi recâpâtat-o. Mobilul acestui atac la | lai Sava se crede a fi reaua purtare tuia cu tăietorii de lemne din pădu-ftpânului sâu ; unii zic că ar fi voit H'uiascâ de banii ce ar fi avut asupra ^tentatorul in urma mâsurilor luate a lins. ŞTIRI OFICIALE siliul judeţului Falciu este autorisat ‘ ţt> sesiunea sa extraordinara, de la 1 tnbrie 1883, sa se pronunţe şi asupra ritului licitaţiei ce se va ţine de cofă permanent, pentru darea in ântre-■A a construirei şoselei judeţiane Tâbă-Ji-Buneşti. mnu Ioan Episcopescu, actual releren-1 inalta curte de c-ompturi, este nu-tn postul de econom la spitalul rural din judeţu Buzâu, in locul domnului J Asador, demisionat. i i | ®mnu I. Bălânescu, actual impiegat in | Ciul esterior al vămilor, este numit in 1 *şi calitate in serviciul intrepositelor I' cui domnului I. Stratulat, trecut in ■ tuncţiune. (p&CUUSURI AGRICOLE w' mbri cari compun juriul concursuri->|ricole anul acesta in judeţul Buzâu l> aleşi de judeţ, domnii: Ilaralambie ||oscu, Ştefan Pleniceanu, loeotenet-eolo-Trestianu, Bailu Dragomirescu şi >ar din partea ministerului omnn. foan Marghiloman, Procopie Gazoti Gr. C. Monteor, > 102i/, 103- Impr. cn prime Buc. (20 1 b.) 321[, 33'/, Acţii Răncei Naţionale Române 2501. 1390' 1405 > » Sac. cred. mob. rom. 2501. 212--- 215- > > > Rom. de construcţii 5001. 508- 512--- > > » de Asig. Dacia-Rom 3001. 425--- 430- » » » y p a'itlţ iODRlG 200 1. 245--- 252--- Diverse Aur contra argint...... 1 60 1.75 » > Bilete de Banque . . 1 60 1.75 Fiorini valoare Anstriacâ. . . . 2.IO1/2 2.12 Mărci germane....... 1 23, 1.25- Bancnote francese...... S9i|î 100'/,. ANUNCIU Pensionul de băeţi, Panait loanid din Craiova Strada Obedeanu, vis-a vis de d-nul D-r Demetriad No.... sub direcţiunea sub-semnatului, eu onoare fac cunoscut d-lor părinţi de familia că, pentru acest an şcolar, se mai pot primi 12 elevi interni pentru liceu, gimnasie şi chiar pentru clasele primare. Director, B. Năuiaun. ANUNCIU După o lungă practică in justiţie, ca grefier al Trib. Comercial, jude de ocol şi membru de Tribunal, am imbrăţişal cariera de advocat. MS însărcinez prin urmare cu ori ce afacere civilă, comercială şi penală la toate instanţele judecătoreşti din ţară. Domiciliul meu este in strada Călăraşi (Vergu) No. 49. George Gr. Daiicovici, Licenţiat in drept. MEDIC ŞI CHIRURG Boalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in V’ieDa in clinicele lui Braun (boale do femei şi faceri) şi a lui llebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. in. Strada Decebal N. 20 (indosul Buraţiei.) TIMPUL — u ira higţenică, infailibilă per I iî Iservativă. Singură vinde- ■ ■ 1 1 9 |cătoare ^ară a‘ adăoga Se găsesce in tote JL'LE FEKRE farmacist, No. 201 la Bucureşti la d. ZURNER farmacişti* Două-deci ile anni de isbânda murtu-resc de eficacitatea acestui puternic derivaţii', recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea rapede a bălelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Găt, gi’ippei. durerilor, rhumatismelor, luiubago (durerilor de sele),etc.— PARIS, 31, Rne de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, in iute pliarmaciele. A exige, manete iui HXfii'Si. farmaciile din Univers şi la Paris str. Richelieu, succesor al lui Bron SliNT CELE MAI BUNE DIN LUME (misie ţu 150 —ifr AXFţ-yJ Medailâ de aur'•v- Persbnele ca m cu n osc PILULELE DOCTORULUI DEHAUT IODUR DE POTASSIUM CU IODUR DE POTASSIUM _ . Acosta «ale medicamentul cel mai bun pentru a vindeca accidentele syphilitice vechi Tumori, Gomme, Exostose, precum şi Limphatismul, Scrofu- Beu rebele : Ulcere, losa si Tuberculos». La Paris, Ij J. FERRE, phirmaeiin, 10! rue Richelieu.ii Suceenor alai BOYVEAU LAFFECTEUR SIKGER Ct aţină de cusut wew-vork. de sas a o lui Fabricei. G. N EîDLîN GEH, A§ent gener?j APĂ* TONICĂ fDICdUEMARE «. CHIMIST RO.UEN (Francia) Gr&beBte crescerea pirul iii, Impedecă de-coloratlunea si i redă viaţi. Fommada Epidermală ANTIPELLICULARi Opresce căderea pirului. — Distruge mitreta. — Astimpiri mAnci-rimele. v St galete tn tsie Calele cele bune # de Parfumerie. â. se feri de imitatiuni, orî ce produsă similară este utt imitaţiune a formei exteriore fără calitatea adevăratului TA MAR IN Dl EN GRILLON FRUCTO LAX ATI VU SI RACR1T0RU . Contra CONSTIPATIUNEl, HEMORROIDELURI, CONGESTIUNEÎ, VENINULUI, LIPSEI DE APETIT, INDEGEST1UNEI, INDISP0SIŢ1UNEI GASTRICE Fărte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiunL — Indespensabilu pentru copii, dame insarcinate, bătrânii şi persdnele şeglănde. A CEHE SEMNĂTURĂ PE FIE-CARE CUTIE : E. GRILLON. E. GRILLON, farmacistă, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in tdte farmaciele. CONSTANŢA Ntiitiiinoa Balneara MARELE HOTEL CAROL I MAGASIN fondat Tetrul Naţional Bucureşti MARE GRADINA ŞI TERAŢA PE MALUL MAREI i 90 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE Mare sală de mâncare, saloane de conversaţiune de jocuri şi de dar. y Preţuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungau S Stagiunea baior va ineepe la iunie 188 ,fej COLONIALE SI DELICATESE Membru al Academiei da Medicină din Paria* Medic en şei al Spitalului Saint-Lauis. Vindecă neapărat şi radical Rhumatismele, rnfl-ladiele de pele cele mai vechi, Dartrele, Scrofvlelt, Ulcerele, Viciurile sângelui şi t6te accidentele provenind din maladii contagidse nuoi seu vechi, şi cari au reaistat ori cărui alt tr atament. Resulta din experienţele făcute in spitalele din Paris, Londra, Rio-de-Janeiro, etc., că acest sirop, approbat de Academia de Medicină din Paris, este cel mai bun, cel mai actif şi cel mai economic din depuraUvoIe cunoscute. El convine ambelor sexe, tutor verstelor şi tutor temperamentelor. # A se păzi de contrafaceri şi a exige pe învelişul pecetluit, timbru) (imprimat în albastru) guvernului francez, şi semnaturile de mai gios cu cer-n6lă rojie • VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importai du la cele mai bune case următoarele Buuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martiniqne. Banane de laTîayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartrenz, alb. galbin, si Verde de la grand Chartrenz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la VimandFocbin Pipermint, verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac fin champagne, din Cognac. Liquernri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renu-mitaMastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de Ia Cotnari. Odo-besti. Drăgăşani şi de Dealu mare. Ireţnri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. 9 i ;rădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu J cea mare sau 111 curi de artificii. Tarif special pentru cei cari caută cură pănă la 1 Iulie şi dini 15 Septemvrie st. v. Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus ( rectorele Hotelului la Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiune)n. Atragem atenţia on. public asupra curei (le struguri din v ile Constanţei. Paris,Pharmacia BOUTIGMY, DESLAURIERS Succesor 31, RUE DE CLERY, RUE POISSONNIERE, 2 H tot tote pharmaciele si.drogueriele cele bune* SARACIA SÂNGELEi FRIGURI. BOALE NERVOASE CU QUINQUINA ŞI COLOMBO diplomă de merit de la expos. din Viena Acest vin întăritor, febrifngîn, antinervos vindecă afecţinnile scrofu’oase, friguri nevrose, diaro. crenice, colori palide, neregularităţi a săngelni; ee convine epecialmente copiilor, feinoilor delicatei" persoanelor in vărstă şi acelor slăbite de boală sau de excese. Adh, DETHAN, farmacist, Fob. St-Denis. 90 Paris }i principalele farmacii din romăr’a şi străinătate A so cere pe etichete Timbral guvernului fran-seî şi semnătura J. Fayard. Preţul 4 fr.________________ BUCUR Esşur l«î. - CALEA VICTORIEI — 16 0CTT. Tfl DA l/IPDIU' cHirnrg-dentist , n iMunllX. mâdueşte dinţii bolnavi. Plumbueşto, scoate, curata, şi aşeaza inţi, fara durere, dupft cele mai bune sia teme; fabricează şi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali. D. Kibriek mprge, iu ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiâmat. Bucureşti. — Strada ŞHrbey-Vodâ No. 9. alături cu gradina Unton-Suisse. IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA ■I ' ! SOLIDA SI MAI EFTINA TENCUIALĂ PENTRU CASE Mare heposit la D-oii F. Brnzzesi & C-ie . Calea Victoriei 55 Dr. A. WEINBERC OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. ni şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Sraărdan No. (i Se vinde Piane si Pif sistem american cu intn piane vechi in schimb, c vinciele, la cumpărarea i note de piano 30 bucăţi aeordeur si tacteur de pi Tipografia N. Miulescu sala Theatrului Bossei MASIN ELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI , SIN GE R ROB BOYVEAU LAFFECTEUR ROB BOYVEAU LAFFECTEUR mm